curs 10 anatomie

Aparatul genital mascul Marius Pentea

APARATUL GENITAL MASCUL

Este alc�tuit din organele genitale mascule (Organa genitalia masculina): testicule învelite în pungile testiculare, constituie gonada masculin�; epididimul �i canalul deferent, care reprezint� c�ile de transport ale ″s�mân�ei″ produs� de gonade; glandele genitale accesorii se dezvolt� în vecin�tatea uretrei intrapelvine unde î�i vars� produsul de secre�ie în fluidul testicular constituind sperma; penisul sau organul copulator.

TESTICULUL

Testiculul (Testis) este un organ pereche, de form� ovoid� sau sferic�, mai mult sau mai pu�in alungit în func�ie de specie, situat în regiunea inghinal� sau perineal�. Are atât func�ie gametogen� (spermatogeneza), cât �i endocrin� (prin secre�ia de testosteron).

Împreun� cu epididimul este situat în pungile testiculare �i prezint� pentru descriere: extremitatea capitat� (Extremitas capitata) situat� în vecin�tatea capului epididimului; extremitatea caudat� (Extremitas caudata) dispus� în apropierea cozii epididimului, fa�a lateral� (Facies lateralis), plasat� lateral �i care devine caudal� la rumeg�toare, fa�a medial� (Facies medialis) dispus� medial �i care la rumeg�toare devine cranial�.

Marginea liber� (Margo liber) este de obicei orientat� ventral, dar la unele specii devine caudal� sau caudo-ventral�. Marginea epididimar� (Margo epididymalis) este fixat� de epididim �i este de obicei situat� dorsal.

Testiculul este învelit la exterior de seroas� �i alc�tuit dintr-o albuginee (Tunica albuginea), alb-sidefie, inextensibil� �i parcurs� de ramurile arterei testiculare care realizeaz� un desen caracteristic fiec�rei specii. De la fa�a profund� a albugineei se desprind septe testiculare (Septula testis) care vor împ�r�i parenchimul testicular (Parenchyma testis) în lobi testiculari (Lobulis testis) �i care vor forma mediastinul testicular (Mediastinum testis). Parenchimul testicular este format din vase, nervi, tubi seminiferi contor�i (Tubuli seminiferi cortorti) �i tubi seminiferi drep�i (Tubuli seminiferi recti), ace�tia din urm� formând re�eaua testicular� (Rete testis). De la nivelul re�elei testiculare spermatozoizii sunt dirija�i spre epididim prin canaliculele eferente (Ductuli efferentes testis) plasate în capul epididimului.

EPIDIDIMUL

Epididimul (Epididymis) este un organ alungit, situat de-a lungul axului

longitudinal �i pe marginea epididimar� a testiculului. Are rolul de a primi, matura �i de a transporta spermatozoizii în canalul deferent. Este alc�tuit din cap, corp �i coad�.

Capul epididimului (Caput epididymis) este situat la extremitatea capitat� a testiculului, lateral de conul vascular. Con�ine un num�r variabil de canale eferente care conflueaz�, formând canalul epididimar (Ductus epididymalis).

Corpul epididimului (Corpus epididymis), plasat pe marginea epididimar� a testiculului, formeaz� cu acesta "bursa testicular�", echivalentul bursei ovariene la femele, fiind str�b�tut de canalul epididimar.


Coada epididimului (Cauda epididymalis), plasat� la extremitatea caudat� a testiculului, este legat� de epididim prin ligamentul propriu al testiculului (Lig. testis proprium).

Epididimul este suspendat de mezoul epididimar (Mesoepididymis) care se extinde pân� la testicul prin mezorchiul distal (Mesorchium distale). Între mezorchiul distal, testicul �i epididim se delimiteaz� bursa testicular� (Bursa testicularis).

TUNICILE TESTICULARE

Tunicile testiculare (Tunicae testis) grupeaz� o serie de foi�e care învelesc

testiculele �i epididimul.

Reprezentarea schematic� a tunicilor testiculare (dup� Barone, 1990) Embrionar, testiculele se dezvolt� în cavitatea abdominal� la toate mamiferele

domestice, unde sunt acoperite de peritoneul cavit��ii abdominale �i sunt suspendate de mezorchium. Sub influen�a diver�ilor factori genetici �i hormonali se desf��oar� procesul de migra�ie testicular�, de pe plafonul cavit��ii abdominale în pungile testiculare, situate extraabdominal. Vârsta la care se realizeaz� migra�ia testicular� este diferit� în func�ie de specie, astfel la mânz testiculele se exteriorizeaz� în primele 2-3 luni de via��, la vi�el �i


miel dup� 3-4 luni de dezvoltare fetal�, la suine �i carnivore migra�ia testiculelor are loc în preajma parturi�iei.

Deficien�ele de migra�ie testicular� sunt mai frecvente la speciile la care coborârea testiculelor în pungile testiculare se realizeaz� mai târziu, ecvine, suine, carnivore. Necoborârea unuia sau a ambelor testicule se nume�te criptorhidie sau ectopie testicular�. În func�ie de topografia regiunii, criptorhidia poate fi: inghino-scrotal�, inghinal�, perineal�.

Învelitorile testiculare sunt situate în regiunea inghinal� sau perineal�, fiind reprezentate de la exterior la interior de: tunica extern�, tunica mijlocie, tunica intern�.

Tunica extern� este reprezentat� de pielea regiunii respective care formeaz� scrotul (Scrotum) �i care este alc�tuit din pielea scrotal� �i tunica dartoic�.

Pielea scrotal� (Cutis scrotis) este fin�, onctuoas�, elastic�, sub�ire, pigmentat� �i acoperit� cu p�r sau lân�, bogat� în glande sebacee �i sudoripare, formând o pung� comun� pentru ambele testicule. La exterior este parcurs� median de rafeul scrotal (Raphe scrotis) prelungit anterior cu rafeul prepu�ial �i care reprezint� linia de orientare în cazul manoperelor de castrare.

Tunica dartoic� (Tunica dartos) deriv� din hipoderm, fiind alc�tuit� din fibre musculare netede, elastice, median formând septul scrotal (Septum scrotis), care se prinde de fascia superficial� a penisului. Fibrele musculare dartoice determin� aspectul încre�it al scrotului în timpul contrac�iei indus� de diferi�i factori excitan�i termici sau mecanici.

Tunica mijlocie, reprezentat� de fascia spermatic� extern� (Fascia spermatica externa), este alc�tuit� din dou� planuri de fibre suprapuse �i care alunec� unul peste altul. Fascia spermatic� extern� deriv� din fascia mu�chiului oblic extern al abdomenului, la exterior vine în contact cu tunica dartoic�, iar la interior cu mu�chiul cremaster �i cu fascia spermatic� intern�.

Mu�chiul cremaster (M. cremaster) este format din fascicule musculare striate ce provin din mu�chiul oblic abdominal intern �i din mu�chiul transvers al abdomenului, are originea pe fascia iliac� �i termina�ia pe fascia spermatic� intern�. Contrac�ia �i relaxarea mu�chiului cremaster induce coborârea respectiv ridicarea testiculelor în cavitatea vaginal�.

Tunica intern� a învelitorilor testiculare este reprezenat� de fascia spermatic� intern� �i de tunica vaginal�.

Fascia spermatic� intern� (Fascia spermatica interna) deriv� din fascia transvers� a abdomenului de care este fixat� la nivelul inelului inghinal profund. La exterior este c�ptu�it� de mu�chiul cremaster.

Tunica vaginal� (Tunica vaginalis) reprezint� o evaginare a peritoneului parietal care c�ptu�e�te peretele ventral al abdomenului. Prezint� o foi�� parietal� (Lamina parietalis) care acoper� fascia spermatic� intern� �i o foi�� visceral� (Lamina visceralis) care învele�te testiculul �i funiculul spermatic. Între cele dou� foi�e se delimiteaz� cavitatea vaginal� (Cavum vaginale) care con�ine testiculul, epididimul �i por�iunea incipient� a funiculului spermatic. Canalul vaginal (Canalis vaginalis) reprezint� "gâtul" tunicii interne, con�ine funiculul sau cordonul spermatic ce se termin� dorsal la nivelul unui inel vaginal (Anulus vaginalis). Acest inel vaginal provine din invaginarea peritoneului parietal prin inelul inghinal profund (Anulus inguinalis profundus), delimitat între ligamentul inghinal �i mu�chiul oblic intern al abdomenului.


Funiculul spermatic (Funiculus spermaticus) este o forma�iune vasculo-nervoas�, de form� conic�, foarte alungit�, care se întinde între extremitatea capitat� a testiculului �i inelul vaginal, pentru a p�trunde apoi în cavitatea abdominal�. La exterior este acoperit de seroasa visceral�. Funiculul spermatic este format din: canalul deferent, artera testicular�, vena testicular�, vase limfatice, plexul testicular nervos, mu�chiul cremaster intern. Lungimea funiculului spermatic este variabil� în func�ie de specie.

CANALUL DEFERENT

Canalul deferent (Ductus deferens) este un conduct spermatic foarte lung, plasat în continuarea cozii epididimului, tranziteaz� inelul �i cavitatea vaginal� împreun� cu celelalte componente ale funiculului spermatic. Traverseaz� cavitatea abdominal� �i cavitatea pelvin�, fiind plasat în pliul urogenital pentru a se termina dorsal de uretr� prin canalul ejaculator. Acest traiect lung permite sistematizarea canalului deferent în trei por�iuni: vaginal�, abdominal� �i pelvin�.

Por�iunea vaginal� se întinde de la coada epididimului pân� la inelul vaginal, fiind sus�inut� de mezoul deferen�ial (Mesoductus deferens), al�turi de cordonul vasculo-nervos testicular �i formând cu acesta funiculul spermatic.

Por�iunea abdominal� este scurt�, se întinde de la nivelul inelului vaginal pân� la intrarea în cavitatea pelvin�, de unde se va continua cu por�iunea pelvin�. În cavitatea pelvin�, mezourile deferen�iale se unesc transversal, formând plica uro-genital� care se întinde între rect �i vezica urinar� �i care cuprinde median între canalele deferente, uterul masculin, vestigiul canalelor Müller.

Por�iunea terminal� a canalului deferent se dilat� formând ampula canalului deferent (Ampulla ductus deferentis), absent� la vier �i motan. Mucoasa ampulei con�ine glande ampulare (Gld. ampullae). Distal, canalul deferent se îngusteaz�, se dispune ventral de prostat� �i se deschide în uretr� al�turi de simetricul �i de glandele veziculare cu care formeaz� canalul ejaculator (Ductus ejaculatorius), foarte lung la motan �i mai scurt la taur, berbec �i �ap. La câine �i motan, fiecare canal deferent se deschide separat în uretr� pe câte un colicul seminal (Colliculus seminalis), iar la vier canalele deferente se deschid separat în uretr� printr-un orificiu ejaculator (Ostium ejaculatorium), plasat la nivelul unei depresiuni.

GLANDELE GENITALE ACCESORII

Glandele genitale accesorii (Glandulae genitales accesoriae) sunt considerate

glande anexe ale aparatului genital mascul deoarece produsul lor de secre�ie se vars� în uretr� în momentul ejacul�rii, unde se amestec� cu fluidul seminal �i asigur� nutri�ia spermatozoizilor.

Sunt reprezentate de: ampula canalului deferent, prostat�, glandele veziculare, glandele bulbouretrale. Dezvoltarea �i func�ionarea glandelor genitale accesorii este controlat� �i dirijat� de hormonii sexuali �i sunt în general explorabile prin tu�eu rectal (manual la animale mari sau digital la animale de talie mic�). La masculii castra�i de timpuriu dezvoltarea lor înceteaz�, iar la cei castra�i mai târziu se produce atrofierea �i disfunc�ionalitatea lor.


Ampula canalului deferent (Ampulla ductus deferentis) con�ine în mucoas� glande ampulare cu activitate secretorie ridicat�. La speciile la care nu exist� ampula canalului deferent, canalele deferente con�in în por�iunea lor terminal� glande cu activitate secretorie.

Glandele veziculare (Gl. vesicularis) sau glande seminale, sunt organe pereche, plasate dorso-lateral de colul vezicii urinare �i de canalul deferent corespondent, se deschid în canalul ejaculator prin canalul excretor (Ductus excretorius).

Prostata (Prostata) este prezent� la toate mamiferele, plasat� dorsal pe uretra pelvin�, în care se deschide prin numeroase canalicule prostatice (Ductuli prostaticii).

Este alc�tuit� din por�iunea conglomerat� sau corpul prostatei (Corpus prostatae) �i por�iunea diseminat� (Pars diseminata). Corpul prostatei este uneori divizat într-un lob drept �i un lob stâng (Lobus dexter et sinister), uni�i prin istmul prostatei (Isthmus prostatae). Fa�a dorsal� (Facies dorsalis) a corpului prostatei vine în contact cu rectul, iar fa�a ventral� (Facies ventrale) se muleaz� pe originea uretrei. Structural, prostata este alc�tuit� dintr-o capsul� (Capsula prostatae), situat� la exterior, care acoper� parenchimul prostatei.

Glandele bulbo-uretrale (Glandula bulbourethralis) sunt organe pereche, de form� ovoid� sau aplatizate, dispuse pe fa�a dorsal� a por�iunii terminale a uretrei pelvine �i se vars� fiecare în uretr�, în general printr-un singur conduct excretor (Ductus glandulae bulbourethralis).

URETRA MASCULIN�

Uretra masculin� (Urethra masculina) reprezint� un conduct genitourinar care

începe la nivelul orificiului uretral intern de pe colul vezicii urinare, pentru a se termina la vârful penisului prin orificiul extern al uretrei. Are rol de transport fie al urinii, fie al ejaculatului. Datorit� traiectului s�u, uretra poate fi divizat� în dou� por�iuni, pelvin� �i spongioas�.

Por�iunea pelvin� (Pars pelvina) are un traiect ventral, pe plan�eul cavit��ii pelvine, fiind sistematizat� într-o por�iune preprostatic� �i o por�iune prostatic�.

Por�iunea preprostatic� (Pars preprostatica), foarte scurt�, reprezint� por�iunea urinar� a uretrei. La trecerea ei peste arcada ischiadic�, uretra se îngusteaz� �i formeaz� istmul uretrei (Isthmus uretrae), acoperit de glandele bulbouretrale.

Por�iunea prostatic� (Pars prostatica) este acoperit� de prostat�, în ea se deschid canalele deferente, prostata �i veziculele seminale, de o parte �i de alta a crestei uretrale. Veziculele seminale �i canalele deferente se deschid în comun la nivelul coliculului seminal (Colliculus seminalis), care la arm�sar, taur, berbec formeaz� canalul ejaculator.

Por�iunea spongioas� (Pars spongiosa) este situat� în jgheabul uretral al corpului cavernos al penisului �i se deschide la exterior prin orificiul extern al uretrei de la nivelul glandului penian.


Glandele genitale accesorii la vier (dup� Barone, 1990)


PENISUL

Penisul (Penis) reprezint� organul copulator masculin, plasat diferit în func�ie de

specie, fie în regiunea inghinal�, fie subanal cu orientare caudal�. Este format din �esut erectil �i este înconjurat de pielea regional� care formeaz� prepu�ul (Preputum). Rolul penisului este în acuplare �i de depunere a spermei în c�ile genitale feminine.

În ansamblu, penisul este constituit din r�d�cin�, corp �i gland. R�d�cina penisului (Radix penis) reprezint� locul unde se unesc cele dou� bra�e

ale penisului (Crus penis), inserate separat pe arcada ischiadic�. Contopirea celor dou� bra�e începe de la r�d�cina penisului spre vârf.

Corpul penisului (Corpus penis) reprezint� por�iunea mijlocie a penisului, cuprins� între fa�a intern� a coapselor. Dorsul penisului (Dorsum penis) reprezint� fa�a dorsal� a corpului penian, fiind parcurs� de �an�ul dorsal (Sulcus penis dorsalis), iar fa�a uretral� (Facies urethralis) reprezint� fa�a ventral� a corpului penian, parcurs� de �an�ul uretral (Sulcus urethralis).

Por�iunea liber� a penisului (Pars libera) reprezint� por�iunea distal� a organului cuprins� în pielea regional� numit prepu� sau furou.

Prepu�ul (Preputium) este format din dou� lame, una extern� �i alta intern�, având aspect tubular.

Lama extern� (Lamina externa) a prepu�ului, reprezentat� de piele, este str�b�tut� de rafeul prepu�ial (Raphe preputii), prezint� orificiul prepu�ial (Ostium preputiale). De la acest orificiu lama extern� se continu� cu lama intern� (Lamina interna), în care se g�sesc glande prepu�iale (Gl. preputiales), care sunt de fapt glande sudoripare �i sebacee modificate �i care secret� smegma prepu�ial�.

Lama intern� delimiteaz� o cavitate prepu�ial� (Cavum preputiale) în care se ad�poste�te por�iunea liber� a penisului când este în repaus. Prepu�ul este ac�ionat de doi mu�chi, mu�chiul prepu�ial cranial sau protractor al furoului �i mu�chiul prepu�ial caudal sau retractor al furoului.

Glandul penisului (Glans penis) este o forma�iune erectil� distinct�, care reprezint� vârful penisului. Are form� diferit� în func�ie de specie �i prezint� dou� forma�iuni, colul �i coroana glandului. Pe gland se deschide uretra prin orificiul extern al uretrei (Ostium urethrae externum).

Structural, penisul este constituit din: corp cavernos, corp spongios, mu�chi. La exterior, penisul este acoperit de albuginee, din care se desprind o serie de

trabecule, care se între�es �i alc�tuiesc cavernele corpului spongios, ni�te spa�ii c�ptu�ite de endoteliu, care con�in �i o mic� cantitate de sânge, atât în erec�ie cât �i în repaus.

Corpul cavernos (Corpus cavernosum penis) este bifid la nivelul r�d�cinii penisului �i efilat la nivelul glandului, reprezint� elementul principal al constitu�iei penisului, determinând dimensiunile sale. În func�ie de predominan�a trabeculelor sau a cavernelor corpului cavernos, penisul poate fi de dou� tipuri: penis de tip fibroelastic, de constitu�ie ferm� permanent�, în care predomin� structura trabecular�; penis musculocavernos, de constitu�ie ferm� numai în erec�ie �i flasc în repaus, în care predomin� structura cavernoas�, iar peretele este bogat în fibre musculare netede.

Corpul spongios (Corpus spongiosum penis) înconjoar� uretra penian�, întinzându-se de la bulbul penisului pân� la gland. Structura corpului spongios este asem�n�toare cu


cea a corpului cavernos, albugineea este mai sub�ire �i mai elastic�, cavernele fiind dispuse mai ordonat în jurul uretrei �i umplute de sânge �i în repaus.

A Ilium; B Ischium; C Pubis; a Cavitatea acetabular�; b Mica incizur� ischiadic�; c Tuberozitatea ischiadic�; d Spina ischiadic�; 1 Vezica urinar�; 2 Ureterul; 3 Pliul urogenital; 4 Canalul deferent; 5 Vezicula seminal�; 6,6’ Corpul prostatei, 6 Istmul prostatei, 6’ Lobul stâng; 7 Por�. pelvin� a uretrei; 8 Gl. Bulbouretrale; 9 M. bulbocavernos;10.M.ischiocavernos; 11 Uterul masculin

Glandele genitale accesorii la arm�sar (dup� Nickel Schummer, Seiferle 1995) Sub influen�a stimulilor sexuali �i a arcului reflex medular, erec�ia se realizeaz�

printr-un aflux de sânge arterial, astfel c� la tipul de penis musculocavernos are loc alungirea �i îngro�area organului (arm�sar), iar la tipul de penis fibroelastic alungirea organului se realizeaz� prin �tergerea flexurii sigmoide (Flexura sigmoidea penis), o inflexiune care se realizeaz� pe traiectul corpului penisului, întâlnit� la vier, taur, berbec.

Penisul este ac�ionat de o serie de mu�chi care au rolul de a dirija penisul în timpul copula�iei, de a comprima venele de desc�rcare, de a accelera progresia �i deversarea ejaculatului, de a comprima �i retrage penisul în furou dup� copula�ie.

Mu�chiul uretral (M. urethralis) apar�ine uretrei, fiind un mu�chi striat, impar. Mu�chiul ischio-cavernos (M. ischiocavernosus) particip� la realizarea erec�iei,

favorizând intromisiunea. Este un mu�chi striat care are originea pe tuberul ischiadic �i termina�ia pe corpul penisului.

Mu�chiul retractor al penisului (M. retractor penis) este un mu�chi neted, care fuzioneaz� cu precedentul. Are originea pe fa�a ventral� a corpului primelor vertebre coccigiene �i termina�ia pe penis.

PARTICULARIT��I SPECIFICE ALE APARATULUI GENITAL MASCUL

La arm�sar învelitorile testiculare situate în regiunea înghinal� sunt globuloase �i

puternic pigmentate. Rafeul scrotal este bine marcat. Pielea scrotal� este fin�, bogat� în glande sebacee �i sudoripare, fiind onctuoas� la palpare. Testiculele sunt ovoide, având axa mare aproape orizontal�. Marginea liber� a testiculelor este orientat� ventral sau ventro-caudal. Artera testicular�, extrem de flexuoas�, formeaz� la nivelul extremit��ii capitate a testiculului un “con vascular”. De la nivelul marginii epididimare ajunge pe marginea liber� a testiculului, unde are un aspect sinuos pân� la extremitatea capitat� a testiculului, apoi emite colaterale care urc� pe fe�ele testiculului pân� la jum�tatea lor.


Venele testiculare înso�esc arterele �i formeaz� dup� confluare plexul pampiniform (Plexus pampiniformis) care particip� la formarea cordonului spermatic. Epididimul se ata�eaz� de marginea dorso-lateral� a testiculului, având un corp foarte dezvoltat �i un cap redus, dar care acoper� par�ial extremitatea capitat� a testiculului.

Canalul deferent este lung, inelul vaginal este variabil, m�surând între 2-5 cm, conductul ejaculator este scurt sau absent.

Glandele veziculare au aspect piriform, sunt cavitare, localizate par�ial în pliul uro-genital, lateral de uretr� �i de ampula deferent�.

Prostata acoper� par�ial glandele veziculare �i este reprezentat� în totalitate de por�iunea conglomerat�. Corpul prostatei este divizat într-un lob stâng �i un lob drept, unite prin istmul prostatei. Secre�ia prostatei se elimin� printr-o serie de canalicule, la nivelul sinusului prostatic, de o parte �i de alta a coliculului seminal.

Glandele bulbouretrale sunt ovoide, de m�rimea unui ou de porumbel, acoperite complet de mu�chiul uretral. Produsul lor de secre�ie se vars� în uretr� prin 3-6 canalicule. Uretra pelvin� este scurt�.

Penisul este de tip musculocavernos, lung �i voluminos, sus�inut de ligamente suspensoare foarte puternice. Glandul este dezvoltat, cu aspect de ciuperc� a c�rui margine formeaz� coroana glandului (Corona glandis), foarte evident� în erec�ie. Pe gland se afl� fosa glandului (Fossa glandis), adânc� �i marcat� de orificiul extern al uretrei printr-un proces uretral scurt. Lama intern� a prepu�ului realizeaz� o cut� prepu�ial� (Plica preputialis), care delimiteaz� un inel prepu�ial (Anulus preputialis), legat de lama extern� a prepu�ului printr-un frâu prepu�ial (Frenulum preputiales).

La taur pungile testiculare sunt plasate în regiunea inghinal�, foarte alungite, cu aspect pendulant. Testiculele sunt ovoide, având axa mare orientat� vertical, marginea liber� orientat� lateral, iar extremitatea caudat� ventral. Artera testicular� emite ramuri flexuoase ce acoper� în totalitate fe�ele testiculului.

Epididimul are capul foarte dezvoltat, corpul sub�ire �i dispus median, iar coada este voluminoas�, cu aspect de tubercul.

Canalul deferent este lung �i u�or de palpat, inelul vaginal îngust. Glandele veziculare sunt u�or de palpat transrectal, bine dezvoltate �i au suprafa�a

neregulat�, u�or boselat�, datorit� faptului c� sunt r�sucite pe ele însu�i . Prostata are corpul mic �i aplatizat, u�or bilobat �i l�rgit transversal, iar por�iunea

diseminat� este foarte dezvoltat�. Glandele bulbouretrale sunt mici, rotunjite, de m�rimea unei nuci, acoperite de

bulbul spongios �i nu pot fi palpate transrectal. Uretra pelvin� este foarte lung�, uniform� �i îngust�. Penisul este de tip fibroelastic, constitu�ie ferm�, cilindroid �i caracterizat de flexura

sigmoid� (Flexura sigmoidea penis) sau "S"-ul penian. Glandul este redus, conic �i u�or r�sucit spre stânga, iar procesul uretral u�or deviat spre dreapta glandului.

Prepu�ul este lung, îngust, iar orificiul prepu�ial este garnisit cu peri lungi. La berbec �i �ap pungile testiculare sunt situate în regiunea inghinal�, scrotul fiind

acoperit de lân�. Testiculele sunt în general mai voluminoase la berbec decât la �ap, mai sferice decât la taur �i au axa mare orientat� vertical. La berbec, capul epididimului acoper� toat� extremitatea capitat� a testiculului, corpul epididimului este sub�ire �i rectiliniu, iar coada este bine deta�at� de corp �i acoper� în totalitate extremitatea caudat� a testiculului. Artera testicular� este orientat� c�tre fa�a caudat� a testiculului �i realizeaz�


flexiuni mai pu�ine decât la taur. La �ap, epididimul seam�n� cu cel de la taur, având capul �i corpul mai reduse, iar coada foarte dezvoltat�, cu aspect de tubercul.

Glandele veziculare sunt mici �i rotunjite. Prostata se caracterizeaz� numai prin por�iunea diseminat�, corpul prostatei fiind

absent. Glandele bulbo-uretrale sunt mici, de m�rimea unei alune. Penisul seam�n� atât la berbec cât �i la �ap cu cel de la taur, cu excep�ia por�iunii

libere �i a glandului. Glandul este mai voluminos, prev�zut cu un proces uretral lung, drept la berbec �i curb la �ap. Pe glandul penisului la berbec se realizeaz� bilateral câte un tubercul, cel stâng de culoare ro�ietic�, plasat la baza glandului, iar cel drept de culoare alb� situat la baza procesului uretral. Tuberculul spongios este erectil �i situat pe fa�a stâng� a por�iunii libere a penisului. Tuberculul spongios este absent. Prepu�ul este mai scurt.

La vier pungile testiculare �i testiculele sunt plasate subanal, la scurt� distan�� de anus. Rafeul scrotal este profund. Scrotul este "încre�it" �i acoperit de peri rari. Tunica dartoic� �i mu�chiul cremaster sunt sub�iri. Testiculele sunt ovoide, cu axa mare orientat� oblic caudo-dorsal �i cu extremitatea caudat� mai aproape de anus.

Epididimul este foarte voluminos, capul �i coada epididimului acoperind extremitatea capitat� respectiv extremitatea caudat� a testiculului. Desenul arterei testiculare este evident, dar artera testicular� nu va atinge coada epididimului, fiind mai pu�in flexuoas� la nivelul marginii libere a testiculului, ramurile arterei testiculare acoper� în întregime fe�ele testiculului.

Canalul deferent este relativ lung, lipsit de ampula deferent�, iar pliul uro-genital este larg.

Glandele veziculare sunt foarte dezvoltate, cu aspect piramidal, ajungând pân� în cavitatea abdominal� �i caudal ating glandele bulbouretrale.

Prostata este relativ redus�, corpul prostatei este mic, ca o band� îngust�, iar por�iunea diseminat� este foarte dezvoltat�, fiind plasat� sub mu�chiul uretral.

Glandele bulbouretrale sunt deosebit de dezvoltate, cu aspect cilindric �i acoperind în totalitate uretra pelvin�. Sunt u�or de palpat transrectal �i au aspectul literei "H", cele dou� glande fiind unite transversal printr-o punte muscular�.

Penisul este de tip fibroelastic, în general asem�n�tor cu cel de la rumeg�toare. Flexura sigmoid� este plasat� mai cranial decât la taur. Glandul penisului este redus, conic, spiralat, cu aspect de "tirbu�on". Procesul uretral este r�sucit spre dreapta �i nu dep��e�te glandul.

Prepu�ul are un orificiu îngust, iar dorsal realizeaz� un diverticulul prepu�ial (Diverticulum preputiale), o cavitate aplatizat� dorso-ventral, bilobat�, în contact cu peretele abdominal �i care se deschide pe plafonul prepu�ului. În acest diverticul se pot acumula urina, celule epiteliale, secre�iile unor glande, formând un amestec cu miros fetid, care se va transmite c�rnii de vier. Prin castrarea timpurie a vierilor, diverticulul prepu�ial r�mâne rudimentar.

La canide pungile testiculare �i testiculele sunt plasate pe fa�a intern� a coapselor, vizibile din spate. Pielea scrotal� este fin�, neted�, pigmentat� �i parcurs� de un rafeu evident. Testiculele sunt sferice �i relativ mici, oblice caudo-ventral. Epididimul este foarte voluminos, capul �i coada acoperind extremit��ile capitat� respectiv caudat� ale


testiculului. Desenul arterei testiculare nu este evident, colateralele arterei fiind pu�ine �i nu ajung pân� la mijlocul fe�elor testiculului. Funiculul spermatic este foarte lung.

Glandele veziculare sunt absente. Prostata este foarte dezvoltat�, sferic�, bilobat� �i înconjoar� aproape complet uretra. Poate fi examinat� prin palpa�ie transrectal�. Lobii prostatei sunt bine individualiza�i morfologic �i func�ional.

Glandele bulbouretrale sunt absente. Penisul este de tip musculocavernos, cilindric, situat pe fe�ele interne ale coapselor,

exteriorizându-se în sens cranial de la arcada ischiadic�. Este alc�tuit dintr-o por�iune proximal�, cavernoas� �i o por�iune distal�, prev�zut� cu os penian. Osul penian se dezvolt� dup� na�tere �i rezult� din osificarea distal� a celor doi corpi caverno�i. Este efilat la extremitatea sa distal� �i parcurs pe fa�a ventral� de un �an� adânc în care este plasat� uretra pelvin�. În cazul unor accidente se poate produce fractura osului penian. Glandul penian este foarte dezvoltat �i alc�tuit dintr-o por�iune lung� (Pars longa glandis) �i o por�iune proximal� sau bulbul glandului (Bulbus glandis). Aceast� forma�iune, în erec�ie �i în timpul coitului, men�ine "cupla�i" cei doi parteneri pân� la 30 minute.

Prepu�ul este lung �i orificiul prepu�ial îngust. La motan pungile testiculare �i testiculele sunt plasate subanal. Scrotul este acoperit

de p�r abundent. Testiculele sunt sferice, având axa mare dispus� oblic caudo-ventral. Epididimul este foarte dezvoltat �i acoper� 3/4 din circumferin�a testiculului. Artera testicular� realizeaz� un "desen" caracteristic �i parcurge fa�a lateral� a testiculului în direc�ie oblic� caudo-ventral�, întret�ind marginea liber� a testiculului unde va emite ramuri drepte dar scurte. Funiculul spermatic este relativ mai lung decât la canide.

Glandele veziculare sunt absente. Corpul prostatei este globulos, acoper� dorsal originea uretrei, iar por�iunea

diseminat� este reprezentat� de o serie de lobuli glandulari r�spândi�i în peretele uretrei. Glandele bulbouretrale sunt foarte mici, de m�rimea unui bob de maz�re.

Penisul este de tip musculocavernos, fiind orientat caudo-ventral. Osul penian reprezint� baza por�iunii libere a penisului, iar pe albugineea glandului se g�sesc papile cornificate, orientate oblic, caudal �i care se atrofiaz� dup� castrare. Prepu�ul seam�n� cu cel de la câine.

La iepuroi pungile testiculare �i testiculele sunt plasate subanal, scrotul este sub�ire �i acoperit de peri scur�i �i de�i, rafeul scrotal fiind �ters. Mu�chiul cremaster este foarte dezvoltat, înconjoar� în totalitate inelul vaginal care este foarte larg �i permite retragerea sau coborârea cu u�urin�� a testiculelor, dinspre �i în interiorul cavit��ii pelvine, iepuroiul fiind intermitent enorhid sau exorhid. Testiculele sunt ovoide, având extremitatea caudat� de form� tubercular�.

Glandele veziculare sunt foarte reduse, plasate pe fa�a dorso-lateral� a colului vezicii urinare.

Prostata are por�iunea conglomerat� foarte dezvoltat�, format� din doi lobi uni�i median de un istm, por�iunea diseminat� fiind redus�.

Glandele bulbouretrale sunt extrem de reduse, ovoide �i acoperite de mu�chiul uretral.

Penisul este de tip musculocavernos, orientat caudal, lipsit de os penian, glandul penisului fiind conic. Prepu�ul este lung, acoperit la exterior de peri lungi �i fini, iar la interior se g�sesc glande prepu�iale, care-�i vars� produsul de secre�ie în cavitatea


prepu�ial�. Al�turi de glandele subanale, glandele prepu�iale fac parte dintr-o categorie de glande ale c�ror secre�ii faciliteaz� identificarea indivizilor în perioada de rut.

Aparatul genital la taur (dup� Barone, 1990)


Testiculul �i epididimul la vier (dup� Barone, 1990)


Penisul la câine (dup� Barone, 1990)

curs 10 anatomie

Documents