viata lui stefan ruha2
TRANSCRIPT
Anul 1958 a deschis seria marilor competiţii internaţionale ce aveau să-i deschidă noi perspective şi peste hotare prin premiile obţinute:
Premiul III la Concursul „P. I. Ceaikovski”-Moscova, martie, 1958
Premiul I la Concursul „George Enescu”-Bucureşti, septembrie, 1958
Premiul II la Concursul „Marguerite Long-Jacques Thibaud”-Paris, iunie, 1959
Concursul internaţional de vioară „P.I. Ceaikovski”, Moscova, 19-29 martie1958
Dmitri Şostakovici
„Înghesuindu-ne în „camera de muzică”Uitând de şcoală şi de toată lumea,Noi visam la o glorie idealăArta era idolul nostruŞi viaţa era plină de vise…Mă mândresc că am descoperit scânteia divinităţii în tineScânteie care atunci abia pâlpâia,Iar astăzi arde cu o lumină atât de puternică…”Serghei Apuhtin
Juriul Concursului internaţional de vioară „P.I. Ceaikovski”, prezidat de David Oistrah
Tragerea la sorţi pentru ordinea intrării în Concursul „P.I. Ceaikovski”
Concurenţii violonişti în faţa Conservatorului “P.I. Ceaikovski”
Diploma de la Concursul „P.I. Ceaikovski”
David Oistrah îl felicită pe laureatul Ştefan Ruha
A obţinut premiul al III-lea şi medalia de bronz, fiind singurul străin clasat pe primele locuri, alături de Valeri Klimov şi Viktor Pikeizen.
La Moscova David Oistrah l-a apreciat foarte mult pe Ştefan Ruha. La solicitarea de a se perfecţiona la şcoala sa de vioară, Oistrah a declarat: „ Ce să te învăţ eu? Talentul tău este atât de mare încât ar fi păcat să nu-l lăsăm aşa cum s-a născut!”
„Există în aurora talentului ceva în acelaşi timp naiv şi îndrăzneţ care aminteşte graţiile copilăriei şi fericirea ei lipsită de preocupare faţă de convenţiile care guvernează pe adulţi.”(Eugène Delacroix, Journal, 1 martie 1858)
Laureaţii primelor trei premii „Ceaikovski” la concursul de vioară(de la stânga la dreapta: Ştefan Ruha, Valeri Klimov, Viktor Pikeisen)
Articol din Sovietskaia Russia
Ştefan Ruha în concurs alături de pianista Eva Radeş
La revenirea în ţară a fost primit cu flori de oficialităţile din oraşul său natal Carei
Ziarele şi revistele consemnau marele succes.
La doar câteva luni de la competiţia moscovită, a participat la prima ediţie a concursului internaţional „George Enescu” de la Bucureşti, unde a obţinut Premiul I
Concursul internaţional de vioară „George Enescu”, 4-17 septembrie 1958, Bucureşti
„Tinerei generaţii îi recomand muncă, cinste şi altruism şi aş mai adăuga şi modestie, cât mai multă modestie şi îngăduinţă pentru cei din jurul tău care vor să se manifesteze. Valorile adevărate nu pot fi împiedicate de a ieşi la iveală”George Enescu
Autografe şi consemnări ale muzicienilor: George Georgescu, Ion Dumitrescu şi Mihail Jora, în întâmpinarea Festivalului
În vederea pregătirii concursului de vioară „G. Enescu” a stat la Sinaia, în cantonament împreună cu profesorul Balogh Ferenc
La concursul „George Enescu” a fost acompaniat la pian de maestrul Anton Ronai (dirijor la Opera Maghiară şi Opera Română, excelent corepetitor)
Ştefan Ruha şi Anton Ronai
Din juriile concursurilor de vioară şi pian au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii muzicale din ţară şi internaţionale: David Oistrah (U.R.S.S.) Yehudi Menuhin (S.U.A.) Andre Gertler (Belgia), Sviatoslav Richter (U.R.S.S.) , Yvone Astruc (Franţa), Garabet Avachian (România), Ferenc Balogh (România), Sir John Barbirolli (Anglia), Carlo Felice Cilario (Italia), Dimitrie Dinicu (România), Ion Dumitrescu (România), Henri Gagnebin (Elveţia), etc
Laureaţii premiului I, vioară: Ştefan Ruha şi Solomon Snitkovski
Laureaţii cu premiul I ai Concursului „G. Enescu”: vioară, pian, duo vioară-pian
Concertul laureaţilor s-a desfăşurat pe scena Ateneului Român
După decernarea premiilor, Ştefan Ruha a fost solicitat să concerteze cu majoritatea Filarmonicilor din ţară, având propuneri venite chiar şi de peste hotare. În luna octombrie a anului 1958, dirijorul şi compozitorul Constantin Silvestri, artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, a întreprins un turneu de trei săptămâni în URSS, avându-l ca solist pe tânărul violonist Ştefan Ruha, laureat al concursurilor de la Moscova şi Bucureşti: patru concerte la Moscova, patru la Leningrad, două la Odesa, două la Kiev, două la Ivanov şi două la Gorki. Ştefan Ruha era invitat deja pentru a doua oară în anul 1958 să concerteze în Uniunea Sovietică.
Ştefan Ruha Constantin Silvestri
În cadrul manifestărilor artistice ale Festivalurilor „George Enescu” din anii ce au urmat, Ştefan Ruha a fost invitat să concerteze ca solist, fie alături de orchestra simfonică a Filarmonicii bucureştene sau a orchestrei Radio, fie în recitaluri de vioară şi cvartet. În anul 1961, la ediţia a II-a a Festivalului „George Enescu” a cântat Concertul pentru vioară şi orchestră de Johanes Brahms cu Filarmonica „George Enescu” dirijată de Lorin Maazel.
Anul 1959, avea să-i aducă din nou un important premiu internaţional: Premiul II la Concursul Marguerite Long-Jacques Thibaud, Paris, 17-29 iunie, 1959
„Jacques Thibaud a fost primul violonist care a dăruit publicului revelaţia unei anumite calităţi de sunet, aceea a contactului deosebit între epiderma şi coarda întinsă a viorii. Parisul i-a dat adevăratul său nume – Făt Frumos – şi s-a îndrăgostit de el ca o femeie de bărbatul care a sedus-o.”George Enescu
Legitimaţia de concurent:
Articole din presa franceză, 18-20 iunie 1959
După cele trei importante competiţii a fost numit solist al Filarmonicii din Cluj în toamna anului 1959, fiind invitat şi în ţară să cânte cu toate orchestrele Filarmonice, de asemeni şi peste hotare. Repertoriul său a cuprins aproape toate concertele, sonatele şi lucrările concertante pentru vioară şi orchestră, vioară-pian, clavecin, orgă sau cvartete.Perioada de vârf a carierei sale concertistice a fost între anii 1960-1985, când violonistul concerta aproape seară de seară, obişnuind să cânte şi câte trei concerte în acelaşi simfonic
Exemple: Concertul din 30.05, 1960 cu Filarmonica din Oradea: Mozart: Concertul pentru vioară nr.5 K.216, Glazunov: Concertul pentru vioară; Bis: Prokofiev: Gavota Concertul din 22.01, 1962 cu Orchestra de cameră a Filarmonicii din Oradea: Vivaldi: Anotimpurile, Bis: Tartini-Kreisler :Variaţiuni pe o temă de Corelli, Paganini: Capriciul nr.24, Kreisler: Introducere şi ScherzoConcertul din 1-5.05, 1962 cu Filarmonica „Moldova” din Iaşi: Bach: Concertul pentru vioară în Mi major, B.W.V. 1042, Beethoven: Concertul pentru vioară şi orchestră în Re major, Brahms: Concertul pentru vioară şi orchestră în re minorConcertul din 18.10, 1963 cu Filarmonica din Botoşani: Haydn: Concertul pentru vioară în Do major, Mendelssohn: Concertul pentru vioară în mi minor, Haciaturian: Concertul pentru vioarăConcertul din 13.12.1964, cu Filarmonica din Sibiu: Mozart: Concertul pentru vioară nr.3 K.216, Haciaturian: Concertul pentru vioară, Lalo: Simfonia spaniolăConcertul din 5.04, 1974, cu Filarmonica din Târgu Mureş: J.S. Bach: Concertul pentru vioară în Mi major B.W.V. 1042, Mendelssohn: Concertul pentru vioară în mi minor, Lalo: Simfonia spaniolă
La Cluj, primii paşi i-a făcut sub bagheta maestrului Antonin Ciolan, alături de care a debutat şi la Bucureşti pe scena Ateneului Român
În 1957 a prezentat două concerte în primă audiţie absolută: Concertul pentru vioară şi orchestră de Vilhelm Demian şi cel de Eugen Cuteanu
Împreună cu dirijorul Székely Endre şi compozitorul Vilhelm Demian
Ştefan Ruha şi compozitorul Eugen Cuteanu
Ştefan Ruha şi compozitorul Eugen Cuteanu
Ştefan Ruha, compozitorul Eugen Cuteanu şi Nicolae Boboc
Prezentarea violonistului Ştefan Ruha în pliantul de reclamă al Agenţiei Române de Impresariat Artistic ARIA
În 1962 Ştefan Ruha era deja un violonist foarte cunoscut şi apreciat atât în ţară cât şi peste hotare. Meritele sale deosebite au fost încununate cu o diplomă cu titlul de Artist Emerit
Zagreb 1964
În simfonicele Filarmonicilor din ţară în care era invitat ca solist a colaborat cu mai multe generaţii de dirijori: Antonin Ciolan, George Georgescu, Iosif Conta, Mihai Basarab, Emanuel Elenescu, Jan Huss, Theodor Costin, Ervin Acél (Oradea), Szalman Loránd, Ludovik Bács, Emil Simon, Erich Bergel, Ion Baciu, Nicolae Boboc, Gheorghe Costin, Cristian Mandeal, Tiberiu Popopvici, Dorin Frandeş, Radu Ciorei, Modest Cichirdan, Ilarion Ionescu-Galaţi, Petre Sbârcea, Florentin Mihăiescu etc.
Ştefan Ruha la Ateneul Român
Ştefan Ruha şi George Georgescu la Ateneul Român
Stefan Ruha şi George Georgescu, dirijorul Filarmonicii „G. Enescu” din Bucureşti
Cu Gheorghe Vintilă, după concertul din 1957 de la Cluj
Cu Emil Simon, dirijorul Filarmonicii din Cluj-Napoca
Emil Simon
Cu Dinu Niculescu, dirijorul Filarmonicii din Braşov
1962. Cu Ion Baciu, dirijorul Filarmonicii din Ploieşti, apoi a celei din Iaşi
Cu Szalmán Loránd, dirijorul Filarmonicii din Târgu Mureş
Ştefan Ruha, dirijorul Salman Lorand şi compozitorul Szabo Csaba la Târgu Mureş
Alături de dirijorul Mircea Cristescu a fondat în anul 1966, orchestra de cameră a Filarmonicii din Cluj cu care au efectuat în decurs de peste trei decenii numeroase concerte în ţară şi turnee peste hotare, precum şi înregistrări audio-video şi Electrecord.Versiunea „Anotimpurilor” de Vivaldi a fost un mare succes, fiind premiată cu „Discul de aur” la Londra.
Mircea Cristescu şi Ştefan Ruha, 1963
Cu Petre Sbârcea, dirijor al Filarmonicii din Sibiu
Cu dirijorul Ervin Acél şi Filarmonica orădeană a avut nenumărate concerte, turnee şi a realizat importante discuri la Electrecord.
Ştefan Ruha şi Ervin Acél cântând la Sinagoga din Oradea.
Cu Erich Bergel, la Filarmonica din Cluj-Napoca, 1991
Ştefan Ruha a cântat alături de nume de rezonanţă ale artei dirijorale internaţionale:Constantin Silvestri, Witold Rowicki, Stanislav Wislocki, Carlo Zecchi, John Prichard, Maurice Hanford, Laurence Foster, Kiril Kondrashin, Samo Hubad, Carlo Felice Cilario, Janos Ferencsik, Anatolie Fistularri, Michi Ynoue, Eduard Civjil etc
Ştefan Ruha cu dirijorul Anatolie Fistulari
Cu Gheorghe Mustea şi Orchestra Radio Chişinău 1997
Autograf de la dirijorul italian Carlo Felice Cilario Autograf de la János Ferencsik
Cu dirijorul polonez Stanislav Wislocki
Cu dirijorul iugoslav Samo Hubad
Unul dintre colaboratorii cei mai fideli în domeniul muzicii de cameră a fost pianistul Ferinand Weiss cu care a alcătuit un celebru duo vioară-pian. Împreună au concertat atât la noi în ţară, cât şi în America, Japonia, U.R.S.S., Bulgaria,Ungaria, etc
Riga, 4 martie 1961, Concertul Prieteniei
In Japonia cu Ferinand Weiss
Recital la Tokio, 1961
Ştefan Ruha şi Ferdinand Weiss în recital la Leningrad, martie 1960
Ştefan Ruha, Ferdinand Weiss în U.R.S.S. în 1961
O altă colaboratoare fidelă a fost Ecaterina Botar, clavecinistă şi organistă, ce a colaborat peste două decenii cu maestrul Ruha
Muzica P.I. Ceaikovski: Concertul pentru vioară în Re major, op.35.Orchestra simfonică a Radioteleviziunii. Dirijor: Mircea Basarab
Autor : Mirela CapătăFotografii, documente, muzică:•Arhiva familiei Ruha•Arhiva Mirela Capătă•Arhiva Filarmonicii „Transilvania”Cluj-Napoca•Arhiva Academiei de Muzică „Gh.Dima”•Internet
Montaj: Sanda Foişoreanuwww.slideshare.net/michaelasanda