curs 1 fracturi generalitatipp

ORTOPEDIE - ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIETRAUMATOLOGIE

SEF DE LUCRARISEF DE LUCRARI

DR. UNGURIANU SORINDR. UNGURIANU SORIN

ORTOPEDIA SE OCUPA DE CORECTIA SI ORTOPEDIA SE OCUPA DE CORECTIA SI TRATAREA AFECTIUNILOR CE APAR LA TRATAREA AFECTIUNILOR CE APAR LA

NIVELUL SCHELETULUINIVELUL SCHELETULUI

ORTO = DREPTORTO = DREPTPEDOS = PICIORPEDOS = PICIOR

TRAUMATOLOGIA SE OCUPA DE EFECTELE TRAUMATOLOGIA SE OCUPA DE EFECTELE AGRESIUNILOR AGENTILOR TRAUMATICI AGRESIUNILOR AGENTILOR TRAUMATICI DIRECTI SI INDIRECTI LA NIVELULUL DIRECTI SI INDIRECTI LA NIVELULUL SCHELETULUI OSOSSCHELETULUI OSOS

TRAUMATOLOGIATRAUMATOLOGIA

FRACTURI GENERALITATI, FRACTURI GENERALITATI, ENTORSE, TRAUMATISME TENDOANE SI ENTORSE, TRAUMATISME TENDOANE SI

TRAUMATISME MUSCULARETRAUMATISME MUSCULARE LUXATIILUXATII FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR SI A FRACTURILE MEMBRULUI SUPERIOR SI A

CENTURII SCAPULARECENTURII SCAPULARE FRACTURILE MEMBRULUI INFERIORFRACTURILE MEMBRULUI INFERIOR FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE SI A FRACTURILE COLOANEI VERTEBRALE SI A

CENTURII PELVINECENTURII PELVINE POLITRAUMATISMELEPOLITRAUMATISMELE PROTEZAREA MEMBRELORPROTEZAREA MEMBRELOR

ORTOPEDIAORTOPEDIA

DIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALEDIFORMITATILE COLOANEI VERTEBRALE OSTEODISTROFII: OSTEONECROZE, OSTEODISTROFII: OSTEONECROZE,

OSTEOCONDROZE;OSTEOCONDROZE; OSTEOPOROZA, OSTEOLIZA, OSTEOPOROZA, OSTEOLIZA,

OSTEOMALACIAOSTEOMALACIA ARTROZELEARTROZELE INFECTIILE OSOASEINFECTIILE OSOASE TUMORILE OSOASETUMORILE OSOASE LUXATII CONGENITALE, MANIFESTARI LUXATII CONGENITALE, MANIFESTARI

OSOASE DIN COLAGENOZEOSOASE DIN COLAGENOZE

FRACTURI DEFINITIEFRACTURI DEFINITIE

FracturaFractura – o solutie de continuitate – o solutie de continuitate la nivelul osului, produsa in urma la nivelul osului, produsa in urma unui traumatism de o oarecare unui traumatism de o oarecare violenta; uneori, fractura se produce violenta; uneori, fractura se produce in urma unui traumatism de mai in urma unui traumatism de mai mica importanta, care actioneaza mica importanta, care actioneaza asupra unui os fragilizat prasupra unui os fragilizat priintr-o ntr-o suferinta anterioara (osteoporoza, suferinta anterioara (osteoporoza, tumoare osoasa, osteita etc.).tumoare osoasa, osteita etc.).

fracturifracturi

fracturifracturi

ETIOLOGIEETIOLOGIE

Frecventa.Frecventa. Se apreciaza ca fracturile reprezinta 10% din Se apreciaza ca fracturile reprezinta 10% din totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat totalul traumatismelor si sunt de 10 ori mai frecvente decat luxatiile. Aceasta frecventaluxatiile. Aceasta frecventa creste in mod deosebit creste in mod deosebit i inn cazuri de catastrofe, accidente decazuri de catastrofe, accidente de circulatie.circulatie.

Varsta: Varsta: frecventa cea mai mare se situeaza intre 20—frecventa cea mai mare se situeaza intre 20—

40 de ani.40 de ani. La copii frecventa lor este mai mica, daca le raportam la La copii frecventa lor este mai mica, daca le raportam la

numarul mare de traumatisme pe care acestia le sufera. numarul mare de traumatisme pe care acestia le sufera. Aceasta se explica prin elasticitatea mai mare a oaselor, Aceasta se explica prin elasticitatea mai mare a oaselor, prin greutatea mai mica a corpului si prin masa musculara prin greutatea mai mica a corpului si prin masa musculara mai redusa. In schimb decolarea epifizara esmai redusa. In schimb decolarea epifizara estte mai e mai obisnuita.obisnuita.

La batrani, fractura se produce si dupa un traumatism mai La batrani, fractura se produce si dupa un traumatism mai putin violent, din cauza fragilitatii particulare a osului prin putin violent, din cauza fragilitatii particulare a osului prin osteoporoza.osteoporoza.

MECANISME DE PRODUCEREMECANISME DE PRODUCERE

DIFERA IN FUNCTIE DE STRUCTURA OSULUI:DIFERA IN FUNCTIE DE STRUCTURA OSULUI: OS SANATOSOS SANATOS OS BOLNAV: - OSTEOPOROZAOS BOLNAV: - OSTEOPOROZA

- METASTAZA OSOASA- METASTAZA OSOASA

MECANISME DE PRODUCEREMECANISME DE PRODUCEREdirecte si indirectedirecte si indirecte

1.Fracturile directe1.Fracturile directe. . Fractura se produce la Fractura se produce la nivelul la care nivelul la care actioneaza forta actioneaza forta reprezentata prin reprezentata prin zdrobire, compresiune zdrobire, compresiune sau soc violent. Acestea sau soc violent. Acestea sunt fracturile din marile sunt fracturile din marile accidente care se accidente care se asociaza cu leziuni mai asociaza cu leziuni mai mult sau mai putin grave mult sau mai putin grave ale partilor moi.ale partilor moi.

FRACTURI DIRECTEFRACTURI DIRECTE

FRACTURI DIRECTEFRACTURI DIRECTE

FRACTURA DIRECTAFRACTURA DIRECTA

MECANISME DE PRODUCEREMECANISME DE PRODUCERE

22..Fracturile indirecteFracturile indirecte. . Fractura se produce in Fractura se produce in alt loc decat acolo unde alt loc decat acolo unde a actionat agentul a actionat agentul traumatic. Aceste traumatic. Aceste fracturi sunt cele mai fracturi sunt cele mai numeroase si, dupa numeroase si, dupa modul de aplicare amodul de aplicare a traumatismului, se pot traumatismului, se pot produce diferite tipuri produce diferite tipuri anatomopatologice de anatomopatologice de fracturi.fracturi.

FRACTURI INDIRECTEFRACTURI INDIRECTE

FRACTURI INDIRECTEFRACTURI INDIRECTE

MECANISMEMECANISMEDE PRODUCEREDE PRODUCERE

compresiunecompresiune in lungul axului in lungul axului osuluiosului, ducand la fractura , ducand la fractura epifizei, ca in fracturile de epifizei, ca in fracturile de astragal sau de pilon tibial, in astragal sau de pilon tibial, in urma caderilor de la inaltime;urma caderilor de la inaltime;

flexiuneflexiune, , cand forta se cand forta se exercita asupra unei exercita asupra unei extremitati osoase, cealalta extremitati osoase, cealalta fiind fixata. Se produce o fiind fixata. Se produce o tendinta la exagerarea sau tendinta la exagerarea sau redresarea unei curburi redresarea unei curburi osoase care, depasind osoase care, depasind elasticitatea normala, rupe elasticitatea normala, rupe osul la maximum de curbura ;osul la maximum de curbura ;

FRACTURI PRIN FLEXIUNEFRACTURI PRIN FLEXIUNE

FRACTURI PRIN COMPRESIUNEFRACTURI PRIN COMPRESIUNE

MECANISMEMECANISMEDE PRODUCEREDE PRODUCERE

tractiunetractiune, , in urma in urma contractiilor musculare contractiilor musculare violente care duc la violente care duc la smulgerea unor fragmente smulgerea unor fragmente osoase, ce reprezinta zone de osoase, ce reprezinta zone de insertie tendinoasa, sau insertie tendinoasa, sau fracturile parcelare ale fracturile parcelare ale epitfizelor prin tractiune epitfizelor prin tractiune ligameretara ;ligameretara ;

torsiunetorsiune,, cand forta cand forta vulneranta produce o rasucire vulneranta produce o rasucire a membrului, determinand a membrului, determinand totodata o fractura spiroida totodata o fractura spiroida sau helicoidala.sau helicoidala.

FRACTURI PRIN FRACTURI PRIN TORSIUNETORSIUNE

TIPURI DE FRACTURITIPURI DE FRACTURI Fracturile incomplete Fracturile incomplete se observa mai ales la copii si se se observa mai ales la copii si se

prezinta sub urmatoarele forme :prezinta sub urmatoarele forme :

deformarea osului in grosime, deformarea osului in grosime, care are loc printr-un care are loc printr-un mecanism de presiune in lungul osului. In aceste conditii mecanism de presiune in lungul osului. In aceste conditii se produce mai mult o dislocare trabeculara in regiunea se produce mai mult o dislocare trabeculara in regiunea metafizara care se traduce radiografic printr-o usoara metafizara care se traduce radiografic printr-o usoara ingrosare fusiforma sau in inel;ingrosare fusiforma sau in inel;

ruperea incompleta ruperea incompleta sau sau inflexiunea inflexiunea se observa la copii, se observa la copii, cand datorita elasticitatii osului si a grosimii 'periostulu cand datorita elasticitatii osului si a grosimii 'periostuluii, , se produce un traiese produce un traiecctt de fractura care intereseaza numai de fractura care intereseaza numai corticala dinspre convexitatea osuiui.corticala dinspre convexitatea osuiui.Este clasica fractura Este clasica fractura en bois vert en bois vert ..

ruperea incompleta ruperea incompleta sau sau inflexiunea inflexiunea se se observa la copii, observa la copii, cand datorita cand datorita elasticitatii osului si elasticitatii osului si a grosimii a grosimii 'periostulu'periostuluii, se , se produce un traieproduce un traiecctt de fractura care de fractura care intereseaza numai intereseaza numai corticala dinspre corticala dinspre convexitatea convexitatea osuiui.osuiui.

FRACTURA IN LEMN FRACTURA IN LEMN VERDEVERDE

FRACTURILE COPILULUI Deformarea în grosime

GRAVITATE

SPIROID OBLIC TRANSVERS CU AL TREILEA FRAGMENT BIFOCAL COMINUTIV

ANATOMIE PATOLOGICĂ- FRACTURILE COMPLETE – Traiectul de fractura poate sa aiba sediul variabil, in caz de fractura directa si, dimpotriva, sa se situeze la nivelul punctelor slabe ale osului, daca fractura este indirecta. El poate sa fie transversal, oblic, spiroid, longitudinal.

SpiroidSpiroid

ANATOMIE PATOLOGICĂTraiect de fractură

OblicOblic

ANATOMIE PATOLOGICĂTraiect de fractură

TransversalTransversal

ANATOMIE ANATOMIE PATOLOGICĂPATOLOGICĂTraiect de fracturăTraiect de fractură

Cu al treilea Cu al treilea fragmentfragment

ANATOMIE PATOLOGICĂANATOMIE PATOLOGICĂTraiect de fracturăTraiect de fractură

BifocalBifocal

ANATOMIE PATOLOGICĂTraiect de fractură

ANATOMIE PATOLOGICĂTraiect de fractură

CominutivCominutiv

Deplasarea fragmentelor Deplasarea fragmentelor este variabila, uneori este variabila, uneori minora, alteori este complexa. minora, alteori este complexa.

Aceasta deplasare se poate faceAceasta deplasare se poate face ::

- - prin translatie, prin translatie, cand unul din fragmente este cand unul din fragmente este deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata deplasat inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt fragment;de celalalt fragment;

- - prin ascensiunea prin ascensiunea unui fragment in lungul unui fragment in lungul celuilalt, producand incalecarea lor;celuilalt, producand incalecarea lor;

- - prinprin rotatie, rotatie, cand un fragment se roteste in cand un fragment se roteste in jurul axului sau longitudinal, in vreme ce jurul axului sau longitudinal, in vreme ce celalalt ramane imobil, sau ambele fragmente celalalt ramane imobil, sau ambele fragmente se rotesc unul fata de celalalt; in aceste cazuri se rotesc unul fata de celalalt; in aceste cazuri exista decalajul, frag mentelor ;exista decalajul, frag mentelor ;

- - prinprin unghiularea unghiularea unui fragment fata de unui fragment fata de celalalt.celalalt.

Translaţie Încălecare Angulaţie RotaţieTranslaţie Încălecare Angulaţie Rotaţie

ANATOMIE PATOLOGICĂ ANATOMIE PATOLOGICĂ DeplasăriDeplasări

Diastazis Înfundare

ANATOMIE PATOLOGICĂ Deplasări

Fără deplasareFără deplasare

TranslaţieTranslaţie

ANATOMIE PATOLOGICĂ Deplasări

ÎncălecareÎncălecare

ANATOMIE PATOLOGICĂ Deplasări

AngulaţieAngulaţie

ANATOMIE PATOLOGICĂ Deplasări

DiastazisDiastazis

ANATOMIE PATOLOGICĂ Deplasări

ANATOMIE PATOLOGICĂDeplasări

Înfundare

Deplasari combinateDeplasari combinate

Translaţie-AngulaţieTranslaţie-Angulaţie

ANATOMIE PATOLOGICĂ Deplasări

ÎnfundareÎnfundare

ANATOMIE PATOLOGICĂTraiect de fractură

SEDIUL FRACTURIISEDIUL FRACTURII• este important pentru diagnostic, este important pentru diagnostic,

prognostic si tratament;prognostic si tratament;• unui os lung i se disting: diafiza, doua unui os lung i se disting: diafiza, doua

metafize si doua regiuni epifizare;metafize si doua regiuni epifizare;• intre metafiza si epifiza, la copil exista intre metafiza si epifiza, la copil exista

placile de crestere;placile de crestere;• fractura diafizara are o suprafata redusa fractura diafizara are o suprafata redusa

de contact;de contact;• fractura metafizara si epifizara are fractura metafizara si epifizara are

suprafata mai intinsa de contact;suprafata mai intinsa de contact;• fracturile epifizare au uneori traiectul fracturile epifizare au uneori traiectul

situat articular, in acest caz se numesc situat articular, in acest caz se numesc fracturi intraarticulare.fracturi intraarticulare.

DiafizarDiafizar

MetafizarMetafizar

ArticularArticular

ANATOMIE PATOLOGICĂ Sediu

CLASIFICARE AOCLASIFICARE AO

1.1. HUMERUSHUMERUS

2.2. RADIUSRADIUS

3.3. FEMURFEMUR

4.4. TIBIETIBIE

5.5. COLOANACOLOANA

6.6. BAZINBAZIN

7.7. MANAMANA

8.8. PICIORPICIOR

9.9. CRANIUCRANIU

CLASIFICARE AOCLASIFICARE AO

CLASIFICARE AOCLASIFICARE AODIAFIZA EPIFIZADIAFIZA EPIFIZA

CLASIFICARE AO HUMERUSCLASIFICARE AO HUMERUS

CLASIFICARE AO RADIUSCLASIFICARE AO RADIUS

CLASIFICARE AO FEMURCLASIFICARE AO FEMUR

CLASIFICARE AO TIBIECLASIFICARE AO TIBIE

CLASIFICAREA FRACTURILOR DESCHISE CLASIFICAREA FRACTURILOR DESCHISE Gustilo AndersonGustilo Anderson

Criterii Criterii : - energia: - energia agentului vulnerant agentului vulnerant - - dilacerareadilacerarea partilor moi partilor moi - - contaminareacontaminarea

CLASIFICARE GUSTILO ANDERSONCLASIFICARE GUSTILO ANDERSON

Tipul ITipul I- energie - energie joasa joasa - plaga - plaga sub 1 cm sub 1 cm - plaga - plaga curatacurata

Tipul IITipul II - energie - energie medie medie - plaga - plaga > 1 cm.> 1 cm.- fara leziuni extinse parti .moi- fara leziuni extinse parti .moi- fara avulsii, fara lambouri- fara avulsii, fara lambouri - fara contaminare importanta- fara contaminare importanta

CLASIFICARE GUSTILO ANDERSONCLASIFICARE GUSTILO ANDERSON

Tipul IIIATipul IIIA

- inalta- inalta energie energie -dilacerari -dilacerari extensive, extensive,

lambourilambouri- - focarul acoperit de focarul acoperit de

parti.moiparti.moi- contaminare - contaminare mediemedie

Tipul IIIBTipul IIIBfocarul expusfocarul expus, decolari periostale , decolari periostale

pierdere de parti moipierdere de parti moicontaminare contaminare masivamasiva

Tipul IIICTipul IIIC= tip IIIB + = tip IIIB + leziuni arterialeleziuni arteriale

FRACTURILE COPILULUI FRACTURILE COPILULUI Clasificarea SALTERClasificarea SALTER

Fractură Fractură SALTER ISALTER I

FRACTURILE COPILULUI Clasificarea SALTER

Fractură SALTER II

FRACTURILE COPILULUI Clasificarea SALTER

Fractură SALTER III

FRACTURILE COPILULUI Clasificarea SALTER

FracturăSALTER IV

FRACTURILE COPILULUI Clasificarea SALTER

FracturăSALTER V

FRACTURILE COPILULUI Clasificarea SALTER

Semne de Semne de probabilitateprobabilitate

deformaredeformare scurtarescurtare echimozăechimoză durere la palparedurere la palpare

Semne de certitudineSemne de certitudine mobilitate anormalămobilitate anormală crepitaţie osoasăcrepitaţie osoasă netransmisibilitatea netransmisibilitatea

mişcăriimişcării întreruperea întreruperea

continuităţii osoasecontinuităţii osoase

SEMNELE FRACTURILORSemne locale

NU SE CAUTĂ

EXAMEN RADIOLOGICEXAMEN RADIOLOGIC Doua incidente avand intre ele un unghi Doua incidente avand intre ele un unghi

de 90 (fata si profil); rareori sunt necesare de 90 (fata si profil); rareori sunt necesare si incidente oblice;si incidente oblice;

Doua articulatii vecine focarului de frctura;Doua articulatii vecine focarului de frctura; Radiografii ale celor doua membre Radiografii ale celor doua membre comparativ (necesare relativ rar);comparativ (necesare relativ rar); Imediat dupa traumatism, unele traiecte Imediat dupa traumatism, unele traiecte

de fractura sunt dificil de descoperit de fractura sunt dificil de descoperit (exemplu: fractura de scafoid); pentru a (exemplu: fractura de scafoid); pentru a evita o greseala se vor executa in astfel de evita o greseala se vor executa in astfel de cazuri doua radiografii: in urgenta si la 10-cazuri doua radiografii: in urgenta si la 10-14 zile dupa accident.14 zile dupa accident. ! ! radiografiile trebuie sa fie de buna radiografiile trebuie sa fie de buna calitatecalitate

EXAMENE PARACLINICE Tomografia computerizată

EXAMENE PARACLINICEEXAMENE PARACLINICE ScintigrafiaScintigrafia Tc99

EXAMENE PARACLINICEEXAMENE PARACLINICE Rezonanţa magnetică nuclearăRezonanţa magnetică nucleară

Fractură Fractură osteocondrală osteocondrală condil femuralcondil femural

EVOLUTIEEVOLUTIE

fractura evolueaza catre sudura extremitatilor fractura evolueaza catre sudura extremitatilor fracturate printr-o formatie denumita fracturate printr-o formatie denumita calus.calus.

PATRU FAZE EVOLUTIVEPATRU FAZE EVOLUTIVE

1Faza hemoragica si hiperemica (faza psoudoinflamatorie). revarsatul sanguin,hematomul post fracturar, se retrage2. Faza calusului fibros :. Celulele conjunctive nediferentiate care au invadat hematomul se multiplica si se transforma in celule formatoare de os (osteoblaste) si de cartilaj (condroblaste) Acest tesut de neoformatie duce la unirea fragmentelor osoase cu un calus fibros, in interiorul caruia se gasesc si insule de tesut cartilaginos .3. Faza calusului osos primitiv : Catre a treia saptamana de evolutie, calusul fibros incepe sa se mineralizeze iar zonele cartilaginoase incep sa sufere un proces de osificare encondrala, astfel ca se ajunge la un calus osos primitiv cu trabeculatie dezordonata. 4. Faza calusului osos definitiv dureaza pana la 2 – 3 luni

HEMATOMHEMATOM

VINDECAREA FRACTURILOR Osificarea indirectă

POPULAT UNIFORM

CALUS FIBROS

CALUS OSOS PRIMITIV

REMODELAJ

I inflamatorie II calus provizoriu III definitiv

Complicatiile generale imediateComplicatiile generale imediate.. Ele sunt consecinta traumatismului si sunt Ele sunt consecinta traumatismului si sunt

dependente de violenta acestuia si de dependente de violenta acestuia si de teren.teren.

Congestia pulmonaraCongestia pulmonara se instaleaza la se instaleaza la batrani repede dupa traumatism, ducand batrani repede dupa traumatism, ducand la bronhopneumonie grava.la bronhopneumonie grava.

Tulburari urinareTulburari urinare apar la batrani cu apar la batrani cu adenom de prostata care, pana la accident adenom de prostata care, pana la accident urinau multumitor.urinau multumitor.

Infectia urinaraInfectia urinara, , care urmeaza retentiei care urmeaza retentiei de urina cu azotemia con secutiva, poate de urina cu azotemia con secutiva, poate sa pericliteze viata accidentatului.sa pericliteze viata accidentatului.

DiabetulDiabetul, , care era latent inaintate de care era latent inaintate de traumatism, poate sa ia un aspect clinic sever, traumatism, poate sa ia un aspect clinic sever, ducind la acidoza.ducind la acidoza.

Embolia grasoasaEmbolia grasoasa, , altadata contestata, se altadata contestata, se admite azi ca este destul de frecventa si admite azi ca este destul de frecventa si constituie o complicatie grava. Grasimea constituie o complicatie grava. Grasimea medulara ve hiculata de la nivelul focarului de medulara ve hiculata de la nivelul focarului de fractura, poate sa produca embolii grasoase fractura, poate sa produca embolii grasoase pulmonare cu dispnee, junghi toracic, paloare, pulmonare cu dispnee, junghi toracic, paloare, senzatie de moarte iminenta. Emboliile grasoase senzatie de moarte iminenta. Emboliile grasoase cerebrale pot sa duca la o stare de somnolenta, cerebrale pot sa duca la o stare de somnolenta, amnezie, confuzie sau tulburari vizuale.amnezie, confuzie sau tulburari vizuale.IIn cazul n cazul emboliei grasoase, la 2—3 zile de la accident, emboliei grasoase, la 2—3 zile de la accident, urinile contin picaturi fine de grasime iar uneori urinile contin picaturi fine de grasime iar uneori capata un aspect lactescent.capata un aspect lactescent.

Complicatii locale, imediateComplicatii locale, imediate

1.1.Fractura deschisaFractura deschisa. . Comunicarea focarului de Comunicarea focarului de fractura cu exteriorul se poate face printr-o plaga fractura cu exteriorul se poate face printr-o plaga produsa din afara de catre agentul vulnerant. In produsa din afara de catre agentul vulnerant. In acest caz plaga este mare, adesea anfractuoasa, acest caz plaga este mare, adesea anfractuoasa, cu corpi straini inclusi si practic infectata. Alteori, cu corpi straini inclusi si practic infectata. Alteori, comunicarea focarului cu exteriorul se face comunicarea focarului cu exteriorul se face dinauntru, prin inteparea pielii si a tesuturilor moi dinauntru, prin inteparea pielii si a tesuturilor moi de catre unul din fragmentele osoase, cu ocazia de catre unul din fragmentele osoase, cu ocazia unei mobilizari imprudente a fragmentelor sau in unei mobilizari imprudente a fragmentelor sau in urma unei tentative de reluare a mersului, urma unei tentative de reluare a mersului, imediat dupa accident. In aceste cazuri plaga imediat dupa accident. In aceste cazuri plaga este punctiforma si fractura poate sa fie este punctiforma si fractura poate sa fie considerata neinfectata.considerata neinfectata.

Comunicarea focarului de fractura cu exteriorul Comunicarea focarului de fractura cu exteriorul face ca hematomul fracturar sa se scurga (si prin face ca hematomul fracturar sa se scurga (si prin aceasta se intarzie procesul de cicatrizare), iar pe aceasta se intarzie procesul de cicatrizare), iar pe de alta parte se deschide poarta pentru infectie.de alta parte se deschide poarta pentru infectie.

III A

III CII

III BI

COMPLICAŢIILE FRACTURILORFractura deschisă

2.2.Infectarea focaruluiInfectarea focarului de fractura perturba in de fractura perturba in mod grav procesul de consolidare, ajungandu-se mod grav procesul de consolidare, ajungandu-se la osteita si pseudartroza.la osteita si pseudartroza.

Infectia duce la lichefierea calusului fibrinoproteic Infectia duce la lichefierea calusului fibrinoproteic din primele zile, datorita toxinelor microbiene de din primele zile, datorita toxinelor microbiene de tipul streptokinazei. In mediul septic tipul streptokinazei. In mediul septic diferentierea celulara spre linia condroblastica si diferentierea celulara spre linia condroblastica si cea osteoblastica cea osteoblastica nu se nu se mai produce, incat se mai produce, incat se scoate din mecanismul osificarii contributia scoate din mecanismul osificarii contributia osteoblastelor.osteoblastelor. Prin toate aceste mecanisme, Prin toate aceste mecanisme, infectia se dovedeste a fi un factor inhibitor al infectia se dovedeste a fi un factor inhibitor al procesului de consolidare.procesului de consolidare.

3.3.Leziunile nervoaseLeziunile nervoase. . Deosebit de expusi la Deosebit de expusi la traumatisme sunt nervul radial, care poate fi lezat traumatisme sunt nervul radial, care poate fi lezat la nivelul santului de torsiune al humerusului, la nivelul santului de torsiune al humerusului, nervul sciatic popliteu extern, la nivelul gatului nervul sciatic popliteu extern, la nivelul gatului peroneuluiperoneului si nervul median la plica cotului. Dar si si nervul median la plica cotului. Dar si celelalte trunchiuri nervoase pot sa fie lezate, fie celelalte trunchiuri nervoase pot sa fie lezate, fie in momentul traumatismului, fie printr-unul din in momentul traumatismului, fie printr-unul din fragmente. Leziunile pot sa mearga de la simpla fragmente. Leziunile pot sa mearga de la simpla contuzie a nervului contuzie a nervului (neuropraxis), (neuropraxis), la inteparea la inteparea acestuia cu intreruperea cilindraxilor acestuia cu intreruperea cilindraxilor (axonotmesis) (axonotmesis) si pana la sectiunea completa a si pana la sectiunea completa a nervului nervului (neurotmesis).(neurotmesis). Asocierea leziunii Asocierea leziunii nervoase la fractura impune, din punct de vedere nervoase la fractura impune, din punct de vedere terapeutic, interventia chirurgicalaterapeutic, interventia chirurgicala..

Leziune Leziune primarăprimară

COMPLICAŢIILE FRACTURILORLeziune nervoasă

Leziune secundară

4.4.Leziunile vasculareLeziunile vasculare duc la hemoragii duc la hemoragii mari prin ruperea unor vase importante, cu mari prin ruperea unor vase importante, cu instalarea unei anemii grave. Inteparea unui instalarea unei anemii grave. Inteparea unui vas de calibru mare duce la constituirea vas de calibru mare duce la constituirea unui hematom pulsatil sau a unui unui hematom pulsatil sau a unui anevrism.anevrism.

5.5.Trombozele venoase.Trombozele venoase. Sunt cunoscute Sunt cunoscute edemele cronice ale membre lor dupa edemele cronice ale membre lor dupa scoaterea aparatelor gipsate de imobilizare scoaterea aparatelor gipsate de imobilizare a fracturilor. Frecventa complicatiilor a fracturilor. Frecventa complicatiilor trombotice la nivelul membrului pelvian trombotice la nivelul membrului pelvian este mai mare la persoanele in varsta si la este mai mare la persoanele in varsta si la cei cu deficiente cardiace.cei cu deficiente cardiace.

Arteriografie în fractura diafizei femurale

COMPLICAŢIILE FRACTURILORCOMPLICAŢIILE FRACTURILORLeziune arterialăLeziune arterială

6.6.IschemiaIschemia. . Membrele pot sa fie private, din cauze Membrele pot sa fie private, din cauze diverse, de cir culatia sanguina intr-un mod mai diverse, de cir culatia sanguina intr-un mod mai mult sau mai putin important.mult sau mai putin important.

a) Ischemia cutanata duce la formarea escarelor a) Ischemia cutanata duce la formarea escarelor care, in momentul desprinderii, deschide focarul care, in momentul desprinderii, deschide focarul de fractura si produce infectarea ei de fractura si produce infectarea ei se cundara. se cundara. De obicei, aceste escare se produc prin apasarea De obicei, aceste escare se produc prin apasarea aparatului gipsat asupra eminentelor osoase aparatului gipsat asupra eminentelor osoase (maleole, calcii, crestele iliace) si pot sa fie (maleole, calcii, crestele iliace) si pot sa fie evitate printr-o atenta aplicare a gipsului.evitate printr-o atenta aplicare a gipsului.

b) Daca ischemia este mai profunda ea poate sa b) Daca ischemia este mai profunda ea poate sa atinga nervii, producand o paralizie, care poate atinga nervii, producand o paralizie, care poate sa fie definitiva, daca circulatia nu se restabileste. sa fie definitiva, daca circulatia nu se restabileste. Ischemia la nivelul muschilor produce Ischemia la nivelul muschilor produce infarctizarea lor cu scleroza si retractie infarctizarea lor cu scleroza si retractie consecutiva. Aceste ischemii musculare, consecutiva. Aceste ischemii musculare, frecvente la nivelul antebratului, constituie frecvente la nivelul antebratului, constituie sindromul Volkmann) si, leziuni similare pot sa fie sindromul Volkmann) si, leziuni similare pot sa fie intalnite si la nivelul gambei si al piciorului.intalnite si la nivelul gambei si al piciorului.

c) Cand ischemia este intinsa si mai accentuata c) Cand ischemia este intinsa si mai accentuata se produce gangrena membrului.se produce gangrena membrului.

7. 7. Interpunerea de parti moiInterpunerea de parti moi care vor favoriza care vor favoriza instalarea pseudartrozeiinstalarea pseudartrozei

Lipsa crepitaţiei osoaseLipsa crepitaţiei osoase DiastazisDiastazis

COMPLICAŢIILE FRACTURILORInterpoziţia

ComCompplicatii locale tardivelicatii locale tardive 1.1.Calusul viciosCalusul vicios se se

intalneste cand fractura nu intalneste cand fractura nu a fost corect redusa sau a fost corect redusa sau cand deplasarea s-a cand deplasarea s-a reprodus sub aparatul reprodus sub aparatul gipsat. Desi fractura s-a gipsat. Desi fractura s-a vindecat, restabilirea vindecat, restabilirea continuitatii osoase s-a continuitatii osoase s-a facut in asa fel, incat ea facut in asa fel, incat ea antreneaza tulburari antreneaza tulburari functionale.functionale.

2.2.Intarzierea de Intarzierea de consolidareconsolidare.. Intarzierea Intarzierea de consolidare a fracturilor de consolidare a fracturilor poate sa tina de o reducere poate sa tina de o reducere imperfecta a fragmentelor imperfecta a fragmentelor sau de o contentie sau de o contentie insuficienta a lor. insuficienta a lor.

3.Pseudartroza.3.Pseudartroza.

In intarzierea de consolidare, osificarea In intarzierea de consolidare, osificarea reparatoare se efectueaza, dar cu mare reparatoare se efectueaza, dar cu mare intarziere, ceea ce are ca rezultat o prelun gire a intarziere, ceea ce are ca rezultat o prelun gire a timpului de vindecare. Intarzierea de consolidare timpului de vindecare. Intarzierea de consolidare este o stare tranzitorie, care poate sa evolueze este o stare tranzitorie, care poate sa evolueze spre vindecare sau spre pseudartroza. spre vindecare sau spre pseudartroza. Pseudartroza este, dimpotriva, o Pseudartroza este, dimpotriva, o sstare definitivatare definitiva; ; fara interventie chirurgicala activitatea fara interventie chirurgicala activitatea osteogenica este definitiv opritaosteogenica este definitiv oprita..

In aprecierea starii de pseudartroza, In aprecierea starii de pseudartroza, factorul timp nu poate fi invocat. Cel mai bun factorul timp nu poate fi invocat. Cel mai bun criteriu clinic este disparitia durerii din focar la criteriu clinic este disparitia durerii din focar la mobilizarea fragmentelor.mobilizarea fragmentelor.

TTrei tipuri anatomopatologice de pseudartroze:rei tipuri anatomopatologice de pseudartroze: 1.1.Pseudartroza fibrosinovialaPseudartroza fibrosinoviala realizeaza o adevarata realizeaza o adevarata

articulatie rudimentara, cu extremitatile osoase articulatie rudimentara, cu extremitatile osoase operculate si modelate unul pe cela lalt, cu o capsula operculate si modelate unul pe cela lalt, cu o capsula articulara si legaturi fibroase interfragmentare si adesea articulara si legaturi fibroase interfragmentare si adesea cu o cavitate sinoviala. Aceasta varietate de pseudartroza cu o cavitate sinoviala. Aceasta varietate de pseudartroza este rara.este rara.

2.2.Pseudartroza fibroasaPseudartroza fibroasa este cea mai frecventa. este cea mai frecventa. Extremitatile osoase sunt densificate, uneori efilate, mai Extremitatile osoase sunt densificate, uneori efilate, mai frecvent sunt ingrosate, in picior de elefant, cu canalul frecvent sunt ingrosate, in picior de elefant, cu canalul medular operculat. Intre, fragmente se gaseste un tesut medular operculat. Intre, fragmente se gaseste un tesut fibros dens si dur, ceea ce face ca focarul de fibros dens si dur, ceea ce face ca focarul de pseudartroza sa fie putin mobil si impotenta functionala pseudartroza sa fie putin mobil si impotenta functionala redusa, bolnavul putand, sa mearga cu pseudartroza.redusa, bolnavul putand, sa mearga cu pseudartroza.

Alteori, extremitatile osoase sunt largi, dar rarefiate, cu Alteori, extremitatile osoase sunt largi, dar rarefiate, cu osteoporoza; aceasta varietate, din punct de vedere osteoporoza; aceasta varietate, din punct de vedere terapeutic, este favorabila.terapeutic, este favorabila.

3. 3. Pseudartroza flotantaPseudartroza flotanta. Spatiul interfragmentar este . Spatiul interfragmentar este mult mai larg, ajungand la 8—12 cm si este umplut cu mult mai larg, ajungand la 8—12 cm si este umplut cu tesut fibros. Extremitatile osoase sunt efilate, tesut fibros. Extremitatile osoase sunt efilate, eburnificate, cu obliterarea canalului medular. eburnificate, cu obliterarea canalului medular.

PSEUDARTROZA FIBROASAPSEUDARTROZA FIBROASA

PSEUDARTROZA FIBROSINOVIALAPSEUDARTROZA FIBROSINOVIALA

Pseudartrozele, in marea lor majoritate, se Pseudartrozele, in marea lor majoritate, se datoresc greselilor de tratament, starii generale a datoresc greselilor de tratament, starii generale a

bolnavului si caracterului traumatismului.bolnavului si caracterului traumatismului. Caracterul traumatismului. Caracterul traumatismului. Pierderea de Pierderea de

substanta osoasasubstanta osoasa produsa prin produsa prin traumatismul initial sau prin interventia traumatismul initial sau prin interventia chirurgicalachirurgicala;;

Infectia. Infectia. Daca fractura s-a infectat, Daca fractura s-a infectat, consolidarea poate sa esueze ajungand la consolidarea poate sa esueze ajungand la pseudartroza. pseudartroza.

Necroza. Necroza. Traumatismul poate sa suprime Traumatismul poate sa suprime vascuiarizarea unui frag ment osos (fractura vascuiarizarea unui frag ment osos (fractura dubla, fractura colului femural) si sa dubla, fractura colului femural) si sa intarzie sau sa impiedice consolidareaintarzie sau sa impiedice consolidarea;;

StStaarea generala a bolnavului. rea generala a bolnavului. S-a S-a incriminat altadata sifilisul,incriminat altadata sifilisul, diabetul, diabetul, malaria, ca fiind responsabile de malaria, ca fiind responsabile de instalarea pseudartrozei. instalarea pseudartrozei.

Greseli de tratamentGreseli de tratament::

--greseli de reducere,greseli de reducere,; ;

--greseli de imobilizare, greseli de imobilizare, prin prin imobilizarea insuficienta sau de prea imobilizarea insuficienta sau de prea scurta durata; scurta durata;

--greselilor de tehnica chirurgicala greselilor de tehnica chirurgicala prin: lipsa de asepsie, deperiostare prin: lipsa de asepsie, deperiostare larga, fixare defectuoasa a fragmentelor, larga, fixare defectuoasa a fragmentelor, folosirea unor materiale de osteosinteza folosirea unor materiale de osteosinteza neadeevate.neadeevate.

Osteoporoza posttraumaticaOsteoporoza posttraumatica

Aceasta osteoporoza, cunoscuta si Aceasta osteoporoza, cunoscuta si sub denumirea de sindromul Südeck-sub denumirea de sindromul Südeck-Leriche, se instaleaza in urma Leriche, se instaleaza in urma fracturilor sau a entorselor. fracturilor sau a entorselor. Evolutia Evolutia acesteia este legata de factorul acesteia este legata de factorul determinant care este traumatismul determinant care este traumatismul si de factorii favorizanti cum sunt cel si de factorii favorizanti cum sunt cel psihic si cel endocrin.psihic si cel endocrin.

MMUULLTTUUMMEESSCC