teza tatiana (1)

5/21/2018 Teza Tatiana (1)

1/61

1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA PSIHOLOGIE I TIINE ALE EDUCAIEI

CATEDRA TIINE ALE EDUCAIEI

Vedmediuc Tatiana

PARTICULARITILE MOTIVAIEI NVRII LA STUDENISPECIALITI DE PSIHOPEDAGOGIE.

SPECIALITATEA PSIHOPEDAGOGIE

Tez de licen

ef Catedr: evciuc Maia, dr. conf. univ. ______________

Coordonator tiinific: Bostan Dorina, magistru, lector ______________

Autorul: Vedmediuc Tatiana, student anul IV, specialitatea psihopedagogie ____________


2/61

2

Chiinu, 2014

CUPRINS

ADNOTARE.

ANNOTATION

INTRODUCERE. ..........................................................................................................................

CAPITOLUL I. MOTIVAIA NVRII LA STUDENI: ABORDRI TEORETICE.

I.1. Definirea conceptelor motiv/motivaie i ,,motivaia nvrii i problematica

abordrii n psihologie si pedagogie .

I.2. Structura, caracteristicile i funcii ale motivatiei..

I.3.Sfera specifica a motivatiei de invatare la student ..

CAPITOLUL II. PARTICULARITILE MOTIVAIEI NVRII LA STUDENI:

REPERE METODOLOGICE I EXPERIMENTALE.

II.1. Metodologia aplicata n determinarea motivaiei nvrii la studeni.

II.2. Desfurarea cercetrii. Prezentarea rezultatelor.

II.3. Intervenii psihopedagogice de stimulare a motivaiei nvrii la studeni......................

CONCLUZII GENERALE I RECOMANDRI .....................................................................

BIBLIOGRAFIE. ...........................................................................................................................

ANEXE


3/61

3

ADNOTARE

La teza de licen Particularitile motivaiei nvrii la studeni specialiti de

psihopedagogie. elaborat de ctre Vedmediuc Tatiana, Chiinu 2014.

Structura tezei: Lucrarea este alctuit din introducere, 2 capitole, concluzii i recomandri

ibibliografie din indicati nr. de sursesurse, indicati cateanexe, indicati nr. de pagini de text de

baz, indicati nr.de figuri, indicati nr.de tabele.

n primul capitol se vorbete despreabordarea teoretica a conceptelor : ,,motiv/motivatie

,,motivatia invatarii strucrura sferei motivatiei si specificul motivatiei invatarii la studenti.

Capitolul doi coninepartea practica a cercetarii in care sunt reprezentate rezultatele prelucrarii

caliatative si cantitative a datelor precum si interventii de ordin psiho-pedagogic in sustinerea si

dezvoltarea motivatie invatarii la studenti .

Cuvinte-cheie: motiv/ motivaie, motivaia nvrii, motivaie intrinsec; motivaie

extrinsec structura motivatiei, specificul motivatiei, ierarhia nevoilor.

Scopul cercetrii: Identificarea particularitilor motivaiei nvari la studenii de la acesta

specialitate.

Obiectivele cerecetrii:

Explorarea teoretic i analiza conceptelor de motivaie i, motivaia nvrii";

Analiza teoretic a specificul formrii sferii i structuri motivaionale;

Identificarea factorilor ce influeneaz motivaia nvrii la studeni;

Determinarea manifestrii motivaiei nvrii la studenii specialitii psihopedagogie;

Analiza modalitilor de stimulare a motivaiei nvrii la studeni.

Valoarea teoretic a cercetrii: identificarea specificului motivatiei invatarii in contextul

activitatilor studentilor in mediul academic

Valoarea aplicativ a cercetrii: largirea cunostintelor in domeniul motivatiei ca nivel si tip si

evidentierea unor motive comune a studentilor specialitatii de psihopedagogie.


4/61

4

ANNOTATION

to the diploma thesis . developed by

., Chiinu, 2014

Structure of the thesis: the paper contains: introduction, 2 chapters, general conclusions and

recommendations, bibliography of sources, . annexes, . pages of basic text, .. figures

and . tables.

Keywords:

The goal of research:

The objectives of the research:

The theoretical value of the research:

Practical value of the research:


5/61

5

NTRODUCERE.

Actualitatea temei.Actualitatea i oportunitatea acestei teme sunt condiionate de schimbrile

eseniale i ce au loc n societatea noastr. Condiiile sociale dinamice impune o adaptareprompt a fiecrui dintre noi. Necesitatea studierii motivaiei umane i a formelor ei tinde spre o

cretere continu datorit volumului de cunotine, impunerea unor standarte de a opera cu ele.

Societatea actual are nevoie de potenialul creativ i de realizarea personal a fiecrui individ.

Aceste cerine sunt naintate n primul rnd sistemului de instruire i anume : formarea unei

personaliti integre i motivat n auto actualizarea propriului potenialcare sunt prevzute i

n legea nvmntului din Republica Moldova.Structura multidimensional a nvmntului

superior asigur abiturientului o gam larg n alegerea contiincioas a specialiti care la rndulsu presupune sporrirea efectivitatii studiilor superioare i minimalizeaz pierderile materiale, a

eecurilor profesionale i dezamgirilor absolvenilor.

Fr exagerare una din problemele principale n domeniul educaiei sunt asociate cu

demotivatia n cea mai mare parte la studeni, avnd o relevana sporit n activitile de formare.

Trebuie s ne amintimc perioada studeniei este una activ de dezvoltare mintal, personale,

intelectual i profesional, care ne permite de a o trata ca pe o perioad prielnic pentru

dezvoltarea necesar formrii profesionalede succes : de autorealizare i contientizare, a unorvalori i atitudini, formare de motivaie profesional.

Studenii moderni trebuie s fie nu numai un specialist cu studii i calificare superioar dar

i capabil de o cretere i mobilitate profesional n condiiile informatizrii societii i

dezvoltrii noilor tehnologi dar i perseverent n atingerea performanelor.ncepnd studiile n

cadrul universiti abiturienii se confrunt cu o serie de schimbri majore : declin la nivelul

controlului extern asupra activitilor, schimbrile structurii procesului de formare sunt

completate i strns mbinate cu motivaia profesional; devine membru a unei comunitisociale cu statut de student. Procesul de formare a structurii motivaiei de nvare are loc nc

din primele zile a ncadrrii studentului n instituie ns performanele sale pot fi diferite.

Pregtirea studenilor, n opinia noastr, nu se ncadreaz n totalitate cerinele de astzi

de aceea solicit un studiu detaliat al motivaie de nvare ca o oportunitate semnificativ n

aceast direcie i anume studierea structurii de motivaie i resurse motivaionale, deoarece

eficacitatea activitilor de nvare depind de nivelul de dezvoltare al motivaia lor.

n acelai timp, este nevoie de cercetare de acest gen, deoarece procesul de nvare nu esteunic preocupare a studenilor, dar si pentru ca formarea studentului este axat pe scopuri i


6/61

6

obiective, condiii interne i externe, manifestri de motivaie, individuale i colective, iar o

atitudinepozitiv sau negativ a activitilor de formare i a viitoarei profesii este definit de o

ierarhie de motive.

Gradul de cercetare a problemei: Analiza literaturii de domeniu ne permite s afirmm c

ntietatea n cercetarea motivaiei, aparine lui A. H. Maslow renumit psiholog american.

Preocuparea lui de acest subiect dateaz anii 50 - 79 ai secolului trecut, iar lucrrile publicate

rmn a fi de referin i pentru generaia contemporan. n literatura romn din domeniu

motivaia nvrii ca problema de cercetare se gsete n lucrrile urmtorilor autori (Bunescu,

A.; Brzdau O.; Mnzat I.; Ctlina I.; Negur, I.; Silvestru A; etc).

In Republica Moldova fenomenul motivatiei invatari a fost abordata de catre Sevciuc Maia si

Postan Liliana in lucrarile stiintifice asupra motivatii invatarii la elevi si respective adultilor.

In iteratura rus, autorii studiilor experimentale se axeaz pe componenele cheie ale formrii

structurii motivaionale care sunt determinate de factori ce afecteaz motivaia nvri, dinamica

motivaia, analiza diverselor forme ale motivaie n formare profesional, etc. Astzi, n tiina

psihologic iese n esen o problem de motivare academic (

VP Ilyin, AN Leontiev,

AK Markov PM Jacobson) O serie de studii au ca scop definirea conceptelor de motivaia de

nvare, motivaia de formare (LI Bozovic, OS Grebenuk, AK Markov). n acelai timp n

psihologie ipedagogie nc nu exist nici o definiie lipsit de ambiguitate a acestor concepte,

deoarece nu exist nici o clasificare unic a motivaiei de nvare (LI Bozovic, MV Matyukhina,

AA Rean, MG Rogov, B. Henning, VA Yakunin).

Obiectul cercetrii: Motivaia nvri a studenilor specialitilorpsihopedagogie.

Scopul cercetrii. Identificarea particularitilor motivaiei nvari la studenii de la acesta

specialitate.

Ipotezele cercetrii:

I. Exist diferene n manifestarea motivaiei(nivel i tipal motivaiei) nvrii la studenii

specialitii psihopedagogie din primul an de studiu i ultimulan de studiu.a. Presupunem c studenii specialitii psihopedagogie din primul an de studiu manifest,

preponderant, o motivaie extrinsec, pe cnd cei din ultimul an de studiu o motivaie

intrinsec.

b. Presupunem c la studenii specialitii psihopedagogie din primul an de studiu motivaia

nvrii are un nivel mai sczut, comparativ cu cei din ultimul an de studii(III)-

II. In ierarhia motivelor de invatare la studenti anului I si III de studiu se regsesc aceliasi

motive.Obiectivele cercetrii.


7/61

7

Explorarea teoretici analiza conceptelor de motivaie i, motivaia nvrii";

Analiza teoretic a specificul formrii sferii i structuri motivaionale;

Identificarea factorilor ce influeneaz motivaia nvrii la studeni;

Determinarea manifestrii motivaiei nvrii la studenii specialitii psihopedagogie; Analiza modalitilor de stimulare a motivaiei nvrii la studeni.

Metode de cercetare.

Metode teoretice : analiza i sinteza literaturii psihologice, metodico tiinifice privind

problema de cercetare lansat; metoda ipotetico-deductiv pentru lansarea ipotezelor,

interpretarea i explicarea rezultatelor obinute n cercetare.

Metodele empir ice: diagnosticarea a fost realizat prin utilizarea urmtoarelor metode :

Metoda diagnostica testul de motivaie I/Edup Tereza M. Amabile.- Chestionarul de masurare a nivelului motivatiei invatarii la adolescent dupa M.R.

Ghinzburg.

- Proba de studiere a motivelor de nvare dupa A.Rean si V.Iakunin.

Metode statistic-matematice de prelucrare i interpretarea cantitativ i calitativ a

datelor, stabilirea fregventii.

Baza conceptual a cercetrii Avnd n vedere complexitatea deosebit pe care o prezint

problematica motivaiei, la baza cercetarii vor sta teoriile motivaiei umane, n general, i ale

motivaiei invatarii n particular. n cercetare acestui fenomen o contribuie remarcabil a avut-o:

modelul ierarhic al trebuinelor umane a lui Maslow, cercetarea motivatiei ca nucleu al identitatii

persoanei de S.L. Rubinshtein, V.K.Vilyunas, V.I.Kovalev, E.S.Kuzmin, BF Lomov,

K.K.Platonov, aspectul dinamic si energetic al motivatiei Z.Freud, E.L Deci, Browon si Farber.

Principalele teorii de referin sunt: teoriile biologice, invatarii, cognitive cu privire la natura

psihologica a motivatiei, a formelor motivatiei invatarii si abordarea motivatiei ca fenomen

psihologic specific. Aceste teorii au o valoare teoretic, dar i practic foarte important, care

duc la conturarea unui cadru general n ceea ce privete problematica studiat.

Baza experimental a cercetrii. n cadrul investigaiei efectuate a fost inclus un eantion

constituit din 30 de tineri din rndul studenilor ce i fac studii in anul I si III in cadrul

Universitatii de Stat din Moldova, Facultatea Psihologie i tiine ale Educaiei, specialitatea

Psihopedagogie. Vrsta subiecilor este cuprins ntre 20-23 ani. n cercetare nu s-a inut cont de

mediul de provenien al subiecilor (urban/rural).


8/61

8

Structura tezei : Lucrarea este alctuit din introducere, 2 capitole, bibliografie, concluzii

irecomandri, anexe.

n primul capitol Motivaia nvrii la studeni: Abordri teoretice- s-a pus accent

pe definirea conceptelor: motiv/motivaie, motivaie a nvrii. Analiza structurei,

caracteristicile si functiele motivatieii, s-a determinat specificul motivaieinvrii la studeni.

Capitolul doiParticularitile motivaiei nvrii la studeni: repere metodologice i

experimentale n capitolul dat s-au analizat metodele i instrumentele de cercetare,

reprezentarea cantitativa si calitativa a datelor obtinute in urma determinarii nivelului i tipului

motivaiei nvrii la studeni, identificare ierarhiei motivelor, prezentarea interventilor

psihopedagogice de stimulare a motivaiei nvrii la studeni.

Cuvinte cheie: :motiv/ motivaie, motivaia nvrii, motivaie intrinsec; motivaie extrinsec

structura motivatiei, specificul motivatiei, ierarhia nevoilor.


9/61

9

CAPITOLUL I. MOTIVAIA NVRII LA STUDENI: ABORDRI TEORETICE.

1.1. Definirea conceptelor motiv/motivaie i ,,motivaia nvrii, problematica

abordrii n psihologie i pedogogie.

Problema motivaiei comportamentului este una de baz i cea mai dificila n psihologie. BF

Lomov [29] a subliniat c motivaia are un rol de lider n studiile psihologice. Dificultatea

consta in aceea c motivele si scopurile formeaza un carcter sistematic mental, acestea

acioneaz ca o form integral a reflectarii mentale. Abordarea integrat a naturii i structurii

motivaiei elimin cele mai multe controverse ceea ce permite o abordare mai noua a situaie i

de asemenea, justifica conceptia lui S.L. Rubinshtein ca motivele formeaza nucleul identitatiipersoanei, prin urmare cunoscind personalitatea putem intr-o oarecare masura sa judecam sfera

motivationala a persoanei si analizind structura motivationala noi analizam personalitatea (50).

Multi psihologi rusi definesc si inteleg motivatia reesind din pozitia unitatii dinamice si

continutul relevant al ei. SL Rubinstein sustine ca motivatia trece prin psihicul unei realizari

determinate si este un process de mediere care reflecta determinarea subiectiva a

comportamentului uman. Prin motivatia sa omul se implica in contextu realitatii. Opiniili

psihologilor cu privire la natura motivului difer semnificativ.Ca ,,motiv sunt numite ovarietate de fenomene psihologice ca: inteniile, opiniile, ideile, sentimentele, experientele

(L.I.Bojovich); nevoile, tentatiele, motivaiile, aptitudinile (H.Hekhauzen); atitudinile i

gndurile moral-politice (G.A.Kovaleov); procesele mentale, starea i trsturile de

personalitate (K.K.Platonov); obiecte ale lumii exterioare (Leontiev); Poziionare

(Maslow); condiiile de existen (K.Vilyunas); motivatia care determina caracterul obiectivelor

vizate (V.S.Merlin). Nu e de mirare ca A.N. Leontiev a declarat ca cercetarile cu privire la

problema ,,motivatiei sunt aproape imposibil de a fi sistematizate - n msura n care termenul,,motiv este utilizat intr-o multitudine de sensuri i acest concept se transforma ntr-o laguna

compusa dintr-o varietate de lucruri. Deci, orice impuls care te face s acionezi, dezvoltarea

istoric i economic a omenirii poate fi numit ,,motiv [27, p.87].

Intre scolile psihologice se deosebesc citeva diferente esentiale la unele detalii concrete

legate de definirea conceptului de ,,motivatie se poate spune ca insasi definirea conceptului

,,motivatie include in sine o problema de cercetare stintifica. Analiza motivatiei include in sine

toate tipurile declansatoare a unei actiuni: motive, necesitati, interese, scopuri, intentii,

pasiunii,obiective sau dispozitii, in sensul larg ,,motivatia este definita ca determinant al


10/61

10

comportamentului in general. n unele lucrri motivul este considerat doar ca un produs al

activitatii intelectuale. Z.Godfrua scrie ca motivule o judecata dupa care subiectul trebuie s

acioneze [10] H.Hekhauzen n cartea "Motivaie i aciune" [53], care reprezint un studiu

fundamental al proceselor motivaionale, spune ca motivul este un construct al gndirii, un

construct teoretic dar nu un fenomen psihologic real deja existent. El sustie ca n realitate nu

exist nici un motiv, ele nu pot fi observate n mod direct i prin urmare, nu pot fi prezentate ca

fapte reale. A. N. Leontiev spune c motivul se refer numai la activitatea, dar nu si la aciune,

dei n 1956 el a remarcat c motivul trezeste o aciune aparte, privat.Mai mult, n lucrrile sale

de mai trziu, el a susinut c aciunea nu are nici un motiv independent i a cercetat -o doar n

cadrul componenei activitilor de unde dedus ca actiunele nu au propriul motiv, dar aceasta

nu nseamn c ele nu sunt motivate [27]. Doar ca activitile i aciunile cuprinse n acest

proces, au un motiv comun. Desi activitatile si actiunile au scopuri diferite ambele sunt cauzate

de un sens primordial al programului activitati. Dar poate fi nemotivat cu bun tiin comiterea

unui act? Prin urmare o aciune separat trebuie s aib un motiv.n acelai timp, aciunea n

sine poate fi o activitate daca este executat n cadrul unui proces. Avnd n vedere astfel de

cazuri, Leontiev scrie c, atunci cnd aceeasi aciune devine activitate, atunci ea detine un motiv

independent. Aceste situatiii el le desemneaz ca "schimbare a motivatiei catre int" [27, p.89].

n conformitate cu ideia lui R.A.Piloyana psihologia motivului a primit un punct de vedere

raspindit pe scar larg conform careia ,,motivul este neles ca o nevoie concretizata[45].

Autorul conceptului psihologic al activitatiii Leontiev [27] a remarcat c motivul in domeniul de

aplicare al activitilor poate fi real sau ideal, dar ntotdeauna el este o necesitate. Dezvoltarea

acestui concept n lucrrile celebre asupra personalitii i a activitii umane vine de la faptul c

in spatele oricarui motiv se afla unele nevoi speciale. Cu toate discrepanele existente n

psihologia modern nu exist nici o ndoial ca exista o legatura strinsa intre motivului ca impuls

a actiunii i activiti si satisfacerea nevoilor.A.A.Rean consider c combinarea in structura

motivatiei a nevoilor si a motivelor inseamna a priva termenul "motiv" de orice coninut

independent [48, p.121].

Unele definiii ale motivatiei exprima poziia psihologilor ca o problema crucial a

relaieide energie i coninutul motivaie. Adesea este intilnita nelegere unilateral a motivatiei

ca o surs de energie pura de activitate, ce nu include si partea de coninut a ei. Z.Freud percepe

toate legitatile motivationale numai ca un dinamic de energie; el sustinea ca motivaia - este

aspectul energetic dintre experien i reacii; Brown i Farber definesc motivaia ca o funcie

energica, dinamica, spre deosebire de nvare care are funcii associative sireglementare [16].


11/61

11

Opiniile cercetatorilor cu privire la natura psihologica a motivului difer semnificativ dar, n

ciuda acestui fapt, toi sunt de acord asupra unui singur lucru: la baza motivului sta un fenomen

psihologic specific (dar diferit n dependent autori).Punctele de vedere relatate in literature de

specialitate pot fi organizate in

Motivulu i ca nevoie,:

nevoia - ca impuls pentru apariia unui motiv;

nevoia - convertirei n motiv dup constatareelementelor care ar putea-o satisface;

nevoiea ca parte a motivului (V.A.Ivannikov [15], de exemplu, este de prere c n

cazul n care impulsul se v-a percepe ca motiv, atunci o parte din el este nevoie);

nevoia in sine este motivul (L.P.Bojovich, A.G.Kovalev, K.K.Platonov, S. Rubinstein i

altii).

Motivul ca o int (subiect al satisfacerii necesitati i ).S. Rubinstein [50] atunci cnd, realizarea

practic a activitatilor este in funcie de nevoile sale, constientizarea subiectului vizavi de

necesitatile sale i posibilile inte ale aciunilor sale. Dei A. N.Leontev i adepii si, sustin ca

n majoritatea situaiilor acest motiv este separat deint, considerind motivul ca o actiune de a

satisface nevoile si nu specificarea tintei. Trebuie remarcat faptul c el a definit motivul

activitatii ca o reprezentare ideala i obiectul material al necesitati. K.Lewin pune accent pe

puterea motivationala a lucrurilor care au legtur cu nevoile subiectului: schimbarea

"caracterului necesitatilor" intervine n consecina schimbarilor nevoile i intereselor persoanei

[16]. V.K.Vilyunas constata c, reflecie mental a obiectului nu este suficient pentru a provoca

activitatea subiectului. Pentru aceasta e nevoie de a actualiza necesitatea care raspunde de acest

lucru, n caz contrar individul confruntinduse cu o reflective a obiectului de fiecare data v-a

proceda la satisfacia ei, indiferent dac exist necesitatea acestui lucru in prezent. Prin urmare,

obiectul poate aciona ca un stimul numai atunci cnd o persoan este pregatit pentru percepia

sa, adic, atunci cnd este nevoie de el. n acest caz, persoana are motivatia de a stpni acest

subiect [9].

Motivul ca impuls.Ceii mai multi psihologi cred c motivul - nu este orice impuls aparut in

organismul uman (neles ca o stare), dar un impuls interior contientizat ce reflect

promtitudenea unei persoane de a aciona. Astfel, stimulul provoaca (trezeste) actiunea sau

activitatea nu direct ci indirect, prin motiv: provocarea motivului este forta stimulului, iar

provocarea actiunilor si a activitati este constientizarea deliberata a impulsului intern privit de

muli psihologi ca un motiv. H.Hekhauzen scrie n acest sens, c motivaia - este impulsul


12/61

12

pentru a aciona fiind asigurat de un anumit motiv [52, s.341]. V.I.Kovalev e de prere c

motivul este contientizarea impulsului [20]. El priveste motivul ca un fenomen psihologic

independent, dei rezult din reflectarea n constient a nevoilor el are specificul su.Face

M.S.Magomed-Eminova defineste motivul - un fel de stimul care sta in rind cu nevoile,

interesele, etc [16]

Astfel, rapoartul ntre motiv i motivaie, declarate de diferii autori pot fi reprezentate :

motiv - motivaia - aciune (H.Hekhauzen),

motivaia (motiv) - aciune (V.I.Kovalev),

motivaia - motiv - aciune (A.A.Fayzulaev).

E.P.Ilin subliniaz c limitrile acestor sisteme este evident. n cazul n care vom desprinde

motivatia de motiv acesta i pierde puterea motrica i studierea acesteia devine astfel inutila. n

acelai timp, reducerea studierei motivului doar ca un impuls de asemenea, nu este suficienta.

Un impediment in aceptarea impulsului ca motivatie este capacitatea omului de a lua decizii

asupra aciunilor, asociate cu refuzul (motivat) de a face ceva. Motivul pentru respingere este,

insa nu exist nici un impuls la aciune.Prin urmare, este dificil s fiide acord cu afirmaia c

motivuleste ceea ce determin o persoan s acioneze.n conformitate cu motivul poi sa nufaci nimic. Aceste motive sunt numite negativ [16].

Motivul ca in tentie. Este considerat in calitate de stimul a unui comportament asupra

decizilor. Cu toate acestea, se constat c exist intenii pe baza nevoilor care nu pot fi

ndeplinite n mod direct i necesit unora intermediare a caror execuie nu au propria lor for

motrica. Alti autorii specifica faptul c intenia se formeaz atunci cnd scopul activitatii este

ndeprtat i ntrziat, i c acesta este rezultatul influenei nevoilor pe de o parte, i activitatea

intelectual uman asociate cunoaterei scopului - de cealalt parte.Astfel, prin intenie seevidentiaza partea intelectual ce genereaza motivele care duc la decizii umane, n ele este

redat sensul cel mai evident a presupuselor acte i fapte si natura lor arbitrar.Dar intenia nu

poate fi identificata ca motiv, deoarece nu contine cauza de aciune sau a faptei, nu rspunde la

ntrebarea "de ce", i, n unele cazuri, nu conine i motivarea din cauza faptului c, n scopul

ales de o persoan poate fi distanat in timp [7].

Clasificarea motivelor. ncercri de a clasifica motivele au fost fcute n mod repetat, din

poziii diferite.n procesul de identificare a tipurilor i clasificarea motivelor depinde de mulime


13/61

13

autorilor si de modul n care nelege ei natura motivului.Astfel, divizia motivelor in motive

biologice i sociale, de separare, de stima de sine, motivatia de auto-actualizare - motivaia de

realizare, motivatia pentru succes i de a evita eecul au un fundament care se bazeaz pe

identificarea i clasificarea diferitelor tipuri de nevoi umane (biologice i sociale). La alti autori

clasificarea este n funcie de natura stimulilor care determina nevoile, externi sau interni

[33]). O alt abordare pentru identificarea i clasificarea a motivelor, n funcie de tipul de

activitate a omului: motivele de comunicare, jocuri, de predare, profesionale i activiti sportive,

activiti sociale, aici numele motivului este determinat de activitatea expusa. n conformitate

cu obiectivele studiului nostru, ne vom rezuma la abordare pentru identificarea i clasificarea n

funcie de tipul motivelor de activitate, n special la motivatia de invatare. Problemele de

clasificare a motivelor sunt legate nu numai cu msurarea lor, dar, de aseme nea, situatia de

actualizareai, cu schimbarea i rennoirea motivaiei, concentrare spre scop i cu conflictul de

motive. Un model al clasificari este descries de Maslow n cartea sa "Motivaie i

personalitate", n 1954. Ideea principal a clasificrii lui Maslow este principiului relativ in

prioritatea actualizari motivelor, declarnd c nainte de a se activa i determina un

comportament specific nevoilor de nivelurile mai ridicate trebuie s fie satisfcute nevoile

primare. Ierarhie nevoilor ncepe cu nevoile fiziologice, urmate de nevoile de securitate i

necesitatea de legturi sociale, apoi nevoile de stima de sine i n cele din urm de auto -

actualizare. n caz conflictului ntre nevoile de diferite niveluri ierarhice ctig nevoile primare

[54, p. 265]. Opiniili cu privire la natura i originea a motivaiei umane pe parcursul studierii

acestei probleme sa schimbat n mod repetat. Sub influena interesului pentru diferenele

individuale n centru atentiei psihologiilor problema fundamental a oricrei teorii ramine

constructele personale - problema clasificare de motivelor. Luam n considerare dou abordri

foarte diferite a calasificarilor: intuitive a lui Lersh ca un exemplu de teorie radical a

proprietilor i abordarea factoriala-analitic a lui Cattell.

La baza clasificari motivelor a lui Lersh se afl considerente antropologice commune.

Atractile retraite sunt subiectul unei ,,forme in miscare a experienei n care fiina uman caut s

se realizeze" El distinge trei grupuri de astfel de fluxuri.

1.Primul se refer la tendinta retrairii ,, experientei vitale". Printre acestea se numr dorina de

activitate, tendinta spre placere, libidoul i nevoia de noi experiene.

2. Al doilea grup include experimentarea poftei "de sinele sau." Omul trebuie s "menin

existena sa, ca unul dintre nenumratele creaturi in care se concetreaza viata." Acestea include


14/61

14

nevoia de auto-conservare, de egoism voina de putere, nivelul de aspiraie, semnificaia

aspiraie, nevoia de recunoatere i a stimei de sine [16].

3.Al treilea grup cuprinde experimentarea poftei "a supra eului." Aceasta include participarea

oamenilor, implicarea creativitati sale (desfurarea de creativitate, productivitate) , participareacognitiva (interese), complicitate la sentimental de dragoste, patriotism (datorie), complicitate la

la nevoia de art nevoie de metafizic, cutare religiosa [16].

Diferenele individuale n comportament se reduc la intensitatea manifestrilor specifice

dispoziiilor(tendine sau impulsuri).Cu cit e mai puternic impulsul, cu att mai mult cordoneaza

viata mentale; cu cit e mai puin importanta cu atit mai mic este rolul jucat n formarea i

reglementarea de comportament.

Clasificarea lui Cattell este la fel de reprezentativa, el utilizeaz pentru a explica

comportamentul variabilele dispozitie (cum ar fi motivul), dar nu funcionalitatea (cum ar fi

motivaia).Cattell construiete un sistem difereniat complex de descrierea a personalitii.n

forma sa cea mai general in calitatea de motiv este modul de comportament observant el

consider trei tipuri de dispoziii:1) cognitive (capacitatea), care apar atunci cnd complexitatea

situaiilor problematice se modifica. 2)Temperamentul manifestat, indiferent de situaia. 3)

Dinamica motivaie, dispoziii care vin n prim-plan, n funcie de caracteristicile situaieiactuale.

n prezent, motivaia ca un fenomen mental este tratat n mod diferit. ntr-un caz - ca un set de

factori susinere i ghidare in determinarea comportamentului (K. Madsen, J. Godfrey), n alte

cazuri - ca un set de motive (KK Platonov), n al treilea - ca stimul al activitati organismului i a

determinri direciei sale.n plus, motivaia este privit ca un proces de reglementare mentala a

activitilor specifice (M. Sh Magomed-Emin), ca procesul de aciune motivatiei si ca mecanism

de determinare a apariie, direcia, i modalitile de punere n aplicare forme specifice deactivitate (IA Djidaryan), ca totalitaea proceselor sistemului responsabile de motivaia i

stimulare a activitilor (VK Vilyunas) [6, p.88]. Importana studierii motivatiei pentru

dezvoltarea psihologiei moderne, este asociata cu analiza surselor de activitate uman, stimularea

foreiactiviti sale, comportamentul volativ.Rspunsul la ntrebarea ce i motiveaz pe oameni

la activitate, care este motivul, "pentru ce?" el le desfoar, servesc baza unei interpretari

adecvate. [53, p. 12 - 13].


15/61

15

Termenul "motivaie" nseamn "ceea ce provoaca micare", adicn sens larg, poate fi

considerat ca factor motivat (mecanism) determin comportamentul. Motivatia nu ar trebui s

fie identificata ca nevoie.Nevoile nu sunt ntotdeauna convertite n excitaie motivaionala, n

acelai timp, fr excitaia nevoilor adecvate ramine imposibila motivaia aferenta. Vorbind la

figurat, necesitatea sugereaz "c organismul are nevoie", i mobilizeaz motivaia corpului

pentru a realize. n acelai timp, motivatia acioneaz ca un factor de energie determinnd

organismul la un anumit comportament.

Teorii asupra motivaiei Cercettorii asupra procesului motivaional pornesc de la asumpia

existenei a trei factori importani, ce concur la explicaia motivaiei: biologici, de nvare i

cognitivi. Prin coroborarea acestor dimensiuni rezult motivaia comportamentelor noastre.

Teoriile biologice sunt primele abordri sistematice explicative asupra motivaiei. Ele atribuie

cauza comportamentului existenei unor instincte. Aceste instincte (cu funcie de mobil) se

manifest sub forma unor tipare nnscute de comportament, ce se regsesc n mod normal la toi

membrii unei specii ntr-un set de condiii date. William James (1890) unul din promotorii

acestor teorii susine c oamenii sunt influenai nu attde instinctele biologice, ct mai ales de

cele psihosociale cum ar fi: gelozia, simpatia, sociabilitatea, curiozitatea, nevoia de afiliere,

nevoia de-a achiziiona. Limita teoriilor biologice const n aceea c, instinctele nu pot s explice

diversitatea comportamentelor i preferinelor umane.Teoriile nvrii. Cel mai reprezentativ exponent al acestor teorii a fost Skinner. Conform

teoriei lui, comportamentele noastre pot fi nvate prin: a) recompensele pe care le oferim unui

individ imediat dup execuia unui comportament dezirabil; b) pedepsele pentru un

comportament indezirabil.

Teoriile cognitive. Aceste teorii pornesc de la explicaia motivaiei comportamentelor umane,

ncercnd s dea un rspuns la ntrebarea: de ce facem ceea ce facem. Modul cum rspundem

diferitelor situaii de via, depinde de interpretarea pe care o dm acestor situaii. Motivaia unuicomportament orientat spre scop, depinde de modul n care evalum doi factori: valena i

expectana. Obiectele, evenimentele au o anumit valoare personal, or o anumit valen.

Valena este conferit de proprietatea obiectelor de-a rspundeunor nevoi. Cnd atingerea unui

obiectiv are pentru un individ, o valen mai mare dect altele, probabilitatea de a -l selecta este

de asemenea mai mare. Motivaia depinde i de estimarea probabilitii de -a avea succes

(expectan). Deci motivaia poate fi surprins n urmtoarea formul:

Motivaia = expectan x valen


16/61

16

Dac oricare din cei doi factori are valoarea zero a). valena este zero cnd obiectul nu prezint

valoare pentru un subiect; b). expectana ia valoare nul cnd ansa de obinere a obiectului este

nul (chiar dac obiectul are valoare pentru persoan) implicit i motivaia va fi nul.

Avnd n vedere motivaia de invatare, trebuie subliniat c noiunea de ,,motivatie este

strns legat de conceptele ,,scopul i ,,necesitatea.n personalitatea omului acestea

interacioneaz i se numesc sfera motivaional. n literatura de specialitate, termenul include

toate tipurile de motive: nevoile, interesele, scopurile, stimulentele, motivaia, aptitudinile,

atitudinile.Motivaia academica reprezinta un tip deosebit a motivaie caracterizat printr-o

structur complex, o form dintre care este structura motivatiei interne (procesul i rezultatul) i

cea externa (recompens, evitarea). Caracteristicile eseniale ale motivaiei nvrii cum ar fi

stabilitatea si relatia ei cu nivelul de dezvoltare intelectual, natura activitilor de formare. Este

o stare intern care declanseaz, direcioneaz i susine comportamentul. P. Golu i I. Golu

considera c motivaia nvrii face parte din conceptual larg de motivaie i se definete ca

totalitatea mobilurilor care susin energetic, activeaz i direcioneaz desfurarea activitilor

de nvare. (p. 353). Un factor important care influeneaz motivaia de a nva este percepia

autoeficienei, cu repercusiuni n plan emoional. Informaii despre propria eficien se culeg din

performana n sarcini anterioare, din experienele altora sau comunicate direct, verbal.

(Negovan, 2005, p.118) D. Slvstru (2004) abordeaz problematica formelor motivaiei

nvrii, i anume motivaia intrinsec i motivaia extrinsec, pe care le definete i le

caracterizeaz. Astfel, motivaia intrinsec i are sursa n nsi activitatea desfurat i se

satisface prin ndeplinirea acelei activiti. Eal determin pe individ s participe la o activitate

pentru plcerea i satisfacia pe care aceasta i-o procur, fr a fi constrns de factori exteriori

(Slvstru, 2004, p. 84). La polul opus se afl motivaia extrinsec a crei surs se afl n

exteriorul individului i a activitii desfurate. Angajarea n activitate e vzut ca un mijloc de

atingere a unor scopuri i nu ca un scop n sine (Slvstru, 2004, p. 85).

Teorii ale motivaiei n spaiul colar.Avnd n vedere complexitatea deosebit pe care o

prezint problematica motivaiei, teoreticienii i practicienii din domeniu au analizat motivaia

din perspective multiple idiverse. Astfel, au luat natere teoriile motivaiei umane, n general, i

ale motivaiei scolare,n particular. Cele mai importante teorii ale motivaiei:

Modelul ierarhic al trebuinelor umane (A. Maslow), Teoria ERG a motivaiei C. Alderfer

(1969), Motivaia realizrilor n context colar (Ausubel i Robinson, 1981, pp. 417-430) ,

Modelul sociocognitiv al motivaiei colare - R. Viau.


17/61

17

Aceste teorii au o valoare teoretic, dar i practic foarte important, buna cunoatere a acestora

conducnd la conturarea unui cadru general n ceea ce privete problematica studiat.

Concluzie Motivaia ca for motrica a comportamentului uman ocupa un loc important n

structura personalitati, ea patrunde in structura de baza a educatiei prin orientarea personalitii,

caracterul, emotiile, abilitile, activitile i procesele mentale. [50, p. 563]. Iar solutia

optima este combinarea a tuturor punctelor de vedere existente [6, p.72]. Astfel, sub

motivatie nelegem un sitem psihologic complex care il ndeamna pe om la aciuni si fapte

constiente ce serveste drept baza lor [6, p. 74].

1.2. Structura, caracteristicile i funciiale motivatiei.

Complexitatea si multidimensionalitatea sistemului motivational uman impune mai multe

abordari ai nature, structure, esentei si a metodelor de cercetare. Prin urmare, motivatia pentruinvatare poate fi studiat n moduri diferite. Pe deoparte, aceasta este considerat ca fiind o

condiie prealabil de invatare iar pe de alt parte - ca rezultatul, activitile de invatare nou

formate [17, p.. 19].

Sistemul motivaiei const ntr-o serie de schimbare continua i antrenarea ntr-o nou relaie cu

fiecare alte motive [17, p.. 34]. Prin urmare, formarea motivaie nu este o simpl cretere sau

aprofundare a atitudenei pozitive sau negative fa de instruir a componentelor ei i a celor ce

stau in spatele complexitatii structurii sferei motivationale ceea ce nseamn, apariia unor relaiinoi, mai mature, uneori contradictorii ntre ele. n consecin, n analiza activitilor pozitive de

formare motivaie trebuie s identifice nu numai stimul dominant, dar, de asemenea, s ia n

considerare ntreaga structur a sferei motivaional de elevi [6, p..79].Avnd n vedere acest

domeniu n legtur cu activitile de formare, AKMarkov subliniaz structura ierarhic, care

include: nevoia, sensul, motivul, scopul, emoia, atitudinea i interesul [2, p..116].

Important este de subliniat ca in cercetare principiul metodologic de baz care identifica sfera

motivaionala n psihologie este poziia unei unitii dinamice (energiece) i continutul

semantic al partilor motivaionele. Insistent asupara acestui principiu are legatura cu problemele

sistemului atitudinilor si relatilor umane, raportul dintre sens si importanta integritatea motivelor

si contextual lor logic, orientarea persoanei si a comportamentului dinamic, ghidarea in

activitatile sale.

Motivatia este cercetat ca un mecanism de reglare a activitati umane vitale dar si ca

comportamentul curent sau de perspective. Cercatatroii evidentiaza ca domeniu de aplicare este

extrem de larg, inclusiv si directivele aplicate n mod automat, i aspiraiile de actualitate

curente, regiunea a idealurilor, care la momentul dat nu sunt de fapt valabile dar servete ca


18/61

18

funcie important oferindu-i perspectiva de dezvoltarea n continuare a sa, fr care

preocuprile actuale ale vieiide zi cu zi i pierd sensul lor [3, p..122]. neleas ca o surs de

activitate i, n acelai timp ca un sistem facialiator orice motivtie in activitate este studiat din

mai multe aspect. Cercetatorii determina motivaia ca un anumit motiv, ca un sistem unificat de

motive i, ca o sfer aparte care include nevoile, motivaiile, scopurile, interesele, n combinarea

lor complexa i interaciunea interna.

Sfer motivaional sau motivaie n sensul cel mai larg, din acest punct de vedere este neleas

ca nucleu al personalitii, in care sunt imbinate proprietile cum ar fi orientarea, orientri

valoroase, atitudinile, ateptrile sociale, aspiraii, emotii, vointa si alte caracteristici socio-

psihologice. Astfel, n ciuda diversitii abordrilor , motivatia este neleasa de ctre cei mai

muli autori ca un sistem psihologic ce combina factori diversi ce determin comportamentul i

activitile umane.O importanta n studiul motivaie (V.G.Aseev, Dzh.Atkinson, LIBozhovich,

BI Dodonov, Maslow, E.I.Savonko) este conceptul de motivaie ca un sistem complex, care

include anumite structura ierarhice. Totodata aceast structur este neleas ca o unitate cu

elemente relativ stabile iar relaiile lor i integritatea a obiectului ca un sistem invariant.

Analiza structurii motivatiei a permis evidentierea a) procesul de unitate i caracteristicile

discrete e i b) bipolara, adicbaze pozitive i negative ale componentelor. De asemenea, o

pozitie importanta a cercettoriilor este ca structura sferei motivaionale nu este ngheat, static,

dar n curs de dezvoltare, schimbarea n procesul de formare pe parcursul vieii.

O selecie eseniala pentru structura motivatiei este data de B.I.Dodonov cu cele patru

componente structurale: plcerea de a activitii n sine, semnificaia pentru individ rezultatul

direc al acestuia, fora motivatoare a remuneraiei pentru activitate, presiune convingtoare

asupra individului [16]

Prima component structural este convenional numita componenta "hedonic", a motivaiei,

celelalte treicomponent scopurilor sale. Cu toate acestea, primul i al doilea detecta orientare,

orientare a activitii n sine (procesul i rezultatul acesteia), fiind interni in raport cu ei , a treia

i a patra se fixseaza pe factorii externi (negative si pozitive cu privire la activitile) de

impact. D.Atkinson defineste de asemenea, ca ultimele dou, sunt esentiale pentrua evitarea

pedeapsei i recompens care constituie motivaia pentru progres. O astfel de reprezentare

structural a componentelor motivaionale, corelate cu structura de activiti de nvare s-au

dovedit a fi foarte productive. Interpretarea motivaia i organizarea structural sunt efectuate n

concordanta cu nevoile umane de baza (H.Myurrey, D.Atkinson, Maslow, etc) [4].

Lomov constat c studiul fenomenelor psihice care ncearc s caute un singurul factordeterminant al unui fenomen duce la un impas [29, s.353]. Orice fenomen este determinat de


19/61

19

factorii de sistem. n acest sens, se subliniaz "toate fenomenele psihologice pot afecta formarea

unui motiv concret, dar nici una dintre ele nu poate nlocui motivul ca ntreg, deoarece acestea

sunt componentele sale" [16, p.67] . Acest lucru explic de ce n ultimii ani, se primeaza tot mai

mult ideea c: determinarea comportamentului uman este realizat nu de unii factorii dispersati,

dei foarte importanti, dar anume de imbinarea lor.Prin urmare, pentru o bun nelegere a

coninutului psihologic al motivatiei este necesar s se utilizeze toate fenomenele psihologice de

mai sus, cit de voluminoase i inconfortabile sar parea.Deci motivatia est mecanism psihologic

integral si complex care include - nevoii, scopuri, intenii, i impulsuri, precum i trsturile de

personalitate ce determina comportamentul uman. Fiecare motiv n parte servete ca baz de

aciune in activitateaumana. E.P.Ilin [16] identific in structura motivatiei 3 categorii:

1. necesitatilorcare include nevoile biologice, sociale i pozitionare;

2. filtrarii interne- care include o preferin exterioare, preferinele interne (interese i nclinaii),

controlul moral declarat (credine, idealuri, valori, atitudini, convingeri), evaluare a capacitilor

personale ( cunotinele, abilitile i calitile ) estimarea starii interioare pe moment,

constientizarea conditilor de realizare a performantelor, scopurile propri, anticiparea

consecinelor, aciunile si activitlen general;

3. Scopului- care include cerina in atingerea scopului, obiectivitatea aciunilori insusi procesulde satisfacere a nevoile.

Structura motivatiei poate include unul sau mai multe componente ale unei sau altei

categorii, din care unul poate juca un rol important, n timp ce altele de susinere. Cele mai

importante caracteristici a motivatiei suntfora motrica i rezistenta.

For motrice actioneaza ca indicator a dorinei irezistibile personale i este evaluat pe

anvergura i gradul de contientizare a nevoilor motivului, pe intensitatea lui. Fora motrice este

conditionata de factorii fiziologici i psihologici.Cei fiziologici includ for motivaional a

impulsurilor iar cei psihologici de cunotintizarea performantelor, de nelegere a sensului, o

anumit libertate de creativitate. [16]

Rezistenamotivatiei -msurat prin prezena sa n toate domeniile-cheie ale activitii umane si

de conservare a acesteia n timp. De fapt, vorbim despre stabilitate (rigiditate) setari, valoarea

obiectivelor, intenilor.


20/61

20

Principalele functii a motivatiei sunt:

Funcia de stimulare care caracterizeaz fora motrice a motivatiei. Motivatia provoaca i

impulsioneaza activitatea uman, comportamentul i activitile sale;

Funcia deghidare,care reflect direcionarea de energie spre unanumit obiect, adicselectarea

i aplicarea unei anumite linii de conduit, deoarece personalitatea ntotdeauna lupta pentru a

atinge scopurile prestabilite. Funcia de ghidare este strns legat de stabilitatea motivului.

Funcia de reglementare, esena este c motivatia determin caracterul comportamentului i

activitilor, decare, la rndul su, depinde aplicare nevoi egoiste sau altruiste in comportament

i a activitilesale. Punerea n aplicare a acestei funcii este ntotdeauna conditionata de ierarhia

motivelor. Reglementarea motivatiei consta in clasificarea celor mai importante i prin urmare,influenteaza in cea mai mare masura comportamentul persoanei [16].

Cei mai multi cercetatori adere la urmtoarea formulare a fenomenului de motivaie.

1 Procesul de a alege ntre diferite aciuni posibile [14, p.73];.

2 Procesul de reglementare si ghidare a activitatilor spre atingerea scopului, specifice pentru

acesta motivatie e integritatea scopului i susinere aceliasi direcii [15, p. 220];

3. Orientarea persoanei pentru un scop definit [16, p.. 52].

Prin urmare, esena de motivatiei include dou carcteristici complementare: static (starea

subiectului la moment) i dinamic (de procedur) [14, p.. 137]. Esenial pentru studiul nostru

este structura componentelor a motivatiei:

plcerea n sine a activitii;

relevan pentru personalitatea a rezultatelor imediate;

remunerare pentru munc ca forta motivationala;

necesitatea presiunei coercitive asupra individului [6, p..70].

Prima i a doua component indentifica directia, orientare asupra activitii n sine (procesul i

rezultatul acesteia), fiind interne raportate la ele, a treia i a patra se focuseaza pe factorii externi

(cun impact pozitiv sau negative cu privire la activiti) definite ca recompens sau evitarea de

pedeaps.Ele sunt, dupa J. Atkinson, componentele motivatie de progres. De fapt o astfel dereprezentare structural a componentelor motivaionale, corelate cu structura de activiti de


21/61

21

nvare, are o semnificatie importanta pentru a analiza motivatia pozitiva in activitatea de

nvare.Deci, motivul poate a lua o varietate de fenomene psihologice: 1. Motivatie ca un stare

interioara (SL Rubinstein); . 2 motivatie ca nevoie/trabuinta (Maslow); . 3 ca intenie(Leontiev);

4. ca scop (Bojovich).

Unul dintre primii cercetatori a motivaieipersonale n funcie de nevoile individuale, dup cum

se tie, a fost H.Myurrey (1938).Din multitudenea excitantilor motivationali el evidentiaza patru

component de baza: nevoia de realizare, nevoia de dominare, nevoia de independen, nevoia de

afiliere. n mod evident, necesitatea de independent, de auto-afirmare i agresiune n acelai

timp, prezinta in mare msur uninteres pentru a analiza activitile i comportamentul elevilor.

n ceea ce privete examinarea structurii sferii de nevoi umane un mare interes este indreptat spre

"piramida nevoilor" a lui Maslow, n care, pe de o parte, este subliniata n mod clar dependenainteractiv social a omului, pe de alt parte - natura lui cognitiva legata de auto-

actualizare. Analizind piramida nevoilor a lui Maslow (fig.1.1) este demn de remarca in primul

rind locul importanta acordata nevoilor reale ale persoanei si in al doilea rind, ca domeniul

nevoilor omului sunt vazute in afara structure activitatii sale- doar in legatura cu personalitatea

lui, autoactualizarea sa dezvoltarea si existent sa confortabila [35].

1.1 Ierarhia nevoilor elaborat de A. Maslow.


22/61

22

Reprezentare intregului sistem a sferei motivationale umane permite cercetatorilor de a clasifica

motivele n tipuri psihologiece general de motive (motivaie) comportamentul (activitate) sunt

difereniate prin diferite motive, de exemplu, n funcie de:

1. de natura participarii in activitate (nelegere, cunoastere i motive reale de operare dupaLeontiev);

2. de timp (durata) de conditionare a activiti (o motivatie de durata sau pe moment dupa

Lomov);

3. de semnificaia social (sociala personala dupa P.Yakobson).;

4 Faptul de implicare n activitatea n sine sau n afara acesteia (motive sociale largi i motive

uzkolichnye pentru LIBozhovich).;

5. motivele specific activitati, (de exemplu, activitile de instruire, etc) [53, p..12-13].

Continund aceast linie de cercetare, n funcie de nevoile sociale ce definesc integrarea

i comunicarea, pot fi mprite n trei tipuri principale axate pe a) obiectul sau scopul

interaciunii;b) interesele emitatorului; c) interesele altei persoane sau a societatii n ansamblul

[33, p.. 178]. Aceste categori determina motivele i comportamentul persoanei n calitate de

membru al grupului ale crui interese sunt interesele individului nsui. n mod evident, acesta

clasificare a motivelor, descrie procesul educaional ca un ntreg, poate fi caracterizat de

asemenea, si subiectii procesului: profesorul, studentii din punct de vedere al intelegerii

motivelor comunune si la general. Vorbind despre motive(nevoi), axate pe comunicator,

Leontiev are motive n minte ", care vizeaz fie direct la satisfacerea dorinei de a nva ceva

interesant sau de important, sau o alegere mai mult de modul de comportament, modul de

aciune" [31, p.22].Acest grup de motive este de mare interes pentru analiza motivaiei

educaional dominant n activiti de nvare.Prin definiie, motivaia dominant a activitilorsale este recomandabil s porneasca dintr-o poziie ale caracteristicilor intelectuale i emoional

volitive ale personalitii ca subiect.n consecin, nevoile spirituale supreme ale persoanei pot

fi reprezentate ca nevoi (motivaii)morale, pe plan intellectual, cognitiv i estetic. Aceste motive

se refer la satisfacerea nevoilor spirituale, nevoile umane, care sunt indisolubil legate de astfel

de impulsuri ca "sentimente, interese, obiceiuri, etc" [54]. Cu alte cuvinte, categoria cea mai

mare a motivelor(nevoi) social-spirituale pot fi mprite n trei grupuri: 1) motivaiile (nevoile),

intelectuale si cognitive, 2), in motive morale i etice, 3) motive emoionale i estetice.


23/61

23

Definiia cea mai cuprinztoare motivatiei este sugerata de unul dintre cei mai importanti

cercetatori de aceast problem L.Bozhovich. Potrivit lui, in calitate de motiv pot fi obiectele

lumii exterioare, opinii, idei, sentimente i experiene, ntr-un cuvnt, tot ce este ncorporat o

nevoie [7, p.. 41-42]. O astfel de determinarea a motivului elimin multe dintre contradiciile n

interpretarea sa, unde sunt combinate, aspectele dinamice, energetice, i informative. n acelai

timp, subliniem c noiunea de "motiv" deja explica conceptul de "motivaie", care acioneaz ca

acel mecanism complex de corelarea personalitatii la factori externi i interni a

comportamentului, care determin apariia orientari, precum i modaliti de a pune n aplicare

forme specifice de activitate" [15].

Concluzie. Mai larg termenul de "sfera motivaionala", include att sfera afectiv i cit si ceea

volitiv a individului, experiena de a satisface nevoia. Pe baza unor noiuni a motivatiei dinpsihologia moderna, intelegem ca sfera motivaional a personalitii este o combinatie de

motive persistente cu o ierarhie determinate si o exprimare orientata spre personalitate.

1.3. Specificul motivatiei de invatare la studenti.

Cercetarile socio-psihologice, n-ea demonstrate ca motivaia invatarii nu este eterogen, ea

depinde de mai muli factori: caracteristicile individuale ale studentului, de natura grupului de

referin, nivelul de dezvoltare a colectivului de studenti, etc. Pe de alt parte, motivaia

comportamentului uman acioneaza ca un fenomen mental in care ntotdeauna se gaseste o

reflectare a punctelor de vedere, valorile, atitudinile, orientarile statului social (grup,

comunitate), reprezentat de individualitate. Analiza problemei a motivaiei de nvare arat c

fiecare dintre pri ale sferei motivaionale poate avea o serie de caracteristici semnificative i

dinamice. De caracteristici semnificative pot fi atribuite cele asociate cu caracteristicile interne

de activitate educaional.De dinamice - cele care nu sunt direct legate de specificul activitii

de nvmnt i a influenat elev caracteristicile psihofiziologice [18, p.38]. Deaceea in rind cu

studierea reprezentari parametrilor a sferii motivationale este necesar detalierea factorilor siconditilor dezvoltari motivatiei de invatare pozitiva la studenti in procesul de predare.

Una dintre problemele optimizari activitilor instructive-educative a studentului este de a

studia problemele legate de motivaia de nvare.Acest lucru este determinat de faptul c n

"formare - instruit" studentul nu este numai obiectul de control al sistemului, dar, si subiectul

activitatilor, de aceea nu poate fi abordata o analiza unilateral a activitilor de nvare n cadrul

universitatii, bazata doar pe tehnologiele procesului de nvmnt, fr a lua in calcul si

motivaiea subiectilor. Motivatia academica, precum i orice alta de acest gen, este sistematica,direcionala, caracterizata prinstabilitate i dinamism. Astfel, n carcatarile sale L. Bojovici cu


24/61

24

privire la activitile de nvare ale studentilor, a constatat c motivatia este compusa de o

ierarhie a motivelor, care fac parte fie din motivele interioare dominante legate de coninutul

aceastor activitati i practicarea ei, sau motive sociale legate de nevoia persoanei de a lua o

poziie sociala in sistemul relatilor. La aceast vrst are loc dezvoltarea relaiilor de

interactiune a nevoilor cu motivele, ceea ce duce la schimbari distinctive a nevoilor dominante i

la ierarhizarea lor [6].

Prin urmare, formarea motivaiei nu este o simpl cretere n atitudinea pozitiv sau

negativ fa de aprofundate de student, dar o structura complexa a sferei motivaionale

constituita din motivele sale existente deja, apariia unora noi mai mature, uneori in

contradictoriui celorlalte" [47, p.. 14]. n consecin, atunci cnd se analizeaz motivaia este

primordial de a determina nu numai motivul(impulsul) dominant dar, de asemenea, lund n

considerare ntreaga structur a sferei motivaieiumane. Avnd n vedere acest domeniu n ceea

ce privete invatarea, A.Markova propune o structura ierarhiccare include: nevoia de a invata,

sensul invatari, motivul pentru invatare, scopul, emoiile, atitudinile i interesul.Caracterizind

interesul (n definiie psihologiei general experienta emotionala a nevoiei cognitive), ca o

component a motivaiei de nvare, trebuie s acorde atenia asupra faptului c nviata de zi cu

zi, i n comunicarea profesional pedagogic, termenul de "interes" este adesea folosit ca un

sinonim pentru motivaia nvrii.Drept exemplu pot deservi declaraile, cum ar fi "nu are nici

un interes de nvare", "este nevoie de a dezvolta un interes pentru studii", etc. Confuzia

conceptelor se datoreaz, n primul rnd, faptul c in teoria educatiei ,,interesula fost primul

obiect de studiu de domeniul motivaiei (I.Gerbert)in al doilea rnd, este pentru c ,,interesuln

sine - este un fenomen complex neomogen. Interes este determinat ", ca urmare, a uneea dintre

manifestarile integre a complexului proces a sferi motivaionale" i aici este important o

diferenierea tipurilor de interes i atitudinea fa de invatare. Orientrile motivaionale pot fi

correlate cu diferite tipuri de interes, cum ar fi cel petru rezultat, cognitiv, procedural,

informative-educativ i altele. B.Dodonova continua cercetarile asupra motivaiei asupra

materialul de studiu identificind patru orientare motivaionale (pe proces, pe rezultat, pe evaluare

i pe "evitarea probleme"), mpreun cu alte componente ale motivaiei de nvare determina

direcia rezultatelor de coninut i activitatilor de nvare.Potrivit acestora, relaiile speciale

dintre orientrile motivaionale permite sublinierea a dou caracteristici importante: stabilitatea

relatilor(dupa densitate) ntre orientrile pe proces i rezultat, pe de o parte, i concentrarea pe

,,evaluare i "evitarea probleme" de alt parte, adicindependena lor relativ de la mediul de

nvare; n al doilea rnd, variabilitatea relaiilor (dupa dominare i "greutatea acordata), n


25/61

25

funcie de condiiile de nvare (profilul si specificul facultati), graficul orelor, specificul

curriculum-ului sil stabilirea obiectivelor [46].

A fost stabilita (la nivel semnificativ de importanta), relaia pozitiv a orientrilor motivaionale

cu progresul studentului. Cel mai dense legaturi cu performantele academice au orientarile peprocesul instructive-educativ si pe rezultat, mai puin dense- sunt concentrarea pe "evaluare .

Legaturile orientarii pe "evitarea problemei", cu performane academice sunt slabe.Motivaie de

nvarein acest context este definit ca un tip special de motivaie care este inclus ntr-o anumit

activitate - n acest caz, activitatea de a studia, activiti de nvare.Ca i cu orice alt tip,

motivaia de nvare este determinat de mai multi factori specifici activitilor. nprimul rnd,

aceasta este determinat de sistemul de nvmnt, de instituiile de nvmnt; in - al doilea

de organizarea procesului de nvmnt;Al treilea, - de caracteristicile individuale a studenilor;in al patrulea - caracteristicile individuale ale profesorilor i, mai presus de toate, de relaia sa cu

studentul si atitudenea sa fata de munca; n al cinceale - specificul obiectului de studiu.

Activitate educaional este motivat n primul rnd de un motiv interior, atunci cnd nevoile

cognitive se "ntlnete" cu obiectul activitati - elaborarea unui mod generalizat de aciune - i

"reflectata" n ea, i, n acelai timp, o varietate de motive externe - afirmare, prestigiu, datorie, d

necesitate, realizre, etc. Cercetarile in domeniul motivatiei de nvare a studentilor, au

demonstrat c printre nevoile sociogenice cel mai mare impact asupra eficienei acestia estefurnizata de nevoia de a progresa, care este definita ca" dorina omului de a mbunti

rezultatele activitilor sale ".[38] Satisfaciaprimita de la studii depinde de gradul de satisfacie

a acestei nevoi. Acesta necesitate face ca studentii s se concentreze asupra studiilor i, n

acelai timp, crete activitatea sa social.Un impact substanial dar ambiguu pentru nvareail

are nevoie de comunicare i dominaie.Cu toate acestea, cele mai importante in mod deosebit

pentru activitile instructive-educative sunt necesitatile pe planul cognitiv intelectual. Motivele

pe plan intelectual suntconstiente, nelese si acionate intimp real. Ei sunt intelese de persoana

ca o sete de cunoatere, nevoia (necesitatea) in detinerea lor, dorina de a extinde orizonturile, de

a aprofunda si sistematiza cunotinele.L.Bozhovich sustine ca anume acest grup de motive, care

se coreleaza cu activitile umane specifice caracterizate prin tonul emoional pozitiv i

nesaturatie. Ghidat de aceste motive, indiferent de oboseala si timp, studentul rezista stimulilor

externi i altor facotori perturbatori, ramine persistent i entuziasmat in lucrul asupra

materialului didactic si a misiuni de instruire. O concluzie important o are Y.Orlov - cel mai

mare impact asupra succesului academic il are necesitatile cognitive n legtur cu o nevoie mare

de realizare a potentialului [38].Important in analiza sferei motivaionale este caracteristica


26/61

26

relailor intre ele. Astfel A.Markova defineste trei tipuri de relaii: negative, neutre i pozitive

care dau o diferenierea clar de implicare n procesul de nvare foarte importante pentru

managementul activitii de nvmnt[34, p.. 17].

Cu alte cuvinte, sfera motivationala a studentului in activitatea de nvmnt sau amotivarii lui nu este numai multicomponenta, dar, de asemenea, eterogena i de mai multe

niveluri, ceea ce dovedete nc o dat complexitatea extrem de a o analiza si forma, dar, de

asemenea, de a o masura, adecvat. S-a stabilit o importanta extreme de mare in organizarea

activitilor de formare capacitilor si a productivitii dezvoltarea motivatiei prin stabilirea

obiectivelor. Motivatia la tineri poate fi formata i acest proces are loc in formare treptata a

caracteristicilor sale. Mai intii motivul educativ-cognitiv se activeaza apoi devine dominant i

obineindependenta i abia apoi este perceput. n acelai timp, eficiena motivaie n sine, estemai bine formata prin direcionarea la modul de realizare activitii dect la rezultatul ei. Dar

motivatia se manifest diferit in dependenta de vrst si n funcie de natura situaiei de nvare,

precum i de controlul rigid al profesorului.

Stabilitatea motivaiei de nvare- este o caracteristic dinamic, careasigura o durat relativ

i o productivitate nalta activitilor att n condiii normale cit i in cele extreme. Bazat pe

reprezentarea stabilitatii sistemului, cercetatorii considera un complex de astfel de legtur intre

caracteristicile motivaie de nvare ca: putere, constientizarea eficienei, formarea sensului

activitilor, motivatia se concentreze asupra procesului impreun cu alte componente ale

motivaiei de nvmnt ca: direcia, coninutul i rezultatele nvriiservesc drept indicatori

aitendintei si stabilitatii structurii motivationale. Apar multe contradicti in stabilitate structurei

motivationala (orientare pe proces - rezultatul - o recompensa - presiune), cu dinamismul ei,

difereniere n structura componentelor, ordonarea lor cu o tendin de stabilitate a structurii. n

plus, aceste caracteristici ale structuri motivaionale ca: dinamica accelerat a modificrilor

intrastructurale, micarea componentelor motivaie intrinsec (proces - rezultat) prezinta laclasificarea lor o tendin clar de difereniere a stabilitatii structurilor motivatiei si a procesului

de orientare. Acest lucru sugereaz c dominaia absolut a motivaie procesuale ofer o mai

mare stabilitate structurii. Motivaia procedurala este ca un nucleu semnificativ i "energetic", a

structurei care determin stabilitatea i caracteristicile sale de variabilitate. n cazul n care

motivaiaprocedurala i cea orientate pe rezultat ocup locurile de frunte n structura, nivel de

stabilitate este si mai mare - acesta este primul din punct de vedere al factorului de influen.


27/61

27

Sa constatat c determinanii psihologici de stabilitate sunt:

1. tipul iniial de structuri motivaionale;

2. semnificaie personal a coninutului didactic de activitate;

3. tip de sarcini didactice;4. cei mai puternici sunt factori interni: prevalarea orientarii motivaionale, caracteristica

dinamica i coninutul psihologic al structurii motivaionale.Al doilea cel mai puternic

factor care influeneaz schimbarea n structuri motivaionale, este de felul situaiei-

problem, care, prin necesitatea de a selecta, evalua i eliminarea temporar a restriciilor

incurajeaza oamenii la creativitate.

n studiile pe aceasta tem sau identificat factorii prin care se poate influena dinamica

structurilor motivaionale si ainfrastructurei, astfel, sa dezvaluit posibilitatile de gestionarea in

restructurarei lor. Astfel de factori includ estimrile i constrngerile de timp, stilul democratic

in comunicare, posibilitatea alegerii, semnificaia personal, tipul de munc (productiv, creativ).

Natura creatoare a situailor problema tinde s stimuleze difereniere i simplifica structurarea

componentelor, formind astfel tendina de stabilitate.

Acum, cercetatorii nu au nici o ndoial c performanele studentilor depinde nu doar de

capacitatea naturala dar n principal de dezvoltarea motivaiei de nvtare,. ntre aceti doi factori

exista un sistem complex de relaii.n anumite condiii (n special la prezenta unui interes

specific ridicat pentru activitile specifice) pot include un aa numit mecanism de

compensare. Lipsa competenelor este umplut cu dezvoltare sferei motivaional (interesul fata

de disciplina/subiect, de contientizare alegeri rofesiei/meseriei etc), i student este stimulat spre

eforturi mai mari. Studiile efectuate in cadrul universitatilor, au artat c studentii puternici si

slabi nu difer prin performanele intelectuale, ci in msura n care au dezvoltata motivaia

profesional.Desigur, acesta nu nseamn ccapacitatea intelectuala nu este un factor important

n activitile de nvare. In acest caz, pe primul loc intervine factorul de motivaieprofesional. Un loc crucial n motivaia profesional este atitudinea pozitiv fata de profesie,

deoarece este asociata cu obiectivele finale alestudiilor. [57] n ceea ce privete activitile

studentilor n sistemul nvmntul superior sub motivatia profesionala nseamn totalitatea

factorilor i proceselor care sunt reflectate n minte, motiveaza i conduce persoana la activitatea

profesional de viitor. Motivaiei profesionale acioneaz ca un factor dinamic pentru

dezvoltarea intern profesionala i personala, pentru c numai pe baza nivelului ridicat de

formare, dezvoltare, eventual, eficiente de educaie i formare profesional a persoaneiprofesional. Astfel, n conformitate cu motivele de activitate profesional se nelege nevoilor


28/61

28

reale ale studentului (pentru nvmntul superior, auto-dezvoltare, de auto-cunoastere,

dezvoltare profesional, statut social, etc), satisfcute de ndeplinirea sarcinilor de nvmnt i

ncurajindul s studieze activitatatile profesiei de viitor [60]. Pe de o parte, in fata lui sta

satisfacie i intenia profesariidup absolvire, pe de alt parte - dorina de a dobndi elementele

.Prin urmare, o component necesar n formarea imaginii reale din viitor in activitatea

profesional a studentilor este i explicaia valorii anumitor discipline comune pentru

aplicapilitatea in practica lor. Astfel, formarea unei atitudini pozitive fata de profesiei este un

factor important in motivatia academice a studenilor.Dar, n sine, o atitudine pozitiv nu poate

avea o valoare semnificativ n cazul n care aceasta nu este susinut de reprezentare

competent a profesiei (inclusiv nelegerea rolului de discipline individuale) stirns legte cu

modalitile de activitate profesionala.

n mod evident, n multitudine problemelor asociate cu atitudine studentilor fa studii si

profesia aleas ar trebui s fie inclus o serie de ntrebri.Acestea sunt:

1) satisfacia de profesia aleas;

2) dinamica de la curs la curs;

3) factorii care afecteaz formarea de satisfacie: diferenial socio-psihologice, psiho-educaionale, psihologice, inclusiv sexul i vrsta;

4) Problema motivaiei profesionale, sau, cu alte cuvinte, sistemul i ierarhia de motive care

determin atitudinea pozitiv sau negativ fa deprofesia aleasa.

Aceste momente individuale n general, influena motivatia activitilor de nvare ale elevilorsi

au, un impact special asupra nivelului general al motivatiei, iar acesta problema este de domeniul

psihologic, socio-pedagogic i educativ.Dar exist si o relaie invers: motivatia este, influenat

de diverse strategii, tehnologii, metode de predare; i influenta grupurilor sociale. Un alt factor

important asociat cu motivatia invatari este setea pentru creativitate i oportunitile oferite de

specialitatea profesiei. Formarea de atitudini creative fa de diferitele tipuri de activitate

profesional, de stimulare necesitatii pentru creativitatea indezvoltarea abilitilor profesionale

i a creativitii - elemente eseniale ale sistemului de formare profesional i cultivarea

persoanei. Alegerea inadecvat a profesiei poat fi un factor exter (social) asociat cu lipsa unui

interes fata de activitatile de invatare cit i factori intern (psihologic) asociate cu lipsa

contientizarii aptitudinilorprofesionale sau reprezentarea necorespunztoare a coninutului


29/61

29

viitoarei activiti profesionale.Stabilirea unei atitudine pozitiv durabil fata de studii - una

dintre cele mai mariprobleme de pedagogie i psihologie educaional.

Concluzie Toate cele de mai sus indic complexitatea motivaiei nvrii ca un fenomen

psihologic, gestionarea caruia n procesul de nvare necesit o analiz de organizare, dedinamism, de baz ale competenelor profesionale, n procesul de reproducere activiti de

nvare. n mod evident, formarea de idei reale cu privire la viitoarea profesie i modul

stpnirea ar trebui s fie puse n aplicare din cursul intii , studentul cu mari dificultile vad

rolul unor discipline in stpnirea profesiei. El de multe ori nu acorda importan la ceste

discipline pentru ca nu vede aplicabilitatea n carierele lor viitoare.


30/61

30

CAPITOLUL II. PARTICULARITILE MOTIVAIEI NVRII LA STUDENI:

REPERE METODOLOGICE I EXPERIMENTALE.

2.1. Metodologia aplicata n determinarea motivaiei nvrii la studeni.

Metodologia cercetrii .

1.Testul de motivaie I/E dup Tereza M. Amabile - scopul de a determina tipul motivatii care

predomina Acest test include aisprezece afirmaii legate de motivaia intrinsec (marcate cu I)

i aisprezece legate de motivaia extrinsec (marcate cu E).

Instruciune :La fiecare afirmaie trebuie s se rspund prin adevrat sau fals.

Prelucrarea rezultatelor: Dac snt mai multe rspunsuri adevrat la afirmaiile legate de

motivatia intrinsec, atunci persoana este motivat preponderent intrinsec pentru activitatea

respectiv. Dac snt mai multe rspunsuri adevrat la afirmaiile legate de motivaia

extrinsec, atunci predomin acest tip de motivaie.

2. Chestionarul de studiere a motivelor de nvare la adolescenti dupa M.R. Ghinzburg

a fost tradus si adaptat pentru mediul academic al studentilor sa intervenit cu schimbari

nesimnificative care nu influenteaza valoarea prognostica a testului. Chestionarul include sase

unitati cu indicatori ai motivatii in carcetare se folosit doar primele trei care masoara nivelul

motivatie continutul carora sunt fraze neterminate cu un sir de variante de raspuns.

Instructiuni - n scopul de a elimina de selecie aleatorie i a obine rezultate mai obiective,

elevilor li se cere s aleag dou rspunsuri din sirul de variante posibile pentru fiecare fraza

neterminata incercuind raspunsul avind 10 minute la dispozie

Procesarea rezultatelor Propunerile 1, 2, 3, unitii I - reflect un indicator de motivaie ca un

sentiment personal de nvare.Propozitia 4, 5, 6 sunt incluse n unitatea a II-lea - caracteriza un

alt indicator de motivaie - capacitatea de a stabili obiective. Blocul III frazele 7, 8, 9- indic alte

motive. Fiecare rspuns la propunerile blocuri menionate posed un anumit numr de puncte nfuncie de ce fel de motiv se manifest n rspunsul propus.Punctajul si nivelul corespunzator

fiecarui nivel sunt date in tabelul cheie pentru interpretarea datelor (anexa )

3.Proba de studiere a motivelor de nvare la studeni dupa A.Rean si V.Iakunin -are ca

scop ierarhizarea motivelor pentru activiatatile de invatare.

Instruciune: Din lista celor 16 motive de nvare expuse, alegei 5 motive n ordine

descresctoare, care ar avea pentru D-voast importan mai mare.


31/61

31

II.2. Desfurarea cercetrii. Prezentarea rezultatelor

Descrierea eantionului. Eantionul de lucru a fost selectat din rndul studenilor ce i fac

studii la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Psihologie i tiine ale Educaiei,

specialitatea Psihopedagogie. La cercetare au participat studeni anului I si III de studii de la

specialitatea psihopedagogie, cu frecven la zi. Grupul experimental a fost selectat din rndurile

studenilor menionat mai sus (30 persoane, cte 15 studeni din anul I si III de studiu).

Verificarea ipotezei nr. I.1:

Au fost intervievati 15 studentii din anul I si 15 din anul III pentru a determina tipul motivatiei

predominant al motivatii invatarii la studentii specialitatii de psihopedagogie. n verificareaacestei ipoteze am aplicat metoda diagnosticrii testul de motivaie I/Edup Tereza M. Amabile.

Am inclus acest test n cercetare deoarece ne intereseaz diferenele dintre tipul pretominat la

studenii anului I i a colegilor din anul III

Datele obtinute (tab.2.1) ne ofer rezultate din care observm ca in primul an 9 (60 %) persoane

din 15 au o motivatie prepoderent intriiseca(I), 2 (13%) personae motivatie

Tabelul 2.1 datele obtinute la testul de motivatie I/E dupa Tereza M. Amabile.

Anul de studii I (intrinseca)

nr. persoane

E (extrinseca)

nr.persoane

I/E

nr. persoane

Total

I 9 2 4 15

III. 8 4 3 15

Total personae

(grupul de

cercetare)

17 6 7 30

prepoderent extrinseca (E) iar 4 (27 %) au ambele tipuri de motivatie in egala masura ( I/E)


32/61

32

Figura 2.1 Reprezentarea grafica tipul motivatiei I/E anul I.

In anul III 8 (53%) studenti au o motivatie prepoderent intriseca(I), 4 (27%)extrinseca (E) si

3(20%) ambele tipuri de motivatie.

Figura 2.2. Reprezentarea grafica a tipul motivatiei I/E anul III.

9, 60%

2, 13%

4, 27%I (intrinseca)nr. persoane

E(extrinseca) nr.persoane

I/E nr. persoane

8, 53%4, 27%

3, 20% I (intrinseca)nr. persoane

E(extrinseca) nr.persoane

I/E nr. persoane


33/61

33

Figura 2.3. Rreprezentarea tipului de motivatiei I/E pe intreg esantionul.

Putem deduce din datele obinute n eantionul de studenti predomina motivatia inriseca(I) cu

17 (57%) personae in comparative cu motivatia extrinseca(E) cu 6 (20%) personae din

respodenti.printr-o comparatie intrerezultatele obtinute pe intreg esantionul deducm o diferenta

semnificativa intre tipurile motivatiei prepoderente si anume 53 % la 20% in urma carora putem

afirma cu certitudine ca ipoteza inaintata nu sa confirmat!

Verificarea ipotezei nr. I.2: La acelas estantion a fost aplicat chestionarul de studiere a

nivelului motivatiei de nvare la adolescenti dupa M.R. Ghinzburg cu ajutorul caruia am

stabilit nivelul motivatiei la grupul tinta pentru fiecare categorie in parte si nivelul general de

motivatie a invatarii.

Tabelul 2.2. Nivelului motivatiei invatarii dupa M.R. Ghinzburg anul I si II.

Categorie

Nivelul motivatiei

Anul I.

(foarte

inalt)

II.

(inalt)

III.

(mediu)

IV.

(scazut)

V.

(jos/mic)

I.

I.

Personale

---- 8 4 3 ---

17, 57%6, 20%

7, 23%I (intrinseca)nr. persoane

E(extrinseca)nr.persoane

I/E nr. persoane


34/61

34

II.

Capacitatea de stabilire a

obiectivelor.

--- 7 7 1 ----

III.

Alte motive.

1 4 5 5 ----

Total.

----

6 9 --- ----

III.

I

Personale ---- 7 3 5

----

II.

Capacitatea de stabilire aobiectivelor.

1 12 2 ----- ----

III.

Alte motive.

----- 8 5 2 -----

Total.

-------- 10 5 ------ ---

Din datele obtinute (tab) constatam ca: Sudentii anului I de studiu 8 persoane circa 53% dinrespodenti manifesta un nivel inalt la categoria motivatilor personale,4 (26,66%) nivel mediu

si 3 (20%) nivel scazut, la capacitatea stabilirei obiectivelor-7 persoane 46% un nivel inalt si

mediu in aceias masura, la categoria alte motive- 1 persoana(6,66%) nivel foarte inalt, 4

(26,66%) nivel inalt si nivel mediu si scazut au obtinut 5 (33.33%).

2.4.Reprezentarea grafica a nivelului motivatiei invatari M.R. Ghinzburg anul I.

8

43

7 7

11

45 5

0123456789

I.(foarte inalt)

II.(inalt)

III.(mediu)

IV.(scazut)

V.(jos/mic)

Nivelul motivatiei

I. Personale.

II.Capacitatea de stabilire aobiectivelor.III. Alte motive


35/61

35

Sudentii anului III de studiu au obtinut urmatoarele date 7 persoane circa 46,66% din

respodenti manifesta un nivel inalt la categoria motivatilor personale,3 (20%) nivel mediu si

5 (33,33%) nivel scazut, la capacitatea stabilirei obiectivelor-1 persoana (6,66%) nivel foarte

inalt, 12 persoane 80% un nivel inalt si mediu 2(13,33%), la categoria alte motive- 8

persoane (53,33%) nivel foarte inalt, 5(33,33%) nivel inalt si nivel scazut au obtinut 2

(13.33%).

2.4.Reprezentarea grafica a nivelului motivatiei invatari M.R. Ghinzburg anul III.

La nivelul general al motivatiei invatariii din graficul de mai jos observam ca:

Anul I au obtinut urmataorele date - 6 persoane (40%)- nivel inalt si 9 (60%) - nivel mediu.

Anu III urmataorele date - 10 persoane (66,66%)- nivel inalt si 5(33,33%) -nivel mediu.

2.5.Reprezentarea grafica a nivelului motivatiei invatari M.R. Ghinzburg pe intregesantionul.

7

3

5

1

12

2

8

5

2

0

2

4

68

10

12

14

I.(foarte inalt)

II.(inalt)

III.(mediu)

IV.(scazut)

V.(jos/mic)

Nivelul motivatiei

I. Personale.

II.Capacitatea de stabilire

a obiectivelor.

III. Alte motive

40.00%

60.00%66.67%

33.33%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%50.00%

60.00%

70.00%

I.(foarte inalt)

II.(inalt)

III.(mediu)

IV.(scazut)

V.(jos/mic)

Nivelul motivatiei

Total I-an de studiu(15 persoane)

Total III-an de studiu(15 persoane)


36/61

36

In urma analizei datelor putem confirma ca studentii anului III de studiu manifesta un nivel mai

inalt al motivatiei pentru invatare decit studentii anului I de studiu. Desi diferenta intre

nivelurile de invatare a anului III si I este mica de 6,67 % acest fapt ne permite sa afirmam ca

ipoteza nr. I.2 a fost comfirmata.

Verificarea ipotezei nr. II. La aplicarea testului de studiere a motivelor de nvare dupa

A.Rean si V.Iakunin la studentii din:

Anul I sa format urmatorul calsament al motivelor (tab 2.4)

1.A primi cunotine trainice si A primi satisfacie intelectual.- au obtinut 8 (53,3 %) alegeri din

totalul respodentilor.

2. A deveni specialist de nalt calitate- cu 7 (46,6 %) alegeri.

3. A obine studii superioare. A nva bine pentru a fi dezvoltat multilateral. Ami demonstra mie

ce pot- 6 respondeti ce constitue 40% din cei intervievati

4. A-mi realiza potenialul- 5 alegeri si respective 33,3 %

5.A fi primul. mi place procesul de studii.-4 alegeri ceea ce constitue 26,6%

Tabellul 2.3 Ierarhia motivelor de invatare anul I dupa A.Rean si V.Iakunin.

Anul destudii.

Clasamentul motivelor N.alegeri total

I

1. A primi cunotine trainice. 7

A primi satisfacie intelectual. 15 8

2. A deveni specialist de nalt calitate. 2 7

3. A obine studii superioare. 1

A nva bine pentru a fi dezvoltat multilateral 4

Ami demonstra mie ce pot. 9

6

4. A-mi realiza potenialul. 13 5

5. A fi primul. 6

mi place procesul de studii. 10

4


37/61

37

Figura 2.6.reprezentarea grafica a clasamentului motivelor de invatare anul I dupa

A.Rean si V.Iakunin.

La aplicarea aceluias test la studentii anului III de studii sa format urmatorul clasament:

1. A nva bine pentru a fi dezvoltat multilateral- 9 alegeri si respective 60% din respondeti.

2. A obine studii superioare. A deveni specialist de nalt calitate. Ami realiza potenialul 7

alegeri ce constitue 46,6%din total.

3. A primi satisfacie intelectual- 6 preferinte si 40% .

4. A primi cunotine trainice- 5 alegeri respective 33,3%.

5. A-mi demonstra mie ce pot.mi place procesul de studii - 4 alegeri ce constitue 26,6 %

Tabellul 2.4 Ierarhia motivelor de invatare anul III dupa A.Rean si V.Iakunin..

III.

1. A nva bine pentru a fi dezvoltat multilateral.4. 9

2. A obine studii superioare.1

A deveni specialist de nalt calitate.2.

Ami realiza potenialul. 13.

7

3. A primi satisfacie intelectual.15. 6

4. A primi cunotine trainice.7. 5

5. A-mi demonstra mie ce pot.9

mi place procesul de studii.10. 4

87

6 54

01234567

89

53,3%:- A primi

cunotinetrainice;- A primi

satisfacieintelectual;

46,6%:- A deveni

specialist denalt calitate;

40%:- A nva bine

pentru a fidezvoltat

multilateral;- Ami demonstra

mie ce pot;- A obine studii

superioare;

33,3%:- A-mi realizapotenialul;

26,6%:- A fi primul;- mi placeprocesul de

studii;

Nr.alegeri


38/61

38

Figura 2.7.reprezentarea grafica a clasamentului motivelor de invatare anul III dupa

A.Rean si V.Iakunin.

La comasarea clasamentului am obtinut urmatoarea ierarhie a motivelor de invatare a studentilor

specialitatii de psihopedagogie

1. A nva bine pentru a fi dezvoltat multilateral.A primi satisfacie intelectual. -15 alegeri ce

constitue 50%.

2. A deveni specialist de nalt calitate-14 alegeri si 46,6%.

3. A obine studii superioare. A primi cunotine trainice. Ami demonstra mie ce pot -13 alegerisi

43,3%.

4. A-mi realiza potenialul-12 alegeri si respective 40%.

5. mi place procesul de studii-8 preferinte si 26,6 %.

Tabellul 2.5 Ierarhia motivelor de invatare a esantionului intreg dupa A.Rean si

V.Iakunin.

Clasamentul final pe intreg grupul de studenti. Total

(30persoane)

1. A nva bine pentru a fi dezvoltat multilateral4

A primi satisfacie intelectual.15 15

2. A deveni specialist de nalt calitate2 14

9

7 65

4

012345678

910

60%:- A nva bine


multilateral;

46,6%:- A obine studii

superioare;- A deveni


- Ami realizapotenialul;

40%:- A primi

satisfacieintelectual;

33,3%:- A primi

cunotinetrainice;

26,6%:- A-mi demonstra

mie ce pot;- mi place

procesul de studii;

Nr.alegeri

Clasamentul motivelor III-an de studii (15 persoane)


39/61

39

3. A obine studii superioare 1

A primi cunotine trainice.7

Ami demonstra mie ce pot.9

13

4. A-mi realiza potenialul.13 12

5. mi place procesul de studii.10

8

Figura 2.8reprezentarea grafica a clasamentului comun a motivelor de invatare dupaA.Rean si V.Iakunin.

15

14 1312

8

0

2

4

6

8

10

12

14

16

50%:- A nva bine


multilateral;- A primi

satisfacieintelectual.;

46,6%:- A deveni


43,3%:- A obine studii

superioare;- A primi

cunotinetrainice;

- Ami demonstramie ce pot.

40%:- A-mi realizapotenialul.

26,6%:- mi place

procesul de studii.

Nr.alegeri


40/61

40

Figura 2.10.reprezentarea grafica a motivelor de invatare commune dupa A.Rean si

V.Iakunin.

Analizind figura 2.8 observam ca in clasamentul final se regasesc 8 motive commune ale

ambelor grupe de studenti ce constituie 88,88 % din topul motivelor si doar 1 motiv ce constitue

11,11% a ramas pe dinafara topului comun, aceste date ne da posibilitatea de a confirma in

totalitate ipoteza nr. 2 .

89%

11%

1 2


41/61

41

II.3. Intervenii psihopedagogice de stimulare a motivaiei nvrii la studeni.

Este cunoscut faptul ca angajare elevilor/studentilor in activitatile educationale este greu de

realizat fara o baza motivationala adecvata. Natura motivatiei forta ei dinamizatoare detrmina

in mare masura calitatea invatarii, incluziv cea organizata in baza concptului eductiei.

Procesul formarii motivatiei pe un continuum de la demotivare sau absenta motivatiei trecind

prin diferite etape de motivare extrinseca la cea intriseca.

I. Demotivareapercepere sarcinelor nerelevante fara nici o legatura cu activitate acdemica

sau cu nevoile lui personale crede ca nu are nici un fel de abilitati sau competente in

relizareaceste sarcini care duce la lipsa de intentie de a actiona si realiza, implica in

sarcina propusa. Sugestii: argumentati ratiune si importanta activitatilor; stabiliti

finalitati/obiective cereti feed-bak asupra exigentilor sarcinei si a rezultatului asteptat;

etapizati activitatile si stimulati abilitatile competentilor exestente; negociati si

conditonati asigurarea trecerii la actiune, diminuati sarcinile ca numar si complexitate

dupa caz .

II. Rreglarea externa motivatia extrinseca amentintare cu pedepse sau atractia prin

recompense in urama careia elevul este supus realizarii activitatilor drept consecinta

insatisfactia si perceperea caracter constringator. Sugestii: Oferire posibilitatii alegerii

formindule sentimentul responsabilitati; indentificarea motivelor de satisfactie a

motivelor interne, aspirati personale collective; recompensele stimulative dar negociate

ca tip, nivel si conditie de acordare , personalizarea lor; recompense immediate si variate

prin acordare imadiat dupa reusite/progerese atit si variabiliatate posibila indifferent de

natura lor; indentificare surselelor de insatisfactie a etapei sau momentului activitatii la

care a fost implicat cu placere sau multumire.

III. Integrarea valorificarea si aprecieria efortului depus, relizarea si implicare in

activitatile academic cu tentanta de a repeta sau integra un comportament apreciativ. Seschimba acentul extern a feedbakului pe cel

teza tatiana (1)

Documents