tehnologia pastrarii produselor agricole

8/13/2019 Tehnologia Pastrarii Produselor Agricole

1/35

PASTRAREA PRODUSELOR AGRICOLE SI HORTICOLE PE SPECII

8. TEHNOLOGIA DE PASTRARE A LEGUMELOR FRUCTE SI VERDETURI

DESTINATE CONSUMULUI IN STARE PROASPATA

Pastrarea tomatelor in stare roasata

Fluxul general de valorificare a tomatelor in stare proaspata cuprinde urmatoarele operatii:

recoltare, presortare, transport concomitent cu preracirea, conditionare, ambalare, lotizare, pastrare

temporara, livrare.

Tomatele se pastreaza temporar in depozite frigorifice cu atmosfera normala si depozite cu

atmosfera controlata.

Trecerea tomatelor prin diferite subfaze de maturitate in timpul depozitarii lor, impune si

schimbarea nivelului de temperatura.

La scoaterea de la pastrare, in situatiile in care maturarea tomatelor este incompleta, aceasta poate

fi grabita prin utilizarea unor tratamente cu etilena in concentratii de 1: 1000-000 la o temperatura

de !00" si u.r. #$.

Tomatele se livreaza in trei clase de calitate: extra, calitatea % si calitatea a %% a. Tomatele de

calitate extra si cal. % se livreaza dupa urmatoarea scara de calibrare: &0-&' mm( '-)' mm( si ''-

#' mm. Tomatele din categoria &0-&' mm se admit la calitatea extra numai pana la *1 iulie. La

tomatele de calitatea a %% a necalibrate, diametrul trebuie sa fie de minimum &0 mm.

Te!nolo"ia astrarii atla"elelor #inete

+rincipiile valorificarii in stare proaspata sunt asemanatoare cu cele de la tomate, cu unele

particularitati ce vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

ecoltarea se face cu putin inainte de aungerea la maturitatea fiziologica. +atlagelele vinete nu si

continua maturarea dupa recoltare. "onditionarea se face manual, semimecanizat si mecanizat

instalatii /23. 4epozitarea si pastrarea temporara se face in depozite frigorifice cu atmosfera

normala si depozite cu atmosfera controlata. 4epozitarea se face paletizat, pe loturi. "onditiile de

pastrare sunt: temperatura '-100 "( u.r. 50-5$. 4urata de pastrare este de ' zile.

Te!nolo"ia astrarii ar$ei%l%i

2rdeii grasi, lungi si gogosari sunt utilizati in alimentatia omului, atat in stare proaspata cat si

divers preparati. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a ardeilor este asemanatoare celei de

la tomate, cu urmatoarele particularitati:

ecoltarea se face manual, de preferat prin taierea pedunculului fructelor. 2rdeiul destinat

industrializarii sub forma de boia se recolteaza mecanizat. 4epozitarea si pastrarea temporara se

face in depozite frigorifice. 4epozitarea se face paletizat, pe loturi, iar durata pastrarii este de 1&-

1 zile la temperatura de #-100" inainte de maturare3 si 1-!0" la maturitatea deplina( u.r. 5$. %n

unele situatii se poate efectua operatia de umezire a ardeilor dar numai la temperaturi de -' 0".

Transportul de durata livrarea3 se face concomitent cu preracirea la '-100", u.r. 5$ si ventilatielenta.


2/35


3/35

Fluxul tehnologic de valorificare este asemanator celorlalte, cu urmatoarele particularitati:

ecoltarea se face esalonat, la momentul optim, care corespunde maximului de greutate la salata

capatani, etiolarea frunzelor la marule. peratia se executa manual, prin taiere cu autorul unui

cutit special, sub punctul de insertie al celei mai de os frunze. 4e asemenea, se mai poate recolta

si mecanizat, cu autorul combinei de recoltat salata. "onditionarea se executa de obicei in camp,dupa care ambalaele sunt transportate direct la unitatea de desfacere. Transportul se face in

conditii de refrigerare, de unde necesitatea operatiei de preracire. %n cazul recoltarii mecanizate,

salata se transporta in vrac pana la centrele de conditionare.

6alata se poate preambala in pungi perforate din material plastic, care ulterior se introduc in cutii

de carton perforat sau in lazile pentru salata 6T26 &)!&'1, tip 73. 4epozitarea se face paletizat.

6alata este incompatibila cu emisarii de etilena. +astrarea temporara se face numai in unitati

specializate, la temperatura de 10" si u.r. 5-5)$. 4urata de pastrare este in mod obisnuit de doua

saptamani, dar poate fi prelungita pana la o luna. Livrarea se face pe loturi.

Te!nolo"ia astrarii sana&%l%i

7alorificarea spanacului este similara celei a salatei, cu urmatoarele specificari:

ecoltarea se face mecanizat, prin cosire, atunci cand rozeta are -) frunze de cel putin 10 cm

lungime. "onditionarea se executa concomitent cu recoltarea. +astrarea temporara se face in

aceleasi conditii ca si la salata. Transportul se face in conditii de refrigerare la 0 0" si u.r. 50-5)$.

"omercializarea se face la greutate sau preambalat in pungi perforate de material plastic. La

temperatura de 1#0" spanacul devine nevandabil in doua zile.

). TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A LEGUMELOR *UL*OASE

4in aceasta grupa fac parte: ceapa, usturoiul, prazul, care se consuma tot timpul anului in stare

proaspata sau prelucrata.

Te!nolo"ia $e astrare a +%l+ilor $e &eaa

ulbii de ceapa se grupeaza in doua clase de calitate, in functie de marime si anume:calitatea % -

bulbii cu diametrul mai mare de & cm, pentru ceapa de arpagic si ceaclama( calitatea a %% a - bulbii

cu diametrul mai mic de & cm pentru ceapa de arpagic si ceaclama.

La ceapa de apa, limita de marime dintre calitatea % si a %% a este de ) cm diametru.

La pastrare se introduc numai bulbii de ceapa de calitatea %, cu forma si culoarea caracteristice

soiului, fara defecte, sanatosi din punct de vedere sanitar si o umiditate exterioara de maximum

1,'$.

Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, conditionarea, transportul, pastrarea,

scoaterea de la pastrare, sortarea si valorificarea.

Recoltarease face cand incepe caderea rozetei de frunze si dehidratarea tulpinii false. 6e executa

pe suprafete mici manual iar, pe suprafete mari mecanizat / !b1&f " 1,!3 sau

semimecanizat, cu autorul dislocatorului de radacinoase 4L-&3. 4upa recoltare, ceapa esteasezata in benzi, de grosimea unui rand de bulbi, cu radacinile indepartate de sol si se lasa timp de


4/35

-) zile la soare, pentru a se usca. Transportul se face in vrac, lazi paleta sau lazi din lemn de tip +

si 4 si in saci.

Conditionarea cepeise face inante de a fi introdusa la pastrare, fie la locul de productie, fie la

depozit. +rima conditionare se executa la producator, manual, numai dupa ce frunzele sunt complet

uscate si cuprinde urmatoarele operatii complexe de fasonare, sortare, etc. 2cestea constau ininlaturarea tunicilor de protectie desprinse sau slab aderente, taierea tulpinilor false la & cm

distanta de colet, eliminarea bulbilor cu defecte clare, atacati de boli si daunatori, cu vatamari

mecanice, incoltiti, etc. La depozit, conditionarea urmareste: retinerea pentru pastrare a loturilor de

ceapa omogene, diriarea loturilor de ceapa inapta pastrarii pentru o valorificare imediata,

ambalarea cepei destinate pastrarii potrivit tehnologiei depozitului.

ulbii de ceapa se pastreaza in depozite specializate, cu ventilatie mecanica, depozite frigorifice si

in spatii cu aerisire naturala.

Pastrarea +%l+ilor $e &eaa in $eo(ite &% #entilatie me&ani(ata

%n aceste tipuri de depozite, ceapa se pastreaza in vrac cu grosimea de * - *, m.

La pastrarea cepei in depozite cu ventilatie mecanica se deosebesc mai multe perioade de

ventilatie:

Perioada de zvantare - uscaredureaza #-10 zile, timp in care se ventileaza 1#-!0 de ore din !&, cu

aer uscat din exterior, care are o temperatura de !0-*00" si u.r. )0-'0$.

Perioada de raciredureaza din momentul umplerii celulei pana in momentul cand in vracul de

ceapa s-a realizat temperatura de pastrare. 6e ventileaza noaptea, #-1! ore din !&. ;u se va ventilacu aer din exterior in zilele cetoase, cu ploaie sau burnita. 2ceasta perioada dureaza din august

pana la sfarsitul lunii noiembrie.

Perioada de pastrare propriu-zisa,dureaza *-) luni, timp in care temperatura de pastrare trebuie

sa fie mentinuta la -! < = !0" si u.r. '$. %n zilele friguroase se va face recircularea aerului.

Pastrarea +%l+ilor $e &eaa in $eo(ite 'ri"ori'i&e &% atmos'era normala

%n functie de caracteristicile acestor depozite, ceapa se depoziteaza in vrac depozite cu ventilatie

prin pardoseala3 sau in ambalae: lazi paleta sau lazi din lemn de tip + si 4 sau in saci stivuiti pe

palete cu montanti depozite cu ventilatie pe la partea superioara a celulei3.

+e durata pastrarii se disting * faze tehnologice de ventilatie si anume:

Zvantare-uscare. %n aceasta faza, bulbii de ceapa sunt supusi procesului de uscare pentru

eliminarea excesului de umiditate. 4ureaza #-10 zile, timp in care ventilatoarele functioneaza 1#-

!0 de ore din !&. 7entilarea se face cu aer la temperatura de !0-*0 0" si u.r. )0$.

Racirea bulbilor, se face cu aer racit la temperatura de -1,


5/35

Pastrarea +%l+ilor $e &eaa in satii &% #entilatie nat%rala

%n aceste spatii, ceapa se pastreaza in cantitati mici, ambalata in lazi de tip +. 2cestea se stivuiesc

dupa sistemul lax pana la inaltimea de !,-*,0 m. 4e la pereti pana la marginea stivelor se lasa un

spatiu liber de circa !0 cm, pentru o buna ventilare.

4urata de pastrare este mai scurta, de maximum *-& luni.

Con$%&erea ro&es%l%i $e astrare a +%l+ilor $e &eaa

%ngriirile in timpul pastrarii bulbilor de ceapa sunt:

Urmarirea evolutiei factorilor de mediuse face de trei ori pe zi de catre frigotehnisti. "orectarea

temperaturii si umiditatii se face prin punerea in functiune a ventilatoarelor sau a instalatiei de

racire.

Verificarea starii de pastrarese face prin sondae saptamanale la adancimea de 0,0 m din diferitepuncte ale celulei. +robele ridicate se trimit la laboratoarele autorizate pentru analiza.

Combaterea boliloraparute in timpul pastrarii bulbilor de ceapa se face prin tratamente cu

Fumispore in doza de *gm*spatiu de pastrare si Fumizol 1 gm*, produse care au efect fungicid.

Tratamentul se aplica o data la doua luni si lunar in cazul unui atac puternic. 2plicarea tratamentului

se face cu aparatul 7olcan. 2cesta se compune dintr-un recipient in care se introduce cantitatea de

substanta necesara si o rezistenta electrica ce furnizeaza o temperatura de 1#00". 2paratul se aseaza

in celula deasupra produselor pe un material izolator, se etanseizeaza celula si se conecteaza la

reteaua electrica. 4upa ce are loc trecerea intregii cantitati de pulbere in fum, aparatul se decupleaza

de la retea si se pornesc ventilatoarele in regim de recirculare a aerului timp de o ora, dupa careacestea se vor opri !& de ore pentru ca particulele de fum sa se depuna pe suprafata bulbilor. 6e

aeriseste puternic celula, dupa care se revine la regimul normal de pastrare.

Pastrarea si &on$itionarea +%l+ilor $e %st%roi

8sturoiul este o leguma perena care, in conditiile de cultura se comporta ca o planta bienala.

Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare este asemanator cu cel al cepei cu unele

particularitati.

Recoltarea se face manual prin smulgere cand 1* - > din frunze s-au ingalbenit si tulpinile falseau inceput sa se aplece. 4upa recoltare bulbii se intind in strat subtire pe sol si se lasa la soare *-

zile pentru zvantare. La locul de productie usturoiul se conditioneaza prin scurtarea tulpinilor false

la *- cm deasupra bulbilor, se elimina pamantul aderent si se fasoneaza radacinile.

Transportul se face in vrac si lazi din lemn de tip 4 si +. 8sturoiul se pastreaza in depozite

frigorifice cu atmosfera normala si in spatii obisnuite cu ventilatie naturala.

Pastrareausturoiului in depozite utilate se face in celule separate, in loturi omogene de cea mai

buna calitate.

4epozitarea se face in lazi de tip + paletizate, lazi-paleta si saci care se paletizeaza pe palete cumontanti. "onditiile optime de pastrare sunt: temperatura -! < -* 0"( u.r. '-#$. +entru scoaterea


6/35

de la pastrare, usturoiul trebuie sa fie supus la o preincalzire progresiva in camere speciale in care

s-a facut presortarea.

%n spatiile cu ventilatie naturala, usturoiul se pastreaza in lazi de tip +. 2cestea se stivuiesc dupa

sistemul lax pana la inaltimea de !, m. +entru o buna circulatie a aerului, intre peretii spatiului de

pastrare si marginile stivelor se lasa un spatiu liber de aproximativ &0 cm.

Pastrarea si &on$itionarea ara"i&%l%i

"ultura cepei, folosind ca material de inmultire arpagicul, ocupa circa #$ din suprafata cultivata

cu ceapa, de unde necesitatea cunoasterii cerintelor de pastrare a arpagicului.

Fluxul tehnoloicde pastrare a arpagicului cuprinde urmatoarele verigi importante: recoltarea,

preconditionarea, transportul, conditionarea, pastrarea, scoaterea de la pastrare.

Recoltareaarpagicului se face dupa aceleasi principii ca la ceapa.

!mbalarease face in saci cu capacitatea de !0 9g.

Conditionarease executa pe cale mecanica inainte de introducerea la pastrare.

2rpagicul se pastreaza in depozite cu ventilatie mecanizata, cu refularea aerului prin pardoseala. %n

vederea depozitarii, arpagicul se ambaleaza in lazi de lemn tipul %7, iar depozitarea se face

paletizat pe palete cu montanti. +aletele cu lazi se stivuiesc compact in stive bloc pe * nivele pana

la inaltimea de &,! m.

Conditiile de pastrare"Temperatura optima de pastrare este de - 1, < 0

0

"( u. r. )-'0$.2rpagicul necesita o buna ventilatie. 4urata de pastrare este de )-' luni august-martie3. La

scoaterea de la pastrare, in vederea livrarii arpagicul se conditioneaza si se ambaleaza in saci de !0

9g pe soiuri si calibre: calitatea % '-1& mm( calitatea a %% a 1&-!0 mm( calitatea a %%% a !0-! mm.

Pastrarea si &on$itionarea ra(%l%i

+razul se valorifica in doua clase de calitate: calitatea % si a %% a.

La pastrare se introduce numai praz de calitatea %, cu o lungime minima de !00 mm si diametru

minim de ! mm. +artea alba trebuie sa fie de minimum 1* din tulpina falsa.

Fluxul tehnoloicrespecta operatiile fluxului general de valorificare in stare proaspata a legumelor

cu urmatoarele particularitati:

Recoltarea se face manual cu autorul cazmalelor sau furcilor de scos radacinoase. /omentul de

recoltare este toamna tarziu pana la inceputul lunii noiembrie.

Conditionarease face inainte de pastrare si consta in sortarea dupa calitate, fasonarea prin

scurtarea frunzelor la 1-* din lungime si a radacinilor dupa o prealabila scuturare de pamant.

Transportulse executa in ambalae de tip +.

Pastrareaprazului se face in santuri si in unele cazuri in depozite frigorifice.


7/35

4upa pregatirea santurilor, prazul se aseaza in randuri fir cu fir, la 1-! cm distanta unul de altul, pe

latimea acestora, in pozitie inclinata. 4upa ce se aseaza primul rand, acesta se acopera cu pamant,

la baza frunzelor verzi dupa care se aseaza cel de-al doilea rand, acoperindu-se si acesta. 6e

continua astfel pana la capatul santului.

+entru a se usura scoaterea prazului de la pastrare, de obicei peste baza tulpinilor se pune un stratde nisip cu grosimea de 10-1 cm si apoi se completeaza cu pamant pana la nivelul solului.

4easupra santului se aseaza un strat protector de paie sau coceni cu grosimea de !-*0 cm. %n

unele situatii se poate intrebuinta, pentru protearea santului si folie de polietilena. +razul se mai

poate depozita in santuri si in snopi care se stratifica vertical in santuri si se proteeaza cu paie sau

coceni. 4urata de pastrare a prazului in santuri este de -) luni.

4upa scoaterea de la pastrare, prazul se conditioneaza prin indepartarea a 1-! frunze, scurtarea

frunzelor verzi si retezarea radacinilor la 0,0 cm. %n unele situatii, prazul poate fi pastrat temporar,

in cantitati mici in depozite frigorifice. +rin pastrarea in astfel de depozite se inregistreaza pierderi

cantitative mari ce pot aunge la *0$. %n aceste depozite, prazul se pastreaza in ambalae de lemn

de tip + pe o perioada de maximum 1-1, luni.

#ivrarease face in snopi sau legaturi desfacute, forma sub care se si comercializeaza.

,-. TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A LEGUMELOR

RADACINOASE

2ceasta grupa cuprinde un numar relativ mare de specii: morcovul, patrunelul, pastarnacul, telina,

sfecla rosie, ridichile, scortonera si barba caprei.

Fluxul tehnoloicde pastrare a radacinoaselor cuprinde operatiile fluxului tehnologic general devalorificare in stare proaspata si anume: recoltare, transport, conditionare, pastrare de lunga durata,

conditionarea si ambalarea in vederea valorificarii.

Recoltarease face atunci cand radacinile au peridermul complet format fara inceput de lemnificare

si au auns la marimea si forma caracteristica soiului. ecoltarea se face mecanizat sau manual

intr-o singura repriza. ecoltarea mecanizata se face cu dislocatorul de radacinoase 4L-&3 dupa

care radacinile se scot manual din sol sau cu combina de recoltat radacinoase "-13.

Conditionareadupa recoltare consta in sortare calitativa si fasonarea radacinilor decoletare3 prin

taierea frunzelor la 1-! cm deasupra coletului. 4upa conditionare, radacinoasele sunt introduse in

ambalae de trasnport si depozitare si se transporta la locul de pastrare. %n cazul in care nu sedepoziteaza imediat, pentru a evita pierderile de apa produsul se acopera cu frunzele rezultate de la

decoletare. Transportul se executa numai cu miloace de transport acoperite.

4atorita particularitatilor anatomice mentionate, care afecteaza capacitatea de pastrare,

radacinoasele se impart in doua grupe: radacinoase perisabile morcov, patrunel, pastarnac, telina3

si radacinoase cu rezistenta buna la pastrare sfecla rosie si ridichile3.

Pastrarea si &on$itionarea ra$a&inoaselor %sor erisa+ile

. Pastrarea radacinoaselor in depozite frigorifice

%n aceste depozite, radacinoasele se depoziteaza in ambalae de tip + sau lazi paleta.


8/35

4epozitarea trebuie facuta in maximum doua zile dupa recoltare. %nainte de depozitare

radacinilen% se sala, ele introducandu-se in ambalae asa cum au rezultat de la conditionare.

4epozitarea radacinoaselor se face cu respectarea principiilor mentionate la depozitarea produselor

in ambalae. +entru asigurarea unei bune circulatii a aerului, intre peretii celulei si marginile

stivelor de ambalae se lasa spatii de !0 cm. 6e mai pot utiliza ca ambalae si lazile de lemn de tip

4 si din plastic.

Temperatura optima de pastrare este de 0 < = 1 0"( u.r. este de 50-5$. Lumina trebuie sa

lipseasca. 4urata de pastrare este de -) luni. 6istarea procesului de pastrare are loc cand produsele

incep sa-si piarda aspectul de proaspat.

Pastrarea radacinoaselor in santuri

%n acestea, radacinoasele se pastreaza prin stratificare si nestratificare. +astrarea in santuri prin

stratificare se face folosind un amestec de #0$ pamant si !0$ nisip sau numai nisip.

adacinile se introduc in sant in pozitie orizontala sau verticala pe un singur rand cat maiordonat. 6traturile de radacini alterneaza cu straturile de amestec de pamant cu grosimea de circa

cm. 2mestecul de pamant sau nisip pentru stratificare trebuie sa fie umed iar produsele trebuie sa

fie bine acoperite cu acesta. La nivelul solului santurile se acopera cu paie si apoi cu straturi

succesive de pamant, pe masura ce timpul se raceste. +astrarea radacinoaselor in santuri prin

nestratificare este similara cu metoda de mai sus cu deosebirea ca, in santuri se instaleaza sistemul

de ventilatie naturala.

Pastrarea radacinoaselor in brazda

+astrarea radacinoaselor in brazda se aplica la morcov, patrunel si telina, in regiunile cu ierniblande si cu zapada abundenta. +e terenul pregatit, in prealabil ca la silozuri3 se deschid pe

masura insilozarii brazde cu lungimea de 1 metri si latimea de 1,-! m. +e suprafata acestora se

deschid cu sapa, rigole in care radacinile se aseaza in pozitie verticala cu coletul la -# cm sub

nivelul solului. 4upa asezarea radacinilor, acestea se acopera cu un strat de pamant obtinut prin

deschiderea unei noi rigole. 6e continua astfel pana cand se completeaza intreaga suprafata a

brazdei. %ntre doua brazde se lasa o distanta de 1 m iar, intre randurile de brazde o alee de &- m.

"and temperatura mediului incepe sa scada, brazdele se acopera cu un strat de paie de 1 cm.

2cesta se indeparteaza cand temperatura din timpul noptii aunge la valoarea de =&0".

Pastrarea si &on$itionarea ra$a&inoaselor &% +%na re(istenta la astrare

2ceasta grupa de radacinoase din care fac parte ridichile de iarna si sfecla rosie se pastreaza in

silozuri cu sistem de ventilatie si depozit frigorific.

6fecla rosie se introduce in siloz cu coletul spre exterior, formand astfel un fel de pereti netezi in

interiorul carora, radacinile se depoziteaza in vrac.

S&oaterea $e la astrare a ra$a&inoaselor

+entru valorificare, radacinoasele se scot de la pastrare si se conditioneaza. %n cazul radacinilor

pastrate in depozite frigorifice, acestea trebuiesc aduse la temperatura existenta in hala de

conditionare, pentru evitarea aparitiei condensului. 2ceasta preincalzire se face prin depozitareatemporara a ambalaelor cu produs, pe culoarul tehnologic sau in celulele libere.


9/35

%n ceea ce priveste conditionarea, radacinile se spala-operatie obligatorie care se poate executa

mecanic cu masinile de spalat radacinoase /6-1 si /6-* si cu masina de spalat cu ventilator.

4upa spalare, radacinile se sorteaza si se ambaleaza in lazi de tip +, 4, din plastic model %%% si %7

sau se pot preambala in pungi de polietilena sau saculeti din fibra textila de diferite capacitati

0,!0 - 0,009g3.

,,. TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A TU*ERCULILOR DE

CARTOF

"artofii sunt considerati plante legumicole, datorita specificului tehnologiilor de cultura si a

modului de valorificare.

Conditii de calitate"La pastrare se introduc numai tuberculi care apartin soiurilor tarzii. "artofii de

toamna pentru consum alimentar se valorifica in * clase de calitate: calitatea %, a %% a, si a %%% a.

Tuberculii din calitatile %% si a %% a trebuie sa fie sanatosi cu pielita suberificata, curati, turgescenti,

zvantati, fara lovituri mecanice, neincoltiti, neinverziti, neatacati de boli si daunatori.

4e obicei se pastreaza tuberculi milocii ca marime #0-1!0 g3

Fl%%l te!nolo"i&cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, presortarea la locul de productie,

transportul, receptia cantitativa si calitativa, presortarea, tratarea cu inhibitori de incoltire,

depozitarea, pastrarea, conditionarea in vederea valorificarii, preambalarea si valorificarea.

Recoltarea, se face la momentul optim cand tuberculii au auns la maturitatea deplina, au

peridermul complet format, ! * din vrei s-au uscat iar, restul s-au ingalbenit. +rin taiere

tuberculii trebuie sa aiba aspect zvantat iar, stolonul trebuie sa fie lipsit de turgescenta. %nainte derecoltare se pot face tratamente chimice pentru distrugerea vreilor, folosind preparatul

?@L;?, in cantitate de !-* lha sau pe cale mecanica cu masina de tocat vrei /T7 - &. +rin

aceasta lucrare se grabeste maturarea tuberculilor. Tuberculii se pot recolta, cand vremea este

frumoasa, iar temperaturile sunt mai mari de ' 0". ecoltarea se face mecanizat cu combina ""-

1!, semimecanizat cu masinile de scos cartofi ?-)&5 si /-1 si manual. ecoltarea poate fi

organizata in flux continuu de recoltare-transport-depozitare.

Presortareapermite inlaturarea resturilor vegetale si a pamantului aderent, precum si a tuberculilor

depreciati. +resortarea se executa manual, semimecanizat sau mecanizat, la locul de productie sau

la un punct intermediar de presortare %6%"-*03.

Transportulse realizeaza in functie de distanta cu miloace auto si pe calea ferata. "artofii pot fi

transportati in vrac, lazi-paleta sau saci.

4escarcarea cartofilor se face direct in depozite in buncare cu capacitatea de - *0 t. +entru

vagoanele de cale ferata exista instalatii construite special sub calea ferata, cu preluarea intregii

cantitati si distribuire mecanizata selectiva 6tanescu 2. si colab.,1553.

Presortarea la locul de depozitare se face in scopul indepartarii tuberculilor vatamati in timpul

transportului. Totodata se poate face si operatia de calibrare. 4imensiunile optime ale tuberculilor

in vederea pastrarii sunt de 0-#0 mm diametru.


10/35

Tratarea cu inhibitori de incoltirese ustifica doar pentru anumite soiuri care germineaza mai usor

in depozite, sau in vederea asigurarii unei perioade maxime de pastrare, in conditii in care

temperatura de pastrare este oscilanta favorizand aparitia coltilor. 6e utilizeaza inhibitori autorizati

pe plan european care impiedica cresterea ochilor cum ar fi: A?%/ 6T+ pulbere care se

administreaza prin pudrare, 1 9gt( L8B2;, 2;T%6+8T, 6L?;%4., etc. +entru efectuarea

tratamentelor se folosesc generatoare care pulverizeaza substantele respective in circuitul deventilare, dupa care se opreste ventilatia timp de de ore. 2ceste tratamente nu se aplica

tuberculilor pastrati ca material saditor. Tuberculii de cartof se pastreaza in depozite specializate

cu ventilatie mecanica, depozite frigorifice si in santuri si silozuri.

Pastrarea &arto'%l%i in $eo(ite &% #entilatie me&ani&a

%n aceste depozite, tuberculii se pastreaza in vrac cu inaltimea de & m.

%n timpul pastrarii cartofilor, ventilatia trebuie diriata in asa fel incat sa se respecte perioade de

pastrare in care aceasta este diferita ca durata. 2ceste perioade sunt:

- perioada de zvantare, incepe imediat dupa inchiderea celulei, ventilatia avand rolul

de a usca tuberculii care au fost umezi la introducerea in celula. 4ureaza * - zile, in

care se ventileaza continuu cu aer din afara la temperatura de 1 - !00" si o umiditate

relativa de ' - #$. %n cazul cand aerul exterior este umed se face ventilatie in circuit

inchis.

- +erioada de vindecare a ranilor, dureaza aproximativ 10 - 1 zile. 6e face pentru a

asigura conditii optime pentru vindecarea ranilor prin formarea peridermului de rana si

suberificarea coii. 6e utilizeaza aer la temperatura de 1 - !00" si o umiditate relativa

de #$. ;oaptea, se recomanda ventilarea cu amestec de aer din interior si exterior.

- +erioada de racire consta in scaderea temperaturii tuberculilor pana la valoarea

temperaturii de pastrare. 4urata acestei perioade este de *0 -)0 de zile, iar timpul zilnic

de ventilatie este de # - 1! ore din !& in mai multe reprize. 4urata acestei perioade este

variabila in functie de conditiile climatice din mediul exterior.

- +erioada de pastrare propriu-zisa cu durata intre * si ) luni urmareste mentinerea

regimului de pastrare la valorile optime si pe cat posibil constante. 7entilatia se face cu

aer racit a carui temperatura trebuie sa fie mai scazuta cu 1 - ! 0" decat cea a

tuberculilor. Temperatura optima de pastrare este de * - 0".

- +erioada de preincalzire se face inainte cu doua saptamani de scoaterea tuberculilor

din celule, timp in care se ridica temperatura acestora la nivelul de ' - 100".

6coaterea cartofilor din celule se face mecanizat cu autorul benzilor rulante, acestia fiind condusi

in sala de conditionare, unde se face sortarea, calibrarea si ambalarea lor. "alibrarea se face

mecanizat cu diferite tipuri de masini /6", A6+, A6 -10, Cabelman3.

Pastrarea t%+er&%lilor in $eo(ite 'ri"ori'i&e

"onform acestei tehnologii tuberculii de cartofi se depoziteaza in ambalae cum ar fi lazile paleta,

lazile de tip + paletizate si pentru intervale scurte de timp saci de plasa sau de iuta. Lazile paleta sestivuiesc pe )-# nivele, spatiile dintre palete fiind orientate paralel cu directia de refulare a aerului


11/35

racit. Lazile de tip + se paletizeaza in sistem tesut, orizontal x & randuri. 6aci se aseaza pe palete

cu montanti dupa sistemul tesut sau intrepatruns. +astrarea in vrac se poate face numai in celulele

frigorifice cu ventilatie prin pardoseala, grosimea vracului fiind de & - , m. 8mplerea celulelor

se face in timp cat mai scurt respectandu-se distantele caracteristice sistemului de stivuire.

7entilatia in depozit trebuie sa respecte perioadele de pastrare zvantarea, cicatrizarea ranilor sipreracirea3. +astrarea dureaza ' - # luni, temperatura de pastrare fiind de * - 0" la o umiditate

relativa de #0 - #$.

Pastrarea t%+er&%lilor $e &arto' in sant%ri si silo(%ri

%n santuri cartofii se pastreaza in vrac, umplerea acestora facandu-se prin rasturnare folosind cosuri

din nuiele sau lazi din lemn. "oncomitent cu umplerea santurilor se pun cosurile de aerisire si

tuburile in care se gasesc termometrele.

6ilozurile de cartofi se realizeaza prin asezarea cartofilor fie pe suprafata delimitata anterior, fie in

sapatura facuta in sol. data cu realizarea silozului se instaleaza si sistemul de ventilatie. 4upaumplere santurile si silozurile se tin descoperite !-* zile timp in care tuberculii se zvanta, dupa care

incepe acoperirea acestora cu straturi succesive pe masura ce scade temperatura aerului.

2coperirea definitiva se face cand timpul s-a racit, temperatura aerului avand valori de ! - * 0".

4upa terminarea acoperirii la fiecare sant sau siloz se fac canale de evacuare a apei, distantate la

!-*0 cm.

Pastrarea t%+er&%lilor $e &arto'i $estinati in$%striali(arii

Tuberculii de cartof pentru prelucrare industriala apartin unor soiuri care corespund calitativ

acestor intrebuintari cum ar fi: "ati, "olina, /uncel, /uresan, ;icola, 4esirDe, ?ba, etc.

%n timpul depozitarii, problema principala este evitarea acumularii glucidelor hidrosolubile la

temperaturi coborate eceanu 4,.!0003. "artofii pentru industrializare se pastreaza in celule de

capacitate mare, iar pastrarea se face in vrac. Temperatura de pastrare este de !-) 0" si u.r. #-50$.

rdinea de prelucrare se stabileste in functie de starea de pastrare, avand prioritate tuberculii cu

capacitate de pastrare mai mica.

Pastrarea t%+er&%lilor $e &arto' 'olositi &a material sa$itor

%n acest caz depozitarea se poate face diferentiat, asigurand cele mai bune conditii de pastrareloturilor cu valoare biologica ridicata si soiurilor care sunt mai sensibile.

%n acest caz este obligatorie pastrarea paletizata in celule frigorifice la temperaturi de ! - * 0" si

u.r. #-5$. 4urata de pastrare este de #-5 luni in functie de necesitati.

%n zonele de productie traditionale tuberculii se pot pastra in depozite specializate, cu ventilatie

mecanica. 4epozitarea se face in vrac cu inaltimea de *m. +erioadele pastrarii sunt similare

tuberculilor de consum. 6coaterea de la pastrare trebuie declansata cu *0 de zile inaintea plantarii,

in vederea conditionarii finale. Tuberculii sunt calibrati pe ! categorii si se ambaleaza in saci de

iuta.


12/35

,/. TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A LEGUMELOR DIN GRUPA

VER0EI

4in aceasta grupa fac parte varza alba, varza rosie, conopida si gulia. %mportanta lor alimentara

rezulta din diferitele moduri de folosire in alimentatie. 6e pot consuma ca atare sau divers

prelucrate prin murare, congelare, deshidratare sau acidifiere artificiala.

Te!nolo"ia $e astrare si &on$itionare a #er(ei &aatani

4in aceasta grupa, fac parte varza alba, varza rosie si varza de ruxelles.

Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspata cuprinde urmatoarele aspecte:

Recoltareaecoltarea se face manual, prin mai multe treceri la soiurile timpurii si prin 1-! trecerii

la cele de toamna. "apatanile bine formate, se taie neted cu cotor de 1 cm de la cocean, cu 1-!

frunze de protectie si se pun in ambalae de lemn de tip + sau lazi paleta. +entru culturi uniforme si

omogene, pe suprafete mari se poate practica si recoltarea mecanizata sau semimecanizata, caz incare productia se livreaza pentru industrializare sau consum imediat.

$anipularea si transportulse fac in ambalaele de recoltare, care pot servi si pentru depozitare, iar

productia pentru consum imediat si industrializare se poate transporta si in saci sau vrac. +e

distante mici si medii se utilizeaza pentru transport miloace auto cu prelata iar pentru transport pe

distante mari se recomanda transport in vrac pe cale ferata

Conditionareaverzei cu prinde: presortarea, sortarea si calibrarea.

+resortarea se efectueaza concomitent cu recoltarea esalonata. 6e aleg capatanile intregi, cu aspectproaspat, necrapate, curate zvantate cu cotorul sanatos si frunzele de protectie bine prinse.

"onditionarea din toamna poate fi definitiva la varza pentru consum imediat. +entru pastrare se

executa manual sau semimecanizat sortarea si calibrarea. 6e realizeaza astfel curatarea de frunzele

ranite si gruparea capatanilor pe clase de calitate.

La calitatea % se accepta usoare defecte sau vatamari care nu provoaca deprecieri, iar greutatea

minima pentru varza alba este de 0,-0,) 9g la soiurile timpurii, 1 9gbucata la soiurile de vara si !

9g bucata la soiurile de toamna. +entru varza rosie, soiurile timpurii vor avea cel putin 0,)

9gbuc., iar cele tarzii 1 9gbuc. 7arza de ruxelles se poate conditiona prin curatare, fara cotor, cu

verzisoare de minimum 10 mm diametru, sau se lasa necuratata, cu cotorul taiat neted, daca

verzisoarele au peste !0 mm diametru eceanu 4., !0003.

Pastrareaverzei de capatana se face in spatii frigorifice, spatii ventilate mecanic, spatii

improvizate si silozuri de suprafata. +astrarea moderna se efectueaza in depozite frigorifice, care

limiteaza pierderile si deprecierile, asigurand mentinerea calitatii timp de & luni. 8mplerea

celulelor se face in maximum 1-! zile, capacitatea optima a celulelor de pastrare fiind de !0 t, cu

loturi cat mai omogene. 2mbalaele de pastrare sunt lazi de tip + sau lazi paleta stivuite pe

inaltimea de ) m, astfel incat sa permita o buna circulatie a aerului. "onditiile de pastrare sunt:

temperatura -1 < 00" si u.r. #-50$. %n vestul ?uropei temperatura de pastrare este aceeasi dar

umiditatea relativa aunge la 5$ prelungindu-se durata de pastrare pana la luni. +astrarea in

atmosfera controlata cu !-*$ !si *-$ "! la -1 < o0" si u.r. 5$ face posibila pastrarea pana

la ) luni.


13/35

+astrarea in spatii cu ventilatie naturala se face in magazii, soproane sau unele constructii de

zidarie. %n aceste spatii varza, se pastreaza in ambalae de lemn de tip +, stivuite in cruce pe )-#

nivele, pana la inaltimea de 0,# m de la tavan. 6tivele de lazi vor avea latimea de m, iar intre ele

se lasa culoare de acces de 0,# m latime. "and temperatura scade sub -1 0", ambalaele se acopera

cu rogoini.

7arza se mai poate pastra si in vrac, caz in care, capatanile sunt aranate cu cotorul in sus, in

gramezi cu latimea de 1,! - ! m, inaltimea de 1,* - 1, m si lungimea corespunzatoare spatiului

disponibil. +entru accesul aerului, gramezile de varza se vor aseza pe un gratar de lemn, distantat

de pardoseala cu 1 - !0 cm. 7racul se acopera cu paie uscate in grosime de ! - *0 cm.

+astrarea in spatii cu ventilatie mecanica se face in spatiile cu refularea aerului prin pardoseala. %n

acest caz varza se depoziteaza in vrac, in gramezi cu latimea de 1, - !m, inaltimea de 1, m si

lungime variabila ce poate aunge la & m. @ramezile de varza se aseaza pe gratare de lemn care

permit accesul aerului din pardoseala in stratul de produs. %ntre gramezi se lasa culoare de acces cu

latimea de 1 m. Temperatura de pastrare este de 00".

+astrarea verzei in silozuri se face in silozuri de suprafata sau semiingropate la !0 - *0 cm

conform 6T263. 7arza este depozitata in vrac prismatic cu cotorul spre interior formand niste

pereti in interiorul carora, capatanile se depoziteaza prin rasturnarea ambalaelor. "oncomitent cu

depozitarea se instaleaza si sistemul de ventilatie. 4istanta dintre doua silozuri este de * m, iar

pentru scurgerea apei din precipitatii se executa rigole de scurgere. 6ilozurile se acopera lateral cu

paie 10 - 1 cm3, lasandu-se coama descoperita pentru zvantare, aceasta acoperindu-se cu folie de

polietilena doar cand ploua.

2coperirea definitiva se face la venirea temperaturilor negative. "oncomitent cu scaderea

temperaturii, stratul de paie acoperitor se ingroasa dar nu cu pamant.

"apatanile de varza se mai pot pastra temporar si pe rampele de descarcare ale depozitelor in caz

de supraproductie3. %n acest caz, varza se depoziteaza in ambalae lazi de tip +3 stivuite dupa

sistemul in cruce. 6tivele cu produs se proteeaza cu rogoini. ampele de descarcare trebuie sa fie

prevazute cu copertine pentru protectie impotriva precipitatiilor.

6istarea pastrarii si livrarea se executa pe masura cererii si implica acomodarea capatanilor cu

temperatura de livrare, prin intermediul culoarului tehnologic sau al salilor de sortare in scopul

evitarii aparitiei condensului.

%n vederea valorificarii, capatanile se conditioneaza prin indepartarea frunzelor exterioareingalbenite, improspatarea taieturii de la cotor. 6e elimina capatanile crapate.

Livrarea si desfacerea se face in vrac, sau in ambalae de transport. Livrarea la export se face in

saci de culoare verde sau lazi.

Te!nolo"ia $e astrare entr% &onoi$a

Recoltarea se efectueaza in faza de inflorescenta compacta, cand a auns la marimea caracteristica

soiului. "onopida de vara si de toamna trebuie sa aiba diametrul mai mare de 1! cm, iar ultimele

recoltari trebuiesc efectuate inainte de aparitia temperaturilor negative. ecoltarea se executa

manual sau mecanizat atunci cand se cultiva hibrizi cu maturare uniforma. peratia se executa


14/35

esalonat prin ) - # treceri la interval de & zile, taindu-se inflorescenta cu & - ) frunze de protectie,

cu cotor sub ultima frunza.

Presortarease face in camp. 6e aleg capatanile turgescente, intregi, sanatoase. ;u se admit

inflorescente ingalbenite, cu arsuri provocate de soare, cu puf umed sau gras la atingere. 6e evita

pe cat posibil manipularile datorita perisabilitatii produsului.

Conditionarease executa fie in camp, fie la centrul de preluare prin fasonarea varfului in functie

de modul de prezentare.

"onopida se valorifica in trei clase de calitate si anume:

- calitatea extra cu exemplare tipice soiului, bine formate, tari, de culoare alba

uniforma, lipsite de orice defect(

- calitatea % cu inflorescente intregi, de culoare alba sau alb galbuie, lipsite de pete,

urme de inghet si lovituri(

- calitatea a %% a admite inflorescente usor deformate, mai putin stranse, de culoare

galbuie, cu usoare urme de expunere la soare, usor umede.

!mbalarea se face cu inflorescentele spre interior si cu frunzele spre exterior, in lazi de tip + si %%

sau in lazi gratar, egalizate la 1 9g.

%epozitarease face in ambalae prin stivuire pe palete.

Pastrarea temporara: la temperatura normala, inflorescentele isi pierd calitatea in &-) zile.+astrarea temporara se poate face numai in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau

atmosfera controlata. +e durata scurta de timp conopida se poate pastra la - 10 0" si u.r. #$.

+astrarea pentru inflorescentele de calitatea % se poate face pe o perioada de !-& saptamani la 0 -

!0" si u.r. 50 - 5&$. +astrarea in atmosfera controlata asigura o buna mentinere a fermitatii si

culorii timp de * - ) saptamani, la 00" si u.r. 5$, cu un amestec tip %% cu *$ !si $ "!.

+entru aceasta se folosesc inflorescente ambalate in folie FourE "l., 155&3.

,1. TEHNOLOGIA DE PASTRARE A SEMINTELOR DE LEGUME

+entru mentinerea facultatii germinative a semintelor, acestea trebuiesc pastrate in conditii

optime de temperatura si umiditate. +roducerea, controlul calitatii, pastrarea si comercializareasemintelor sunt reglementate la noi in tara prin Legea '5.

Fluxul tehnologic de conditionare si pastrare a semintelor de legume cuprinde urmatoarele

operatii: recoltare, uscare, transport, extragere, conditionare, ambalare, pastrare, livrare.

Recoltarease face la maturitatea fiziologica, cand semintele au auns la marimea, forma si

culoarea caracteristica speciei si sunt capabile sa germineze. ecoltarea prematura duce la

obtinerea de seminte de calitate inferioara, cu facultate germinativa slaba si umiditate ridicata.

La numeroase specii recoltarea este esalonata, iar la unele specii se asigura o perioada de

postmaturare a semintelor. %n functie de specie, recoltarea se poate face prin: taiere manuala in mai


15/35

multe etape ceapa, telina, varza, marar3( secerare spanac, salata, leustean3( smulgere fasolea de

gradina3( mecanic mazare3( cules esalonat ardei, tomate, pepeni galbeni3.

La speciile care emit tulpini florifere si leguminoase, dupa recoltare, se efectueaza uscarea.

2ceasta se face, in functie de conditiile climatice, pe folii de plastic sau prelate in aer liber sau

spatii acoperite. 8scarea dureaza cateva zile, timp in care semintele aung la o umiditate de 1&-1)$. "oncomitent are loc si maturarea semintelor care nu si-au desavarsit coacerea.

4upa recoltare si uscare urmeaza extraerea semintelorcare se face diferit in functie de

specie.

+entru mazare si fasole, extragerea semintelor se face prin batozare sau treierare cu combina

de cereale modificata corespunzator. 6emintele de tomate se extrag cu autorul pasatricei. +lantele

de ceapa, salata, morcov se treiera cu batoze speciale pentru seminte mici. 6emintele de ardei se

extrag manual sau mecanic.

Conditionareasemintelor consta in sortare si calibrare. +entru aceasta se utilizeazavanturatoare si selectoare, care separa semintele dupa marime si greutate. "onditionarea se face

diferit in functie de specie. 4e exemplu la semintele de morcovi este necesara indepartarea

perisorilor, operatie care se executa cu masina eiber.

%n vederea pastrariiambalarea semintelorse face in saci care se egalizeaza la ! - &0 9g.

2cestia se marcheaza cu etichete si la interior si la exterior, dupa care sunt transportati la depozit

cu miloace auto inchise.

Pastrarea semintelorse face in depozite specializate si magazii.

4epozitele specializate au capacitatea de 1000 t dintre care, #00 t pentru seminte mari.

6uprafata de depozitare reprezinta )0$ din suprafata totala a depozitului.

+entru depozitare, sacii se stivuiesc pe palete x 3. +aletele se stivuiesc in depozit pe *

nivele, pana la inaltimea de &,* m rezultand o incarcatura de !, tm!la semintele mari si 1,) tm!la

semintele mici. Loturile se aseaza individualizat pe categorii si proveniente.

%ntre stivele de palete se lasa spatii de 10 cm, iar intre pereti si marginile stivelor de )0 cm,

pentru a favoriza circulatia aerului. "entral se lasa un culoar de circulatie a moto si

electrostivuitoarelor de *, m latime.

"antitati reduse de seminte se pot pastra in magazii construite din zid, prevazute cu ferestre

pe peretii lungi prin care se realizeaza ventilatia naturala.

2cestea trebuiesc pregatite prin dezinfectare si deratizare. 4epozitarea se face prin stivuirea

sacilor in sistem tesut. 6tivele vor avea &-# saci vara si )-10 saci iarna.

"onditiile optime de pastrare sunt: temperatura -& < = &0" si u.r. cat mai scazuta '0$3

@herghi 2 si colab., 155&3. 4urata de pastrare este de la recoltare la semanat.

%n timpul pastrarii umiditatea semintelor nu trebuie sa depaseasca anumite limite prevazute

in 6T26 uri pentru fiecare specie3.


16/35

%n vederea livrarii, comercializarii, semintele se ambaleaza si in unele situatii se face tratarea

acestora. Tratarea semintelor se face prin prafuire sau cu suspensii umede de fungicide Thiram,

enomEl3 sau insecticide. 6emintele se trateaza si inainte de semanat.

La unele specii, inainte de ambalare, se executa si o conditionare speciala cum ar fi: draarea

semintelor sau selectia aditionala pentru garantarea facultatii germinative si uniformitatii invederea semanatului de precizie.

2mbalaele in care se introduc semintele sunt constituite din saci si pungi de hartie de

capacitati diferite, in functie de marimea semintelor si cantitatea necesara la hectar.

2mbalaele se eticheteaza, iar pe eticheta sunt specificate: specia, categoria biologica,

provenienta, puritatea biologica si facultatea germinativa. 8neori sunt specificate si durata de

vegetatie, epoca de semanat, etc.

,2. . TEHNOLOGIA DE PASTRARE A CAPSUNELOR SI A FRUCTELOR DE AR*USTI

FRUCTIFERI

"apsunele si fructele de arbusti fructiferi sunt mult solicitate pe piata interna si externa. 4in

aceasta grupa, foarte perisabile sunt capsunele, zmeura, murele, unele soiuri de afine, agrise si

coacaze.

. Te!nolo"ia astrarii in stare roasata a &as%nelor

Recoltarea se face la grade de maturitate diferite in functie de destinatia de consum si durata

transportului, deoarece capsunele isi desavarsesc maturarea si dupa recoltare. ecoltarea se

executa cu foarte multa atentie, manual prin rasucire si desprindere de caliciu cu codita. 6e evitapresarea sau strivirea fructelor intre degete. ecoltarea este esalonata in -' reprize la interval de

!-* zile intre ele. 6e face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua sau seara.

%n vederea valorificarii in stare proaspata, capsunele sepreambaleazadirect in cosulete de

material plastic cu capacitati diferite !0-00g3 si apoi, se ambaleaza in ladite suport de tip platou

" 6T26 &)!&-#3.

+entru consum in stare proaspata se vor utiliza numai fructe de calitatea %, uniforme, cu

codita si caliciu, diametru ecuatorial minim ! mm, curate si fara defecte.

6e mai pot utiliza pentru ambalare cosulete de material plastic incluse in folie pelicularaperforata flo-pac93. %n cutiile de carton cosuletele de plastic se araneaza in randuri suprapuse

izolate intre ele cu carton.

+entru prelucrare industriala se utlizeaza fructe provenite din recoltare mecanica, sau o

singura recoltare manuala, fara calibrare admitandu-se lipsa caliciului si a coditei. 2cestea se

ambaleaza in ladite de trasnport din lemn de tip platou cu capacitate de )-# 9g.

/anipularea produsului trebuie efectuata cu atentie datorita perisabilitatii accentuate,

fructele nesuportand transvazari repetate si socuri mecanice.


17/35


18/35

Te!nolo"ia $e astrare in stare roasata a &ireselor si #isinelor

Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspata cuprinde: recoltarea, sortarea, trasnportul,

pastrarea temporara si valorificarea.

Recoltareapentru consum in stare proaspata se face manual cand fructele au auns la maturitateadeplina, dar sunt in masura sa suporte transportul si manipularile. Fructele nu isi continua

maturarea dupa recoltare si au o rezistenta mica la trasnport si manipulari.

"oncomitent cu recoltarea se efectueaza sipresortarea. %n acest sens, se aleg fructe sanatoase,

curate, cu peduncul, fara urme de atac de boli si daunatori sau defecte provocate de agenti externi.

+entru consum in stare proaspata ciresele si visinele se clasifica in doua clase de calitate: extra si %.

+entru cirese, calitatea extra cuprinde fructe normal dezvoltate cu insusiri caracteristice soiului,

fara nici un defect si diametru de minim !1 mm. +entru calitatea % se admit deformari si unele

variatii in ceea ce priveste culoarea caracteristica iar diametrul minim este de 1# mm.

+entru visine calitatea extra impune un diametru minim de !0mm, iar calitatea % un diametru

minim de 1# mm 6T26 )&!&-#&3.

4in ambalaele de recoltare constituite din cosuri sau galeti de plastic fructele sunt trecute in

ambalaele de transport si livrare, reprezentate de ladite de tip platou cu capacitatea de -10 9g,

curate, uscate, de preferinta noi. 2cestea se captusesc cu hartie pergament 6T26 &)!&-'13.

Transportulpe distante mici se face cu autorul camioanelor cu prelata, iar pe distante medii si

mari cu miloace frigorifice sau izoterme. %n acest fel se efectueaza si preracirea la temperaturi de

-'

0

".

Pastrareain stare proaspata este temporara si se efectueaza in depozite frigorifice.

6e depoziteaza in ambalaele de valorificare paletizate sau stivuite. +aletele cu lazi se stivuiesc pe

un singur nivel pentru a face posibila circulatia uniforma a aerului.

"onditiile optime de pastrare sunt: temperatura 1-!0"( u.r. 50-5$ si o circulatie moderata a

aerului.

%urata de pastrareeste in functie de soi si este cuprinsa intre 1&-!1 de zile la cirese si -' zile la

visine. %n conditii de atmosfera controlata &-)$ "!( !-*$ !pentru cirese si !-*$ !si *-&$"!pentru visine, durata de pastrare se prelungeste pana la o luna.

#ivrarealoturilor pentru consum se face in conditii de racire. 4esfacerea se face in ambalaele de

transport.

Te!nolo"ia $e astrare in stare roasata a &aiselor si iersi&ilor

Recoltareacaiselor si piersicilor se face cu !- zile inainte ca fructele sa aunga la maturitatea de

consum, cand fructele suporta manipularile si transportul, pe timp uscat, dimineata sau seara.

Fructele isi continua maturarea si dupa recoltare. ecoltarea se efectueaza manual prin rasucire si

desprindere de pe ramura de rod. +entru industrializare, piersicile paviile3 pot fi recoltate mecanicprin vibrare si scuturare soiurile ed Gaven, "ardinal3.


19/35

"oncomitent cu recoltarea se executa sipresortarea conform cu 6T26 *1'#-5! care grupeaza

fructele in trei clase de calitate: extra, % si a%%a.

Calibrareaeste obligatorie pentru fructele de calitatea extra si %( diametru minim &0 mm pentru

caise si minim )0 mm pentru piersici.

!mbalareafructelor se face in ladite de tip platou " sau %, %%, %%%, %7, cu capacitatea de )-1* 9g.

2mbalaele se pot paletiza pe palete cu montanti sau se pot manipula nepaletizate.

Transportulse executa in conditii de preracire sub 100"3 cu miloace izoterme sau frigorifice.

Pastrareacaiselor si piersicilor este doar temporara si se face in depozite frigorifice cu atmosfera

normala sau controlata in maxim 1! ore de la recoltare.

%epozitarease face pe specii. +aletele cu lazi se stivuiesc pe 1-! niveluri, iar ambalaele

nepaletizate se araneaza in stive de #-10.

"onditiile de pastrare sunt: pentru caise temperatura de 0 H 0,0" si u.r. 50$, iar pentru piersici

0 H !0si u.r. 50$.

%urata de pastrareeste de doua saptamani pentru caise soiurile tardive & saptamani3 si !-)

saptamani, in functie de soi la piersici. %n spatiile cu atmosfera controlata *$ !si $ "!, la

temperaturi de 00" si u.r. #$ se poate prelungi durata de pastrare cu !-* saptamani.

%n vederea desfacerii pentru consum se efectueaza o noua conditionare ce consta, la caise in sortare

si preambalare in pungi perforate sau pelicula semipermeabila, iar la piersici pe langa acestea se

poate efectua ambalarea in platouri alveolare, caz in care se executa si calibrarea.

Te!nolo"ia $e astrare in stare roasata a r%nelor

Recoltarease face la momentul optim in functie de destinatia de valorificare, si anume: pentru

consum imediat la maturitatea deplina si cu &- zile inainte de aceasta pentru transport pe distante

mai mari sau pastrare, deoarece fructele isi perfecteaza maturarea si dupa recoltare. 6e recolteaza

pe timp uscat si racoros, pentru consum in stare proaspata, manual. "oncomitent cu recoltarea se

face sipresortarea,care asigura fermitatea, integritatea si curatenia fructelor.

%n ceea ce priveste conditiile de calitate, soiurile de prune se clasifica in doua clase de calitate extra

si %. "alitatea extra admite fructe cu peduncul, fara nici un defect, caracteristice soiului si diametruminim de *-&0 mm. "alitatea % admite usoare defecte de forma, iar pedunculul poate fi rupt sau sa

lipseasca, avand diametrul minim de *0-* mm.

Fructele recoltate se trec din ambalaele de recoltare galeti de plastic, cosuri3 in cele de

valorificare constituite din ladite de tip " sau /. 2cestea se captusesc cu hartie pergament.

2mbalaele se lotizeaza in spatii racoroase, ferite de precipitatii sau razele solare. 6tationarea in

aceste spatii nu trebuie sa depaseasca 1! ore.

Transportulse efectueaza in conditii de preracire sub #0"3 cu miloace izoterme sau frigorifice.


20/35

Pastrarea este temporara si se face in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau controlata. %n

celule ambalaele nepaletizate se araneaza in stive de #-10 ambalae iar cele paletizate se stivuiesc

pe 1-! nivele. La pastrare se introduc numai fructe de calitatea extra.

"onditiile de pastrare. Temperatura de pastrare este diferentiata in functie de soi. 2stfel, soiurile

Tuleu gras, 7inete romanesti, 2gen suporta temperaturi de -1 I 00"( cele din grupa enclod nusuporta decat temperaturi pozitive 0 I 10". 8miditatea relativa este de 50 - 5$.

%urata de pastrareeste de !-* saptamani, putand fi prelungita in conditii de atmosfera controlata

&-)$ "!si *-& $ !3.

La scoaterea de la pastrare, in functie de gradul de maturitate, se poate efectua opostmaturare de

cateva zile, prin mentinerea fructelor la 1-!00" si u.r. #$.

4upa scoaterea de la pastrare, fructele se conditioneaza si se ambaleaza in lazi de tip " sau 6 sau

/ %% din material plastic.

,4. TEHNOLOGIA DE PASTRARE IN STARE PROASPATA A SEMINTOASELOR

Fructele din grupa semintoaselor: merele, perele, gutuile reprezinta proportia cea mai mare din

totalitatea fructelor pastrate la noi in tara. ?le au o capacitate mare de pastrare datorita insusirilor

de compozitie, structura si metabolism.

Te!nolo"ia $e astrare in stare roasata a merelor

4upa caracteristicile comerciale, soiurile de mere se impart in trei grupe: superioare grupa 2,

milocii grupa si obisnuite grupa ".

Fiecare din aceste categorii se imparte in trei calse de calitate: extra, % si a %% a. La pastrare se

introduc mere de toamna si iarna apartinand celor trei categorii de calitatea extra si %.

$omentul optim de recoltarese stabileste in functie de zona de cultura si specificul soiului cu

autorul unor determinari si analize de laborator. 6e apreciaza, astfel pigmentatia merelor( se

evidentiaza amidonul din fructe, acesta trebuind sa fie prezent pe sectiunea fructelor in proportie

de &0-)0$.

Recoltarea seexecuta manual prin rasucire si desprindere de pe ramura de rod, cu peduncul,

evitandu-se smulgerea si lovirea fructelor. ecoltarea se face pe timp uscat. 6oiurile de toamna siiarna se recolteaza selectiv, in mai multe etape. %n ultima etapa se recolteaza fructele pentru

consum imediat si industrializare. "oncomitent cu recoltarea se efectueaza sipresortareace consta

in alegerea fructelor intregi, fara defecte, sanatoase, curate, fara umiditate exterioara.

4in ambalaele de recoltare, merele se trec in ambalaele de transport, constituite din lazi de tip +

sau lazi palete. Transvazarea se face evitandu-se lovirea fructelor, rasturnarea ambalaelor facandu-

se de la o inaltime de maxim ! cm.

Transportulmerelor se face cu autorul miloacelor auto acoperite cu prelate.

/erele introduse la pastrare, pe langa insusirile calitative mentionate anterior, trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii: sa nu fie soiuri cu capacitate redusa de pastrare, sa nu aiba


21/35

dimensiuni prea mari, sa nu fie recoltate inainte sau dupa momentul optim, sa nu provina din

plantatii fertilizate numai cu azot sau cu tratamente fitosanitare defectuoase.

%n vederea pastrarii de lunga durata, merelor li se pot aplica tratamente postrecoltapentru

prevenirea unor boli criptogamice ce apar in timpul pastrarii cu enomEl sau Thiabenzadol Tecto

)0 - 0,!$( enlate 0,1$3.

Pastrarea merelor se poate face in depozite frigorifice cu atmosfera normala sau controlata si in

spatii cu ventilatie naturala. %ntroducerea merelor in depozit se face intr-un timp cat mai scurt. %ntr-

o celula se pastreaza loturi omogene din acelas soi sau grupa.

La depozitare se urmareste lasarea spatiilor libere pentru circulatia aerului. 2stfel, lazile palete se

stivuiesc pe #-5 nivele pana la inaltimea de -' m lasandu-se un spatiu liber de la tavan pana la

utlimul ambala de #0 cm. %ntre peretii si randurile de stive se lasa spatii de !0-*0 cm. +aletele cu

ambalae se stivuiesc pana la inaltimea de ,' m. %ntre randurile de stive se lasa spatii de 10-1 cm,

precum si culoarele de circulatie cu latimea de 1 m. 6e respecta de asemenea principiul J primul

intrat, primul iesitJ. 8mplerea unei celule nu trebuie sa depaseasca 10-1& zile, perioada in care seasigura ventilatia. Temperatura de pastrare este diferentiata in functie de soi. 2stfel, pentru soiurile

din grupele @olden delicious si ed delicious temperatura este de 0 I 10", iar pentru cele acide,

sensibile la frig %onathan, %dared3 temperatura de pastrare este de * - &0". scilatiile de

temperatura in timpul pastrarii nu trebuie sa depaseasca H 10".

8miditatea relativa a aerului este de 50-5$ iar circulatia aerului va avea o viteza de 0,! ms *0

de recirculariora3.

%n spatiile cu atmosfera controlata !-*$ !si 1-*$ "!3 temperaturile de pastrare vor fi mai

ridicate cu 0,-1$ in functie de soi.

"ontrolul pastrarii merelor se face prin verificarea zilnica a factorilor de pastrare si verificarea

saptamanala a calitatii fructelor.

%urata de pastrareeste diferentiata in functie de specificul fiecarui soi. /erele din grupele @olden

delicious si ed delicious se pastreaza )-' luni in conditii frigorifice si amtosfera normala si '-#

luni in conditii de atmosfera controlata.

6coaterea de la pastrare a merelor, in vederea livrarii se face esalonat, in functie de cerintele pietei.

%n acest scop, merele trebuiesc acommodatela temperaturi ridicate pentru evitarea aparitiei

condensului. 2comodarea se poate face fie prin intreruperea ventilatiei in celulele de pastrare siautoincalzirea merelor prin respiratie, fie prin scoaterea ambalaelor pe culoarul tehnologic sau

introducerea acestora in celulele de maturare. 2comodarea se face la temperaturi de #-100". %n

vederea livrarii merele vor fi conditionate, operatie care de executa manual, mecanizat sau

semimecanizat. 2stfel, merele vor fi sortate manual la mese speciale, fie se poate executa sortarea

semimecanizata cu banda cu trei cai urmata de preambalare. +entru consum intern merele se

ambaleaza in lazi de tip + sau /. 6e utilizeaza si preambalarea in saci de plasa textila sau fibre

sintetice de diferite capacitati.

Transportul in vederea livrariise face cu miloace izoterme sau frigorifice., la temperatura de #0".

Te!nolo"ia $e astrare in stare roasata a erelor


22/35

6oiurile se clasifica in: superioare grupa 23 si comune grupa 3. Fiecare grupa se imparte la

randul ei in mai multe clase de calitate: extra, % si a %% a.

Fluxul tehnologic de valorificare in stare proaspata este similar merelor.

Recoltarease executa manual direct in ambalaele de transport si depozitare. 6oiurile de vara sepot recolta esalonat iar cele de iarna integral. "oncomitent cu recoltarea, se executa presortarea pe

clase de calitate. 6e va acorda atentie deosebita manipularilor, deoarece perele sunt mai sensibile la

socuri mecanice decat merele, iar suprafetele lezate se brunifica.

+erele se vor depozita in ambalae de tip + paletizate, in celule de dimensiuni mai mici. %ntr-o

celula vor fi introduse fructe din acelasi soi. 6e recomanda efectuarea tratamentelor postrecolta

inainte de depozitare enomEl sau ThEabenzadol3. 8mplerea unei celule trebuie sa depaseasca -

' zile.

+aletele cu lazi se stivuiesc in celule, pe patru nivele pana la inaltimea de ,) m. 4istantele dintre

pereti si marginile randurilor de stive sunt de ! cm iar, intre stive de -10 cm. La plafon spatiul decirculatie a aerului este de #0 cm.

"onditiile de pastrare sunt diferentiate pe soiuri. 2stfel, @herghi 2, 155*3 recomanda soiurile

"ontesa de +aris, livier de 6erres si una Luiza temperaturi de 0 - 1 0" si 0 I -10" pentru soiurile

Killiams, 8ntoasa os9, "onference, "urD si 8ntoasa Gardenpont.

7ariatiile de temperatura in timpul pastrarii nu trebuie sa fie mai mari de I10". 8miditatea relativa

optima este de 50-5&" %urata de pastrareeste in functie de soi si se incadreaza in limitele de *-

luni. +astrarea in atmosfera controlata este diferentiata *$ !( $ "!3 si prelungeste durata de

pastrare cu *0-)0 de zile.

6coaterea de la pastrare se face obligatoriu cu faza de acomodare similara merelor temperatura de

#0"3. 4e asemenea este obligatorie operatia de postmaturare a fructelor care se realizeaza prin

mentinerea acestora timp de !-) zile la temparaturi de 1#-!00" si u.r. 50-5$.

%nainte de valorificare, perele sunt conditionate manual, acestea fiind foarte sensibile la manipulari.

Pentru livrare, fructele se ambaleaza in lazi de tip + sau /, captusite cu hartie. 6e poate executa si

preambalarea, in pungi de hartie sau polietilena sau chiar ambalarea estetica pentru exemplarele

deosebite.

Te!nolo"ia $e astrare in stare roasata a "%t%ilor

Recoltarease face manual, fructele fiind trecute in ambalaele de transport constituite din lazi de

tip + sau lazi paleta.

%epozitarease face paletizat similar perelor. La pastrare se introduc fructe de calitate extra si %,

fara defecte si umiditate exterioara.

@utuile se pastreaza in depozite frigorifice cu atmosfera normala in conditii de: temperatura

-0, I 00" si u.r. 50$ @herghi 2., 155*3. 4urata de pastrare este de *-& luni.


23/35

,5. TEHNOLOGIA DE PASTRARE IN STARE PROASPATA A STRUGURILOR

PENTRU MASA

7alorificarea strugurilor pentru masa se poate realiza fie prin consumul imediat pe masura

recoltarii sau dupa un anumit numar de zile de la recoltare.

6oiurile de struguri pentru masa sunt impartite in trei grupe de calitate 6T26 1&50-)#3:

- grupa 6 - superioara: 2fuz 2li( %talia( /uscat de Gamburg, etc.

- grupa / - milocie: "hasselas dorD, "oarna alba, "oarna neagra, etc.

- grupa - obisnuita.

6oiurile din fiecare grupa mentionata se clasifica in trei clase de calitate: extra, % si a %% a, conform

6T26 '!1#-).

/omentul optim de recoltare pentru comercializare se situeaza cu cateva zile inainte de

maturitatea deplina.

Recoltarea se efectueaza manual, pastrandu-se integritatea stratului de pruina si pedunculul.

%ntrucat maturarea nu se petrece simultan, recoltarea se face esalonat de !-* ori pe acelasi butuc.

Timpul in care se face recoltarea trebuie sa fie racoros, dimineata dupa ce s-a ridicat roua.

ecoltarea poate fi urmata sau nu de cizelare. "oncomitent cu recoltarea se face sipresortareape

calitati, dupa care sunt trecuti in ambalae. 2mbalarea se face in ladite de lemn de tip 6 cu

capacitate de # 9g sau, pentru export in ladite noi tip %7 de -) 9g capacitate.

Transportul strugurilor pentru masa, pe distante mici se efectueaza cu camioane cu prelata.

2mbalaele se fixeaza bine in milocul de trasnport cu coltare de lemn si fixatoare de spatele

camionului, dupa care se acopera cu prelata. %ntre prelata si ultimul rand de lazi se lasa un spatiu

de circulatie a aerului de 0,-0,# m. Transportul pe distante mari se executa cu miloace izoterme,

refrigerate si frigorifice miloace auto, "F, avioane, nave maritime si fluviale3.

Preracireastrugurilor inainte de incarcare se face in camere special amenaate si dureaza

aproximativ ) ore. %n acest timp miloacele de transport sunt pregatite pentru incarcare,

verificandu-se agregatul frigorific, sau se incarca buncarele pentru gheata.

Pastrarea strugurilor pentru masa se face diferentiat, in functie de capacitatea de pastrare afiecarui soi in parte. +astrarea moderna a strugurilor pentru masa se face in depozite frigorifice

specializate, cu celule de capacitate mica 10-!00 t3, etanse si proteate in vederea efectuarii

tratamentelor cu 6!. La pastrare se introduc numai struguri de calitate extra cu rahisul turgescent,

necizelati, ambalati in ladite de capacitate mica, intr-un singur rand, cu codita in sus.

%epozitarease face paletizat, pe palete cu montanti, stivuite pe & nivele pana la inaltimea de ,)-

'm. "onditiile de pastrare sunt: temperatura 00" si u.r. 50-5$ la o viteza de circulatie a aerului

de 0,! ms.

importanta deosebita in pastrarea strugurilor pentru masa o constituie tratamentele cu '()din

timpul pastrarii. 2ceste tratamente intarzie aparitia si dezvoltarea putregaiului cenusiu otrEtiscinerea3. 4epozitele frigorifice specializate sunt prevazute cu o instalatie speciala de inectie a


24/35

6!in celulele de pastrare. ?vacuarea acestuia se face cu autorul unor dispozitive de eliminare si

prin ventilatie puternica. +entru introducerea 6!lichid in celula se utilizeaza sulfitometrul gradat.

%n unele situatii se pot efectua tratamentele de sulfitare si prin arderea pucioasei in celule .

+ucioasa se aseaza in lazi metalice, care se introduc in celule, dupa care aceasta se aprinde. %n

timpul tratamentelor celulele trebuiesc inchise ermetic, iar ventilatia este oprita.

Tratamentele de sulfitare sunt urmate de o aerisire puternica ce dureaza aproximativ ! ore, dupa

care se reia procesul normal de pastrare. +rimul tratament de sulfitare se executa imediat dupa

umplerea celulei. "oncentratia 6!este de 1$, iar tratamentul dureaza aproximativ *0 de minute.

8rmatoarele tratamente se efectueaza saptamanal cu dioxid de sulf in concentratie de 0,!$.

%urata de pastrare a strugurilor pentru masa, este in functie de soi si variaza de la 1-! luni

soiurile "hasselas dorD, /uscat de Gamburg3 la &- luni 2fuz ali, %talia3. +rin efectuarea unor

tratamente cu radiatii 87 in doze moderate, se poate prelungi durata de pastrare dar se reduce si

numarul de tratamente cu 6!aplicate /ira %onica, 15553.

'coaterea de la pastrarea strugurilor se face atunci cand incepe deshidratarea rahisului, iar

boabele sunt pe cale de a se desprinde. +entru a se evita formarea condensului, strugurii trebuiesc

trecuti, treptat la temperatura mediului ambiant.

*n vederea livrarii, strugurii sunt cizelatieliminandu-se boabele necorespunzatoare crapate,

desprinse, atacate de boli si daunatori, etc.3. 7alorificarea se face in maximum !-* zile de la

scoaterea de la pastrare.

6trugurii pentru masa, se pot pastra si in depozite frigorifice nespecializate, caz in care se impun

masuri de amenaare a pardoselei in vederea efectuarii tratamentelor de sulfitare. +entru aceasta, seinstaleaza canale de ventilatie confectionate din tabla, la nivelul pardoselei in scopul eliminarii

dioxidului de sulf. 2ceste canale trebuie sa comunice la unul din capete cu exteriorul, prin

intermediul unor deschideri efectuate in peretele celulei. %n acest caz, sulfitarea se face prin arderea

sulfului solid in aceleasi concentratii ca si mai sus, norma de consum fiind de aproximativ 1&

gm*aer la o concentratie de 1$ 6!3 si *, gm*aer pentru o concentratie de 0,!$ 6!.

"ontrolul pastrarii se face zilnic, pierderile lunare fiind de -)$.

,8.TEHNOLOGIA DE PASTRARE A NUCILOR

Te!nolo"ia $e astrare a n%&ilor in &oa6a

%n ceea ce priveste momentul de recoltarea nucilor, acesta este la maturitatea deplina, intrucat

maturarea inceteaza dupa desprinderea de pe planta.

Recoltareaeste cu preponderenta manuala( recoltarea mecanizata fiind posibila in plantatii cu nuci

altoiti, cu autorul unui scuturator hidraulic montat pe tractor, urmat de dispozitive de strans si

adunat nucile eceanu 4, !0003. ecoltarea manuala se face esalonat, prin scuturare. 2stfel se

organizeaza echipe de * muncitori, un scuturator si doi culegatori. "ulegatorii aduna nucile si le

pun in ambalaele de transport, efectuand concomitent si presortarea pe trei categorii: sanatoase cu

coaa, sanatoase fara coaa si cu defecte. 6eparat se organizeaza echipe pentru transportul

ambalaelor si echipe pentru recoltarea nucilor din varful coroanei. +entru o scuturare cat mai


25/35

usoara si uniformizarea maturarii cu !-& saptamani inainte de recoltare, se pot face tratamente cu

?threl in doze de 00-)00 ppm.

2dunarea nucilor de pe sol trebuie efectuata in aceeasi zi cu scuturarea, pentru a se evita

contaminarea acestora cu mucegaiuri "harlot "., 155)3. 4in plantatii, nucile sunt transportate

intr-un timp cat mai scurt la statiile de conditionare, unde sunt pregatite in vederea pastrarii.%ntarzierea efectuarii conditionarii duce la cresterea procentului de nuci innegrite sau patate. +rin

contactul prelungit cu coile verzi, crapate.

Transportulse efectueaza in ambalae paletizate sau in lazi-paleta, cu autorul autocamioanelor.

Conditionareanucilor consta in: indepartarea coii verzi, spalare, uscare, inalbire, sortare si

ambalare. %ndepartarea coii verzi se poate face prin umectare timp de 1!-!& de ore. 2ceasta se

poate face prin scufundarea nucilor in bazine cu apa rece sau prin stropirea cu apa calduta din ! in

! ore a fructelor asezate pe un strat eceanu 4., !0003. %n vederea unei decoiri mai usoare, nucile

pot fi tratate inainte de umectare, cu etilena 0,1$ la temperatura de !&0".

4upa decoire, se face obligatoriuspalareanucilor, operatie care se executa in timp cat mai scurt.

6palarea se poate efectua in instalatii cu perii de diferite tipuri sau in curent de apa.

%n vederea unei valorificari superioare a nucilor, cu scopul imbunatatirii aspectului comercial se

executa operatia de inalbire"

2stfel, pentru nucile innegrite sau patate, care au o sudura carpelara buna si orificiul carpelar mic,

bine umplut cu fibre, se pot face tratamente prin imbaierea a nucilor in solutie de acid sulfuric,

hipoclorit de calciu ,#$, carbonat de sodiu 1,*) $ . 6e mai poate folosi de asemenea rumegus

imbibat in hipoclorit de sodiu FaurD, 15503. La nucile nepatate, umede inalbirea se poate face cu6!lichefiat sau prin arderea sulfului solid. 2vantaul utilizarii 6!, consta in faptul ca pe langa

inalbire se impiedica mucegairea si rancezirea nucilor.

Uscarea nucilor in coaa se face in scopul stabilizarii umiditatii si greutatii acestora. Totodata prin

uscare se previne brunificarea si mucegairea miezului.

8scarea naturala a nucilor in aer se utilizeaza la nucile pentru consum intern. +entru aceasta nucile

se pun pe targi din sipci stivuite una peste alta. +e targi nucile se aseaza in strat subtire de -# cm.

2cesta trebuie intors de cateva ori pe zi.

;ucile trebuiesc ferite de incidenta directa a razelor solare. 4e aceea uscarea se face de obicei insoproane sau spatii proteate. 4urata de uscare este de !-* saptamani. 2ceasta metoda prezinta

dezavantaul obtinerii unui procent de *0-&0$ nuci crapate fata de !-*$ cat este limita de

admisibilitate. %n vederea uscarii nucilor se mai practica si deshidratarea acestora in cuptoare cu

circulatie naturala a aerului. ;ucile spalate se introduc in cuptor in zona cu temperatura cea mai

ridicata, in scopul evitarii mucegairii dupa care, deshidratarea este continuata prin mutarea

acestora in zone cu temperatura moderata. Temperatura de deshidratare este de aproximativ * 0"

in timp de '! de ore.

4eshidratarea nucilor in cuptoare cu ventilatie mecanica se face intr-un timp mai scurt !- zile3.

%nstalatiile utilizate sunt variate din punct de vedere constructiv, cele mai utilizate fiind cele de tip

siloz. %n aceste cutpoare, nucile se aseaza in strat de 50-100 cm grosime, iar temperatura de uscareeste de &*-00" si o umiditate relativa a aerului incalzit de !$.


26/35

;ucile supuse deshidratarii, sufera schimbari importante, ele devin tot mai fragile, iar la un

moment dat intre membrana care captuseste coaa si miez, apare un gol caracteristic. ;ucile sunt

conditionate prin sortare calitativa si calibrare. 6ortarea calitativa se executa semimecanizat

grupand nucile in trei clase de calitate: extra, % si a %% a 6T26 1!##-'#3. 2cestea trebuie sa aiba

coaa sanatoasa, intacta, curata, fara urme de epicarp. /iezul trebuie sa aiba gust normal, neuleios,

fara mucegai sau alte atacuri parazitare. 2cesta trebuie sa se scoata cu usurinta din coaa,tegumentul trebuie sa fie galbui si peretele despartitor uscat.

8miditatea admisibila este de 1!$ pentru nuci in coaa si maxim #$ pentru miez.

"alibrarea nucilor se executa mecanic, cu autorul calibroarelor tip tambur cu cilindri perforati sau

tip sita vibratoare. 6e mai poate utiliza masina /2F-42 care face separarea pe culori si

calibrare electronica "harlot @., 155)3. ;ucile de calitatea extra vor avea un calibru minim de !#

mm, acestea fiind marcate cu o stampila pe care este specificata apartenenta la un anumit soi.

;ucile de calitatea % au calibrul de !)-!# mm, iar cele de calitatea a %% a de !&-!) mm. +entru

export, nucile in coaa se clasifica astfel: 6tar cu calibrul de !)-!# mm( /edium : !#-*0 mm(FancE: *0-*! mm( Cumbo: peste *! mm +otec %., 15#*3.

+e langa aceasta clasificare, normele "?? impun prezenta 6 !in coaa nucilor in doze sub 1 ppm,

iar in miez nu se admite prezenta clorului.

!mbalareanucilor in coaa se face in saci sau saculeti din plasa textila de diferite capacitati ,

10,1! 9g3 sau material plastic , !, 0 9g3 . +entru comercializare nucile se ambaleaza in pungi

de capacitate mica sau saculeti de fileu cu capacitatii de 0, - 9g, care se supraambaleaza in

ambalae de transport obisnuite din carton sau lemn. 2mbalaele sunt marcate cu etichete duble

exterioare si interioare3 pe care sunt mentionate: denumirea produsului, calitatea, anul recoltarii,

numarul de 6T26.

Pastrareamoderna impune utilizarea depozitelor cu ventilatie mecanica si unele cazuri cele

frigorifice. %n functie de modul de ventilare al depozitului nucile se pastreaza in vrac cu grosimea

de 0,*0-1,0 m sau se depoziteaza in ambalae paletizat pana la 0,#0 m sub plafon3 si nepaletizat

stive de 10-1! niveluri3. Temperatura de pastrare variaza in functie de durata pastrarii. 2stfel,

pentru o durata de 1! luni temparatura de pastrare este de 00" iar, pentru durate mai mici se

utilizeaza temperaturi mai ridicate ce pot aunge la valoare de 100". 8miditatea relativa a aerului

se situeaza la valori de )-'0$.

8n rol important in pastrarea nucilor in coaa il are, ventilatia. 2ceasta trebuie sa permitaevacuarea nocivitatilor dioxid de carbon, etilena, caldura3. %ntrucat, lumina determina aparitia

fenomenului de rancezire, nucile se pastreaza la intuneric +otec %., 15#*3.

%nainte de depozitare, spatiile de pastrare se trateaza preventiv cu insecticide organofosforice de

contact, iar in timpul pastrarii cu produse de fumigatie care nu lasa reziduuri bromura de metil3.

Testarea se face cu autorul capcanelor cu feromoni eceanu 4., !0003.

"omercializarea nucilor se face sub forma preambalata.

,). TEHNOLOGIA DE PASTRARE SI CONDITIONARE A CEREALELOR


27/35

/etodele de pastrare a cerealelor folosite cel mai des la noi in tara utilizeaza ca factori de

pastrare temperatura si umiditatea.

+astrarea fiecarei specii in parte se diferentieaza in functie de destinatia loturilor,

compozitia chimica a semintelor, forma de pastrare boabe sau stiuleti3, momentul recoltarii,

cerintele fata de factorii de pastrare. 4esi au o compozitie chimica asemanatoare a boabelor,conditiile de pastrare difera de la o specie la alta. 2stfel pentru grau si secara, recoltarea se face

vara, de aceea temperatura produsului este frcvent de *00", depasind de multe ori si valorile de

*0".

Temperatura in masa de seminte se mentine ridicata, chiar daca vremea se raceste datorita

slabei conductibilitati termice a semintelor.

+robleme deosebite la grau si secara apar cand, pe langa temperaturile ridicate din masa

semintelor, acestea au si o umiditate mai crescuta. 2stfel se impune scaderea temperaturii sau a

umiditatii din masa de seminte, pana la un nivel care asigura o buna pastrare, utilizandu-se

ventilatia sau uscarea artificiala.

+entru orz si orzoaica tehnologia de pastrare nu difera de grau si secara.

+entru fabricile de bere intereseaza cel mai mult pastrarea germinatiei semintelor. 4e aceea

uscarea se face in mod moderat, iarna temperatura nu va scadea sub !-)0".

4intre cerealele paioase ovazul este cel mai pretentios fata de cpnditiile de pastrare, fiind

mai putin rezistent la pastrare de lunga durata datorita continutului mare de seminte cu procent

ridicat de umiditate. oabele sunt imbracate in pleve si au o higroscopicitate ridicata, se umezesc

repede, iar sub palei se instaleaza mucegaiurile.

rezul este cel mai dificil de pastrat, umiditatea semintelor in vederea pastrarii fiind sub

1&$. "u cat temperaura aerului este mai ridicata cu atat umiditatea boabelor trebuie sa fie mai

scazuta

,).,. Pastrarea semintelor $e "ra%

rganizarea si desfasurarea in bune conditii a fluxului tehnologic de pastrare presupune o serie de

masuri organizatorice cum ar fi definitivarea contractelor de achizitii cu furnizorii si stabilirea

obligatiilor de predare a produselor, precum si intocmirea balantei spatiului de depozitare si

completarea eventualului deficit.

Fluxul tehnologic de pastrare a graului variaza in functie de calitatea semnitelor

receptionate astfel:

- graul sub 1&$ umiditate si maxim *$ corpuri atraine se depoziteaza direct in

magazii si silozuri, fara uscare prealabila. 6emintele cu 1*$ umiditate se trimit direct la

silozuri pentru depozitarea direct in celule.

- 6emintele cu 1&-1'$ umiditate si maxim )$ corpuri straine se pot depozita direct in

silozuri sau magazii daca acestea sunt prevazute cu instalatii de aerare.


28/35

- 6emintele cu peste 1'$ umiditate si peste )$ corpuri straine se depoziteaza in

soproane sau alte spatii provizorii prevazute cu instalatii de ventilatie activa, curatire si

uscare. 2ceste loturi se curata si se usuca imediat dupa receptionare.

6emintele care se predau la bazele de receptie trebuie sa corespunda indicilor 6T26.%n caz

contrar, baza de receptie poate face curatirea si sortarea semintelor urmand ca dupa efectuareaacestor operatii sa se faca receptia definitiva.

4upa imbunatatirea calitatii loturilor de grau, se trimit probe la fabricile de paine sau paste

fainoase pentru a se stabili calitatile de panificatie ale fainii, in functie de care se stabileste

destinatia semintelor.

eceptia calitativa consta in determinarea insusirilor organoleptice, a umiditatii, masei

hectolitrice si a gradului de infestare.

eceptia cantitativa se face prin cantarire pe pod bascula sau cantare automate.

4ecarcarea graului se face in buncarele de primire din care semintele sunt diriate pentru

pastrare temporara sau de lunga durata.

"uratirea sau conditionarea graului pentru indepartarea corpurilor straine se executa

concomitent cu receptia si se continua pana cand se realizeaza la toate loturile indicii 6T26.

"uratirea cuprinde doua operatii: precuratirea si curatirea definitiva.

+recuratirea curatirea bruta3 consta in indepartarea impuritatilor usor separabile. 6e

indeparteaza astfel pleava, paiele, aristele, resturile de pamant, pietris, praf nisip, resturile de

insecte precum si seminte de buruieni sau alte plante de cultura.

La silozuri si magazii cu mecanizare fixa, utilaele de precuratire functioneaza pe toata

perioada de depozitare.

La magaziile fara mecanizare fixa, cat si la soproane, patule, arioaie precuratirea se executa

cu tarare mobile, aeratoare J 2 - 1!J, harfe, sne9uri. peratia se executa la loturile care au peste

*$ impuritati.

"uratirea definitiva se executa in maxim )0 de zile de la receptia semintelor. 6e folosesc

aceleasi utilae ca si la precuratire reglate corespunzator continutului de impuritati.

%n functie de calitatea loturilor de grau si de pregatirea acestora pentru pastrare si livrare se

utilizeaza fie pastrarea temporara fie pastrarea de lunga durata definitiva3 a semintelor.

+astrarea temporara se practica la loturile care nu se incadreaza in cerintele 6T26. 6e includ

loturile cu un continut ridicat de umiditate si impuritati care in timpul pastrarii trebuiesc

imbunatatite prin aerare, curatire, uscare si aduse conform normativelor in vigoare la indicii 6T26.

2ceste loturi se pastreaza in soproane multifunctionale, arioaie si patule amenaate pentru

depozitarea graului, prevazute cu instalatii de ventilatie activa pentru seminte cu peste 1&$

umiditate. +astrarea temporara se poate face si in magazii sau silozuri unde se curata, se usuca

rapid apoi se pastreaza pe o perioada lunga de timp.


29/35

8scarea loturilor de seminte cu umiditate ridicata si continut mare de impuritati se face

conform mai multor metode si anume:

a3 uscare naturala - consta in utilizarea aerului atmosferic si cald pentru uscarea

semintelor. +entru aceasta se utilizeaza mai multe metode si anume:

- solarizare - presupune expunerea semintelor pentru uscare la soare, pe platforme, in

strat subtire de 10-!0 cm, acestea pierzand zilnic !-*$ umiditate daca temperatura

aerului este ridicata !-*0"3 si aerul este uscat. data la 1-! ore semintele se

amesteca, se niveleaza si se traseaza mici rigole prin masa de seminte. /etoda se

utilizeaza la loturile de seminte cu peste 1'$ umiditate.

- 8scare prin depozitare in strat subtire, fara a se folosi combustibilul, se face prin

depozitarea graului in strat subtire, in soproane, remize, spatii betonate dintre patule sau

alte spatii acoperite, care nu au pereti laterali ci numai bordura inalta si unde aerul

circula intens. 4epozitate in straturi de !0 - o cm, semintele lopatate zilnic de 1-! ori,

cand aerul este uscat si cald pot pierde zilnic 0, - 1$ umiditate. 6e practica la graulsub 1'$ umiditate.

- ventilatie activa aerare activa3 - consta in evacuarea repetata a aerului viciat, cald si

umed din masa de seminte si inlocuirea cu aer proaspat, uscat.7entilatia se face cu

autorul unor instalatii compuse din: ventilatoare, conducte, canale de distributie si

piese racord.7entilatia se efectueaza cand temperatura aerului atmosferic este cu cel

putin 0" mai mica decat temperatura din masa de seminte.

b3 uscare artificiala - se utilizeaza instalatii de uscare uscatoare3. /etoda se foloseste

rareori. Temperatura de uscare se regleaza in functie de viteza de miscare a semintelor in

uscator.

c3 4raierea - combinarea uscarii artificiale cu ventilatia activa.

+astrarea de lunga durata definitiva3 se face la loturile de seminte curatite, care corespund

cerintelor 6T26. 2ceste loturi se pastreaza in magazii sau silozuri.

%n timpul pastrarii graului, masei de seminte li se aplica a serie de operatii care sa asigure

integritatea cantitativa si imbunatatirea insusirilor calitative, reducerea pierderilor fiziologice si

mecanice si impiedicarea fenomenelor de autoincingere.

2stfel temperatura in masa semintelor trebuie mentinuta la valori cuprinse intre 1#-!0" in

perioada 1 aprilie - 1 octombrie si sub 1#0" in perioada 1 octombrie - *1 martie. /entinerea

temperaturii in aceste limite se face prin ventilarea masei de seminte.

Loturile racite iarna si care au asigurata o pastrare corespunzatoare nu se ventileaza si nu se

misca pana la livrare. 6e evita patrunderea aerului umed in spatiile de pastrare prin inchiderea

usilor ferestrelor, gurilor de sondare.

+eriodic se masoara temperatura, umiditatea si se verifica starea de sanatate a semintelor

pastrate.


30/35

%n timpul pastrarii pot apare daunatori specifici ce pot provoca pierderi importante in masa

de seminte. /asurile de combatere se aplica rapid, in cel mult zile de la depistarea infestarii si

constau in dezinsetie si deratizare.

"ombaterea daunatorilor se poate face prin miloace mecanice - daunatorii se separa din

masa semintelor cu autorul utilaelor si instalatiilor de sortare( prin miloace fizice -utilizareatemperaturilor sub 100" valori sub care daunatorii devin inactivi( si miloace chimice - prin tratarea

semintelor cu substante chimice cum ar fi bromura de metil, sulfura de carbo

tehnologia pastrarii produselor agricole

Documents