anatomie curs 6

45
Perioada embrionara (sapt 4-8) = perioada diferentierii tisulare - produsul de conceptie creste, dar ca perioada embrionara inca este hranire histiotrofa, in schimb acum din cele 3 foite se diferentiaza toate tesuturile. - la sfarsitul acestei perioade, organele tuturor sistemelor sunt aparute/aparute functional - tot la sfarsitul acestei perioade, embrionul schimba totalmente forma + aspectul (de la aspect de disc embrionar=o structura cvasiplana devine o structura rotundo-ovalara alungita (asimetrica) datorita dublei plicaturari: -dorsolateroventrala - craniocaudala DIFERENTIEREA ECTODERMULUI - la sfarsitul sapt a 3-a foita ectodermala = plata, mai dilatata cranial si mai ingusta caudal. - prin formarea notocordului in portiunea caudala, ectodermul se infunda pe linia mediana, dand nastere la un sant si apoi la un canal notocordal. Acest notocord este acoperit in totalitate de ectoderm si el induce formarea SNC-ului. Cum apare SNC-ul? Initial este o excrescenta (o zona dilatata), o ingrosare a ectodermului ingusta caudal si mai larga cranial. Structura respectiva are aspectul unui papuc de casa in cadrul discului embrionar cu zone excrescente dilatate de-o parte si de alta a acestui sant/acestei mici depresiuni, sant care capata numele de sant neural. Zonele mici dilatate de o parte si de alta = crestele neurale. In profunzime este notocordul. (Fig 1) - ectodermul de pe linia mediana se alungeste, se ingroasa avand forma de placa alungita sub forma de papuc de casa si capata denumirea de placa neurala. - la sfarsitul sapt a 3-a marginile placii neurale cresc, prolifereaza si iau denumirea de plici neurale. - la inceputul sapt a 4-a aceste celule ale plicii neurale se diferentiaza in neuroblaste (celule neurale tinere) - treptat plicile fuzioneaza si fuziunea incepe in viitoare regiune cefalica si progreseaza si spre cranial si spre caudal. Rezultatul: santul se transforma in tub neural/canal neural. - la capetele cefalic si cranial al neuronului, temporar tubul ramane deschis in directa legatura cu cavitatea amniotica prin 2 orificii denumite neuropori anterior/cefalic + posterior/caudal. - inchiderea neuroporului anterior se face in ziua a 25-a si a celui posterior in ziua a 27-a. - tubul neural astfel format este mai dilatat spre regiunea cefalica si mai ingust spre cea caudala.

Upload: boyspyce

Post on 05-Dec-2014

259 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

curs anatomie medicina

TRANSCRIPT

Page 1: Anatomie Curs 6

Perioada embrionara (sapt 4-8)= perioada diferentierii tisulare- produsul de conceptie creste, dar ca perioada embrionara inca este hranire histiotrofa, in schimb acum din cele 3 foite se diferentiaza toate tesuturile.- la sfarsitul acestei perioade, organele tuturor sistemelor sunt aparute/aparute functional- tot la sfarsitul acestei perioade, embrionul schimba totalmente forma + aspectul (de la aspect de disc embrionar=o structura cvasiplana devine o structura rotundo-ovalara alungita (asimetrica) datorita dublei plicaturari: -dorsolateroventrala

- craniocaudala

DIFERENTIEREA ECTODERMULUI- la sfarsitul sapt a 3-a foita ectodermala = plata, mai dilatata cranial si mai ingusta caudal.- prin formarea notocordului in portiunea caudala, ectodermul se infunda pe linia mediana, dand nastere la un sant si apoi la un canal notocordal. Acest notocord este acoperit in totalitate de ectoderm si el induce formarea SNC-ului.Cum apare SNC-ul?Initial este o excrescenta (o zona dilatata), o ingrosare a ectodermului ingusta caudal si mai larga cranial. Structura respectiva are aspectul unui papuc de casa in cadrul discului embrionar cu zone excrescente dilatate de-o parte si de alta a acestui sant/acestei mici depresiuni, sant care capata numele de sant neural. Zonele mici dilatate de o parte si de alta = crestele neurale. In profunzime este notocordul. (Fig 1)- ectodermul de pe linia mediana se alungeste, se ingroasa avand forma de placa alungita sub forma de papuc de casa si capata denumirea de placa neurala.- la sfarsitul sapt a 3-a marginile placii neurale cresc, prolifereaza si iau denumirea de plici neurale. - la inceputul sapt a 4-a aceste celule ale plicii neurale se diferentiaza in neuroblaste (celule neurale tinere)- treptat plicile fuzioneaza si fuziunea incepe in viitoare regiune cefalica si progreseaza si spre cranial si spre caudal. Rezultatul: santul se transforma in tub neural/canal neural.- la capetele cefalic si cranial al neuronului, temporar tubul ramane deschis in directa legatura cu cavitatea amniotica prin 2 orificii denumite neuropori anterior/cefalic + posterior/caudal. - inchiderea neuroporului anterior se face in ziua a 25-a si a celui posterior in ziua a 27-a.- tubul neural astfel format este mai dilatat spre regiunea cefalica si mai ingust spre cea caudala.- este o structura tubulara inchisa din care se va forma SNC-ul (nevrax): cu o structura dilatata craniala/cefalica denumita vezicula cerebrala primitiva - arhiencefal si un semgent caudal alungit = cord encefal care va edifica maduva spinarii (medulla spinalis) si bulbul rahidian (maduva prelungita = medulla oblomgata)PLICILE NEURALE- se ingroasa si dau nastere la crestele neurale, care ulterior prin dezvoltare spre profunzime formeaza 2 structuri neuroblastice paramediane ce prin fragmentare vor da nastere la ganglionii paravertebrali 21-22 perechi si ganglionii senzitivi de pe radacinile posterioare ale nervilor spinali (31 perechi). - crestele neurale constituie primodiile SNP (sistemului nervos extranevraxial).- odata cu inchiderea tubului neural (cu disparitia neuroporilor) in regiunea cefalica mai apar 2 perechi de ingrosari ectodermale denumite placi: - otica

- cristaloida- ulterior in sapt a 5-a aceste 2 ingrosari ectodermale se infunda, se invagineaza ( patrund in profunzimea tubului neural) si ectodermul le va acoperi.- vezicula otica va determina diferentierea structurilor acustico-vestibulare

Page 2: Anatomie Curs 6

- placa cristaloida va det structurile vizualeIn concluzie, din ectoderm se formeaza acele organe si structuri care pastreaza legatura cu exteriorul: organele de simt + sistemul nervos + epiderma.1. SNC + SNP2. Epiteliile senzoriale: auditiv senzorial, olfactiv3. Epiderma impreuna cu fanerele (structuri cornoase = bogate in keratina): par + unghii4. Glandele subcutanate de origine ectodermala5. Glandele mamare 6. Neurohipofiza (lobul posterior + tija hipofizara care se numeste tract hipotalamohipofizar)7. Epifiza (Epi = sus Hipo = jos )8. Smalţul dinţilor = structura cea mai dură din corpul uman

DERIVATELE MEZODERMALE -în mod specific mezodermul se diferenţiază în structuri din care vor lua naştere atât elementele de susţinere / de sprijin ale organsmului (element locomotor: muschi, oase, artic ulatii) cat si structurile uro-genitale. In plus se va forma tot tesutul conjunctiv, cel mai raspandit in organism.- structurile specifice mezodermului = somitele (blocuri de mezoderm care apar/se diferentiaza treptat si ulterior vor disparea prin transformarea lor in 3 elemente / structuri ale organismului: -in muschi,

- in structuri osoase, - in structuri dermale si hipodermale.

- la sfarsitul sapt a 3-a, mezodermul are aspectul a 2 lame continue de-o parte si de alta a notocordului, avand 3 zone: - o zona paraaxiala mai dezvoltata = mezodermul paraaxial

- o structura laterala ingusta ca o lamela interpusa intre ectoderm + endoderm)=mezodermul lateral

- o structura care le uneste pe cele 2 = mezoderm intermediar- incepand cu sapt a 4-a mezodermul axial incepe sa se fragmenteze derivand asa numitele somite.- la inceputul sapt a 4-a, continuitatea mezodermului dispare, dar doar la nivelul mezodermului paraaxial,fragmentandu-se in blocuri segmentare de celule epiteloide denumite somite. - prima pereche de somite apare in jurul zilei a 20-a in regiunea cefalica, dupa care in fiecare zi apar aprox 3 perechi de somite/zi atat cranial/cefalic cat si caudal.- in totalitate pana la sfarsitul sapt a 5-a apar 42-44 de perechi de somite. Acestea sunt:

- 4 occipitale- 8 cervicale- 12 toracale-5 lombare- 5 sacrate- =8-10 somite coccigiene

Obs 1: Primele somite occipital si ultimele 5-7 somite coccigiene dispar (nu edifica nimic).Obs2: din cele 3 somite occipitale ramase se diferentiaza / se formeaza muschii somitici ai extremitatii cefalice: muschii extrinseci ai globului ocular: 4 drepti, 2 oblici-sup+inf, muschiul ridicator al pleopei superioare, muschii intrinseci ai limbii.- intrucat somitele apar consecutiv si ele se diferentiaza rapid in structuri definitive, odata cu aparitia unor noi somite, cele anterior aparute dispar prin diferentiere.Consecinta: niciodata embrionul nu va avea 42-44 somite .Tot in sapt a 4-5-a odata cu evolutia timpurie a ectodermului (transformarea lui in SNC) si a mezodermului intraembrionar se produce inchiderea corpului embrionar prin dubla vasculare de peste 90 degrade a celor 4 plici (zone):cefalica+caudala+2 laterale.

2

Page 3: Anatomie Curs 6

Plica embrionara=zona periferica a discului embrionar, unde sunt separate 2 straturi embrionare: - un strat ecto-somato pleural (pleura = gr.plic)

- un strat endo-splanchnopleural, care este un strat intern.Din prima plica ectosomatopleural se vor diferentia structurile parietale ale corpului fatului: peretele toraco-abdomino-pelvin. Din structura endostplachnopleural se vor diferentia structurile viscerale ale viitorului fat.

DIFERENTIEREA SOMITELOR / EVOLUTIA MEZODERMULUI PARAXIAL-la inceputul sapt a 4-a, celulele epiteloide din peretele ventral + medial al somitelor - celulele din peretele medial isi pierd aspectul, devin polimorfe , migreaza catre notocord (=sclerotoame) si formeaza un tesut conjunctiv = lax, denumit mezenchim (=tesut conjunctiv tanar care va inveli/inconjura maduva spinarii + notocordul si va forma CV.- restul somitei (peretele dorsal si lateral) vor edifica dermatomul (viitoarele celule ale dermei si hipodermei) si miotomul (structuri musculare) impreuna vor constitui dermomiotomul.- orice somita are 2 structuri. (fig 2)- miotoamele formeaza musculatura metamerica (fragmentata + suprapusa)- la sf sapt a 5-a dermomiotomul se pune in contact cu neuromerele derivate din crestele interne, deci dermomiotomul incepe sa fie inervat.Mezodermul intermediar- conecteaza temporal mezodermul paraxial de cel lateral- se diferentiaza diferit in diferitele regiuni ale embrionului:

a. in regiunea cervicala + toracala superioara se dispune insular (sub forma de insule celulare) constituind structuri segmentare denumit nefrotoame, in restul regiunilor toracal, inf, lombo-sacro-coccigian isi pastreaza aspectul continuu nesegmentat constituind cordoanele nefrogenice: stang + dreptConcluzie: din acest mezoderm intermediar segmentat + nesegmentat se vor forma unitatile excretorii ale aparatului urinar ( tubii colectori Bellini,calicele mici, calicele mari, pelvisul urinar, ureterul).-spre peretele lateral al mezodermului, acesta se imparte in 2 lame/ se bifurca:

- intr-o lama parietala laterala- una viscerala / interna

constituie somato - pleura respectiv splanchnopleura.Somato-pleura impreuna cu ectodermul formeaza peretii lateral+ ventral ai trunchiului.Splachnopleura impreuna cu endodermul va forma peretele tubului intestinal primitiv.Obs: celulele profunde interne ale cavitatii celomice devin celule seroase, formeaza o membrana seroasa, denumita mezoteliu, care va forma PPP (pleura, pericardul, peritoneul) = tesut epitelial pavimentos monostratificat.In concluzie: de origine mezodermala:- tesuturile de sustinere - conjunctiv moale

- cartilaginos - osos

- tesuturile musculare - toti muschii striati + netezi- rinichii - gonadele + canalele excretorii- portiunea coritcala a suprarenalei- splina- seroasele organismului (pleura, pericard, periotoneu)7. Sangele + celulele limfatice, peretii inimii + vasele sanguine si limfatice.

SANGELE SI VASELE LIMFATICE

3

Page 4: Anatomie Curs 6

- la inceputul sapt a 3-a, celulele mezodermale din mezodermul visceral al sacrului vitelin se transforma in angioblaste (angios= gr sange). Ele se dispun insular ( ca niste insule + cordoane izolate) formand insule celulare angiogenice.- prin insumarea spatiilor intercelulare, aceste insule se tunelizeaza, unele celule insa isi pastreaza individualitatea fiind localizate in zona centrala a fiecarei insule.Consecinta: - celulele centrale ale fiecarei insule vor forma elementele figurate ale sangelui (eritroblastele, apoi eritrocitele apoi hematii etc)-celulele periferice vor forma peretii vaselor sangvine.- concomitent si in mezenchimul extraembrionar se dezvolta celule sangvine + capilare ale vilozitatilor corionice, care ovr diferentia vasele extraembrionare, ce vor fi incluse in pediculul de fixatie=viitorul cordon ombilical (se vor forma vasele ombilicale ( 2 artere+o vena).

EVOLUTIA/DERIVATELE ENDODERMALEPrincipalul derivat al endodermului este tractul gastro-intestinal. Formarea acestui tub e dependenta de inchiderea cranio-caudala si dorsolateroventrala a corpului embrionar.Inchiderea cranio - caudala este determinata de dezvoltarea longitudinala a tubului neural ( a SNC). Plicaturarea dorsolateroventrala este cauzata de dezvoltarea si evolutia somitelor.In consecinta, formarea acestui tract gastro-intestinal este un proces pasiv, o urmare a dublei plicaturari. Este inclus si endodermul, care constituia tavanul sacrului vitelin.In zona centrala a corpului embrionar, sacul vitelin se ingusteaza si devine duct/canal vitelin, in timp ce in restul corpului embrionar, sacul vitelin dispare (spatiul lui se micsoareaza pana la disparitie). Canalul/ ductul vitelin = canalul omfalo-enteric. De-a lungul embrionului, instestinul primitiv e subimpartit in:- intestin anterior/cranial- intestin posterior/caudal - intre ele: intestinul mijlociu- comunica cu canalul omfalo-enteric (omfalos=gr ombilic, lat umbilicus), el se numeste ansa ombilicala. Obs: odata cu evolutia endodermului, la capatul cefalic al intestinului anterior, este membrana buco-faringiana ecto-endodermala. In sapt a 3-a, aceasta membrana se resoarbe/se rupe si permite comunicarea libera cu cavitatea bucala primitiva (stomodeumul), care la randul ei comunica cu cavitatea amniotica, situata in jurul corpului ombilical. (extremitatea craniala)La extremitatea caudala a corpului embrionar se gaseste o alta membrana ectoendodermala = membrana cloacala, care separa intestinul posterior/caudal de cloaca. Temporar, aceasta separare se pastreaza.Spre sfarsitul perioadei fetale, membrana cloacala se va resorbi si va crea comunicare cu cloaca, dupa ce cloaca, cavitate caudala a embrionului, a fost septata (s-a separat):- intr-un segment anterior = sinus urogenital- un segment posterior = segmentul anal, va forma canalul anal, cel cu care se continua ampula rectala.Obs2: in cursul sapt a 5-a, sapt a 8-a are loc schimbarea majora a formei embrionului, ca urmare a derivatelor somitelor, ce vor da nastere la structurile aparatelor de sustinere ale viitorului fat.-la om, sacul vitelin se reduce f mult, diametrul sau nu depaseste 5 cm si are rol nutritiv pana la aparitia placentei.- ca urmale a dublei plicaturari, din endoderm deriva:1. Epiteliul de captusire al tractului digestiv = mucoasa2. Epiteliul de captusire al tractului respirator

4

Page 5: Anatomie Curs 6

3. Parenchim tonsilei palatine (tonsila=amigdala), parenchimul glandei tiroidei/paratiroidei (postero-lat de tiroida), parenchimul ficatului, parenchimul pancreasului, parenchimul timusului.4. Epiteliul de captusire al vezicei urinare si al uretrei (uroteliu)Obs: epiteliul/mucoasa absorbanta a tubului digestiv = epiteliul cilindric monostratificat, in timp ce uroteliul, care este un epiteliu nonabsorbant (impiedica absorbtia) este o structura cilindric pluristratificata.5. Epiteliul de captusire al tubei auditive a lui Eustachio si epiteliul casei timpanului (componenta a urechei medii).

Forma exterioara a embrionului in luna a 2-aLa sf sapt a 4-a, embrionul are 28 de somite si la extremitatea cefalica are arcuri faringiene. Lungimea de la vertex pana la coccis creste accelerat in perioada 5-8 saptamanii (luna a 2-a).La nivelul extremitatii cefalice au loc urmatoarele fenomene:1.Arhencefalul se dezvolta mult2. Apar primordiile urechii, ochilor, care sunt impreuna bilaterale si in pozitie latero-dorsala.3. Se dezvolta mugurele nazal si apare conturul nasului.Tot in partea cefalica, la inceputul sapt a 5-a, apar niste excrescente/muguri sub forma unor palete (muguri aplatizati) care constituie primordiile membrelor anterioare. La sfarsitul sapt a 5-a, apar la fel si paletele membrelor posterioare in regiunea lombo-sacrata.Paletele anterioare apar dorso-lateral de proeminenta pericardica in dreptul somitelor C4-T1 (originea plexului brahial)-de aici de explica inervatia membrului superior prin plexul brahial. Mugurii membrelor posterioare apar mai tarziu in dreptul somitelor lombare + sacrale superioare. Va determina formarea plexului lombar si sacral, care vor forma inervarea MI si perineul. Sapt a 5-a, 6-a, la nivelul fiecarei palete apar cate 4 santuri radiale, care vor separa paletele in 5 zone ingrosate. Aceste zone ingrosate reprez prefigurarea viitoarelor degete. Santurile/razele paletelor pastreaza legatura dintre degete prin membrane interdigitale. Cele de la membrul anterior vor devansa spre cele de la membrul posterior.In sapt 6,7,8 , paletele se alungesc, si catre sf sapt a 7,8, la nivelul fiecarei palete apar cate 2 santuri circumferentiale si la paleta anterioara si la paleta posterioar: - un sant intern- altul externcare prefigureaza viitoarele zone:la paleta anterioara-brat -antebrat -manala paleta posterioara:- coapsa-gamba-piciorConcomitent cu schimbarea formei produsului de conceptie, in sapt 4-8 (luna a2-a) se formeaza majoritatea organelor + sistemelor de organe.= perioada organogenezei.= perioada in care embrionul este cel mai susceptibil/sensibil la factorii peristazici ( la factorii de mediu) cu care interfereaza.= perioada in care au loc anomaliile congenitale, intalnite la nastere.ex. un nou nascut cu anencefalie (fara creier) inseamna interferenta cu factorii peristaltici in zilele 23-25 de dezvoltare.

5

Page 6: Anatomie Curs 6

ex. un nou nascut fara membre/cu membrele anormal dezvoltate = amelie=interferenta cu factorii peristaltici din sapt 5.

Anomalii congenitaleIncidenta:= mari defecte structurale prezente la nastere.- studii ale certificatelor de nastere realizate in 2000-1998 arata ca anomaliile congenitale sunt intr-un procent de 0,75-1,98% din nasteri. Aceste estimari sunt inferioare datelor din spitale, unde anomaliile sunt intre 1,43-3,3 %.- in medie aprox 2-3% dintre toti nou nascutii viabili prezinta una / mai multe anomalii congenitale la nastere care se evidentiaza clinic abia dupa 1 an de viata si dupa.Factorii de mediu care contribuie la aparitia anomaliilor congenitale- agenti infectiosi - virusul rubeolic care afecteaza femeile insarcinate in perioada 4-8, determina urmatoarele anomalii:1. Anomalii ale ochiului - cataracta = opacifierea cristalinului, microftalmie = nedezvoltarea ochiului2. La nivelul urechii interne - nedezvoltarea acesteia surditate congenitala3. La nivelul inimii apar defecte septale, peristenta canalului arterial care repre o comunicare intre crosa arterei aorte si trunchiul arterei pulmonare.4. Defecte ale dintilor - constau in nedezvoltarea smaltului dintal5. Anomalii ale creierului cu retardare mintala- virusul rujeolic - care determina aparitia unor anomalii cardiace si anomalii de dezvoltarea a SNC1. Retard mintal3. Defecte dentare- virusul citomegalic - determina 1. fie rubeola, fie herpes simplex1. determina microcefalia (nedezv creierului)2. calcificarile cerebrale3. hepatosplenomegalia- parazitul denumit toxoplasma gondi - toxoplasmoza- virusul responsabil de sifilis - determina sifilismul congenital cu afectarea tuturor organelor parenchimatoase.- radiatiile Roentgen X- efect teratogenic f mare

- microcefalie- defecte creniene- spina bifida- defecte ale extremitatilor- apar la o iradiere mai mare de 5 R

Studiul asupra femeilor gravide din Hiroshima in timpul bombardamentelor atomice de la Nagasaki si Hiroshima au aratat ca:1. 28 % au avortat2. 25 % au nascut copii care au murit in primii ani de viata3. 25% au nascut copii care au supravietuit dar cu grave anomalii ale SNC (microcefalia, retardul mintal)Alti agenti:- chimici:

-drogurile au efect teratogen f mare - ilicite + licite- medicamente - thalidomida = medicament antiemetic = sedativ determina amelie +

meromelie+buza de iepure +gura de lup + anomalii cardiace

6

Page 7: Anatomie Curs 6

- ageni antipsihotici + antianxiosi - det anomalii congenitale ale cordului + ale creierului (ex. diazepam)

- substantele anticoagulante - det malformatii congenitale- amfetamine - determina fisuri bucale + anomalii cardio-vasculare- antibioticele - toate antibioticele are efect teratogen- alcool - consumul de alcool de catre gestanta determina sindromul alcoolic fetal

caracterizat prin defecte cranio - faciale (hipoplazia de maxila = maxilar involuat), deformare ale membrelor , efecte septale cardiace (interatrial), hipoplazia encefalica = debilitate mintala.

- hormonii (progesteronul) administrat in perioada de gestatie determina anomalii grave ale organelor genitale externe la nou nascut.

- diabetul matern caracterizat printr-o hiperglicemie materna, care provoaca hipersecretie de insulina materna, determina defecte ale scheletului cu agenezie (nedezv partiala/completa a CV) asociata cu hipoplazia M.I. (sindrom de regresie caudala).

Factorii genetici / anomaliile congenitale genetice= anomalii ale cromozomilor autozomali - trisomia 21 = sindromul Down = idiotia mongoloida- se datoreaza nedijunctiei / separarii cromozomilor 21 in timpul meiozei cu o frecventa destul de mare la 2000 de nasteri la mamele de peste 40 de ani.

- retard mintal, plici simiene la mana si anomalii congentiale cardiace- trisomia 17-18 caracterizata prin:

-retard mintal-defecte congenitale ale inimii-pavilioanele urechii inserate in partea inferioara -anomalii renale + ale scheletului

Frecventa = 0,3 cazuri la mie. majoritatea copiilor mor la 2 luni.- trisomia 13-15:

-retard mintal-fisura ale buzelor si palatului dur, gura de lup, buza de iepure-defecte oculare cu microftalmie

Frecv=0,2 cazuri / 1000 majoritatea mor la 3 luni.-anomalii ale cromozomilor X si Y:

-sindromul Turner - disgenezie gonadala (absenta ovarelor)- limfedem al extremitatilor- deformatii ale scheletului- retard mintal

Cauza: celulele n-au 46, au 45 in loc de XX au X0. Frecv=2 cazuri / 3000 de nasteri- sindrumul triplu X = sindromul de superfemela - apar la produsul de conceptie de sex F si ovocitul contine XXX, consecinta:

-nedezvoltarea glandelor sexuale feminine- tulburari ale menstruatiei-retard mintal

Perioada fetala (luna a 3-a - nastere)DEZVOLTAREA FATULUI

- Aceasta perioada are ca, caracteristica faptul ca tesuturile si organele se matureaza si cresc rapid.

- Este perioada in care apar cele mai putine anomalii congenitale si de asemenea este procesulu cel mai intens de moarte celulara a SNC, daca are loc interferenta cu factorii peristaltici.

7

Page 8: Anatomie Curs 6

- In practica medicala aceasta dezvoltare a fatului se cuantifica prin masurarea lungimii corpului fetal in 2 modalitati:

o Masurarea lungimii vertex-cocciso Vertex – calcaio Masurarea greutatii

La varsta de 12 sapt, lungimea vertex-coccis este intre 5-8 cm, greutatea pana la 45 g.La varsta de 16 sapt (4 luni) lungimea 9-14 cm, greutatea pana la 200 gLa 17-20 5 luni lungimea 15-19 cm, greutatea pana la 450 g.La 6 luni lunare 24 sapt o lungime de 20-23 cm, greutatea pana la 820g.Luna a 7-a lunara, sapt a 28-a 24-28 cm vertex-coccige, greutate pana la 1300 g.La 8 luni, 32 sapt , 28-30 cm, greutate pana la 2100 g.La 9 luni lunare, 36 sapt, 31-34 cm, greutate pana la 2900.La 40 sapt, vertex-coccige 35-36 cm, 50-51 vertex – calcai (inaltimea), greutate 3000-3400 g.Obs: cresterea in lungime predomina in lunile 3-4-5 cu dublarea/triplarea greutatii la greutate mica, in timp ce greutatea dpdv al valorii absolute predomina in ultimele 2 luni de gestatie.Obs: durata sarcinii: 280 zile (40 sapt/10luni lunare/9luni calendaristice)dupa ultima menstruatie. In schimb in realitate durata sarcinii este de 266 zile/ 38 sapt dupa fertilizatie/ amfimixie, realizarea produsului de conceptie.

SCHIMBARILE LUNARE IN PERIOADA FETALAPrima schimbare lunara este „scaderea” relativa a volumului capului in raport cu restul corpului:La sapt a 8-9-a capul reprez ½ din lungimea vertex-coccis.Dupa alte 8 sapt, el reprez 1/3 din aceeasi lungime.La nastere, capul reprez 25 %, evident cauza datorita dezvoltarii rapide a SNC-ului si datorita cresterii in volum a organelor/a viscerelor mai ales in ultimul trimestru al sarcinii fetale.In timpul lunii a 3-a de viata intrauterina, fata fatului devine umanoid:

1. Ochii initial dispusi laterali se frontalizeaza treptat.2. Urechile ajung aproape in poz lor definitiva.3. Se dezvolta mugurele nazo-frontal, realizandu-se separarea stomodeumului (gurii primitive)

in cavitate nazala si gura definitiva/secundara.4. Membrele dobandesc lungimea lor relativa in comparatie cu restul corpului (cele

posterioare,viitoarele inferioare raman insa mai scurte la inceput decat cele anterioare).5. Organele genitale externe se dezv a.i. la sfarsitul lunii a 3-a (sapt a 12-a) sexul fatului poate fi

determinat prin examinare exterioara.6. Ansele intestinale se dezv mai rapid decat peretele ventral , dand aspectul unei hernii

ombilicale (proeminenta anselor in peretele anterior) pt ca la sf lunii a 3-a si inceputul lunii a 4-a, peretele ventral/antero-lateral se definitiveaza si ansele ombilicale „reintra” in abdomen.

7. La sf lunii a 3-a se identifica activitatea reflexa si apar actele reflexe, ceea ce denota existenta unei activitati musculare. Dpdv clinic, incep sa fie percepute miscarile fetale.

8. In timpul lunilor a 4-a si a 5-a, fatul se alungeste rapid si la sfarsitul primei jumatati a vietii intrauterine (la sf lunii a 5-a) lungimea vertex-coccige e de 15 cm aprox, ceea ce inseamna jumatate din lungimea finala a nou-nascutului.

9. Fatul este acoperit de par, denumit nanuvo. Genele si parul capului sunt vizibile.10. In a 2-a jum a vietii intrauterine, greutatea fetala creste considerabil: in ultimele 2,5 luni (in

ultimele 10 sapt) – din sapt a 30-40a fatul adauga in greutate inca 50 %, se dubleaza. Obs: in timpul lunii a 6-a, fatul are la inceput un aspect zbarcit, pielea este ridata, deoarece tesutul conjunctiv adipos subcutanat nu este edificat inca.

8

Page 9: Anatomie Curs 6

11. Un fat in luna a 6-a (prima jum a lunii a 7-a) daca este expulzat/ daca intra in delivrenta are mari greutati de supravietuire, chiar daca toate viscerele sunt diferentiate, aparatul respirator si sis nervos nu sunt suficient de bine dezvoltate pt a se asocia. CRPB/ centrul respirator principal bulbar nu este edificat. Obs: toate celulele organismului genetic au capacitatea de a raspunde la stimuli externi, se excita doar daca asupra lor actioneaza stimuli externi, cu 2 exceptii: celulele miocardului embrionar care se diferentiaza in sapt a 3-a,ziua 21 si celulele inspiratorii ale CRPB, care se diferentiaza in luna a 7-a, plenar chiar in luna a 8-a.

12. In timpul ultimelor luni, fatul se rotunjeste datorita acumularii tesutului subcutanat. Mai mult decat atat, la nastere insasi pielea este acoperita de un strat de grasime, denumit vernix caseosa, grasime produsa de glandele sebacee. La sf lunii a 10-a, capul are cea mai mare circumferinta raportata la restul corpului, lungimea vertex coccige cam 36 cm, cea vertex –calcai 50-51 cm, greutatea 3-3,5 kg, caracteristicile sexuale sunt evidente, cu mentiunea ca la sex masculin testiculele trebuie sa fie coborate in scrot.

13. Cand fatul are 28 sapt este capabil de supravietuire.

MOMENTUL NASTERII

-trebuie sa apara in jurul zilei a 266-a sau sapt a 36-a de la fertilizatie.- calculul clinic – de la ultima menstruatie 28-40 sapt. O complicatie suplimentara a acestui calcul poate fi data atunci cand se produce nidatia / cuibarirea produsului de conceptie care poate fi insostita de o usoara hemoragie, la 14 zile dupa fecundatie, ce poate fie confundata cu o menstruatie. De aceea este posibil ca fetii sa se nasca intre ± 10 de la data calculului.De aceea, cel putin din sapt a 36-a de la ultima zi de menstruatie, parturienta/gestanta trebuie tinuta sub observatie clinica.

CRESTEREA FETALA ANORMALAElementele statistice amintite sunt elemente medii si aproximative, deoarece exista o

mare variabilitate in evolutia greutatii si metriei/lungimii, deoarece exista in primul rand numerosi factori genetici, factori de mediu/peristaltici – malnutritia materna care duce la diminuarea acestor valori; obiceiurile materne- fumatul datorita faptului ca contine substante toxice majore, care duc la involutia sis nervos fetal si chiar la probleme de adaptare la viata extrauterina. Deseori un fat la termen poate avea 2500 g la nastere si in mod gresit poate fi considerat prematur. Obs: prematuritatea reala este intr-adevar data de greutatea de 2,5 kg la nastere dar dupa o gestatie de 28-38 sapt.Uneori si fatul la termen poate avea valori statistici mult mai mari decat normal, mai ales greutatea, atunci cand mamele sunt diabetice.Episoadele materne de hiperglicemie va determina hipersecretia de insulina (hormon anabolizant proteic), testosteronul este cel mai puternic, insulina 2, STH-ul 3.

ANEXELE FETALE

CARACTERELE GENERALE ALE TROFOBLASTULUI IN LUNA A 2-A

La inceputul lunii a 2-a, trofoblastul are numeroase vilozitati corionice secundare si primare,tertiare ele sunt fixate/atasate pe mezodermul placii fetale si varfuriole lor sunt ancorate in decidua materna/endometrul matern. La suprafata, vilozitatile au structura sincitiala: masa citoplasmatica polinucleara. In zona centrala au structura citotrofoblastica, un ax central vascular, aceste vase centrale/axiale vin in contact cu capilarele fetal din pediculul de fixatie, viitorul cordon ombilical.

9

Page 10: Anatomie Curs 6

In lunile urmatoare, a 3-4-a, vilozitatile corionice se ramifica bogat in spatiile interviloase, spatii care au aspect lacunar. Concomitent nrul lor creste si patrund adanc in endometrul matern, inglobandu-l intr-o structura cu 2 componente: 1 componenta fetala, 1 componenta materna/endometriala/deciduala=placenta.

CORIONUL FRONDOS SI DECIDUA BAZALAOdata cu evolutia timpurie a embrionului spre stadiul fetal, vilozitatile acopera

intreaga suprafata a corionului fetal, dar spre sapt a 8-a-a 9-a, apar diferentieri in evolutia acestor vilozitati: la polul embrionar al corionului fetal, vilozitatile cresc rapid in nr si volum, dand aspectul corionului frondos = corion vilos; in timp ce vilozitatile de la polul abembrionar, involueaza, regreseaza, degenereaza, a.i. la sf lunii a 3-a, acest corion devine neted = chorion laeve.

Concomitent are loc si o evolutie diferentiata a endometrului matern: endometrul din dreptul polului embrionar, din dreptul chorionului frondos/vilos isi dezvolta un strat compact de celule mari,= care contin cantitati mari de lipide si glicogen, constituind decidua bazala/ placa deciduala, care este strans legata de vilozitatie chorionice secundare si tertiare.

La polul abembrionar, stratul decidual endometrial este slab dezvoltat constituind decidua capsulara, care odata cu cresterea in volum a produsului de conceptie/veziculei corionice, aceste strat va fi comprimat si va degenera. Consecinta: incepand cu luna a 3-a de viata intrauterina, vor evolua doar 2 structuri: corionul frondos si decidua bazala, care impreuna vor constitui placenta.

STRUCTURA PLACENTEI

La inceputul lunii a 4-a, placenta are 2 parti: o prima componenta = portiunea fetala, care este formata din chorionul frondos, a 2-a portiune=portiunea materna care este formata din decidua bazala.

Dinspre partea fetala, placenta este marginita de placa chorionica. De partea materna, decidua bazala formeaza placa deciduala, care va fi incorporata in placenta. In zona de cuplare/ jonctiune/ incorporare, celulele trofoblastului (celulele corionului frondos) si celulele deciduale (celulele materne) sunt amestecate. Intre aceste 2 tipuri de celule exista un material amorf bogat in mucopolizaharide.

In lunile a 4-5-a dinspre portiunea materna/deciduala incep sa se diferentieze/formeze un nr de septe deciduale, care progreseaza/se dezvolta spre portiunea chorionica, FARA SA ATINGA PLACA CHORIONICA. Consecinta=compartimentarea placentei in structuri morfo-functionale denumite cotiledoane, cu aspect regulat, aprox hexagonal, cu mentiunea ca septele deciduale nu ating placa chorionica, ceea ce face ca cotiledoanele sa comunice intre ele in portiunea interviloasa/fetala.

In paralel cu cresterea fetala are loc si extinderea cavitatii uterine, a.i. placenta se largeste si ajunge sa acopere 25-30 % din suprafata interna endometriala a uterului.

In luna 6-7 are loc un proces de arborizatie a vilozitatilor determinand cresterea si in grosime a placentei.

PLACENTA MATURALa maturitate, placenta are forma discoidala cu un diametru de 25-25 cm cu o

grosime de 3-4 cm si o greutate 500-600 g.In mod spontan se desprinde de peretele uterin la 20-30 min dupa expulzia fetala, in

caz contrar ea se extrage manual. La inspectie prezinta o fata materna convexa, pe care apar 15-20 de proeminente cvasi-regulate, aceste cotiledoane acoperite de decidua bazala. Sunt delimitate de santuri care in profunzime corespund septelor dintre cotiledoane.

10

Page 11: Anatomie Curs 6

Suprafata fetala = concava, acoperita in totalitate de placa corionica si pe fata concava sunt vizibile prin transparenta nume=roase si vene mari care sunt arterele si vasele corionice, care converg catre cordonul ombilical. Acest corion/fata fetala este acoperit de amnios / membrana amniotica. Insertia cordonului ombilical de regula este excentrica. Se poate f rar intampla sa se insere in afara placentei, vasele corionice sa fie f lungi si atunci insertia cordonului ombilical se numeste velamentoasa.

CIRCULATIA IN PLACENTACotiledoanele / untati morfofunctionale primesc sangele prin cate 80-100 de artere

spiralate. Sangele paraseste placa deciduala si intra in spatiile interviloase. Aceste artere fiind spiralate, lumenul lor este f ingust, presiunea arteriala este mare la intrarea in spatiile interviloase, proiecteaza sangele spre profunzimea spatiilor interviloase. Consecinta: pana si cele mai mici spatii interviloase primesc sange matern oxigenat. Pe masura ce presiunea descreste, sangele se intoarce inapoi din placa corionica spre cea deciduala si intra in venele endometriale. Obs: spatiile interviloase ale placentei la termen contin circa 150 cm3 de sange, care se primeneste/se innoieste de 3-4 ori/min. Acest sange este situat de-a lungul vilozitatilor corionice, care cuprind o suprafata masurata intre 4-14m2. Obs: schimburile placentare nu au loc in toate vilozitatile ci doar acolo unde acestea vin in contact cu membrana intima.

FIZIOLOGIA PLACENTEI/FUNCTIILE PLACENTEI- Schimburile metabolice si gazoase intre sangele matern si cel fetal - Productia / secretia de hormoni.

Toate acestea se fac prin intermediul unei bariere placentare / membrane placentare formata din 4 straturi:1. Endoteliul vaselor fetale2. Tesutul conjunctiv al vilozitatilor3. Stratul citotrofoblastic4. Stratul sincitiotrofoblastic

Dupa luna a 4-a, bariera placentara se subtiaza f mult prin disparitia straturilor 2 si 3. Consecinta endoteliul vascular vine in contac cu sincitiul trofoblastic. Consecinta: rata crescuta a schimburilor gazoase: Co2 si CO (monoxidul de C) trec prin aceasta bariera pasiv-difuziune), la termen fatul extrage 20-30 ml O2 / min. O intrerupere de durata scurta a acestei circulatii duce la tulburari fetale mari. De asemenea, au loc schimburi de nutrimente si electroliti, a.i. fatul beneficiaza de substantele nutritive materne. De asemenea, prin bariera feto-placentara trec anticorpii materni, in special imuno-globuline G. Acesti anticorpi trec printr-un proces de pinocitoza si asigura o imunitate pasiva impotriva majoritatii bolilor virotice: difteria, variola, rujeola, gripa, dar nu asigura imunitate impotriva bolilor bacteriene. Nou-nascutul poate sa faca tuse convulsiva streptococica, pneumonie. Prin bariera feto-placentara trec si anticorpii RH materni produsi de mama la contactul cu RH pozitiv fetal mostenit de la tata. Reactia se materializeaza prin asa numita eritroblastoza fetala/ boala hemolitica a nou-nascutului. Daca reactia materna este culminanta, aceasta boala hemolitica poate duce la moartea intrauterina/avortul spontan.

HORMONI SECRETATI DE PLACENTA1. La sfarsitul lunii a 4-a, placenta produce progesteron/luteina in cantitati suficient

de mari pt a mentine sarcina.2. Produce hormoni estrogenici : estradion / estrogen care sunt sectretati pana la sf

sarcinii. Productia acestor estrogeni este max in sapt 39-40 de viata intrauterina, estrogenii sunt responsabili de eliminarea fatului.

11

Page 12: Anatomie Curs 6

3. Hormonul gonado-trop corionic (HGC) care are functii similare cu LH (luteinizant-hormonul). Secretia acestui HGC se face de f timpuriu, cam din sapt a 2-a si identificarea lui in urina materna pune diagnosticul de sarcina.

4. Hormonul lactogen placentar este similar ca structura si functii somatotrop hormonului (STH-ului) are efect hiperglicemiant, el determina diabetul matern.

La finalul perioadei fetale, placenta poate secreta si mici cantitati de cortizol.

SCHIMBURILE PLACENTARE LA SF SARCINIILa varsta de 40 sapt apar o serie de schimbari placentare care duc la reducerea

circulatiei placentei (dintre fat si mama):1. Creste testul fibros in axul vilozitatilor2. Cresterea grosimii membranei bazale a capilarelor fetale3. Capilarele vilozitale se oblitereaza astupa.4. Are loc depozitare de tesut fibrionid in zona jonctiunii cu placa corionica.

Are loc un proces de infactizare al lacunelor vilozitare cotiledoanele, devin albicioase si afunctionale.La nastere cordonul ombilical are un diam de 2 cm, lungime 50-60 cm, este torsionat/rasucit avand din loc in loc noduri false. Un cordon ombilical f lung se poate torsiona in jurul gatului fetal, determinand asa numita circulare de cordon care poate cauza dificultati de supravietuire fetala.

AMNIOSUL SI CORDONUL OMBILICALAmniosul=anexa situata in contact cu ectodermul si jonctiunea amnio-ectodermala are forma ovoidala si este cunoscuta ca inel ombilical primitiv. In sapt a 5-a, prin acest inel trec:- Pediculul de fixatie, care contine alantoida si vasele ombilicale (exc. 2 artere si o

vena)- Ductul vitelin insotit de vasele viteline - Canalul de conectare al celomului intra cu cel extraembrionar. Cavitatea amniotica se largeste rapid in decursul evolutiei fetale si inglobeaza pediculul de fixatie si ductul vitelin, cordonul ombilical primitiv.Distal, cordonul contine ductul vitelin si vasele ombilicale.Proximal include cateva anse intestinale si restul alantoidei.

La sf lunii a 3-a, cavitatea amniotica se extinde in timp ce sacrul vitelin degenereaza.In aceasta cavitatea amniotica, temporal pana prin sapt 10-12 repauzeaza ansele ombilicale, greutatea este prea mica.

Aceasta expulzare a anselor se numeste hernie ombilicala fiziologica, hernie ombilicala fiziologica care dispare la sf lunii a 3-a, cand ansele intestinale se reintorc in cavitatea abdominala desavarsita. La nivel ombilical, alantoida, ductul vitelin se oblifereaza in cordon ramanand doar vesele ombilicale, cele 2 artere si vena, inconjurate de gelatina lui Wharton=tesut mezenchimal bogat in celule susa/stem.

Lichidul amniotic este continutul cavitatii amniotice, este clar, cu densitatea apropiata de a apei. Sursa lui este sangele matern, secretat de celulele amniotice.Rolul lui:

1. Absoarbe socurile mecanice2. Previne alipierea embrionului de cavitatea amniotica3. Usureaza miscarile fetale4. Apa din lichidul amniotic este innoita odata la 3 ore, iar incepand cu luna a 3-a de

viata intrauterina, fatul inghite propriul lichid amniotic, aprox 400 ml/zi = jumatate

12

Page 13: Anatomie Curs 6

din intreaga cantitate de lichid amniotic. Obs: in situatia in care fatul este incapabil sa-si inghita lichidul amniotic (atrezie esofagiana) sau in anencefalie (atunci cand nu exista centru de glutitie), fatul este inconjurat de o cantitate mare de lichid amnios care creeaza presiune asupra fatului si ii impietreaza dezvoltarea.

La sfarsitul sarcinii, la lichidul amniotic se adauga urina produsa zilnic de catre fat, care insa este f apoasa, este lipsita aproape de cataboliti proteici (uree, ac uric, creatinina), deoarece placenta functioneaza ca un element de filtrare.

In timpul nasterii atat amniosul cat si corionul placentar actioneaza impreuna creand =o presiune hidrostatica si care determina hidratarea colului uterin.

MEMBRANELE FETALE LA GEMENIAcestea sunt dispuse diferit la gemenii monozigoti sau gemenii dizigoti.Gemenii dizigotiApar cand 2 ovocite secundare sunt expulzate concomitent si ambele ovocite sunt fecundate. In aceste conditii produsele de conceptie vor avea sexe diferite si membranele/ anexele fetale sunt individuale pt fiecare produs de conceptie, fiindca implantarea se face diferit, iar placentele sunt asezate una langa cealalta si de obicei fuzioneaza. Cei 2 dizigoti poseda hematii de 2 tipuri diferite (mozaicism eritrocitar:maduva osoasa produce eritrocite).Gemenii monozigotiMai rar intalniti, datoritati fecundarii unui singur ovocit II, dar cu 2 nuclei. Separarea celor 2 produsi de conceptie se face in diferite stadii de dezvoltare. Cea mai timpurie separare se face in stadiul de 2 celule, imediat dupa amfimixie, si in acest caz se vor dezvolta 2 zigoti separati. Cele 2 blastocite se implanteaza separat, de aceea va exista placenta si sac chorionic separat si in general toate anexele fetale seamana cu cele de la gemenii dizigoti. In alte situatii, separarea se face in stadiul de blastocist tanar (8/16 celule). Atunci masa celor 2 produsi de conceptie se separa in 2 grupe celulare in cadrul aceluiasi blastocist. Va exista o placenta comuna, o cavitate chorionica comuna, dar cavitatile amniotice sunt proprii. In cazuri f rare, separarea se produce in cazul in care embrionul este bilamelar. In aceasta situatie toate elementele sunt comune (cavitatea amniotica comuna).Obs: chiar daca placenta e comuna, irigatia/hranirea este echilibrata pt amebele produse de conceptie. Obs: in cadrul acestei sarcini generale monozigote, produsii de conceptie au sex identic. F rar exista sarcina cu tripleti 1/7600.

Exista si sarcini gemelara cu gemeni siamezi / conjuncti. Dintr-o sarcina gemelara normala, separarea se va face f tarziu, chiar in stadiul de diferentiere tisulara (sapt 4-8). Consecinta: gemeni conjuncti/monstrii dubli,

Cei 2 isi pastreaza puncte/zone de fuziune si dupa topografia acestor zone de fuziune se clasifica in:- Toracopagi (alipiti in zona toracelui)- Figopagi (alipiti in zona bazinului)- Craniopagi (alipiti in zona craniului)

Exista situatii in care cei 2 gemeni sunt alipiti numai in regiunea parietala antero-laterala in zona epigastrului/hipocondru drept. Intre cei 2 gemeni exista o punte hepatica comuna. Acestia sunt gemenii siamezi propriu-zisi, ei beneficiaza de separare chirurgicala cu succes.

RELATIILE IMUNOLOGICE INTRE MAMA SI PRODUSUL DE CONCEPTIEDatorita faptului ca produsul de conceptie este o hemiallogrefa, el va poseda

antigene materne si paterne.

13

Page 14: Anatomie Curs 6

Structura antigenica este intotdeauna proteica, care stimuleaza in anumite conditii apararea imunologica, adica declanseaza o reactie antigen-anticorp.

Bariera hemato-encefalica ca si bariera hemato-placentara are o suprafata de aprox 14 m2. Aceasta suprafata f mare creeaza premisele unui conflict imunologic: bariera hemato-placentara permite f usor transferul de antigene, anticorpi. Clasic, se facea afirmatia ca produsul de conceptie este slab antigenic, nu stimuleaza producerea de anticorpi de mama.Chiar din stadiul de blastocist, chiar din stadiul de 2 blastomere, produsul de conceptie capata caracteristici/proprietati antigenice, este vazut de mama ca un nonself. In consecinta, toleranta reciproca imunitara este relativa. Factorii sunt mai multi:

1. Uterul este un organ privilegiat dpdv imunologic, atunci are un raspuns particular de restul organelor materne.

2. Bariera de fibrina si tesut fibrinoid produsa de placenta nu mascheaza/nu ascunde structurile antigenice fetale.

3. Hormonii materni ca si hormonii placentari lucreaza in acelasi sens, adica a stimula reactiile antigen-anticorp. Ex. Hormoni estrogeni si corticosuprarenalieni = hormoni care doar in concentratii mari previn atacul imun matern asupra produsului de conceptie: au actiune imunosubpresoare (inhiba reactia materna asupra produsului de conceptie). In aceste conditii se defineste toleranta imunologica (materna) ca fiind o stare fiziologica, in care organismul nu elaboreaza un raspuns imun celular / umoral fata de antigene. Imunitatea e de 2 feluri: specifica + nespecifica.

Aceasta toleranta imunologica poate fi naturala, si atunci are loc asupra antigenelor self / proprii sau dobandita fata de antigenele nonself. Cu cat toleranta imunologica este mai mare, cu atat facilitarea imunologica (supravietuirea allogrefelor este de asemenea crescuta/mai mare). In cadrul acestei gestatii, datorita transferului de anticorpi, de celule prin placenta apar anticorpi specifici materni, dar au fost decelati/gasiti/observati in sangele gravidelor.

Anticorpi degenici / antitrofoblastici, antileucocitari, antitrombocitari, anticorpi impotriva antigenelor de origine paterna. Pe de alta parte, chiar produsul de conceptie dezvolta din stadii timpurii mecanisme de autoaparare. Se gasesc intr-adevar situatii destul de grave la care reactiile de aparare ale fatului sunt aproape ineficiente: incompatibilitatea de Rh=eritroblastoza fetala/boala hemolitica a nou-nascutului care consta in: izoimunizarea mamaei Rh negativ = stimulare imunitara/producere de anticorpi fara antigene D contra antigenului D eritrocitar fetal al fatului Rh pozitiv mostenit de la tata. De regula aceasta stimulare are loc in ultimul trimestru de sarcina (dupa luna a 6-a). Consecinta: apar fetopatii (pathos=boala) inainte de nastere sau chiar imediat dupa expulzia fetala.

Reactia materna (izoimunizarea materna) este cea care va decide soarta fetala. Patogenia = distrugerea hematiilor produsului de conceptie de catre anticorpii materni, a.i. hemoglobina se varsa in plasma (hemoliza). Solutia: transfuzie sangvina la nivelul nou-nascutului.

ARTROLOGIA / ARTICULATIILEARTICULATIILE M.S.

Membrul superior legat/centura scapularaMembrul superior liber

M S LEGATArticulatia sterno-claviculara

14

Page 15: Anatomie Curs 6

Articulatia acromionului

Articulatia sterno-claviculara- se realizeaza intre incizura claviculara a manubriului sternal, care se gaseste la nivelul

unghiului lui Louis- incizura claviculara are o directie supero-lat concava in plan frontal si convexa in plan

sagital- clavicula participa cu fata articulara, care la randul ei are 2 mici suprafete/fatete:

o una verticala pt stern/manubriul sternalo alta orizontala pt articulatia cu coasta I

- toate suprafetele articulare sunt acoperite de fibro-cartilajArticulatia aceasta este o articulatie incongruenta (unde suprafetele articulare nu se potrivesc una cu alta). De aceea congruenta o realizeaza un disc articular fibro-cartilaginos care este mai gros periferic si mai subtire central. El este situat in plan sagital si discul imparte cavitatea articulara intr-un segement medial si altul lateral. Mijloace de unire: capsula articulara=structura fibroasa, inserata pe marginile suprafetelor articulare. Capsula intotdeauna va fi intarita de ligamente si va fi captusita de o sinoviala.Ligamentele:1. sterno-clavicular anterior2. Sterno-clavicular posterior3. Interclavicular4. CostoclavicularSuperior: tegumentul + insertia claviculara a SCMInferior: cartilajul coastei IPosterior: vena brahio-cefalica de partea respectiva + artera toracica interna + insertiile muschilor sternohioidian si sternotiroidianAnterior: muschiul pectoral mare

(Pe tuberculi se insera muschi miciPe creste muschi mari)

Sinoviala articulara captuseste capsula, se insera pe marginea cartilajelor articulare si este dubla pt fiecare compartiment articular in parte (medial + lateral). Cel medial = menisco-sternal, iar cel lateral = menisco-clavicular.Cele 2 compartimente comunica intre ele cand discul este perforat.Vascularizatie / inervatie: ramura din toracica interna, din toracica suprema (provine din axilare, segmentul suprapectoral). Nervii sunt nervi supraclaviculari mediali, din plexul cervical si subclaviculari din plexul brahial.

Articulatia acromio-claviculara Fete articulare: pe acromion este fata ovalara dispusa sagital, concava, iar clavicular participa cu fata convexa a epifizei laterale. = articulatie incongruenta, deci va avea un disc mai gros supero-lateralMijloacele de unire:Capsula si ligamenteLigamentele:1.Acromio-clavicular situat superior2. Coraco-clavicular se intinde de la procesul coracoid la treimea laterala a claviculei: ligament trapezoid situat antero-lateral si conoid – postero-medialSinoviala captuseste articulatia, este dubla fiindca exista disc articular.Cele 2 ligamente sunt dublate de alte 3 ligamente la distanta:

15

Page 16: Anatomie Curs 6

1. Ligamentul transvers superior al scapulei care transforma incizura scapulei in orificiu suprascapular (prin orificu nervul supra scapular

2. Transvers inferior al scapulei – de la marginea laterala a spinei scapulei la marginea posterioara a cavitatii glenoide. Pe sub acest ligament trece nervul muschiului intraspinos.

3. Coraco-acromial e triunghiular cu baza laterala spre procesul coracoid si varful pe acromion. Sub acest ligament este capsula articulatiei scapulo-humerale, intre ele fiind o bursa de alunecare, o structura cu lichid seros.

Raporturile articulatiei:Anterior: muschiul deltoidPosterior: m trapezSuperior: tegumentulInferior: articulatia scapulo-humerala

Articulatiile MS liberArticulatia scapulo-humeralaArticulatiile cotului dpdv biomecanic sunt 3 respectiv 2Articulatiile maini: articulatiile carpiene, metacarpienelor, falangelor

Articulatia scapulo-humerala- Leaga extremitatea libera a MS de Fete articulare:- Cavitatea glenoidala a scapulei concava, acoperita de cartilaj hialin, dispusa in plan

sagital, redusa ca suprafata de capul humeral, este completata de structura cartilaginoasta, labumul glenoidal, care circumscrie cavitatea glenoida, si care daca l-am sectiona prezinta 3 fete: baza este spre cavitatea glenoida, o fata externa care se insera pe capsula si o fata interna care este acoperita de sinovial.

Humerusul participa cu capul humeral, si el acoperit de cartilaj hialin, gros, aprox sferic, cartilaj care prezinta o mica depresiune in dreptul tuberculului mic unde se insera ligamentul gleno-humeral. Mijloace de fixare: capsula se insera pe circumferinta cavitatii glenoide, pe fata externa a labumului glenoidal si pe colul anatomic.Obs: insertia capului lung al muschiului biceps brahial, pe tuberculul supraglenoidal, este acoperita de insertia glenoidala a capsulei articulare, de aceea tendonul acestui cap are 2 caracteristici: este intracapsular/intraarticular, dar extrasinovial, strabate santul intertubercular pe care il foloseste ca pe un hipomohlion (=structura de alunecare si sprijin).Ca structura, capsula este laxa, mai groasa posterior si prezinta numeroasa orificii prin care ies recesuri (prelungiri, burse, infundaturi) sinoviale.Capsula e invelita de 2 ligamente:1. glenohumeral - francezii descriu 3 ligamente ventrale / glenohumerale : superior, mijlociu, inferior. Se insera la nivelul humerusului pe tuberculul mic si pe colul chirurgical2. coracolo-humeral – situat superior de articulatie, de pe marginea laterala a procesului coracoid pe tuberculul mare. Pe procesul coracoid se insera 3 muschi + 3 ligamente.Sinoviala captuseste capsula, prezinta recesuri multiple, care dau nastere la burse de alunecare pt muschi: lungul biceps al bratului, subscapular, deltoid, rotund mare, pectoral mare.Raporturi:

Superior: invelita de muschiul supraspinos Inferior: de capul lung al tricepsului brahial Posterior: de subspinos si rotund mic Anterior: de subscapular

16

Page 17: Anatomie Curs 6

Obs: profund vine in raport cu continutul axilei, formandu-i acesteia peretele lateralVascularizatia:Circumflexele humerale, artera suprascapulara, subscapulara. Nervii provin din scapular superior si inferior si din axilar.

Articulatiile cotului= complexa, si este formata din 3 articulatii, deoarece participa epifizele distale ale humerusului, proximale ale radiusului, ulnei:Articulatiile humero-ulnaraHumero-radialaRadio-ulnara proximala Cele 3 articulatii au capsula articulara comuna. Fete articulare:HumerusulTrohleeaCapitulul - Acoperite de cartilajul hialin

Trohleea si capitulul constituie impreuna condilul humeral.Radiusul participa cu capitulul radial, care este concav si are o circumferinta articulara.Ulna participa cu incizura trohleara.Mijloace de unire:Capsula Insertie complexa: pe humerus se insera superior de fosele olecraniana, coronoida, radiala, cu mentiunea ca originile muschilor epicondilieni sunt extracapsilari.Pe ulna, pe marginile incizurii trohleare, pana la nivelul incizurii radiale. Aici trece pe radius si se insera pe colul radiusului acei 5-7 mm distali 4 Ligamente:Colateral-radial /-lateralColateral-ulnar/-medialLigamentul inelar al radiusuluiLigam patrat leaga marginea distala a incizurii radiale a ulnei de colul radiusului.Sinoviala captuseste capsula, porneste de pe marginea trohleei si capitulumului humeral, patrunde in cele 3 fose (cele 2 anterioare si cea posterioara) si prezinta burse de alunecare pt muschii epicondilieni.Vascularizatia articulatiei e foarte complexa = reteaua arteriala periarticulara a cotului, formata din colateralele ulnare superioara, inferioara, colaterala radiala, recurentele radial si ulnar. Nervii musculo-, radial, ulnar.Membrana interosoasa a antebratului:- Realizeaza o articulatie particulara intre 2 oase(radius si ulna) denumita sindesmoza

radiculara (desmos=membrana). Se insera pe cele 2/3 inferioare ale marginilor interosoase mediale ale radiusului si laterale ale ulnei.

- Proximal tine pana la tuberozitatea radiala si distal se termina superior de articulatia radio-ulnara distala.

Obs: treimea proximala a spatiului interosos este ocupata de coarda oblica = ligament puternic, care coboara de pe marginea laterala a tuberozitatii ulnare pe extremitatea inferioara a tuberozitatii radiale.Intre aceasta coarda oblica si marginea superioara/proximala a membranei interosoase se creeaza un orificiu prin care artera interosoasa posterioara trece din loja anterioara a antebratului in loja posterioara. Morfologic, membrana interosoasa are fibre oblice infero-mediale, este groasa proximal si subtire distal. Pe aceasta membrana interosoasa atat

17

Page 18: Anatomie Curs 6

anterior cat si posterior isi au originea muschii profunzi ai antebratului – anterior si posterior.Articulatia radio-ulnara distalaFete articulare:

Incizura ulnara a radiusului Circumferinta articulara a capului ulnar, cu mentiunea ca acest cap ulnar se roteste in

jurul incizurii ulnare a radiusuluiMijloace de fixare:Capsula articulara se insera pe marginile suprafetelor articulare si prez ingrosari de aspect ligamentar.Sinoviala captuseste capsula si prez un reces saciform orientat proximal.Obs: articulatia are un disc articular, un fibrocartilaj dispus transversal intre capul ulnei, osul piramidal si semilunar.Articulatiile mainii- Cuprind articulatia radio-carpiana- Articulatiile inter-carpiene (dintre oasele carpiene ale aceluiasi rand)- Articulatiile medio-carpiene(dintre randul proximal si distal)- Articulatia osului pisiform = os suprapusArticulatia radio-carpianaFete articulare: Fata carpiana a epifizei distale a radiusului Disc articular Fetele proximale ale celor 3 oase ale randului 1 carpianEste o articulatie condiliana convex-concava in care convexitatea este data de cele 3 oase carpiene, iar concavitatea data de cavitatea glenoida a radiusului.Mijloace de unire:Capsula este intarita de 5 ligamente:

1. Radio-carpian palmar/ventral2. Ulno-carpian palmar3. Radio-carpian dorsal / posterior4. Colateral-carpian radial5. Colateral-carpian ulnar

Sinoviala captuseste capsula si trimite o bursa de alunecare/prelungire se articulatia radio-ulnara distala. Articulatiile intercarpiene In randul proximal sunt 2 articulatii: intre scafoid si semi=lunar rsp piramidal si semilunar.In randul distal – 3 articulatii intre cele 4 oase.Toate acestea sunt intarite de 3 ligamente: ligamentele interosoase, lig anterioare, lig posterioare.Obs: dintre toate, cele mai puternice sunt lig interosase, care intaresc articulatia in miscarea de flexie a mainii.Articulatia osului pisiform- Se realizeaza cu corpul osului hamat/osul cu carlig- E intarita de ligamentul piso-hamat care este intins intre carligul osului cu carlig si

pisiform si ligamentul piso-metacarpian (intre osul pisiform si tuberculul metacarpianului 5)

Articulatia medio-carpianaRandul proximal de oase carpiene creeaza o suprafata articulara concava, randul distal o suprafata articulara convexa, articulatie tip condilian, cu capsula unica, laxa, intarita de lig radiat (cu mai multe prelungiri) al capsulei.Sinoviala trimite prelungiri spre articulatiile randului 1 si 2.

18

Page 19: Anatomie Curs 6

Articulatiile carpo-metacarpiene- Apartin randului 2 carpian si baza metacarpienelor cu mentiunea ca pt prima

articulatie (carpo-metacarpiana a policelui) fetele articulare sunt fete metacarpiene in sa cu capsula articulara f groasa. In timp ce pt articulatiile 2,3,4,5 ele sunt intarite de ligamentele carpo-metacarpiene palmare in nr de 4 si ligamentele carpo-metacarpiene dorsale dispuse intre trapez si baza metacarpianului 2 si 3 rsp trapezoid si baza metacarpianului 2 si 4 rsp os hamat si baza metacarpianului 5.

Articulatiile intermetacarpieneFetele articulare sunt mici, ovalare, pe fetele laterale ale bazelor metacarpienelor 2,3,4,5.Fiecare are capsula proprie, intarita de ligamente metacarpiene de 3 feluri: interosoase, ventrale/plamare rps dorsale/posterioare.Articulatiile metacarpo-falangiene- Se realizeaza intre capul metacarpienelor si baza falangelor proximale- Fiecare are capsula articulara intarita de ligamente colaterale proprii fiecarei

articulatii si de ligamentul metacarpian transvers profund, care este un ligament comun pe fata anterioara a articulatiilor 2,3,4,5.

Articulatiile interfalangiene - policele are o singura articulatie interfalangiana, celelalate 4 degete cate 2- se realizeaza intre bazele falangelor dispuse proximal si capetele celor dispuse distal- capsulele sunt intarite de ligamtene colaterale si ligamente palmare.

BIOMECANICA ARTICULATIILOR MS – LEGAT SI LIBERArticulatia sternoclaviculara – miscari de urcare si de coborare ale umarului, de retropulsie (impingerea in fata) si combinatia lor circumductia (rotatia umarului)Ridicarea si coborarea se executa in jurul unui ax sagital/antero-posterior care trece prin ligamentul costoclavicular si epifiza claviculeiRidicare: scm, trapez, ridicatorul scapulei, romboizii, dintatul anteriorFactorii biomecanici ai coborarii: m subclaviculari, pectoral mic trapezul prin fasciculele ascendente, dintatul anterior prin fasciculele interioareMiscarea de propulsie: este executata intr-un ax vertical, pectoral mic, dintatul anteriorMiscarea de retropulsie: m trapez, romboiziCircumductia: combinatia celor 2 tipuri de miscari. Clavicula descrie 2 conuri unul lateral si altul medial unite prin varfurile lor.

Articulatia acromio-clavicuara - Se efecteaza miscari de bascula si revenire a scapulei- Axul in jurul caruia se executa miscarea este antero-posterior- Bascularea scapulei consta in miscarea prin care unghiul lateral al scapulei este

ridicat. Cel superior este coborat, iar unghiul inferior se indreapta spre anterior.Obs: aceasta basculare se produce in abductia bratului peste 90 grade. Revenirea din bascula se face in abductie.Aceste miscari sunt executate de cupluri de forta (factori biomecanici):- Pectoralul mic coboara unghiul lateral- Romboizii si levator scapulae ridica unghiul medial- Miscarea inversa este facuta de dintatul anterior si fibre descendente din trapez

Biomecanica articulatiei scapulo-humerale= articulatia cu cea mai mare mobilitate din corpul uman, este data de 2 factori:- Capul humeral/articular este de 3 ori mai mare decat suprafata cavitatii glenoide

(fara labum glenoidal)

19

Page 20: Anatomie Curs 6

- Aceasta articulatie este cu conducere musculara, nu ligamentara (ligamentele articulatiei sunt foarte laxe, asigura solidaritate dar sunt laxe, sunt fibroelastice)

- Luxatia umarului este f frecvent intalnita datorita ligamentelor care nu sunt fibroase, puternice solide.Miscari:

- Flexie - extensie cu ax in plan frontal- Abductie – adductie un ax sagital antero-posterior care trece prin partea inferioara a

capului humeral- Rotatia mediala / interna- Rotatia laterala / externa

Ele se produc in jurul unui ax vertical care trece prin centrul capului humeral- Circumductia = combinatia celorlalte miscari

Flexia are o amplitudine de 120 de grade, este ampla deoarece e legata de ligamentul coraco-humeral, fibrele posterioare ale capsulei si de capul lung al muschiului triceps.Extensia doar de 30 grade este limitata de fibrele anterioare ale capsulei, ligamentele gleno-humeral, muschii situati anterior de articulatie.Factorii biomecanici:

- Flexia este realizata de marele pectoral, deltoid (fibre claviculare anterioare, posterioare, spinoase), tricepsul brahial prin capul lung si flexorul este subscapularul. Dintre toti flexorii cel mai puternic este deltoidul in timp ce capul lung al bicepsului brahial este flexor al bratului doar cand antebratul este in extensie.

- Extensia – deltoidul prin fibrele spinoase, dublat de rotundul mare, latissimus dorsi, capul lung al tricepsului brahial si infraspinosul.Abductia si adductia

- Abductia: deltoidul se contracta in totalitate, este dublat cu efect major de supraspinos si in mod secundar de capul lung al bicepsului brahial. Obs: abductia peste 90 grade se face cu bascularea scapulei in articulatia acromio-claviculara

- Adductia: reprezentata de contractia muschiului latissimus dorsi, de contractia muschiului rotund mare, rotund mic si de pectoralul mare si pectoralul mic.

Obs: Luxatia articulatiei scapulo-humerale cel mai des se realizeaza cand bratul este in abductie, fiindca in aceasta situatie capul humeral creeaza presiune pe partile anterioara si inferioara ale capsulei. Cea inferioara nu este intarita de ligamente si atunci cedeaza.Rotatia mediala/interna si laterala / externaRotatia mediala : m subscapular, m pectoral mare, capul lung al bicepsului, latissimus dorsi, deltoidul prin fibrele anterioare (fasciculele claviculare) si marele rotundRotatia laterala/externa: m subspinos, m rotund mic trece posterior de articulatie, fibrele posterioare ale deltodiului, supraspinosul si capul lung al m triceps brahial.

Biomecanica articulatiei cotuluiDpdv biomecanic, articulatia cotului este un ginglim(=articulatia cu conducere osoasa), acolo unde capsula este de asemenea laxa, dar muschii mai slab reprezentati.In articulatia cotului se executa miscari de flexie-extensie a antebratului, fiind articulatia humero-antebrahiala.Se mai executa de asemenea miscarea de rotatie mediala si laterala ale antebratului concomitent cu pronatia si supinatia mainii. Concluzia: dpdv biomecanic articulatia cotului are 2 articulatii, in realitate doar una capsula.Flexie-extensie se realizeaza in jurul unui ax transversal trece prin cei 2 epicondili humerali lateral si medial.Flexia este limitata de fibrele posterioare ale capsulei, de intinderea tricepsului brahial si contactul fetelor anterioare ale antebratului cu bratul.

20

Page 21: Anatomie Curs 6

Agentii flexiei: biecpsul brahial=cel mai puternic flexor al antebratului pe brat, brahialul, brahio-radialul cu exceptia ca bicepsul brahial produce flexia maxima a antebratului pe brat.Bicepsul produce flexia antebratului pe brat cu supinatia mainii, datorita insertiei suplimentare data de aponevroza bicipitala descrisa de Pirogow, care este insertia suplimentara pe fascia antebrahiala.Factorii biomecanici ai extensiei: tricepsul brachial cel mai puternic extensor al antebratului, anconeu, miscarea fiind limitata de contacul varfului olecraniului cu fundul posterior olecranian.

Articulatia radio-ulnara= dubla, proximala face parte din articulatia cotului si=articulatie de rotatie mediala si laterala ale antebratului in pronatia si supinatia mainii.Pronatia mainii = regiunea palmara orientata posterior.Supinatia = regiunea palmara orientata anterior.Pronatia este data de intinderea ligamentului patrat pronator si tensiunea data de muschii epicondilieni laterali.Factorii biomecanici: Pronatorii, rotundul pronator, flexor radial al carpului, lungul extensor radial al carpului, brahioradialul si palmarul lung cand exista.Supinatia mainii: franata de tensiunea membrane interosoase si determinata de bicepsul brachial, brahio-radial, lung abductor si scurt extensor al policelui.Obs: brahio-radialul datorita insertiei specifice participa la ambele tipuri de miscari.Obs: bicepsul brahial este supinator cand antebratul este in flexie.

Biomecanica articulatiei radio-carpiene= articulatie de tip condilian (cu conducere ligamentara)- Se executa 2 tipuri de miscari si combinatia acestora: flexia si extensia mainii,

inclinatie mediala / adductia mainii, inclinatie laterala / abductia mainii, combinatia lor circumductia.

- In aceste miscari participa atat articulatia medio-carpiana cat si articulatiile intercarpiene. Consecinta: oasele randului distal aluneca pe pe oasele randului proximal, iar oasele randului proximal aluneca pe epifiza distala a radiusului.

- Axul miscarii de flexie-extensie: transversal – trece pt randul proximal prin procesele stiloide ale radiusului si ulnei, iar

- Flexia este limitata de tensionarea ligamentelor radio-carpiene proximale si de tensionarea tendoanelor muschilor extensori ai antebratului si ai degetelor.

- Extensia este limitata de tensionarea ligamentelor radio-carpiene anterioare si a tendoanelor muschilor flexori.

- Flexia mainii este maxima cand degetele sunt in extensie si redusa cand degetele sunt in flexie, caci in flexia degetelor se tensioneaza muschii extensori.

- Agentii biomecanici ai flexiei: flexor radial sau aulnar al carpului , flexor al degetelor, secundar participa si lungul abductor al policelui cu o usoara flexie a mainii.

- Agentii biomecanici ai extensiei – extensorii carpieni si extensori ai degetelor.- Abductie/adductie – in articulatia radio-carpiana si medio-carpiana avand un ax

sagital ce trece prin centrul osului capitat.- Adductia franata de: tensionarea muschilor adductor si ligamentul colateral radial al

caprului

Abductia este tensionata de tensionarea ligamentului colateral ulnar al carpului si muschii antagonici.Adductia mainii: factori biomec – flexor si extensor ulanr al carpului. Partea mediala a flexorilor si extensorilor comuni ai degetelor

21

Page 22: Anatomie Curs 6

Fact biomec ai abductiei – flexorul si extensorul radial al carpului, brahio – radialul, muschii lungi ai policelui-lungul abductor + lungul extensor.

Articulatiile carpo-metacarpiane- Miscari mai ample pt metacarpienele 4-5- Articulatia carpo-metacarpiana a policelui este o diartroza diaxilara deoarece policele

executa cele mai ample miscari-abductie/adductie.- Policele executa miscarea de flexie si extensie = miscari intr-un ax opus sau

perpendicular de miscarile de abductie si adductie.- Executa miscari de adductie si abductie cand policele ramane in acelasi plan cu

celelalte 4 degete. Axul acestei miscari trece prin baza metacarpianului 1.- Miscari de flexie-extensie – se executa in jurul unui ax transversal care trece prin

trapez cu mentiunea ca in extensie policele priveste/se indreapta spre planul dorsal al mainii. In flexie se indreapta spre planul palmar/ventral al mainii.

- In mod specific combinarea flexiei policelui cu adductia realizeaza circumductia policelui /miscarea de opozitie, permitand realizarea celor 3 pense: pensa indicelui, pensa mediusului, pensa inelarului.

- Mobilitatea policelui asigura 60 % din mobilitatea degetelor mainii si creeaza capacitatea de munca fizica prin prehensiune.

- Factorii biomecanici – pt police sunt muschii omonimi

Articulatiile metacarpo-falangiane = de tip condilian, executandu-se miscari de flexie si extensie a degetelor si miscari de adductie si abductie a degetelor, adica de apropiere si de departare a lor fata de axul degetului 3.Flexia si extensia se executa in jurul unui ax transversal care trece prin capetele metacarpienelor cu mentiunea ca flexia falangelor proximale este mai ampla cand celelalte falange sunt in extensie si diminuate cand celelalte sunt in flexie.Flexie - Factorii biomecanici: flexorii degetelor ajutati de lombricali, ajutati de interososii palmari.Extensie –factori biomecanici: extensorii degetelor Adductia – abductia = executate de muschii interososiMiscarea de abductie / de rasfirare este mult mai ampla, este data de PATRU INTEROSOSI DORSALI ABDUCTORIAdductia este data de TREI INTEROSOSI PALMARI/ANTERIORI.

Articulatiile interfalangiene= articulatii de tip trohleo-artroze, simple, in care se executa un singur tip de miscare- Miscari de flexie si extensie a falangelor in jurul unui ax transversal cu mentiunea ca

flexia este mai ampla decat extensia, ca flexia este realizata de puternicii flexori ai degetelor – profund si superficial. Obs: flexia falangei distale este executata doar de flexorul profund al degetelor.

Factori biomecanici – extensia: executata de extensorul degetelor – m extensor mediu si lombricali. Cei mai puternici extensori = interososii.

ARTICULATIILE MEMBRULUI INFERIOR LIBERDpdv biomecanic, articulatiile bazinului si ale centurii pelvine sunt solidare cu articulatiile trunchiului.

22

Page 23: Anatomie Curs 6

Caractere generale:= articulatii de mare solidaritate si soliditate.= articulatii care asigura nu numai mobilitatea MI, ci rezista la solicitarile datorate statiunii bipede.= articulatii care actioneaza antigravitational. Consecinta: functia intretine organul- Capsulele si ligamentele acestor articulatii sunt f bine dezvoltate.- Suprafata cartilajelor articulare = mult mai mare- „dezavantajul”este reprez de faptul ca amplitudinea miscarilor este mult mai redusa

decat la MI.

Articulatia coxo-femurala (art soldului)= art sfenoidala cu 3 axe de miscare- Se realiz intre capul femural si acetabulCapul femural = 2/3 dintr-o sfera, prezinta in centru foseta capului femural pe care se insera ligamentul omonim. Capul femural se continua cu colul femural care – l leaga de corp. Capul este acoperit de cartilajul hialin (=cartilaj articular), este f gros in portiunea centrala. Acetabulul = o cavitate hemisferica pe fata laterala a coxalalului la unirea celor 3 oase ilion, ischion si pubis. La nivelul lor se realizeaza o articulatie sinostoza Zona centrala / fundul acetabular este nearticular. Fata semilunara este articulara fiind acoperita de cartilaj hialin si ea este completata de un fibro-cartilaj denumit labumul acetabular pana la suprafata de 2/3 de sfera.Labumul acetabular in sectiune are forma triunghiulara, adera la creasta/spranceana acetabulara, dar trece peste incizura acetabulului ( zona situata inferior) creand ligamentul transvers al acetabulului. Incizura este transformata in orificiu prin care trec vasele si nervii ligamentelor capului femural.Mijloace de fixare ale articulatiei: - Capsula – forma de trunchi de con, baza mare situata medial de circumferinta

acetabulara, baza mica situata lateral cu observatia: anterior se insera pe linia intertrohanterica, posterior trece pe fata posterioara a colului femural la 1- 1,5 cm medial de creasta intertrohanterica.

- Fracturile de col femural = intracapsulare anterior si extracapsulare posterior.Ligamentul ilio-femural= lig situat pe fata anterioara articulatiei, forma evantai, cu varful sub spina iliaca antero-inf si baza pe linia intertrohanterica.- Are 2 componente: ligamentul ilio-pretrohanterian care limiteaza adductia si rotatia

laterala a coapsei; un al 2-lea segment care este aproape vertical, care limiteaza extensia coapsei.

Ligamentul pubo-femural= lig situat medial de eminenta iliopectinee- Limiteaza abductia si rotatia lateralaObs: cele 2 lig: ilio-femural si pubo-femural constituie un ligament sub forma literei N si constituie ligamentul lui Welcker, care are rolul de a limita extensia si rotatia laterala coapsei.Ligamentul ischio-femural= lig posterior de articulatie - Se insera pe spranceana acetabulara, iar la nivelul femurului se fixeaza anterior de

fosa trohanterica- Limiteaza rotatia mediala si adductia femuruluiZona orbiculara (ligamentul inelar al lui Weber) = condensare a partii profunde a capsulei articulatiei- Pleaca de pe SIAI si inconjura colul femural

23

Page 24: Anatomie Curs 6

Ligamentul capului femural- Intre fosa capului femural si fosa acetabulara- = intraarticular, dar extrasinovial- Are rolulul de a limita adductia si rotatia laterala a coapsei, cand coapsa este in flexie.- Sinoviala captuseste capsula, acopera cea mai mare parte din fata anterioara a colului

femural, inveleste in totalitate ligamentul capului femural si formeaza o bursa sinoviala/bursa de alunecare sub ligamentul ischio-femural.Raporturile articulatiei:

- Anterior – m pectineu, iliopsoas, rectus femoris = cel mai lung cap al m cvadriceps femural.

- Posterior – m piriform, oburator intern, gemenii superior si inferior si patratul femural

- Anterior – nervul femural- Posterior - pachetul vasculo-nervos infrapiriform- Inferior – m obturator extern- Superior si lateral – muschii fesieri mijlociu si mic (gluteus mediu, gluteus minimus)

Vascularizatia si inervatia: - Arteriala – ramura iliaca interna- Venoasa – venele fesiera superioara, obturatorie, ischiadica,veneaza tot in vena iliaca

interna- Limfa- dreneaza in ilica interioara, exterioara, obturator

Inervatia:- N femural- Obturator- Femural obturator ischiadic- Patrat femural

Articulatia genunchiului =cea mai mare articulatie= o art femuro-tibiala nu participa fibulaFete articulare:- Epifiza distala a femurului prin cei 2 condili femurali separati de fosa intercondiliana, ei au

axele divergente spre posterior (dinspre antero-medial spre postero-lateral).- Condilul femural are forma sferoidala, adica are forma unui arc de cerc cu o raza de aprox

45 mm in segm anterior si arc de cerc cu o raza de 15 mm in segm posterior.- Condilul medial este mai voluminos decat cel lateral , el proemina inferior decat cel lateral.

Consecinta: existenta unui unghi obtuz de 170-177 grade deschis lateral intre coapsa si gamba (intre femur si tibie) denumit genus valgum.Suprafata articulara a condililor se continua anterior cu fata patelara pt articulatia cu rotula.

- Epifiza superioara/proximala a tibiei care participa cu fatete articulare ale condililor laterala si mediala, acoperite de cartilaj hiali cvasiplane. Consecinta: articulatie incongruenta – incongruenta corectata partial de meniscurile intraarticulare.

- Menisc= 2 formatiuni fibrocartilaginoase dezvolta la periferia suprafata articulara platoul tobial – unul lateral

Unul medial- In sectiunea unui menisc are 3 fete:

o Lateral – acoperit de capsula, vine in contact cu fata condilara tibialao Supero-medial – vine in contact cu condilul femural

Meniscul lateral = mai inchis si mai mic decat cel medial, are forma literei o.

24

Page 25: Anatomie Curs 6

Cel medial este mai mare si mai deschis, are forma literei C. Extremitatile meniscurilor, capetele meniscurilor, cap anterior/cap posterior reprez singurele puncte de fixare pe platoul tibial.Consecinta: meniscul in sine aluneca atat pe fata condiliana tibiala, cat si pe fata condilululi femural. Insertia fetei laterale a meniscului pe fata profunda a capsulei imparte cavitatea articulara in 2 etaje:

un etaj suprameniscal / femural si un etaj inframeniscal / tibial.

Capsula articulatiei genunchiului- Se insera superior la niv femurului si inferior pe tibie - Prez anterior un orificiu pt patela / rotula- Insertia capsulei este sinuoasa plecand de pe fata trohleara a femurului pe condilii

femurali, si la nivelul tibiei pe epicondilii femuraliObs: la niv platoului tibial se face f aproape de cartilajul articular la 2-4 mm

- Pe ariile intercondiliene: capsula art genunchiului nu cuprinde articulatia fibulara proximala.

Ligamente:Ligamentul rotulianLig trapezoid: baza mare pe rotula superior, baza mica la niv tibiei/ tuberozitatii tibialeA nu se confunda tuberozitatea tibiala pe care se insera lig rotulian cu tuberculul tibian Gerdy (=locul proximal cel mai sus situat al m tibial anterior)!

- Anterior de fascia femurala- Posterior: tesut adipos retroarticular- Are 2 prelungiri laterala si mediala = retinaculele ligamentului rotulian

2. Lig popliteu oblic= o expansiune / o prelungire fixata pe condilul femural lateral din tendonul m semimembranos (pes anserius)= tendonul recurent al m semimembranos3. Lig popliteu arcuat= situat inf de precedentul

- Se fixeaza tot pe condilul femural lateral, dar cuprinde si capul fibulei4. Lig colateral fibular/colateral lateral

- Se prinde pe capul fibulei – epicondilul lateral al femurului 5. Lig colateral tibial / fibular

- Intre epicondilul femural tibial si condilul fibular6. Ligamentele incrucisate

= 2- Intre condilii femurali si ariile intercondiliene tibiale de partea opusa:

o Lig incrucisat anterior – de pe aria intercondiliana anterioara – pe fata mediala /interioara a condilului femural lateral

o Lig incrucisat posterior – de pe aria intercondiliana posterioara – fata laterala / externa a condilului femural medial

Pe marginile acestor ligamente (post si lat) se insera capsula articulara.Sinoviala = cea mai complexa

- Anterior pleaca de pe cartilajul articular al trohleei femurale si de pe condilii femurali- Urca pe tendonul m cvadriceps si apoi coboara pe cartilajul articular al patelei- Acopera femurul si captuseste tendonul m cvadriceps femural- Are traiect spre postero-lateral si medial, trecand peste corpul adipos infrapatelar si

se va prinde pe ligamentele incrucisate medial si lateral- Isi creeaza f multe prelungiri = burse sinoviale / funduri de sac:

o Sub poplitee (profund de m popliteu, care este posterior)

25

Page 26: Anatomie Curs 6

o Sub cvadricipitala (=cea mai mare)o Sub gastrocnemiana medialao Sub gastrocnemiana laterala + asa numitele plici alare (alas=prelungire), care sunt

la niv tendonului m cvadriceps Raporturile articulare femuraleAnterior: elementele aparatului aponevrotico-ligamentar al rotulei + fascia gambei (fascia prurala)Posterior: continutul fosei popliteeLateral si medial = originile muschilor gastrocnemieni: medial si lateralLateral se mai gaseste insertia tendonului m biceps femuralMedial: semitendinosul + semimembranosulTot medial si lateral: In plus sunt retinaculelel pateleiPosterior: popliteul si plantarul In reg laterala si mediala este o art subcutanata=cea mai expusa traumatismelorVascularizatia arteriala:

- Artera descendenta a genunchiului - Artera articulara superioara tibiala- Articulara interioara mediala- Articulara interioara laterala- Articulara mijlocie (toate ramuri din artera poplitee care cont artera femurala)Limfa - Colecteaza vasele limfatice profunde din fosa poplitee- Ganglionii popliteei

Articulatiile tibio-fibulare= 2 , una proximala, alta distala- Cea proximala are mobilitate redusa, prezentand capsula articulara si 2 ligamente:

anterior al capului fibular si posterior al capului fibular- cea inf= articulatia tibio-fibulara distala, prezinta o capsula slab reprezentata fara

sinoviala, dar intarita de lig tibio-femural ant si tibio-femural posterior Raporturi:- cea inf are raporturi mai imp- anterior: extensorul lung al degetelor + peroneul al 3-lea (peroneu tertius)- posterior: ceilalti 2 peronei (lung + scurt)Obs: intre tibie si fibula mai exista si membrana interosoasa a gambei (membrana interosea cruris) se intinde intre marginile interosoase ale celor 2 oase (laterala la tibie, mediala la fibula) avand fibre oblice orientate infero-lateral. Singura ei functie datorita mobilitatii reduse= insertie si origine pt muschii gambieri (muschii lojei ant si post).

o Prezinta numeroasa orificii, dintre care unul este mai mare 4-5 mm, este proximal, si prin el artera tibiala anterioara ajunge in regiunea tibiala anterioara

o Un al doilea orificiu se gaseste distal anterior, fiind strabatut de ramurile perforante ale vaselor peroniene

Obs: in articulatiile tibio-fibulare se executa miscari de alunecare, fiindarticulatii plane; in timp ce la nivelul membranei interosoase se executa miscari pasive de apropiere si de indepartare infima.

ARTICULATIILE PICIORULUI

Articulatia talo-crurala (articulatia gleznei)

= f imp, are rol in statiunea bipeda, ea si cu genunchiul sustin corpul in totalitatea lui26

Page 27: Anatomie Curs 6

- Leaga oasele gambei prin interm talusului / astragalului de scheletul piciorului= dpdv biomecanic un ginglim (art cu un singur ax de miscare)Suprafete articulare

- Tibia, fibula si talusulTibia participa prin fata articulara inferioara si fata articulara maleolara (la oasele gambei = maleole, la oasele bratului procese stiloide) Fibula participa cu fata art maleolara laterala.Impr cele 2 fete formeaza „o scoaba” in care patrunde astragalul, dand rezistenta acestei articulatii.Talusul participa cu suprafata trohleara, care este mai lunga in sens sagital decat suprafata articulara a gambei (suprafata tibio-fibulara = scobitura).Consec: asigura mobilitatea, permite miscarile de flexie dorsala si flexie plantara. Mijloace de unire: capsula articulara= laxa, subtire pe fetele anterioara + posterioara, groasa lateral+medial, unde este intarita de ligamente (deci ligamentele vor fi doar lateral si medial)Ligamente mediale=1, lig medial/lig deltoidian, care isi are originea pe maleola tibiala, dupa care se imprastie in evantai pe oasele piciorului, pe fetele mediale ale oaselor tarsiene, prezentand 4 parti/fascicule:

- Portiunea tibio-naviculara=va merge pe fata dorsala si mediala a osului navicular- Pars tibio calcaneana va merge pe fata mediala a calcaneului, mai precis pe

sustentaculum tali- Pars tibio-talaris anterior (port tibio talara ant) merge tot pe fata mediala a

gatului/colului talusului- Port tibio-talara posterioara pe procesul posterior al talusului

Ligamente laterale - lig talo-fibular anterior – de pe fibula pe colul talusului - Talo-fibular posterior – de pe procesul posterior al talusului tot pe fibula- Calcaneo-fibular – de pe calcaneu pe fibula

Obs: talusul este singurul os din organism care nu da insertii si origini musculare. Sinoviala captuseste capsula si da nastere la 2 burse, una ant si alta postRaporturi:

- Anterior tendoanele m tibial anterior si extensor lung al halucelui (flexia dorsala=extensie) + manunchiul vasculo-nervos tibial anterior

- Posterior tendoanele muschilor tibial posterior + lungul flexor al halucelui + lungul flexor al degetelor + manunchiul vasculo-nervos tibial posterior + peronierii lung si scurt

Vascularizatie- Ramuri din artera tibiala anterioara, artera tibiala post, artera fibulara

Inervatia - Nervul safen, n peronier profund, n tibial

Aritculatiile intertarsiene= art intre cele 7 oase

1. Articulatia subtalara = formata din 2 articulatii: talo calcaneeana si talo navicularaFetele articulare:Fata calcaneana posterioara a talusului-=convexaFata articulara talara a calcaneului-concava, intarita de capsula articulara + 3 ligamente:

- Talocalcanean lateral- Talocalcanean medial- Talocalcanean interosos

27

Page 28: Anatomie Curs 6

In timp ce art talo-naviculara se realizeaza ca o art sferoidala intre suprafata convexa a capului talusului si suprafata concava formata de navicular= intarita de lig calcanean plantar si talocalcanean interososTalo calcaneana si talo-naviculara ambele articulatii din articulatia subtalaraCare se insera pe calcaneul posterior si care anterior se bifurca, se bifide: intr-un fascicul medial calcaneo-navicular si un fascicul lateral calcaneo-cuboidian.

2. Calcaneo-cuboidiana - Dintre osul calcaiului si cuboid cu o fata art post si ant- Capsula intarita de lig bifurcat si lig plantar lugn

3. Articulatia transversa a capsulei = art medio-tarsiana descrisa de Chopart= interlinie articulara sub forma literei S, care trece prin articulatiile talo-naviculara si calcaneo-cuboidiana

4. Articulatia cuneo-naviculara - Intre navicular si cele 3 oase cuneiformeMijloace de fixare: capsula comuna intarita de ligamentele cuneo-naviculare dorsale pe fata dorsala si cuneo-naviculare plantare pe fata plantara

5. Articulatiile intercuneene = 2, in care capsulele sunt intarite de 3 ligamente intercuneiforme: dorsale, plantare si interosoase

6. Art cuneo-cuboidiana - Intre osul cuneiform lateral si fata mediala a cuboidului- Capsula este intarita tot de 3 lig ca si la art precedenta = cuneo-cuboidiene: dorsal,

plantar, interosos

Art tarso-metatarsiene

- Se realizeaza inrte cuboid si cuneiforme pe de-o barte si bazele oaselor metatarsiene= articulatii plane realizate astfel:

o Metatarsianul 1 se art cu osul cuneiform medialo Metatarsianul 2 se art cu toate cele 3 oase cuneiformeo Metatarsianul 3 cu cuneiformul lateralo Metatarsienele 4 si 5 cu osul cuboid

Fetele articulare = convexe anterior si aceste articulatii tarso-metatarsiene sunt considerate articulatiile lui Bisfranc care pt prima data a realizat dezarticularea piciorului de gamba la acest nivel.

- Fiecare art in parte prez capsule, intarite de ligamente puternice:o Tarso-metatarsiene dorsaleo Tarso-metatarsiene plantareo Cuneo-metatarsiene interosoase

Articulatii inter-metatarsiene- Intre bazele metatarsienelor- = in general 3, intrucat primul metatarsian nu se art cu metatarsianul 2- Sunt intarite de lig metatarsiene dorsale, plantare, interosoase.

Articulatiile metatarso-falangiene, care unesc metatarsienele cu primele falange ale degetelor- Articulatii mobile cu capsula si ligamente colaterale si plantareObs: in art metatarso-falangiana 1 (a halucelui) se dezvolta constant 2 oase sesamoide

Articulatiile interfalangiene ale piciorului28

Page 29: Anatomie Curs 6

= 2 pt fiecare deget + 1 pt haluce- Capsulele = intarite de ligamente colaterale si plantare

BIOMECANICA ARTICULATIILOR MI

Articulatia coxo-femurala= art sferoidala, cu conducere ligamentara (mobilitate destul de mare), cu 3 axe de miscare: conducerea ligamentara duce la economisirea fortei musculare si la o rezistenta f mare a articulatiei in statiunea bipedaMiscarile:Flexia si extensia coapsei Flexia consta in ridicarea si apropierea coapsei de peretele anterior al abdomenului

- Cand se face cu gamba in extensie este de 90 de grade- Cand se face cu gamba in flexie poate sa ajunga la 130 grade

Agentii motori:- M puternici, lungi, cu sectiune totala mai mica decat a extensorilor- Cel mai puternic este iliopsoas, dublat de tensiofascia lata, croitorul, dreptul femuralObs: intervine prin componenta sa de lungime, in timp ce m iliac prin componenta de forta.

Obs: in flexia pana la orizontala mai intervin si adductorii si gracilisulExtensia =miscarea inversa cu o amplitudine de 115-120 grade, mm extensori ai coapsei = cei mai puternici antigravitationali:

o Fesierul mare, cel mai puternic extensor, dublat de fibrele posterioare ale fesierului mijociu (gluteus medius) si toti mm posteriori ai coapsei (semitendinosul, semimembranosul si bicepsul femural). Acestia la randul lor sunt dublati de mm pelivtrohanterieni.

Adductia si abductia- se face in jurul unui ax sagital antero-posterior

Adductia este f mica – 10 grade, este limitata de contactul celor 2 coapse, se poate prelungi insa prin incrucisarea coapselor, cu participarea ligamentului capului femura si ischiofemural.Obs: daca coapsa este in flexie, adductia depaseste linia medianaFactorii biomecanici: mm adductori = mm virgilitatii:

- cei 3 adductori:lung scurt mare , dublati de secundar adductori (pectineul, iliopsoasul, gemenii superiori si inferiori, obturatorul intern si patratul femural).

Abductia coapsei: este de 80 grade cand coapsa se gaseste in extensie si de 140 grade cand coapsa este in hiperflexie (poz ginecologica la nastere).

- Este limitate de tensionarea ligamentului cubo-femural anteriorFactori biomecanici mult mai slabi decat mm adductori:- Fibrele anterioare ale fesierului mijlociu, fesierul mic, tensor fascia lata, croitorul,

dreptul femural si fibrele superioare ale m fesier mare Rotatia laterala si rotatia mediala a coapsei

- Se fac in jurul unui ax vertical / longitudinal care trece prin capul femuralRotatia laterala

- = 15 grade cu coapsa in extensie si 100 grade cu coapsa in flexie (poz ginecologica)- Rotatorii laterali = m mai puternici decat rotatorii mediali:

o Fesierul mare,o pectineul, o adductorulo croitorul o pelivtrohanterienio iliopsoasul

29

Page 30: Anatomie Curs 6

o fesierul mijlociuRotatia mediala= de 35 gradeFactori biomecanici:

- gracilisul- fesierul mic si mijlociu- dreptul femural- bicepsul femural

Obs: ultimii 2 pot fi rotatori mediali/laterali in functie de poz medie in care se afla coapsa. Suma celor 3 miscari da miscarea de circumductie a coapsei (=rotatie a capului femural in acetabul)

BIOMECANICA ART GENUNCHIULUI= art tot cu conducere ligamentara, cu factori biomecanici puternici, dar in acelasi timp se caract prin rezistenta f mare a acestei articulatii, de aceea luxatia acestei art este f rar intalnita.- In aceasta art se executa miscarile de flexie si extensie si usoara slaba rotatie a gambei, doar cand aceasta este flectataFlexia= miscarea in care fata superiorara a gambei se apropie de fata sup a coapsei

- Are amplitudine max de 80 de gradeExtensia = 180 gradeAmbele miscari se realizeaza in etajul superior al articulatieiIn cursul acestor miscari datorita curbei spirale a condililor femuali au loc 2 faze ale miscarii:

1. Faza de rostogolire a condilului pe platoul tibial cand gamba este in extensie si 2. Faza de alunecare

Axul miscarii nu este fix, in flexie se deplaseaza superior si posterior, in extensie se deplaseaza invers, inferior si anterior.Rotula, chiar daca se gaseste ant de epifiza distala a femurului, urmeaza miscarile tibiei, datorita lig rotulian, ca atare:

- Coboara in flexia gambei pe coapsa- Se ridica in extensia gambei pe coapsa

Flexia este franata de tensionarea m cvadriceps femural si tensionarea ligamentelor incrucisate si ale lig rotulian.Agenti biomotori:

- Mm posteriori ai coapsei: bicepsul femural, semitendinosul, semimembranosul.- Ei sunt dublati de: croitor, gracilisul, amandoi gastrocnemienii medial si lateral, m

popliteu.Extensia = limitata de tensionarea ligamentelor posterioare ale genunchiului si tensionarea ligamentelor colaterale.Factorii biomecanici: cvadricepsul femural, care este si m antigravitational, ca si fesierul mare.Rotatia se produce cu gamba flectata fiind: - rotatia mediala a gambei – 5-10 grade si este data de croitor, gracilis, semitendinos, semimembranos, popliteu, gastrocnemian medial- rotatia laterala – 40 grade: bicepsul femural, gastrocnemianul lateral, tensorul fasciei late. Obs: in aceasta art a genunchiului se mai poate realiza miscarea de inclinatie laterala a gambei, ca o miscare pur pasiva, realiz de examinatori cu coapsa in flexie si gamba in semiflexie.

ARTICULATIILE GAMBEI- Intre tibie si fibula

30

Page 31: Anatomie Curs 6

- Miscari de mica amplitudine in care nu intervin muschii, sunt miscari pasive, realiz de examinatori.

- In art sindesmoza tibio-fem – o reducere de miscari de apropiere si departare a oaselor intre ele, sunt insotite de flexia dorsala si plantara a piciorului.

Art gleznei= ginglim cu rol in statica, cat si in miscarea piciorului in mers Obs: talusul - solidar cu oasele piciorului in flexia acestuia pe gamba- Solidar cu gamba in toate miscarile piciorului in afara de flexie

- In statica, prin talus se transmit toate fortele de preiunse la cele doua arcuri plantareTalusul asigura si flexibilitatea piciorului tocmai prin transferul fortelor pe bolta plantara dand nastere la aceste 2 arcuri plantare ale boltii: A – arcul plantar sagital / antero-posterior, B – arcul plantar transversal.Miscarea de flexie dorsala = extensie

- Uneste cele 2 maleole cu ??Flexia dorsala – aplitudine 15-20 grade, apropierea dosului piciorului de fata ant a gambei = limitata de tensionarea ligamentelor colaterale si a tendonului lui AhileAg biomotori: toti muschii reg anterioare a gambei + peronierii lung si scurtFlexia plantara = miscare de indepartare a dosului piciorului de fata ant a gambei. - Amplitudinea este de 45 grade, limitata de tensionarea fibrelor anterioare ale

ligamentelor colaterale si de contactul talusului cu marginea posterioara a scobiturii tibio-fibulare

Agentii motori: toti mm care trec posterior de axul articulatiei, cu exc popliteului si peronierilor:

o Tricepsul sural dublat de mm profunzi ai lojei posterioare:o Tibialul posterioro Flexor lung al haluceluio Flexor comun al degetelor

BIOMECANICA ARTICULATIILOR PICIORULUIArt subtalara, talocalcaneonaviculara, calcaneocuboidiana desi sunt distincte anatomic, biomecanic constituie o unitate functionala. Cele mai ample miscari se executa in art subtalara. Acestea sunt miscari de: inversiune si eversiune.Miscarea de inversiune = miscarea care seamana cu supinatia de la mana, miscarea prin care degetele privesc spre lateral si marginea mediala a piciorului este ridicata.(charlie chaplin), marginea laterala este coborata.Miscarea de eversiune=degetele privesc spre medial, marginea laterala este ridicata, marginea mediala este coborata.Axul miscarii = un ax de compromis, care trece sub forma de varf de con, rotatoriu prin toate cele 3 articulatii.Agentii motori ai inversiunii = situati postero-medial de axul miscarii; toti mm posteriori ai gambei – popliteu, cel mai puternic = tricepsul suralAg motori ai eversiunii = mm care trec lateral de axul miscarii:

- Mm peronieri (3)- MM lojei anterioare a piciorului

ARTICULATIILE TRUNCHIULUIArticulatii intervertebraleArticulatiile coloanei cu craniul, cu coastele, cu oasele coxaleArticulatiile sterno-costale

31

Page 32: Anatomie Curs 6

Articulatiile CVArticulatiile intervertebrale = Articulatiile corpurilor vertebrale realizate de fetele articulare inf si sup a fiecarei vertebre intre care se gaseste discul intervertebralAcest disc = o structura biconvexa, cu o intaltime medie crescand dinspre sup spre inf, in regiunea cervicala are 5-6 mm, in reg lombara ajunge la 9 mm.Fiecare disc intervertebral este alcatuit dintr-un inel fibros, format din lame fibroase la periferie si un proces fibrocartilaginos in centru si el descrie un nucleu bulbos dispus in interior de culoare alb-galbuie, care este un vestigiu/rest al notocordului.Are o structura fibroasa, fascicule fibroase, care delimiteaza spatii ce contin tesut mucos.

Corpurile vert sunt solidarizate intre ele prin 2 tipuri de ligamente:- Ligamentele longitudinale (2) : unul anterior si unul posterior care incep de la

portiunea bazilara a osului occipital, mai sus de vert cervicala 1, se termina la niv vert S3.

- Ligamente mai scurte = ligamente galbene (flavius) – solidarizeaza 2 corpuri vertebrale subiacente intre ele, denumirea este data de un tesut elastic f bogat care are cul galbena.

Articulatiile proceselor articulare ale vertebrelor= diartroze, plane in reg cervicala si toracala si concav-convexe in reg lombara= articulatii mobile care au capsula fiecare in parte, care este insa intarita de ligamente situate la distanta de ele, de ligamente inserate pe procese spinoase / apofize spinoase:

- Lig interspinos, care uneste 2 procese spinoase vecine- Lig supraspinos, care uneste toate varfurile apofizelor spinoase, plecand de la C7 (cu

ea incepe numaratoarea) si se termina pe apofizile spinoase ale osului sacru. Are 2 tipuri de fibre superficiale care se intind intre 3-4 vertebre si profund intre 2 vertebre apropiate. Obs: in reg cervicala, acest lig supraspinos este ingrosat = lig nucal / lig nuchae care are forma triunghiulara cu baza superior pe protuberanta occipitala externa si creasta occipitala externa, si varful pe apofiza spinoasa a vert C7.Obs: intre articulatiile intervertebrale 2 articulatii sunt particulare:

- Lombosacrata intre corpul lui L 5 si baza sacrului, care este prevazuta cu un disc intervertebral ce are intaltimea anterioara de 11 mm si cea posterioara de 3-4 mm. Consec: unghiul obtuz deschis spre posterior denumit promontoriu si care este specific statiunii bipede. Obs: un al 2-lea element specifici statiunii bipede = apofiza bazilara a osului occipital = partea inainte gaurii occipitale, pe care este situat bulbul rahidian.

Articulatia sacro-coccigianaFete articulare: fata ovalara convexa a varfului sacrului si fata usor concava a bazei coccisului.= o articulatie cu mobilitate redusa intarita de 4 ligamente:

- Sacro-coccigian ant- Sacro-coccigian post superficial- Sacro-coccigian post profund- Sacro-coccigian lateral

Articulatiile CV cu craniul

32