curs 2 \anatomie

17
LIMBA Limba (Lingua) este un organ musculo-aponevrotic, impar, situat median, care ocup în ocluzie planeul cavitii orale. Intervine în prehensiune, masticaie i deglutiie, fiind de asemenea organ al gustului. La animale are rol i în fonaie. Limba este alctuit dintr-o poriune liber, situat rostral numit apex sau vârf i o poriune fix, reprezentat de corpul i rdcina limbii. Vârful limbii (Apex linguae) este mobil, având form diferit în funcie de specie. Prezint o fa dorsal, care la unele specii este parcurs median de un an i o fa ventral neted, care în poriunea sa caudal se fixeaz de planeul cavitii orale printr-un pliu mucos numit frâul limbii (Frenulum linguae). Marginile poriunii libere ale limbii sunt rotunjite i au aspect diferit în funcie de specie. Poriunea fix a limbii este alctuit dintr-o poriune mijlocie sau corp (Corpus linguae) i o poriune caudal sau rdcina limbii (Radix linguae). Corpul limbii este trifaciat pe seciune, având aspect prismatic. Faa dorsal reprezint dorsul limbii (Dorsum linguae) i poate fi parcurs de un an median (Sulcus medianus linguae). Pe faa dorsal a limbii se deschid glandele salivare linguale i de asemenea se mai observ i o tonsil lingual, iar medio-caudal apare o mic depresiune numit gaura oarb (Foramen caecum linguae), vestigiul canalului tireoglos. Feele laterale ale limbii sunt în general înalte i netede. Marginile limbii sunt în numr de trei, dou margini laterale care separ faa dorsal de feele laterale i o margine ventral prin care limba este fixat de planeul cavitii orale. Structural, limba este alctuit din aponevroz, sept, corp adipos, muchi, vase i nervi, fiind acoperit de mucoasa lingual. Mucoasa lingual are caracteristici asemntoare cu mucoasa oral i conine un sistem de papile delomorfe, de form i structuri diferite, care au rol tactil - papile filiforme, papile conice, papile lenticulare, dar i papile cu rol gustativ - papile fungiforme, papile valate, papile foliate. Papilele filiforme (Papillae filiformis) sunt cele mai numeroase i acoper toat faa dorsal a limbii, conferindu-i o senzaie catifelat la palpare, excepie fac rumegtoarele i felinele la care acest tip de papile au rol gustativ.

Upload: stanavalentin

Post on 18-Jun-2015

1.439 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Curs 2 \anatomie

LIMBA

Limba (Lingua) este un organ musculo-aponevrotic, impar, situat median, care ocup� în ocluzie plan�eul cavit��ii orale. Intervine în prehensiune, mastica�ie �i degluti�ie, fiind de asemenea organ al gustului. La animale are rol �i în fona�ie. Limba este alc�tuit� dintr-o por�iune liber�, situat� rostral numit� apex sau vârf �i o por�iune fix�, reprezentat� de corpul �i r�d�cina limbii.

Vârful limbii (Apex linguae) este mobil, având form� diferit� în func�ie de specie. Prezint� o fa�� dorsal�, care la unele specii este parcurs� median de un �an� �i o fa�� ventral� neted�, care în por�iunea sa caudal� se fixeaz� de plan�eul cavit��ii orale printr-un pliu mucos numit frâul limbii (Frenulum linguae).

Marginile por�iunii libere ale limbii sunt rotunjite �i au aspect diferit în func�ie de specie.

Por�iunea fix� a limbii este alc�tuit� dintr-o por�iune mijlocie sau corp (Corpus linguae) �i o por�iune caudal� sau r�d�cina limbii (Radix linguae). Corpul limbii este trifaciat pe sec�iune, având aspect prismatic. Fa�a dorsal� reprezint� dorsul limbii (Dorsum linguae) �i poate fi parcurs� de un �an� median (Sulcus medianus linguae). Pe fa�a dorsal� a limbii se deschid glandele salivare linguale �i de asemenea se mai observ� �i o tonsil� lingual�, iar medio-caudal apare o mic� depresiune numit� gaura oarb� (Foramen caecum linguae), vestigiul canalului tireoglos.

Fe�ele laterale ale limbii sunt în general înalte �i netede. Marginile limbii sunt în num�r de trei, dou� margini laterale care separ� fa�a dorsal� de fe�ele laterale �i o margine ventral� prin care limba este fixat� de plan�eul cavit��ii orale. Structural, limba este alc�tuit� din aponevroz�, sept, corp adipos, mu�chi, vase �i nervi, fiind acoperit� de mucoasa lingual�. Mucoasa lingual� are caracteristici asem�n�toare cu mucoasa oral� �i con�ine un sistem de papile delomorfe, de form� �i structuri diferite, care au rol tactil - papile filiforme, papile conice, papile lenticulare, dar �i papile cu rol gustativ - papile fungiforme, papile valate, papile foliate.

Papilele filiforme (Papillae filiformis) sunt cele mai numeroase �i acoper� toat� fa�a dorsal� a limbii, conferindu-i o senza�ie catifelat� la palpare, excep�ie fac rumeg�toarele �i felinele la care acest tip de papile au rol gustativ.

Page 2: Curs 2 \anatomie

Papilele conice (Papillae conicae) sunt asem�n�toare cu cele filiforme, dar sunt mai groase �i confer� numai la bovine �i feline o senza�ie aspr� la palpare.

Papilele lenticulare (Papillae lenticulares) sunt specifice rumeg�toarelor �i sunt plasate pe torul lingual, intervenind în triturarea furajelor.

Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) sunt aproximativ rotunde, având aspect de ciuperc�. Sunt mai pu�in numeroase decât papilele filiforme �i conice, fiind diseminate atât pe fa�a dorsal� a vârfului limbii cât �i pe marginile laterale ale limbii.

Papilele valate (Papillae valatae) numite �i papile caliciforme sau circumvalate, sunt foarte vizibile la extremitatea caudo-lateral� a dorsului limbii. Sunt aplatizate �i discoidale, înconjurate de un �an� papilar (Sulcus papillae) �i învelite de un v�l papilar (Vellum papilae). La baza �an�ului se deschid canalele glandelor tubulo-acinoase (glandele Ebner) care, prin secre�iile lor au rolul de a cur��a regiunea de resturile alimentare.

Papilele foliate (Papillae foliatae) sunt plasate bilateral, la limita dintre corpul �i r�d�cina limbii fiind alc�tuite din foi papilare (Folium papillae) de aspectul unor lamele desp�r�ite de �an�uri papilare.

Al�turi de papilele linguale mucoasa lingual� con�ine �i glande linguale, care sunt glande salivare de tip mucos, cât �i glande gustative de tip seros.

Scheletul conjunctivo-fibros al limbii este reprezentat de aponevroza limbii (Aponeurosis linguae) mai dezvoltat� spre fa�a dorsal� a limbii, care se continu� medio-ventral cu septul lingual (Septum linguae).

Mu�chii limbii sunt sistematiza�i în mu�chi extrinseci, cu originea pe mandibul� sau hioid �i cu termina�ia pe scheletul conjunctivo-fibros al limbii �i mu�chi intrinseci sau mu�chii proprii ai limbii.

Mu�chii extrinseci ai limbii sunt: mu�chiul stiloglos, mu�chiul hioglos, mu�chiul genioglos.

Mu�chiul stiloglos (M. styloglossus) are forma unei benzi înguste �i aplatizate, cu originea pe stilohioid �i termina�ia pe vârful limbii. Trage limba caudal �i lateral.

Mu�chiul hioglos (M. hyoglossus) are aspect de bandelet� sub�ire �i lat�, plasat� medio-caudal de mu�chiul stiloglos. Are originea pe cornul cartilajului hioidian al laringelui �i lateral pe

Page 3: Curs 2 \anatomie

bazihioid, iar termina�ia pe marginea aponevrozei linguale �i pe mu�chiul lingual propriu. Trage limba ventro-caudal.

Mu�chiul genioglos (M. genioglossus) este separat de simetricul printr-o lam� conjunctiv� care se afl� situat� în prelungirea vârfului limbii. Este un mu�chi semipenat, cu originea pe suprafa�a genian� a mandibulei, iar termina�ia în mu�chiul propriu al limbii. Trage limba rostral, caudal �i ventral.

Mu�chiul lingual propriu (M. lingualis proprius) este alc�tuit din fascicule numeroase de fibre. Cele mai vizibile sunt fibrele longitudinale superficiale plasate sub aponevroza dorsului limbii �i a r�d�cinii �i care se termin� pe hioid. Fibrele longitudinale profunde sunt situate pe fa�a ventral� a apexului. Fibrele verticale sunt cuprinse în dorsul limbii �i pe marginea ei ventral�, iar fibrele transverse merg dintr-o margine în alta. Aceste fibre dau forma limbii, iar în func�ie de necesit��ile fiziologice au proprietatea de a modifica forma �i consisten�a limbii.

Vasculariza�ia limbii se realizeaz� prin intermediul unor vase sanguine flexuoase. Artera lingual� (A. lingualis), care provine din artera carotid� extern�, penetreaz� r�d�cina limbii în sens ventral, orientându-se rostral spre apex unde se anastomozeaz� cu cea de pe partea opus�. Artera sublingual� (A. sublingualis) provine fie din artera facial� (A. faciales) fie din artera lingual� �i p�trunde în limb� pe la nivelul marginii ventrale a corpului lingual.

Venele limbii nu sunt decât par�ial satelitele arterelor, descriindu-se: vene linguale (V. lingualis), vene sublinguale (V. sublingualis), vene dorsale ale limbii (V. dorsales linguae), vene profunde ale limbii (V. profundae linguae).

Limba este un organ cu o inerva�ie bogat�, realizat� de nervul lingual (N. lingualis), nervul glosofaringian (N. glossopharingeus) �i nervul laringian caudal (N. laryngeus caudalis) care asigur� sensibilitatea, iar nervul hipoglos (N. hypoglossus) pentru motricitate.

Page 4: Curs 2 \anatomie

Limba la vac� (dup� Barone, 1984)

Page 5: Curs 2 \anatomie

Limba �i faringele la porc (dup� Barone, 1984)

Page 6: Curs 2 \anatomie

PARTICULARIT��I SPECIFICE ALE LIMBII

La ecvine limba este foarte mobil�, relativ lung�, apexul este aplatizat dorso-ventral, fiind str�b�tut dorsal de un �an� median, a c�rui extremitate rostral� cresteaz� marginea vârfului limbii, ceea ce d� un aspect u�or bilobat. Corpul limbii este trifaciat, frâul limbii situat median �i perpendicular pe plan�eul cavit��ii orale. Papilele filiforme sunt r�spândite pe toat� fa�a dorsal� a limbii, papilele fungiforme sunt plasate pe vârful �i marginile limbii. Papilele valate sunt în num�r de dou�, câte una pe fiecare parte, iar papilele foliate formeaz� un organ gustativ de 1-3 cm lungime.

Bovinele au limba mai îngro�at�, apexul limbii este mai lung, rotunjit �i convex. Pe fa�a dorsal� a corpului limbii se reliefeaz� torul lingual (Torus linguae), pe care, sunt plasate papilelele lenticulare. Rostral de torul limbii este situat� o depresiune, fosa limbii (Fossa linguae) unde se pot acumula �i înfige aristele gramineelor. Frâul limbii este dispus transversal. Papilele filiforme �i conice sunt cornificate, r�spândite pe fa�a dorsal� a limbii �i confer� senza�ia de aspru la palpare, iar papilele fungiforme sunt dispuse pe marginile laterale ale limbii. Papilele valate sunt aranjate pe dou� rânduri, caudo-lateral de torul limbii, în num�r de 8-16 pe fiecare parte. Lipsesc papilele foliate.

La ovine �i caprine limba este mai pu�in îngro�at� decât la bovine, apexul este mai pu�in conic �i mai aplatizat, cu un început de �an� median pe fa�a dorsal�. Torul limbii este mai larg dar mai scund decât la rumeg�toarele mari, iar papilele lenticulare mai mici. Papilele filiforme sunt cornificate, papilele fungiforme sunt numeroase �i r�spândite pe fa�a dorsal� a limbii. Papilele valate sunt în num�r de 18-24, dispuse pe dou� rânduri. Papilele foliate sunt absente.

Suinele au limba alungit�, moale �i catifelat� la palpare. Apexul are contur ogival, iar fa�a sa ventral� este neted�. Dorsul limbii prezint� un relief median longitudinal, îngro�at ca o creast�. Papilele filiforme �i fungiforme sunt plasate pe fa�a dorsal� �i pe marginile laterale ale limbii. Papilele valate, în num�r de dou�, plasate câte una de fiecare parte a planului sagital al limbii. Papilele foliate formeaz� un organ gustativ de aproximativ 1 cm.

La canide limba este foarte mobil� �i aplatizat� dorso-ventral, str�b�tut� pe fa�a dorsal� a apexului �i a corpului de c�tre un �an�

Page 7: Curs 2 \anatomie

median, bine eviden�iat. Papilele filiforme sunt r�spândite pe fa�a dorsal� a limbii, dau aspect catifelat la palpare. Printre ele �i mai ales pe apex sunt dispuse papilele fungiforme. Papilele valate sunt în num�r de 2-3 pe fiecare parte, iar papilele foliate formeaz� un organ gustativ de câ�iva mm lungime. Pe fa�a ventral� a apexului limbii se dezvolt� un cordon fibros numit lisa (Lyssa) sau viermele turb�rii.

Limba la canide (dup� Barone, 1984)

Felinele au limba mai scurt� dar mai aplatizat� decât canidele.

Papilele conice sunt cheratinizate, curbate caudal �i aspre la palpare, papilele fungiforme sunt r�spândite pe marginile laterale ale limbii, iar papilele valate sunt în num�r de 2-3 pe fiecare parte. Papilele foliate

Page 8: Curs 2 \anatomie

sunt mai pu�in dezvoltate �i alc�tuiesc un organ gustativ mai mic decât la canide. Lisa este prezent� dar mai pu�in dezvoltat�.

La leporide, apexul lingual este aplatizat dorso-ventral. Pe fa�a dorsal� este prezent torul lingual, redus. Papilele filiforme �i fungiforme sunt dispuse atât pe fa�a dorsal� a apexului cât �i pe marginile laterale. Papilele valate sunt în num�r de dou�, câte una pe fiecare parte, iar papilele foliate alc�tuiesc un organ gustativ de form� eliptic�.

Limba la feline (dup� Barone, 1984)

Page 9: Curs 2 \anatomie

Limba la leporide (dup� Barone, 1984

Page 10: Curs 2 \anatomie

Structura dintelui (dup� Barone, 1984)

Page 11: Curs 2 \anatomie

DIN�II

Generalit��i

Din�ii (Dentes) sunt organe dure, albicioase, cu aspect pietros �i localizate în alveolele dentare. Sunt componente active ale mastica�iei, intervenind �i în prehensiune, dar sunt �i arme eficace pentru atac �i ap�rare.

Morfologia din�ilor este corelat� cu modul de via�� �i cu alimenta�ia animalelor domestice. În cavitate oral� din�ii sunt localiza�i în alveolele dentare maxilare �i mandibulare, formând arcada dentar� superioar� (Arcus dentalis superior) �i arcada dentar� inferioar� (Arcus dentalis inferior). În ocluzie cele dou� arcade dentare se suprapun. Între din�i pot s� apar� o serie de spa�ii interdentare, mai mari sau mai mici, denumite bar� sau diastem� �i care reprezint� spa�iul dintre canin �i primul premolar.

Atunci când arcada dentar� superioar� se suprapune perfect peste arcada dentar� inferioar� dantura este izognat�, iar când suprapunerea arcadelor dentare nu este perfect� atunci dantura este anizognat�. În seria mamiferelor domestice nu exist� niciodat� izogna�ie veritabil�.

Mamiferele domestice, cu foarte rare excep�ii sunt heterodonte, adic� din�ii se deosebesc morfologic între ei, fiind clasifica�i în din�i incisivi (Dentes incisivi), canini (Dentes canini), premolari (Dentes premolares) �i molari (Dentes molares).

Animalele care au to�i din�ii asem�n�tori morfologic sunt izodonte, ca de ex. pe�tii �i reptilele.

În general, mamiferele domestice sunt specii difiodonte, adic� au dou� genera�ii de din�i, denti�ia decidual�, format� din din�i de lapte sau caduci, o denti�ie temporar�, specific� animalelor tinere �i denti�ia permanent� care înlocuie�te treptat denti�ia decidual�. Speciile de animale care prezint� o singur� genera�ie de din�i în tot timpul vie�ii lor se numesc monofiodonte, de ex. cetaceele �i chiropterele, iar speciile de animale care au mai multe genera�ii de din�i sunt polifiodonte, de ex. rechinii. În cadrul denti�iei difiodonte se întâlnesc din�i monofizari, care nu au precursori în denti�ia caduc�, cum sunt molarii �i caninii la arm�sar �i din�i difizari care au precursori în denti�ia de lapte.

Page 12: Curs 2 \anatomie

Fiecare specie de animale posed�, pentru fiecare tip de denti�ie, un num�r fix de din�i, cu toate c� sunt întâlnite �i anomalii numerice. Num�rul total de din�i de pe cele dou� arcade este reprezentat� de formula dentar�, un tablou sinoptic sub form� de frac�ie, în care la num�r�tor se înscriu din�ii de pe arcada dentar� superioar�, iar la numitor sunt trecu�i din�ii de pe arcada dentar� inferioar�. În cadrul formulei dentare fiecare categorie de din�i este reprezentat� de litera ini�ial�: I, C, P, M.

Formula dentar� poate fi: unilateral�, care cuprinde din�ii de pe jum�tatea arcadelor dentare, ex. I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 3/3; bilateral�, care cuprinde to�i din�ii de pe cele dou� arcade, ex. I 3-3 / 3-3, C 1-1 / 1-1, P 4-4 / 4-4, M 3-3 / 3-3; dezvoltat� în care se înscriu cu cifre romane din�ii caduci �i cu cifre arabe din�ii deciduali.

Structura �i forma din�ilor

Dintele se formeaz� dintr-un folicul sau germene dentar. În momentul erup�iei, osul se resoarbe �i este perforat de un iter dentar care se m�re�te, în timp ce gingia se resoarbe �i dintele apare în cavitatea oral�. Cre�terea dintelui se termin� odat� cu definitivarea r�d�cinii dintelui. Când r�d�cina se definitiveaz� repede �i coroana este scurt�, dintele este de tip brahiodont. Când r�d�cina se definitiveaz� târziu, iar coroana este lung�, dintele este de tip hipselodont. Din�ii aradiculari nu au r�d�cin�, iar cre�terea coroanei se face continuu, de ex. incisivii la roz�toare.

Din�ii sunt plasa�i în alveolele dentare �i prezint� pentru descriere coroan�, col �i r�d�cin�. Clinic, coroana dintelui este por�iunea de dinte care se vede în cavitatea oral�, iar coroana anatomic� este acea por�iune a dintelui care este acoperit� de email sau smal�. Colul dintelui (Collum dentis), în stomatologie se nume�te colet, reprezint� por�iunea de tranzi�ie a dintelui de la coroan� la r�d�cin�. R�d�cina clinic� reprezint� acea por�iunea a dintelui înfipt� în alveola dentar�, iar r�d�cina anatomic� este por�iunea dintelui acoperit� de cement. Dup� num�rul r�d�cinilor, din�ii pot fi din�i simpli sau haplodon�i, cu o singur� r�d�cin� (I, M) �i din�i compu�i care au 2-4 r�d�cini (P, M).

Coroana dintelui prezint� o mai multe fe�e: fa�a vestibular� (Facies vestibularis) orientat� spre vestibulul oral, fa�a lingual� (Facies lingualis) orientat� spre limb�, fa�� de contact (Facies

Page 13: Curs 2 \anatomie

contactus) orientat� spre din�ii adiacen�i �i fa�� ocluzal� (Facies occlusalis) care vine în contact cu fa�a ocluzal� a dintelui de pe arcada opus�. Pentru premolari �i molari se mai descriu câte o fa�� mezial� (Facies mesialis) �i o fa�� distal� (Facies distalis), fa�� distal� a unui dinte vine în contact cu fa�a mezial� a dintelui urm�tor.

La nivelul fe�ei ocluzale, diferit în func�ie de specie pot s� apar� creste de smal� (Crista enameli), cuspizi dentari (Cuspis dentis) sau tuberculi dentari (Tuberculum dentis). Din�ii pe a c�ror fa�� ocluzal� apar tuberculi dentari rotunji�i sunt de tip bunodont, de ex. P �i M la suine. La ierbivore, pe fa�a ocluzal� sunt prezente o serie de invagina�ii de smal� în dentina coroanei, realizând infundibulul dentar (Infundibulum dentis) �i care descrie o serie de creste �i plici de email, din�ii fiind de tip lofodont. La rumeg�toare desenul crestelor de email are aspect semilunar, din�ii fiind de tip selenodont. La carnivore din�ii sunt de tip secodont (tuberculosectorial), premolari �i molarii au pe fa�a ocluzal� creste ascu�ite, t�ioase.

Structural, dintele este constituit din dentin� (Dentinum) sau ivorium care g�zduie�te cavitatea dentar� (Cavum dentis) �i care circumscrie pulpa dintelui (Pulpa dentis) format� din �esut conjunctiv, pulpocite, fibre de colagen izolate sau dispuse în fascicole, o re�ea hemocapilar� �i un bogat plex venos. Dentina con�ine 28% materie organic� �i 72% substan�e minerale. Dinspre cavitate spre exterior dentina este str�b�tut� de canaliculi dentinari care ad�postesc prelungiri ale odontoblastelor. Dentina este de dou� tipuri, dentin� primar� format� înainte de erup�ie �i dentin� secundar� care apare dup� erup�ie. Dentina secundar� con�ine dentin� reac�ional� care apare de obicei în urma leziunilor traumatice sau infec�ioase. Între dentina primar� �i dentina secundar� se dispune o linie de demarca�ie, linia incremental� (Linea incrementales dentini).

La ierbivore, în urma tocirii din�ilor incisivi, fa�a ocluzal� a dintelui se va oblitera cu dentin� secundar� �i va forma stelu�a dentar�.

La exterior, coroana este acoperit� de email (Enaleum) sau smal�, o substan�� foarte dur�, translucid� �i care con�ine 3% materie organic�, restul fiind substan�e minerale.

Page 14: Curs 2 \anatomie

Din�ii de pe arcada dentar� inferioar� la cal (dup� Barone, 1984

Page 15: Curs 2 \anatomie

Dentina r�d�cinii dintelui este acoperit� de cement (Cementum), o

substan�� dur�, opac�, de culoare gri-galbuie �i cu structur� asem�n�toare �esutului osos �i care con�ine cementocite. Vârful r�d�cinii dintelui este perforat de gaura dintelui (Foramen apicis dentis) prin care cavitatea dintelui comunic� cu alveola dentar� �i prin care intr� �i ies vasele �i nervii dintelui.

Din�ii sunt fixa�i în alveolele dentare prin periodont (Periodontium), format din ligamentul periodontal �i peretele osos al alveolei. Aceast� membran� fibroas� are rolul de a uni r�d�cina dintelui de alveol� �i permite o u�oar� mobilitate a dintelui, întâlnit� la incisivii rumeg�toarelor. Suplimentar, din�ii sunt fixa�i în alveole �i prin intermediul gingiei (Gengivae).

Vasculariza�ia din�ilor este asigurat� de o re�ea sanguin�, sângele fiind transportat la nivelul alveolei prin ramurile dentare ale arterei alveolare inferioare (A. alveolaris inferiori) pentru arcada inferioar� �i prin ramurile dentare ale arterei infra-orbitare (A. infraorbitalis) pentru arcada superioar�, artere ce provin din artera maxilar� (A. maxilaris). Venele dentare sunt satelite ale arterelor.

Din�ii sunt organe cu inerva�ie puternic� ceea ce confer� o sensibilitate sporit� �i veritabile propriet��i tactile. Nervii care realizeaz� inerva�ia din�ilor rezult� din a V-a pereche de nervi cranieini (nervul trigemen), din care se desprind nervul mandibular �i nervul maxilar. La nivelul canalului mandibular, nervul mandibular se continu� cu nervul alveolar inferior (N. alveolaris inferiori) care emite ramuri pentru premolari �i molari, iar de la nivelul g�urii mentoniere se divide în nerv mentonier (N. mentonnier) �i nerv profund pentru incisivii �i caninii inferiori. Din nervul maxilar se desprinde nervul infra-orbitar (N. infraorbitalis) pentru alveolele incisive canine, molare �i premolare superioare. De asemenea diversele ramuri alveolare gingivale �i dentare se anastomozeaz� formând plexul dentar superior �i inferior.

La ecvine, denti�ia este de tip difiodont, heterodont �i izognat�. Din�ii sunt hipselodon�i, lofodon�i, difizari. Denti�ia de lapte cuprinde 26 de din�i, iar cea permanent� 40 la arm�sar �i 36 la iap�. Spa�iul interdentar (bara) este lung, iar formula dentar� unilateral� este: I 3/3, C 1/1 la masculi �i 0/0 la femele, P 4(3)/3, M 3/3.

Rumeg�toarele au denti�ia difiodont�, heterodont�, anizognat�, difizar� (excep�ie fac molarii). Datorit� desenului de pe fa�a ocluzal� din�ii sunt de tip selenodont. Denti�ia de lapte cuprinde 20 de din�i, iar cea permanent� 32. Incisivii de pe arcada dentar� superioar� lipsesc, alveolele dentare fiind înlocuite de un burelet gingival. Diastema este foarte lung�. Formula dentar� unilateral� este: I 0/4, C 0/0, P 3/3, M 3/3.

La suine din�ii sunt difiodon�i, heterodon�i, difizari, brahiodon�i �i bunodon�i. Denti�ia de lapte este alc�tuit� din 32 din�i, iar cea permanent� din 44. Formula dentar� unilateral� cuprinde: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 3/3.

Canidele au în general din�i de tip difiodont, heterodont, difizar, brahiodont, secodont. Din�ii caduci sunt în num�r 32, iar cei permanen�i de 42. M�selele sunt inegal dezvoltate, astfel c� ultimul premolar superior �i primul molar inferior sunt

Page 16: Curs 2 \anatomie

cei mai dezvolta�i formând m�seaua carnasier�. Formula dentar� unilateral� cuprinde: I 3/3, C 1/1, P 4/4, M 2/3.

Denti�ia la feline este asem�n�toare cu cea de la canide. Din�ii de lapte sunt în num�r de 26, iar cei permanen�i 30. Formula dentar� unilateral� este: I 3/3, C 1/1, P 3/2, M 1/1.

La leporide din�ii sunt difiodon�i, hipselodon�i, selenodon�i. Incisivii superiori sunt dispu�i pe dou� rânduri, cei rostrali sunt mai dezvolta�i �i curba�i, iar cei caudali sunt mai redu�i, cresc continuu �i sunt aradiculari. Formula dentar� unilateral� cuprinde: I 2/1, C 0/0, P 3/2, M 3/3.

Arcada dentar� superioar� �i inferioar� la canide (dup� Barone, 1984)

Page 17: Curs 2 \anatomie

Formula dentar� bilateral� la canide (dup� Barone, 1984)