strategia de dezvoltare economico-sociala,...

ROMÂNIA JUDEŢUL BOTOŞANI

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CORDĂRENI

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

ECONOMICO-SOCIALA, 2008-2013

Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Cordăreni, 2008-2013

2

INTRODUCERE

Strategia de Dezvoltare Durabilă reprezintă un ghid cuprinzător, care exprimă

valorile comunităţii locale şi stabileşte obiectivele de dezvoltare, conturând viziunea

asupra viitorului comunei, indicând direcţii de dezvoltare şi punctând traiectoria

evoluţiei printr-o succesiune de proiecte ce urmează a se concretiza într-o listă finală

de acţiuni.

De asemenea, Strategia de Dezvoltare Durabilă se constituie ca principal

instrument de lucru al Consiliului local Cordăreni, care va orienta gândirea, decizia şi

acţiunea către obiectivele superioare sau către premisele obiectivelor.

Contextul internaţional ales pentru trasarea Strategiei de dezvoltare este

definit de (1) aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi

aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică şi de mediu şi (2)

opţiunea faţă de modelul de dezvoltare durabilă.

În ceea ce priveşte contextul naţional, s-a ţinut seama de scenariile de

dezvoltare propuse în strategiile de dezvoltare durabilă pe termen lung « Orizont

2025 », astfel:

scenariul «optimist» în domeniul social, respectiv reforme sociale bine

articulate, politici active de dezvoltare socială, repunerea în drepturi, în

ordinea firească, a actorilor sociali (inclusiv societatea civilă);

prognoze de dezvoltare economică: în ipoteza că se vor aplica politici pro-

active de stimulare a ocupării forţei de muncă, de creştere a investiţiilor şi de

accelerare a inovării, simulările realizate pun în evidenţă faptul că se pot

atinge rate de creştere anuală medie a PIB-ului de peste 5%, cu condiţia

menţinerii unei rate a investiţiilor care să nu scadă sub 25% din PIB;

necesitatea integrării politicilor de mediu în politicile economice şi sociale

(politici economice, agricole, dezvoltare transporturi, dezvoltare regională, a

mediilor urban şi rural etc.).

Analiza contextului local a condus la un set compact de informaţii ce se

regăsesc în analizele SWOT.


3

Metodologia de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă Pentru a elabora o Strategie de Dezvoltare Durabilă care să asigure obţinerea

rezultatelor calitative şi cantitative aşteptate, S.C. EDUPROEX S.R.L. Botoşani a

divizat procesul de elaborare în etape şi acţiuni, după cum urmează:

a) constituirea echipei de elaborare a strategiei şi a grupurilor de lucru; în

aceasta etapă au fost incluse prezentări şi dialoguri pe marginea intenţiei

Consiliului local de a demara elaborarea procesului de planificare

strategică, urmată de agrearea unui mod de lucru de către toţi factorii

implicaţi (personalul administraţiei publice locale, instituţiile publice,

membrii consiliului local, reprezentanţi ai mediului de afaceri din comună,

reprezentanţi ai societăţii civile).

b) a efectuat cercetarea documentară în vederea întocmirii profilului socio-

economic şi de mediu al comunei, având două direcţii :

- cercetarea tehnico-documentară a situaţiei existente pe plan social,

economic, de mediu, cultural, sportiv, comunitar etc.; această cercetare s-a

realizat cu aportul serviciilor publice şi de specialitate coordonate de

Consiliul local şi primarul comunei, unor instituţi publice de nivel judeţean,

precum şi prin consultarea unor specialişti; evaluarea nevoilor şi aspiraţiilor

comunităţii locale s-a efectuat prin intermediul unei cercetări preliminare în

trei direcţii de interes: social, economic şi de mediu;

c) a realizat analiza SWOT a situaţiei socio-economice actuale a comunei;

d) a elaborat viziunea de dezvoltare a comunei, a obiectivelor strategice şi a

direcţiilor de dezvoltare, având ca bază de lucru analiza SWOT

centralizată la nivelul comunei;

e) a elaborat un plan prin stabilirea de proiecte punctuale şi acţiuni concrete

de dezvoltare durabilă; în această etapă au fost utilizate, ca materiale

suport, planurile de investiţii şi programele elaborate de Consiliul local pe

termen scurt, precum şi prevederile planului urbanistic general existent

pentru a identifica eventuale planificări care ar putea avea o influenţă

asupra dezvoltării comunei; au fost consultate serviciile deconcentrate ale

ministerelor, autorităţilor judeţene, companiilor naţionale cu activităţi în

zonă; au fost analizate strategiile naţionale, regionale şi judeţene pentru a

corela obiectivele de la nivel local cu cele de la nivel regional sau national.


4

Acţiunile propuse şi proiectele aferente au respectat prevederile legislaţiei în

vigoare urmărindu-se în acelaşi timp, respectarea tuturor recomandărilor în sensul

planificării unei dezvoltări durabile, pe principii ecologice.

Pentru a facilita monitorizarea implementării strategiei propuse, a fost elaborat

un set de măsuri de evaluare a strategiei de dezvoltare şi de revizuire periodică, care

au în vedere :

- aplicarea prevederilor HG nr.1076/2005 privind stabilirea procedurii de

realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;

- finalizarea Strategiei de Dezvoltare Locală şi adoptarea ei prin hotărâre a

Consiliului local.

- analize periodice realizate în consiliul local şi de către primarul comunei.

Corelarea cu strategii şi programe naţionale şi regionale

În pregătirea Strategiei de Dezvoltare şi a listei de acţiuni care asigură

implementarea obiectivelor de dezvoltare, au fost luate în consideraţie prevederile şi

priorităţile relevante ale strategiilor şi planurilor regionale, sectoriale şi naţionale cu

impact general sau direct asupra zonei rurale, inclusiv a comunei Cordăreni. Dintre

acestea, cele mai importante sunt :

- Strategia naţională de dezvoltare durabilă «Orizont 2025»;

- Planul naţional de dezvoltare 2007-2013;

- Cadrul strategic naţional de referinţă al României pentru perioada 2007-

2013 şi Programele operaţionale sectoriale;

- Strategia de dezvoltare a regiunii Nord-Est – 2007-2013;

- Planul naţional strategic pentru dezvoltare rurală – 2007-2013;

- Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

pentru perioada 2006-2009;

- Memorundamul Comun de Incluziune

Ordinul nr.948/2005 pentru aprobarea Documentului pentru Politici Sectoriale –

Transporturi. Administratorul drumului public este obligat să asigure îmbunătăţirea

siguranţei circulaţiei. Pentru aceasta:

- toate proiectele noi de infrastructură rutieră sunt evaluate independent din

punctul de vedere al siguranţei circulaţiei;

- pentru toate lucrările de infrastructură rutieră se elaborează un plan de

management al traficului;


5

- se stabileşte un program anual de analiză a «punctelor periculoase»,

precum şi al măsurilor necesare de remediere;

- se elaborează un set de standarde pentru calitatea semnalizării

orizontale şi verticale, în vederea armonizării cu standardele UE;

- se asigură calitatea şi exigenţa verificărilor tehnice periodice ale

vehiculelor;

- are loc diseminarea în timp util a informaţiilor către conducătorii auto cu

privire la «punctele periculoase» sau a drumurilor publice închise datorită

lucrărilor de întreţinere sau modernizare.

Planul de amenajare a Teritoriului Naţional, Secţiunea a II-a Apă

- se va asigura protecţia resurselor de apă împotriva epuizării, poluării şi

degradării lor;

- alimentări cu apă: majorare capacitate de înmagazinare; reabilitare reţea

de distribuţie; extindere reţea de distribuţie;

- canalizări: construire reţea de canalizare, extindere reţea de canalizare,

modernizare reţea de canalizare;

- realizarea de staţii noi de alimentare cu apă: până în anul 2015 80,2% din

populaţie va fi racordată la reţeaua de apă potabilă şi 76,7% la reţeaua de

canalizare.

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013

- creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe

cunoaştere ;

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport ;

- protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, vizând îmbunătăţirea

standardelor de viaţă ale populaţiei prin asigurarea serviciilor de utilităţi

publice;

- dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

prin adaptarea ofertei la cerinţele pieţei, dezvoltarea economică durabilă

a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, promovarea iniţiativelor locale de

tip «Leader»;

- diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării prin

îmbunătăţirea infrastructurii locale şi regionale, consolidarea mediului de

afaceri, dezvoltarea turismului, dezvoltarea urbană şi promovarea

cooperării teritoriale europene.


6

Politica în domeniul educaîiei

- restructurarea reţelei şcolare în funcţie de programele de dezvoltare

locale şi regionale;

- asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea şcolilor şi asigurarea

dotărilor necesare prin programe guvernamentale speciale;

- extinderea cursurilor pentru reconversie profesională sistematică, precum

şi pentru educaţia adulţilor;(formare continuă şi pregătire antreprenorială);

- promovarea autonomiei şcolare şi universitare;

- creşterea calităţii educaţiei: reducerea efectivului de elevi în clase de 25,

lansarea programului de învăţământ solicitat de firme şi companii.

Politica de protecţie socială

- ocuparea forţei de muncă disponibile prin formare profesională continuă

în funcţie de necesităţile pieţii muncii, având ca sursă bugetul de şomaj;

- acordarea asistenţei sociale prin: protecţia familiei, construirea locuinţelor

sociale pentru persoanele defavorizate, susţinerea familiei tinere,

organizarea serviciilor de consiliere familială, organizarea serviciilor de

sprijin a muncii în gospodărie, reorganizarea serviciilor de creştere,

îngrijire şi educaţie a copiilor în afara familiei; aplicarea programului de

integrare a familiilor de rromi în comunitate, dezvoltarea incubatoarelor de

mici afaceri, implementarea serviciilor sociale pentru protecţia drepturilor

copiilor la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale; protecţia

persoanelor vârstnice.

Politica agricolă şi dezvoltarea rurală

- stimularea transformării gospodăriilor ţărăneşti în ferme agricole familiale

cu caracter comercial şi formarea şi consilidarea clasei de mijloc în spaţiul

rural;

- promovarea Programului naţional de investiţii în ferme zootehnice şi

vegetale noi, adresat cu prioritate familiilor tinere;

- susţinerea fermelor familiale care au minim 3 vaci în vederea dotării lor cu

aparate de muls şi instalaţii pentru răcirea şi stocarea laptelui;

- susţinerea unui program naţional pentru combaterea şi diminuarea

efectelor eroziunii solului;

- extinderea reţelelor pieţelor en gros;


7

- gestionarea durabilă a pădurilor şi creşterea suprafeţelor prin împăduriri

pe terenuri degradate, inapte pentru agricultură;

- înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de

comunicaţie şi aşezărilor umane.

Politicia în domeniul reformei administraţiei publice

- introducerea standardelor de calitate de către autoritatea publică, în baza

cărora să se poată monitoriza şi evalua un serviciu public şi activitatea

funcţionarilor publici;

- continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de bază:

educaţie, sănătate, asistenţă socială şi ordine publică;

- separarea utilităţilor publice de serviciile publice; introducerea

standardelor de calitate pentru utilităţi;

- extinderea sistemului de parteneriat public-privat în furnizarea serviciilor

publice;

- descentralizarea fiscală: recunoaşterea dreptului administraţiei publice

locale de a-şi fixa nivelul de impunere şi sistemul de taxe şi impozite

locale într-o limită de 50%, pornind de la baza de impunere reglementată

prin lege;

- introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru

evaluarea stadiului de dezvoltare şi de estimare a nevoilor de investiţii.

Politica privind amenajarea teritoriului

- dezvoltarea reţelelor de transport şi integrarea acestora în sistemele

regionale de transport public european;

- extinderea IT în sistemul local de educaţie şi administraţie publică;

- interzicerea traficului în zonele istorice;

- îmbunătăţirea reglementărilor privind calitatea în construcţii şi a regulilor

de design urban;

- creşterea calităţii apei şi aplicarea unor reglementări stricte de prevenire a

poluării surselor de apă;

- limitarea extinderii zonelor rezidenţiale şi interzicerea autorizării

constrrucţiilor de orice fel în spaţiile verzi aflate în intravilan;

- conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale: protejarea asezărilor

umane vechi;


8

- continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apă a satelor, conform HG

nr.577/1997 şi HG nr.687/1997.

Politica privind protecţia mediului înconjurător

- îmbunătăţirea stării tehnice a infrastructurii;

- asigurarea calitativă a apei potabile şi încadrarea în cerinţele impuse de

Directiva ce 98/83/EEC ;

- realizarea epurării apelor uzate urbane în concordanţă cu prevederile

Directivei 91/271/EEC ;

- protecţia mediului pentru o dezvoltare durabilă.

Strategia de Informatizare – România 2025

- La nivel local. Abordarea procesului de informatizare al administraţiei

publice locale trebuie să fie realizată pe urmatoarele direcţii principale:

infrastructura IT la nivel local; gestionarea informatizată a bugetelor locale,

relaţia administraţiei publice cu cetăţeanul (site-uri web locale ale APL), reţele

de infochioşcuri care să permită cetăţenilor accesul la formulare

administrative, documentaţia necesară obţinerii de avize, organigrama şi

serviciile publice locale, progrmaul primăriei şi primarului, sistem de colectare

prin mijloace electronice a taxelor şi impotizelor locale, standardizarea

formatului de comunicare la nivel naţional; instruirea funcţionarilor publici şi

atestarea lor ECDL.

Parteneriatele locale

Principiul parteneriatului presupune, pe lângă implicarea directă a comunităţii,

prin cunoştinţe, experienţă şi proiecte proprii, şi participarea la consultările publice,

precum şi transparenţa decizională în administraţie referitoare la impactul asupra

proiectelor şi mediului. Dezbaterea şi aprobarea Strategiei de dezvoltare a comunei

pentru următorii cinci ani reprezintă încercarea de a fundamenta un set de priorităţi

şi oportunităţi cu scopul de a asigura o dezvoltare durabilă a vieţii socio-economice

prin aplicarea unor reguli şi principii care să îmbunătăţească substanţial nivelul de

trai al cetăţenilor. Această strategie reprezintă rodul consultării cetăţenilor şi al

întreprinzătorilor privaţi din comună, precum şi al specialiştilor de la nivelul judeţului

Botoşani. Prognoza privind dezvoltarea socio-economică pentru perioada 2008-

2013 se bazează pe ipoteza că ritmurile de creştere ale producţiei agricole, prin

restructurarea ei, în sensul înfiinţării exploataţiilor orientate spre economia de piaţă


9

şi a unor ferme de creştere a animalelor, urmează să răspundă exigenţelor şi

condiţiilor impuse de Uniunea Europeană.

Este de aşteptat să crească volumul investiţiilor determinate de modernizarea

sau construirea unor adăposturi pentru animale, procurarea de maşini şi utilaje

agricole şi cuprinderea în circuitul agricol a tuturor suprafeţelor de teren arabil,

comercializarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de produse agricole prin

intermediul asociaţiilor de producători. Astfel, se va crea o bază mai solidă pentru

creşterea veniturilor bugetului local şi, pe cale de consecinţă, a unor resurse

financiare mai mari pentru sporirea investiţiilor publice pentru modernizarea

infrastructurii locale.

În întregul său, strategia de dezvoltare economico-socială în perioada 2008 –

2013 îşi propune crearea condiţiilor pentru:

- susţinerea procesului investiţional prin orientarea economisirii individuale şi

organizaţionale spre investire, precum şi prin promovarea investiţiilor străine;

- creşterea eficienţei investiţiilor;

- protecţia mediului, prin conservarea cantitativă a resurselor naturale de

mediu şi protejarea calităţii componentelor mediului înconjurător;

- dezvoltarea utilităţilor comunitare ;

- reducerea frecvenţei factorilor de risc ai sănătăţii;

- îmbunătăţirea sistemului de sănătate umană;

- pregătirea resurselor umane atât în procesul de educaţie obligatorie cât şi

în procesul de formare continuă;

- sprijinirea accesului populaţiei la cultură;

- sprijinirea ramurilor sportive prin investiţii în infrastructură;

- dezvoltarea componentei locale de protecţie socială;

- asistenţă şi consultanţă;

- cooperare regională, interregională şi internaţională.


10

Coordonare si implementare Implementarea strategiei se va face cu ajutorul unu set de instrumente şi

măsuri care să permită urmărirea permanentă a indicatorilor şi implicit, monitorizarea

atingerii obiectivelor stabilite.

Coordonare

Rolul de coordonare al Strategiei de dezvoltare durabilă va fi asumat de

Consiliul local şi primarul comunei, prin aparatul său permanent şi prin serviciile

publice locale. Echipa de lucru va fi formată din funcţionari publici cu specializări

tehnice, financiare şi de administraţie, a căror viziune şi experienţă să permită

acoperirea tuturor aspectelor integrate pe care le presupune implementarea unei

strategii multisectoriale şi pe termen lung. Aceasta echipă va fi condusă de primarul

comunei. Responsabilităţile echipei de coordonare a SDL - propuneri:

- asigurarea coordonării şi urmăririi stadiului implementării strategiei;

- asigurarea unui management eficient şi corect în implementarea

strategiei, inclusiv a gestionării fondurilor alocate;

- monitorizarea indicatorilor de impact şi de rezultate a obiectivelor,

direcţiilor de acţiune şi acţiunilor de dezvoltare;

- asigurarea resurselor tehnice şi administrative necesare bunei

implementări a strategiei;

- organizarea monitorizării, evaluării şi revizuirii periodice a modului de

implementare;

- elaborarea rapoartelor anuale, revizuirea periodică a strategiei conform

graficului agreat de consiliul local.

Implementare

- implementarea strategiei de dezvoltare durabilă este un proces complex,

care implica întreaga comunitate; instrumentele care vor facilita

implementarea sunt planificările acţiunilor şi termenelor aferente, cât şi

schemele de parteneriate şi trasarea responsabilităţilor părţilor implicate;

- lista de obiective şi acţiuni este o prezentare structurată a tuturor

propunerilor, sugestiilor şi necesităţilor rezultate din programele naţionale

şi regionale, surse posibile de finanţare, cu trimitere la legislaţia care

guvernează diversele proiecte (vezi documentarul anexat);


11

- termenele indicate în lista de obiective şi acţiuni indică etapele de

parcurs, cu respectarea priorităţilor identificate prin exerciţiile de

consultare a comunităţii;

- pentru a asigura succesul strategiei, aceasta trebuie să devină un

document de lucru nu numai pentru consiliul local şi primăria comunei, ci

şi pentru entităţile cuprinse în parteneriatul local, un document care să le

ghideze propriile planuri de viitor;

- societatea care a elaborat strategia subliniază importanţa asumării

responsabilităţilor de implementare de către consiliul local şi Primăria

comunei, precum şi de către partenerii locali.

Monitorizarea şi evaluarea implementării strategiei

Monitorizarea implementării urmăreşte o serie de aspecte precum :

- Încadrarea în grafic a acţiunilor propuse;

- Gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse;

- Evoluţia indicatorilor de performanţă;

- Obţinerea rezultatelor parţiale previzionate;

- Respectarea prevederilor bugetare stabilite pentru fiecare acţiune

În cazul apariţiei de devieri de la planificarea propusă, a situaţiilor de criză sau

de forţă majoră, apariţia reacţiilor negative sau neaşteptate din partea participanţilor,

activitatea de monitorizare va genera acţiuni de ajustare – restructurare, alocări

suplimentare, prin care să se asigure cele mai eficiente şi raţionale soluţii de

remediere şi readucere a strategiei pe sensul de implementare prevăzut şi

asigurarea rezultatelor aşteptate.

Evaluarea rezultatelor şi impactului

- Sistemul de evaluare propus permite să se aprecieze în ce măsura

Strategia şi proiectele componente şi-au atins obiectivele propuse, iar

rezultatele sunt cele prevăzute, în termeni de eficienţă, calitate şi

cantitate.

- Evaluarea se va realiza în trei momente cheie: a) evaluarea anterioară

începerii acţiunii (se evaluează impactul potenţial al acţiunii şi

corectitudinea presupunerilor, pe baza cărora se iau decizii asupra

oportunităţii proiectului); b) evaluarea intermediară a acţiunii (se

efectuează la jumătatea perioadei de implementare, analizându-se cursul


12

corect al acţiunii şi rezultatele intermediare); c) evaluarea finală (se

realizează după finalizarea proiectului, pentru a analiza dacă au fost

atinse rezultatele preconizate de proiect).

Pentru realizarea monitorizării şi evaluării se vor utiliza două tipuri de

indicatori: indicatori de progres şi indicatori de impact şi de rezultat.

Se propun următorii indicatori de progres: măsurarea stării sociale,

economice şi a mediului şi dacă comuna se îndreaptă către viziunea şi obiectivele de

dezvoltare agreate prin strategie; indicatorii de impact :indicatori statistici pentru

fiecare acţiune sau proiect aflat în curs de realizare sau finalizat şi compararea

situaţiei anterioare cu cea obţinută după finalizarea proiectului sau acţiunii.

Revizuire

Revizuirea Strategiei de Dezvoltare Durabilă se va face periodic, în scopul

evaluării stadiului de implementare, în vederea analizei comparatrive a indicatorilor

de monitorizare. Revizuirea este necesară pentru actualizarea şi adaptarea conform

cadrului legislativ specific unei perioade sau ca urmare a unor schimbări şi opţiuni

politice relevante, structurale. Prima revizuire se propune a fi la sfârşitul anului 2009.

Metodologia de revizuire va cuprinde următoarele elemente: rezultatele monitorizării

la sfârşitul anului 2008; evoluţia bugetului local; noua legislaţie cu efecte directe

asupra localităţii sau dezvoltării rurale; modificari ale strategiilor naţionale şi

regionale.

Probleme cheie in dezvoltarea durabila a comunei

Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură la nivel naţional

reprezentând cca. 75% din total populaţie ocupată în anul 2007. La nivel

naţional din total populaţie ocupată în agricultură, 20.2% provine din Regiunea

Nord-Est;

Grad redus de asociere şi constituire de exploataţii agricole viabile; în prezent

realizarea culturilor agricole făcându-se pe loturi reduse de 1-4 ha;

Infrastructura fizică suferă la capitolul calitate, iar cea de utilităţi slab

dezvoltată cantitativ şi calitativ (20% din necesar la nivelul anului 2007).

Dezvoltarea sectorului micii industrii prelucrătoare de produse agricole şi

animale şi a prestărilor de servicii pentru populaţie pe principii ecologice se

situează în stadiu incipient;


13

Dezvoltarea utilităţilor comunitare (apă potabilă, canalizare, epurarea apelor

uzate, colectarea deşeurilor, asigurarea agentului termic şi a energiei

electrice, iluminatul public, gaz metan) reprezintă punctul de rezistenţă pentru

dezvoltarea socio-economică viitoare a comunei; orice investitor va dori să

cunoască dacă în comună sunt asigurate aceste utilităţi, în cazul în care se

hotărăşte să investească;

Creşterea capacităţii instituţionale a administraţiei publice locale prin

organizarea unor servicii publice comunitare care să gestioneze şi să

transpună în practică oportunităţile actuale, să coordoneze programul de

investiţii ce se anunţă important pentru viitorii 5 ani şi, în acelaşi timp, să

gestioneze riscurile (ameninţările) aferente numeroaselor activităţi ce revin

primăriei; aplicarea unui management modern, bazat pe gestionarea

riscurilor, cât şi pe atragerea cetăţenilor la luarea deciziilor importante.

Asigurarea condiţiilor de instruire şi educaţie a tinerei generaţii şi accesul

populaţiei la servicii medicale de calitate, la cultură, sport şi agrement.

Promovarea strategiei la nivel local, judeţean şi regional

Printr-o serie de activităţi de informare, cât şi de sondare a opiniei publice,

urmate de activitatea de consultare prin organizarea unei dezbateri în consiliul local

pe tema proiectului de strategie s-a iniţiat, pe plan local, un permanent parteneriat ce

va permite participarea comunităţii la procesul de luare a deciziilor. Acest plan de

consultare a permis prelucrarea informaţiilor şi datelor iniţiale astfel încât, Strategia

de Dezvoltare Durabilă să poată fi asumată de întreaga comunitate locală.


14

EVALUAREA

CONTEXTULUI ACTUAL

- Partea I -


15

Capitolul 1.

DATE GENERALE

1.1. Elemente de identitate şi valori

Comuna Cordăreni este situată în partea de nord-vest a centrului teritorial al

judeţului Botoşani, la o distanţă de 52 km de municipiul Botoşani, 18 km de

municipiul Dorohoi, 27 de oraşul Săveni şi 17 km de Gara Vorniceni. Comuna se

învecinează la nord cu comuna Havârna, la est cu comuna Vorniceni, la sud cu

comuna Corlăteni, iar la vest cu comuna George Enescu.

Vechimea satului coboară spre primele decenii ale sec. al XV-lea. Ca sat,

Cordăreni datează pe baze documentare din data de 17 ianuarie 1517 când Bogdan

al III-lea întărea câteva sate marelui boier Luca Arbore, cu care ocazie, Dragotă

Secuianul, în schimbul unui sat de peste Prut, primea Cordătrenii pe Iubăneasa.

Documentul original emis de Cancelaria lui Ştefan cel Tânăr, la 30 iunie 1519,

confirma acest schimb de sate, arătând în plus că această aşezare aparţinuse

copiilor Neagăi, fiica lui Andreica Cordar, nepoata lui Iuban cel Bătrân, cu privilegiul

pe care l-a avut acesta de la Străbunicul nostru, Alexandru Voievod. În document se

menţionează şi că Ştefăniţă întăreşte lui Dragotă Secuianul după venirea la domnie,

ocina lui dreaptă ce a schimbat el în zilele părintelui domniei sale Bogdan Voievod,

sub Dumbrava Înaltă, anume Cordăreni. Astfel, concluziile ar fi că satul exista încă

din timpul lui Alexandru cel Bun şi că primul proprietar a fost Dragotă Secuianul,

ceaşnic în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, anul 1517.

În anul 1659 comuna actuală era împărţită în trei, partea de răsărit a locului

se cunoştea sub numele de Cordărenii Afendula sau Gafencu. Pe această parte a

luat fiinţă satul Slobozia, cu băştinaşi dar şi colonişti ruteni aduşi din Polonia de

Gafencu şi saşi care au avut chiar o biserică a lor. Partea de mijloc se numeşte

Cordărenii Ghinghioaiei iar partea de apus şi cea mai mare, avea numele de

Cordărenii Mănăstirii. Pe acestea două din urmă se întinde satul Cordăreni iar la

apus, Griviţele.

În anul 1679 ia naştere satul Griviţa Veche, la nord-vest de Cordăreni, iar în

1885 ia fiinţă Griviţa Nouă, vecină cu Griviţa veche.

În anul 1895 apare satul Cordărenii Noi, legat de Cordărenii Vechi.

În prezent, comuna este formată din satele Cordăreni, Griviţa, Slobozia.


16

1.2. Organizare administrativ-teritorială

Comuna Cordăreni din judeţul Botoşani este formată satele Cordăreni,

Slobozia şi Griviţa. În centrul administrativ al comunei fiinţează primăria, dispensarul

medical şi veterinar, căminul cultural, oficiul poştal, şcoala şi celelalte instituţii de

interes general.

Conform Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 cu modificările şi

completările ulterioare, comunele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se

exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale

administraţiei publice: Consiliile locale cu caracter deliberativ şi Primarul ca autoritate

executivă.

Consiliul Local al comunei Cordăreni este format din 11 consilieri locali aleşi,

numărul acestora fiind stabilit prin ordin al Prefectului, în funcţie de numărul de

locuitori ai comunei. Principalele atribuţii ale Consiliului local sunt: are iniţiativă şi

hotărăşte în toate problemele de interes local, aprobă bugetul local, administrează

domeniul public şi privat al comunei, înfiinţează servicii şi instituţii publice de interes

general, analizează şi aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism,

stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare realizării acestora.

Conform Legii nr. 215/2001 cu modificările şi completările ulterioare,

atribuţiile Consiliului local sunt:

Art. 38 (1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate

problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa

altor autorităţi publice, locale sau centrale.

(2) Consiliul local are următoarele atribuţii principale:

a) alege din rândul consilierilor, viceprimarul, respectiv viceprimarii, după caz;

stabileşte, în limitele normelor legale, numărul de personal din aparatul propriu,

aprobă statutul comunei sau al oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi

funcţionare a consiliului;

b) avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare

economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii de

amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare

judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în condiţiile legii;

c) aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a

rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte

impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;


17

d) aprobă, la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,

numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu

de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice , precum şi ale regiilor autonome

de interes local;

e) administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

f) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor

proprietate publică a comunei sau a oraşului, după caz, precum şi a serviciilor

publice de interes local, în condiţiile legii;

g) hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a

comunei sau oraşului, după caz, în condiţiile legii;

h) înfiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local;

urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora; instituie, cu respectarea

criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru

instituţiile şi serviciile publice de interes local; numeşte şi eliberează din funcţie, în

condiţiile legii, conducătorii serviciilor publice de interes local precum şi pe cei ai

instituţiilor publice din subordinea sa; aplică sancţiuni disciplinare, în condiţiile legii,

persoanelor pe care le-a numit;

i) hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local;

exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului l

societăţile comerciale pe care le-a înfiinţat; hotărăşte asupra privatizării acestor

societăţi comerciale; numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, membrii

consiliilor de administraţie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa;

j) analizează şi aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului

şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în

vederea realizării acestora; aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru

acţiuni de apărare împotriva inundaţiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor

meteorologice periculoase;

k) stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea

drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de

comunicaţie de interes local;

l) aprobă, în limitele competenţelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru

lucrările de investiţii de interes local şi asigură condiţiile necesare în vederea

realizării acestora;


18

m) asigură, potrivit competenţelor sale, condiţiile materiale şi financiare necesare

pentru buna funcţionare a instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate, educaţie,

cultură, tineret şi sport, apărarea ordinei publice, apărarea împotriva incendiilor şi

protecţia civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează activitatea acestora;

n) hotărăşte, în localităţile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient,

acordarea de stimulente în natură şi în bani, precum şi de alte facilităţi, potrivit legii,

în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaţie; asemenea facilităţi pot fi

acordate şi personalului didactic;

o) contribuie la realizarea de activităţi ştiinţifice, culturale, artistice, sportive şi de

agrement;

p) hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizează activitatea gardienilor

publici, poliţiei, jandarmeriei, pompierilor şi al formaţiunilor de protecţie civilă, în

condiţiile legii şi propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii acestora;

q) acţionează pentru protecţia şi refacerea mediului înconjurător, în scopul creşterii

calităţii vieţii; contribuie la protecţie, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a

monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi rezervaţiilor naturale, în

condiţiile legii;

r) contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială; asigură

protecţia drepturilor copilului, potrivit legislaţiei în vigoare; aprobă criteriile pentru

repartizarea locuinţelor sociale; înfiinţează şi asigură funcţionarea unor instituţii de

binefacere de interes local;

s) înfiinţează şi organizează târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de distracţie,

baze sportive şi asigură buna funcţionare a acestora;

t) atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective

de interes public local;

u) conferă persoanelor fizice române sau străine, cu merite deosebite, titlul de

cetăţean de onoare al comunei sau al oraşului;

v) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice

române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale sau cu alţi parteneri sociali, în

vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de

interes public local; hotărăşte înfrăţirea comunei sau oraşului cu unităţi administrativ-

teritoriale similare din alte ţări;

w) hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autorităţi ale

administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la


19

asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în

vederea promovării unor interese comune;

x) sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;

y) asigură libertatea comerţului şi încurajează libera iniţiativă, în condiţiile legii.

(3) Consiliul local exercită şi alte atribuţii stabilite prin lege.

Primarul comunei, ca autoritate executivă (şef al administraţiei publice locale),

participă la şedinţele CL şi îşi exprimă punctul de vedere asupra tuturor problemelor

supuse dezbaterii, are rol de reprezentare în relaţiile cu alte instituţii din ţară şi

străinătate, persoane fizice sau juridice, duce la îndeplinire hotărârile CL, întocmeşte

proiectul de buget, este ordonator principal de credite, este responsabil de buna

funcţionare a administraţiei publice locale.

Conform Legii nr. 215/2001, completată şi modificată, atribuţiile primarului

sunt următoarele:

Art. 68. – (1) Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a

prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor

Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului; dispune

măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu

caracter normativ ale miniştrilor şi ale celorlalţi conducători ai autorităţilor

administraţiei publice centrale, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean;

b) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. În situaţia în care

apreciază că o hotărâre este ilegală, în termen de 3 zile de la adoptare îl

sesizează pe prefect;

c) poate propune consiliului local consultarea populaţiei prin referendum, cu privire

la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotărârii consiliului local ia

măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legii;

d) prezintă consiliului local, anual sau ori de câte ori este necesar, informări, privind

starea economică şi socială a comunei sau a oraşului, în concordanţă cu

atribuţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi informări

asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local;

e) întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi

le supune spre aprobare consiliului local;

f) exercită funcţia de ordonator principal de credite;

g) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea şi cheltuirea sumelor din bugetul local


20

şi comunică de îndată consiliului local cele constatate;

h) ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,

incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, împreună cu organele de specialitate ale

statului. În acest scop, poate mobiliza populaţia, agenţii economici şi instituţiile

publice din comună sau din oraş, acestea fiind obligate să execute măsurile

stabilite în planurile de protecţie şi intervenţie elaborate pe tipuri de dezastre;

i) asigură ordinea publică şi liniştea locuitorilor, prin intermediul poliţiei,

jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor şi unităţilor de protecţie civilă, care

au obligaţia să răspundă solicitărilor sale, în condiţiile legii;

j) îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor

contractuale;

k) ia măsuri prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice;

l) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaţiilor sau a

altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele

moravuri, la ordinea şi liniştea publică;

m) controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse

în vânzare pentru populaţie, cu sprijinul serviciilor de specialitate;

n) ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale;

o) ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităţii şi îl supune

spre aprobare consiliului local; asigură respectarea prevederilor planului

urbanistic general, precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu;

p) asigură repartizarea locuinţelor sociale pe baza hotărârii consiliului local;

q) asigură întreţinerea şi reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a

oraşului, instalarea semnelor de circulaţie, desfăşurarea normală a traficului rutier

şi pietonal, în condiţiile legii;

r) exercită controlul asupra activităţilor din târguri, pieţe, oboare, locuri şi parcuri de

distracţii şi ia măsuri pentru buna funcţionare a acestora;

s) conduce serviciile publice locale; asigură funcţionarea serviciilor de stare civilă şi

de autoritate tutelară; supraveghează realizarea măsurilor de asistenţă şi ajutor

social;

t) îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă;

u) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;

v) propune consiliului local spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de

funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a


21

aparatului propriu de specialitate;

w) numeşte şi eliberează din funcţie, în condiţiile legii, personalul din aparatul propriu

de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, cu excepţia

secretarului; propune consiliului local numirea şi eliberarea din funcţie, în

condiţiile legii, a conducătorilor regiilor autonome, a instituţiilor şi serviciilor

publice de interes local;

x) răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor care aparţin domeniului

public şi domeniului privat al comunei sau al oraşului;

y) organizează evidenţa lucrărilor de construcţii din localitate şi pune la dispoziţie

autorităţilor administraţiei publice centrale rezultatelor acestor evidenţe;

z) ia măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere, industriale sau de orice

fel, pentru asigurarea igienizării malurilor cursurilor de apă din raza comunei sau

a oraşului, precum şi pentru prevenirea calamitării văilor şi a podeţelor pentru

asigurarea scurgerii apelor mari.

(2) Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau de alte acte normative,

precum şi însărcinările date de consiliul local.

Autorităţile administraţiei publice sunt alese pe o perioadă de 4 ani, în

condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale şi Legea administraţiei publice.

În cadrul Primăriei comunei Cordăreni au fost înfiinţate următoarele compartimente:

Compartimentul Administraţie publică locală – 2 funcţionari publici

Compartimentul Stare civilă, evidenţa populaţiei şi asistenţă socială – 1

angajat contractual

Compartimentul Financiar-contabil, impozite şi taxe locale – 3 funcţionari

publici şi 1 contractual

Compartimentul Pază şi deservire – 3 angajaţi pază şi 1 deservire În cadrul primăriei există angajat un auditor aflat în subordinea directă a

primarului. A fost înfiinţat şi funcţionează în bune condiţii, Serviciul voluntar pentru

situaţii de urgenţă, format din Compartiment de prevenire şi Formaţie de intervenţie,

cu următoarea componenţă:

Şef serviciu – 1

Compartiment prevenire:

Inspector protecţie civilă şi şef compartiment prevenire - 1

Specialist instituţii publice şi operatori economici - 1

Specialişti prevenire -6

Formaţie de intervenţie:


22

Echipă INCENDIU – şef echipă – 1, servant voluntar - 4

Echipă ÎNŞTIINŢARE- ALARMARE: şef echipă – electrician – 1, clopotar - 3

Echipă CERCETARE-CĂUTARE: şef echipă -1, cercetaş - 3

Ehipă DEBLOCARE-SALVARE: şef echipă –şofer – 1, salvator –

electrician/sudor, instalator/lăcătuş mecanic - 3

Echipă domeniul SANITAR: şef echipă – asistent medical – 1, salvator – soră

Crucea Roşie, şofer sanitar, brancardier - 3

Echipă EVACUARE: şef echipă – funcţionar -1, salvator – manipulant - 2

Echipă PROTECŢIE CHIMICĂ, BIOLOGICĂ, RADIOLOGICĂ ŞI NUCLEARĂ

(DECONTAMINARE): şef echipă – şofer – 1, salvator manipulant – 2

Echipă TRANSMISIUNI: şef echipă -1, salvator – 2

Echipă SUPORT LOGISTIC: şef echipă – contabil -1, salvator -2

Nu a fost înfiinţat serviciul/compartimentul de salubrizare sau de utilităţi

publice, întrucât la nivelul comunei, în afară de iluminatul public şi drumuri nu există

o infrastructură care să impună urgentarea procedurilor de înfiinţare şi a

regulamentelor de funcţionare a serviciului/compartimentului respectiv. Acesta va fi

înfiinţat începând cu anul 2008.

Compartimentul de asistenţă socială este acelaşi cu cel de stare civilă şi

evidenţa populaţiei, fiind încadrat cu un singur angajat, insuficient în raport cu

volumul de muncă şi răspunderea postului.

Consilieri locali:

Muraru V. Constantin

Dumitras Constantin-Cristian

Verniceanu Gabriel

Cîşlaru Ştefan

Gologan Constantin

Munteanu Constantin

Covaliu Mihaela

Murariu Mariana

Saviuc Vasile

Verniceanu Doru

Hauca Petru


23

Presedinte, Secretar,

Consilier, Cristina LUNGU


24


25

Capitolul 2.

RESURSE NATURALE

2.1. Clima. Hidrografia

Din punct de vedere fizico-geografic, comuna Cordăreni este situată în zona

subcarpatică de nord a Moldovei, la o altitudine de 180 m. Prin Cordăreni trec

paralelele de 48°10' latitudine N şi 26°40' longitudine E.

Localitatea este străbătută de DN 29F care leagă Muncipiul Dorohoi de oraşul

Săveni şi de Pârâul Ibăneasa care izvorăşte din Măgura Ibăneştilor, are o lungime de

42 km şi se varsă în Râul Jijia la Ungureni.

În ansamblul geografic, satul Cordăreni este dominat de un relief reprezentat

prin coline, dealuri şi paltouri joase. Această veche aşezare este străjuită la sud-est

la cca. 1 km depărtare de sat, de Dealul Holm, cu înălţimea de 249 m, puternic

afectat de eroziune, deşi a fost împădurit cu salcâmi.

Satul Cordăreni este aşezat în albia majoră, de o parte şi alta a pârâului

Ibăneasa, iar satul Griviţa este aşezat pe platoul numit „Dealul Iazului lui Păun”. Prin

comună trec pârâurile Ibăneasa şi Boilor, ale căror cursuri de apă depind de

cantitatea de precipitaţii, în anii secetoşi acestea aproape că dispar iar în lunile mai-

iunie şi octombrie, debitul pârâului Ibăneasa inundă şesul morii din faţa Săliştii.

Tipurile de soluri identificate pe teritoriul comunei Cordăreni sunt:

cernoziomul levigat cu diferite grade de eroziune, cernoziomul puternic levigat şi

soluri brune roşcate de pădure, în general acestea fiind prielnice agriculturii.

Clima este continental-excesiv, cu influenţe climatice din nord, cu veri

călduroase şi ierni geroase, cu viscole. Temperatura medie anuală este de 8-9°C, cu

precizarea că izoterma de 8°C trece prin apropierea oraşului Bucecea. Iarna

predomină masele de aer ale anticiclonului siberian, dar şi masele de aer polar care

determină temperaturi scăzute şi vânturi puternice. Vara predomină masele de aer

umede şi răcoroase, iar în unele perioade, masele de aer cald şi secetos, de tip

continental. Valoarea precipitaţiilor în comună este de aproximativ 564 l anual. În

perioada august 1980-iulie 1981 cantitatea de precipitaţii a fost de 594,5 l/mp,

înregistrate la postul pluviometric de la şcoala Cordăreni, care în prezent nu mai

funcţionează. Numărul zilelor cu brumă este de 20,7, acestea fiind mai ales lunile

septembrie-noiembrie, deseori cu influenţe negative asupra culturilor de plante.


26

Vânturile variază în funcţie de deplasarea maselor de aer, de la centrele de

maximă la cele de minimă presiune. Cele mai frecvente vânturi bat din sectorul N-V.

Vecinătatea cu marea câmpie Euro-Asiatică face ca, în general, clima să se

caracterizeze printr-un regim al temperaturii aerului şi al precipitaţiilor cu valori

caracteristice climatului continental-excesiv.

Reţeaua hidrografică şi apele reprezintă o resursă naturală regenerabilă, însă

vulnerabilă şi limitată; apa reprezintă un element indispensabil vieţii, materie primă

pentru activităţi productive, sursă de energie şi cale de transport dar şi un factor

determinant în menţinerea echilibrului ecologic. Capacitatea de regenerare a

resurselor de apă este limitată şi uneori afectată datorită impurificărilor de tot felul.

Pârâurile care traversează comuna Cordăreni sunt Ibăneasa şi Boilor, cu

debite variabile în funcţie de cantitatea de precipitaţii şi anotimp, existând fie debite

scăzute pe timp secetos, fie debite mari care pot inunda terenurile agricole de pe

malurile albiei pârâului Ibăneasa.

În comună există Iazul Slobozia cu o suprafaţă de 49,46 ha aflat în proprietate

privată şi Iazul din locul numit „Calin”, de cca. 1,5 ha, de asemenea privat. În satul

Griviţa a existat până în anul 1991 un iaz de cca. 12 ha care a fost desfiinţat de

proprietarii iniţiali ai terenului şi transformat în teren agricol.

2.2 Flora şi fauna

În zonă predomină vegetaţia silvostepă, care cuprinde asociaţii vegetale cu

caracteristice pădurilor de foioase în care predomină stejarul, frasin, paltin, gorun,

salcâm etc. păşunile ocupă suprafeţe restrânse, compoziţia floristică fiind alcătuită

din elemente sărace ca: floarea de piatră, trifoiul alb, ghizeii, pir, păpădie, pătlagină,

coada şoarecelui, alior, lumânărica, coada calului, rogoz etc.

Fauna de silvostepă este reprezentată prin: rozătoare – şoarecele de stepă,

şobolanul de câmp, popândăul, iepurele de câmp; carnivore: vulpea, dihorul; păsări:

fazani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice, graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, uliul

porumbar, privighetoarea, stăncuţa, cioara, piţigoiul; reptile: broasca râioasă,

broasca de lac, şerpi; insecte: lăcuste, cosaşi, greieri în lunci şi pe iazuri ţânţarii. Pe

Iazul de la Slobozia au existat şi lebede negre.

Pe teritoriul comunei se află şi păduri, după cum urmează: Pădurea Cordăreni

cu o suprafaţă de cca. 191 ha, Pădurea Slobozia de cca. 98 ha şi Pădurea Griviţa cu

27 ha. Fauna de pădure este reprezentată prin: căprioare, mistreţul, vulpea, iepurele,

păsări: mierla, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica, privighetoarea mică,


27

ciocănitoarea, şarpele de pădure, şopârla; fauna de frunzar: gasteropode, păienjeni,

insecte şi miriapode. În pădurea Cordăreni există două perimetre însumând cca. 50

de ari în care creşte Laleaua neagră, specie ocrotită de lege. De asemenea există

stejari seculari în câmp, în locul numit „La stejari” spre comuna Corlăteni, unde se

presupune că ar fi existat o unitate militară de arcaşi, din timpul lui Ştefan cel Mare.

Până în anul 1985, pe teritoriul comunei s-a aflat un perimetru protejat în care

existau fazani, într-un loc numit La Făzănărie, în pădurea Cordăreni, unde este şi în

prezent o cabană amenajată în scop turistic şi de agrement, aflată în proprietatea

Ocolului Silvic Dorohoi.

Toată suprafaţa de pădure din comuna Cordăreni până la drumul naţional DN

29F, respectiv şi din satul Griviţa până la DJ 293 spre localitatea Arborea şi din satul

Slobozia până la hotarul cu comuna Vorniceni aparţin de Fondul de vânătoare 47

Şendriceni.

2.3. Soluri, spaţii verzi

Comuna se suprapune pe un relief de dealuri mici şi mijlocii cu o altitudine

medie de 350 m, din Câmpia Jijiei.

În ceea ce priveşte spaţiile verzi publice din comună se precizează

următoarele: există cca. 9,5 ha de spaţiu verde format din curţile şcolilor din comună

însumând cca. 6 ha, parcuri amenajate la norme minimale şi terenuri de sport de

cca. 3 ha şi parcul monumentului cu 0,5 ha, ceea ce reprezintă peste 30 mp/locuitor,

faţă de 12 mp/locuitor cât a fost recomandat prin Directivele UE şi 20mp/locuitor cât

a fost solicitarea guvernului. În plus, Primăria comunei a amenajat o lizieră de

salcâmi de 8,4 ha pe dealul Holm unde se poate petrece timpul liber, fiind un loc

deosebit pentru agrement.

Au existat livezi şi vii cu suprafeţe întinse dar în momentul de faţă există doar

perimetre mici, ale locuitorilor comunei. Se menţionează şi faptul că în domeniul

privat, cu referire la locuinţele şi terenurile deţinute de locuitorii comunei, fiecare

gospodărie are amenajate spaţii verzi, în medie de 20mp/locuitor.

2.4. Resursele subsolului

Resurse importante ale subsolului sunt: lut, argile, nisipul, calcare care pot fi

utilizate ca materiale de construcţii.


28

Capitolul 3.

MEDIUL CONSTRUIT

3.1. Infrastructură

Alimentare cu apă potabilă

În comună nu există reţea de distribuţie a apei potabile deşi există 2 proiecte

elaborate, unul încă din anul 1997 şi un proiect de aducţiune cu apa prin cădere in

Cordăreni.

Canalizare menajeră şi pluvială

Nu există reţea de canalizare a apelor menajere şi pluviale, singurele

alternative realizate fiind şanţurile de scurgere a apei netaluzate şi nebetonate pentru

protecţia drumurilor.

Agent termic

Nu există nici o sursă de producere a agentului termic în sistem centralizat şi

nici reţea de distribuţie, locuinţele fiind încălzite cu combustibil solid (lemn) şi aparate

electrice.

Circulaţie

1. Reţeaua de drumuri publice din comună însumând 50,86 km este distribuită

astfel :

DN 29F Cordăreni 7,55 km asfaltat

DC 71 Cordăreni 6,4 km pământ

DC 70 Cordăreni 3,4 km 1,5 km asfaltat

1,9 km pietruit

DS Cordăreni 10,22 km pământ

DS Slobozia 8,6 km pământ

DC 70 A Griviţa 4,6 km pământ

DS Griviţa 10,09 km pământ

Drumurile din comună fac parte din următoarele

categorii:

- drumuri modernizate – 9,05 km, cca. 18%

- drumuri pietruite – 1,9 km, cca. 4%

- drumuri de pământ – 39,91 km, cca. 78%

Categorii de drumuri din comuna

18%

4%

78%

Distributia drumurilor, pe sate

27.57

8.60

14.69

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

km

de d

rum

Cordareni

Slobozia

Grivita


29

Prin rotunjirea valorilor numărului de km de drum din fiecare categorie la

întreg, rezultă că cca. 22% din totalul drumurilor din comună sunt modernizate şi

pietruite, restul de 78% fiind drumuri de pământ, care necesită pietruire.

2. Calea ferată. Comuna nu beneficiază de reţea de transport feroviar, cea mai

apropiată gară fiind la Dorohoi, la cca. 18 km.

3. Transportul în comun. Nu există operatori de transport în comun care să

deservească locuitorii din comună, singurele trasee care leagă centrul administrativ

al comunei de municipiul Dorohoi, municipiul reşedinţă de judeţ, alte localităţi din ţară

şi străinătate fiind realizate de către societăţi private de transport persoane din

Botoşani şi Dorohoi.

Energie electrică

Comuna este electrificată 100%, existând 1111 abonaţi casnici şi abonaţi cu

personalitate juridică. Lungimea totală a reţelei electrice este de 23,6 km pe total

comună. Nu există surse alternative de energie (eoliene). Sistemul de iluminat public

va fi asigurat de către primărie prin compartimentul de salubrizare care va fi înfiinţat

în anul 2008. Au fost amplasate cca. 350 de corpuri de iluminat cu consum redus,

care acoperă aprox. 65% din necesar.

Reţele de comunicare

În comună există oficii poştale în centrul administrativ al comunei şi la Griviţa.

În ceea ce priveşte serviciile de comunicaţii, în comună există 310 de

abonamente la reţeaua de telefonie fixă Romtelecom şi Zapp. Menţionăm că există

conexiune TV atât prin cablu cât şi prin montarea de antene satelit proprii.

Numărul persoanelor care sunt abonate la diferite reţele de telefonie mobilă

este în continuă creştere, având în vedere nevoia din ce în ce mai mare de

comunicare atât cu membrii familiei plecaţi din comună, cât şi cu diferiţi parteneri

sociali. Pe teritoriul comunei există amplasat un releu pentru telefonia mobilă,

aparţinând reţelei naţionale Cosmote.

În ceea ce priveşte numărul de calculatoare şi posibilitatea abonaţilor de

racordare la reţelele de telefonie sau cablu de a realiza conexiuni la internet, situaţia

este următoarea: cca. 80 % dintre locuinţe au calculator personal, mare parte dintre

acestea fiind conectate la internet. Toate şcolile din comună au conexiune la cablu şi

internet. Numărul de calculatoare din şcoli este mare, la şcoala din Cordăreni există

65 de calculatoare, la şcoala din Griviţa 8 calculatoare.


30

Puncte tari Puncte slabe

1. Existenţa sistemului de electrificare în

toate sectoarele comunei şi asigurarea

iluminatului stradal pe cca. 65% din

drumurile publice

1. Nu există reţea de apă potabilă şi

canalizare pentru apele menajere şi

pluviale

2. Evoluţia semnificativă a reţelelor de

comunicare

2. Sistemul de încălzire nu este

centralizat, fiind asigurat de sobe cu

combustibil solid sau aparate electrice

3. Număr mare de calculatoare din şcoli,

primărie şi ale locuitorilor comunei, în

mare parte racordate la internet

3. Nu există reţea de gaz metan şi nici

proiect depus pentru finanţare

4. Acces la televiziune prin cablu şi

internet

4. Reţeaua de drumuri – insuficient

dezvoltată – 78% drumuri de pământ

5. Existenţa oficiilor poştale la Cordăreni

şi Griviţa

5. Drumul de legătură între centrul

administrativ al comunei şi ceilalţi poli

de interes din zonă este parţial

dezafectat, împiedicând dezvoltarea

economico-socială a comunei, accesul

investitorilor în comunitate şi stabilirea de

relaţii de parteneriat în diverse sectoare

de interes comun: educaţie, social,

sănătate, culte, turism, investiţii,

infrastructură, mediu.

6. Reţeaua stradală are lăţimi carosabile

necorespunzătoare în unele zone.

7. Nu există parcări pentru autoturisme

8. Nu sunt amenajate căi de acces şi de

circulaţie pentru pietoni şi biciclişti,

trotuare

8. Nu există microbuz transport şcolari

pentru cei 22 de elevi de la Slobozia care

vin zilnic la Şcoala Cordăreni, pe o

distanţă de cca. 6 km şi pentru cei 12

preşcolari.


31

3.2. Locuinţe

Comuna este formată din trei sate care pot fi caracterizate astfel:

- Cordăreni cu suprafaţa de 259 ha şi 1042 locuitori

- Griviţa cu suprafaţa de 150 ha şi 725 locuitori

- Slobozia cu suprafaţa de 70 ha şi 487 locuitori.

Densitatea populaţiei la Cordăreni este de cca. 1 locuitor/2.000 mp.

Aşezarea locuinţelor este specifică zonei de şes si de deal, satele sunt

adunate, cu casele apropiate unele de altele şi despărţite printr-un gard, iar în

spatele lor se află grădini pentru cultivarea legumelor necesare în gospodărie. În jurul

satului se află terenurile destinate culturilor mai întinse, iar păşunile şi fâneţele din

jurul satelor asigură hrana necesară pentru animale, pe o suprafaţă de cca. 885 ha.

Fondul de locuinţe existent la sfârşitul anului 2007 în comună a fost de 965

case şi anexe, cu o suprafaţă locuibilă de 28950 m2, numărul acestora crescând de

la an la an foarte puţin. Suprafaţa medie construită utilă este de 84 m2, iar suprafaţa

medie locuibilă de aproximativ 56 m2. Nu există regularităţi în ceea ce priveşte

evoluţia construcţiei de locuinţe, cauzat în principal de faptul că sursa de finanţare

este exclusiv privată.

În general, construcţiile realizate pe teritoriul comunei sunt autorizate.

Numărul şi suprafaţa locuinţelor construite*

ANUL 2004 2005 2006 2007

Locuinţe- total(nr.) 957 958 965 966

-din fonduri publice 2 2 2 2

-din fonduri private 955 956 963 964

Suprafaţa medie construită a unei locuinţe –mp*

Suprafaţa 2004 2005 2006 2007

construită 135 93 - 72

utilă 120 76 - 57

locuibilă 86 48 - 36

3. 3. Situaţia urbanistică

În ceea ce priveşte numărul de locuinţe construite după anul 2003, se remarcă

următoarele aspecte:

Anul 2004 2005 2006 2007

Autorizaţii de construire în judeţul Botoşani 1297 1347 1880 2010

Număr locuinţe construite în comuna Cordăreni* 1 7 0 1

*Date furnizate de Primăria comunei Cordăreni


32

Numărul de autorizaţii de construire între anii 2001 şi 2005 a fost de 13, după

2005 fiind construită o singură locuinţă nouă, motivat de lipsurile financiare acute ale

populaţiei.

Starea urbanistică actuală a comunei Cordăreni se poate caracteriza astfel:

- asigurarea condiţiilor urbanistice pentru construire prin aplicarea Planului urbanistic

general existent din anul 1999;

- primarul şi reprezentanţii acestuia exercită controlul aplicării prevederilor legale în

domeniul amenajării teritoriului, îmbunătăţirea confortului şi funcţionalităţii clădirilor,

cu precizarea zonelor rezidenţiale, a celor destinate activităţilor economice şi de

agrement,

- se impune reactualizarea PUG înainte de anul 2009, cel în vigoare fiind aprobat la

data de 30.12. 1999;

- realizarea unor finisaje de calitate inferioară, mai puţin durabile atât pentru

construcţiile de locuinţe cât şi pentru alte categorii de construcţii - anexe.

3. 4. Salubrizare

În ceea ce priveşte salubrizarea comunei, lipsesc fondurile necesare

implementării programelor şi proiectelor propuse.

În acest moment, deşeurile sunt colectate şi depozitate astfel:

- deşeurile menajere solide sunt colectate şi apoi transportate cu căruţa în groapa

comunală de gunoi, groapă amenajată destul de sumar, care urmează a fi închisă

- dejecţiile organice sunt reutilizate ca sursă de îngrăşământ natural,

- deşeurile rezultate din construcţii, excavarea pământului, demolări sunt transportate

sau reutilizate ca strat de acoperire;

- resturile provenite de la cabinetele medicale uman şi veterinar sunt distruse prin

ardere şi sunt nesemnificative din punct de vedere cantitativ,

- deşeurile reciclabile sunt colectate de către instituţiile publice (şcoală, primărie) dar

sortimentele colectate sunt doar hârtie şi PET, alte tipuri de materiale reciclabile

precum sticla, materialele textile, vopsele, uleiuri, anvelope, obiecte casnice şi

electronice vechi, fiind depozitate fără a fi transportate la firme specializate în

preluarea şi valorificarea prin recondiţionare sau topire;

- pe raza comunei nu a fost semnalată existenţa unor cazuri de apariţie a deşeurilor

cu grad de toxicitate sau a materialelor radioactive.


33

Puncte forte Puncte slabe

- toate familiile deţin locuinţe

proprietate personală;

- există pe plan local unele categorii

de materiale pentru construcţii;

- există teren în intravilan pentru

construirea în continuare de locuinţe

în zonele rezidenţiale;

- există un sistem de control privind

activitatea urbanistică, în special

privind respectarea prevederilor

legale a regimului construcţiilor.

- nu există un sector de gospodărie comunală

care să preia atribuţiile conferite prin HG

nr.246/2006 privind utilităţile comunitare;

- nu există reţea de alimentare cu apă;

- nu există reţea de canalizare a apelor

menajere uzate;

- nu există staţie de epurare a apelor reziduale;

- nu există reţea de distribuţie a gazelor naturale

la locuinţele cetăţenilor;

- depozitul de deşeuri solide nu este amenajat;

- nu este organizată colectarea selectivă a

deşeurilor;

- există locuri necontrolate de depozitare a

deşeurilor;

- nu există contracte cu firme specializate care

ar putea transporta gunoiul menajer la depozite

amenajate;

- iluminatul public trebuie finalizat, atât prin

montarea unor lămpi cu consum redus, cât şi

prin realizarea unui plan local cu acţiuni

concrete şi etape de asigurare a iluminatului

public în toată comuna.

Evaluare – Concluzii

În comună nu există pubele de gunoi sau containere pentru colectarea

selectivă a deşeurilor, cele existente fiind din punct de vedere cantitativ dar şi

calitativ sub standardele cerute de legislaţia în vigoare. Rampa de gunoi a comunei

nu este amenajată şi controlată corespunzător.

Deşeurile de orice tip sunt transportate cu căruţele şi maşinile la groapa de

gunoi, fără a fi contractate firme specializate în preluarea, transportul şi depozitarea

lor la o rampă ecologică. Deşeurile provenite de la animale sunt reutilizate ca


34

îngrăşăminte naturale iar o parte dintre deşeurile menajere sunt arse, ceea ce

produce poluarea atmosferică.

Se are în vedere asocierea cu alte comune şi oraşe din apropiere pentru

realizarea de proiecte comune în ceea ce priveşte colectarea, transportul şi

depozitarea deşeurilor în spaţii special amenajate şi selectarea lor pentru refolosire.

Mai mult, comunitatea trebuie consiliată şi educată în ceea ce priveşte ecologia,

reutilizarea deşeurilor, colectarea, selectarea, transportul şi depozitarea în condiţii

optime. Realizarea curăţeniei stradale, inclusiv curăţarea şi transportul zăpezii de pe

căile publice cu menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de îngheţ, reprezintă

obligaţii ale autorităţii locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici precum şi a

cetăţenilor din cadrul localităţii.

În prezent există riscul real al deversării necontrolate a unor reziduuri

menajere din gospodăriile populaţiei în pârâuri, întrucât nu există un sistem de

colectare şi procesare a acestora. În urma evaluării situaţiei existente privind

protecţia mediului înconjurător se poate afirma că, practic, nu avem o structură

statuată şi eficientă de colectare, depozitare şi transport al deşeurilor, care să

răspundă exigenţelor Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de

ambalaje. Directivei 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, Directivei 2002/96/EC

privind deşeurile de echipamente electrice si electronice, Directivei 76/464/EEC

privind poluarea cauzata de anumite substanţe periculoase deversate în mediul

acvatic, Directivei 99/31/EC referitoare la depozitarea deşeurilor, Regulamentului nr.

259/93 privind controlul transportului deşeurilor, dinspre şi înspre Comunitatea

Europeană, Directivei 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, Directivei

98/83/EEC privind calitatea apei destinate consumului uman, Directivei 96/61/EC

privind prevenirea şi controlul integrat al poluării şi Directivei 88/609/EEC privind

limitarea emisiilor anumitor poluanţi în atmosferă, amendată prin Directiva nr.

2001/80/EC. De asemenea, urmează a se stabili variante ocolitoare pentru traficul

căruţelor în situaţia în care acestea nu mai au acces pe drumul naţional, ca urmare a

aplicării normelor europene.

Se impune realizarea unui plan de acţiune pentru dezvoltarea utilităţilor

comunitare, aşa cum prevede HG nr.246/2006, inclusiv înfiinţarea unei structuri

funcţionale, specializate, în scopul preluării acestor atribuţii de la Primăria comunei.

Pentru a asigura o dezvoltare ascendentă a utilităţilor comunitare, în special

executarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare, epurare a apelor uzate şi


35

alimentarea cu gaze naturale, consiliul local poate analiza şi varianta înfiinţării unei

asociaţii cu comunele limitrofe, având în vedere scăderea costului pe unitate de

măsură şi facilităţile acordate prin fondurile structurale.

3.5. Factori de mediu

Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale şi seminaturale asigură

resursele şi serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice. Valorile

biodiversităţii formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generaţiile actuale

fără a periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a crea o reţea de

arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatele care

trebuie protejate.

Cu privire la starea mediului ambiant este necesar să prezentăm succint,

situaţia din comună. Comuna reprezintă o zonă puţin dezvoltată economic, motiv

pentru care factorii poluanţi sunt resimţiţi în mică măsură. Totuşi, în perioada

următoare, prin dezvoltarea activităţilor cu caracter economic şi creşterea

consumului casnic apare necesitatea construirii unui sistem de epurare a apelor

menajere uzate din satele comunei; dezvoltarea economică şi creşterea consumului

casnic de apă prin realizarea alimentării cu apă potabilă constituie factori majori cu

contribuţii în procesul de degradare ecologică a întregului teritoriu al comunei şi a

cursurilor de apă.

Capitalul natural reprezentat de ecosisteme naturale şi seminaturale asigură

resursele şi serviciile care stau la baza dezvoltării socio-economice. Valorile

biodiversităţii formează patrimoniul natural care trebuie folosit de generaţiile actuale

fără a periclita şansa generaţiilor viitoare de a se bucura de aceleaşi condiţii de viaţă.

O modalitate de a conserva patrimoniul natural european este de a crea o reţea de

arii naturale protejate, reprezentativă pentru diversitatea speciilor şi habitatele care

trebuie protejate. Dezvoltarea unei reţele cu arii de conservare a naturii se bazează

pe Directivele Uniunii Europene dintre care: Directiva 92/43 privind conservarea

habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice)şi Directiva 79/409 referitoare la

conservarea păsărilor sălbatice.

În perimetrul comunei nu au fost semnalate în ultimii ani cazuri de plante

modificate genetic.


36

Puncte forte Puncte slabe

- Existenţa unor surse de grafit în dealul

Holm precum şi a unor nisipuri, pietrişuri,

gresii ce pot fi utilizate ca materiale de

construcţii

- Existenţa temporară a lebedelor negre

şi mai frecventă a fazanilor, lebedelor, a

gâştelor şi raţelor sălbatice, dar şi a florei

rare – laleaua neagră, alte specii

specifice pădurilor

- Substanţele cele mai periculoase,

dioxidul de sulf şi dioxidul de azot sunt în

cantităţi reduse în aerul ambiant al

comunei, sub limitele prevăzute de

directiva UE

- Conţinutul de metale grele ale

pulberilor sedimentabile se încadrează

în limitele normale

- Pe teritoriul comunei nu există agenţi

economici care să creeze riscul poluării

solului, aerului şi apelor

- Se produc, uneori, ploi acide, care

periclitează producţia de legume

- Se produce poluarea solului atât cu

deşeuri solide provenite din gospodăriile

populaţiei, cât şi prin îngroparea

animalelor moarte

- Traficul pe drumul judeţean reprezintă

cauza principală a depăşirii nivelului de

zgomot


37

Capitolul 4.

EVALUAREA RESURSELOR ECONOMICE

4.1. Agricultura

Agricultura reprezintă componenta de bază a structurii economice a comunei.

Faptul că industrializarea zonei este practic inexistentă, precum şi faptul că marea

majoritate a tinerilor din comună au ales să plece pentru a lucra în străinătate au

condus la creşterea importanţei acestei ramuri a economiei.

Repartizarea terenurilor agricole din comună este realizată astfel:

Suprafaţa agricolă, din care: Hectare

Suprafaţa arabilă 2456,72

Păşuni 480,32

Fâneţe 139,55

Vii 1,68

livezi 33,11

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră

536,09

Ape, bălţi 35,54

Alte terenuri 174,03

Total, ha 3857,04

Teren agricol

80%

4% 15%

1%

0%

Suprafaţa arabilă Păşuni Fâneţe Vii livezi

Alte categorii de teren

72%

23%

5%

Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră

Ape, bălţi

Alte terenuri


38

4.1.1. Cultura plantelor

Suprafeţe cultivate cu principalele culturi (ha)

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Cereale pentru boabe 2158 1365 1925 1361 1091

Floarea soarelui 100 100 50 50 20

Sfeclă de zahăr 120 10 10 20 20

Cartofi de toamnă 350 160 187 200 150

Legume 100 50 60 60 41

Vii pe rod 2 2 2 2 2

Pomi fructiferi 6 3 3 3 3

Suprafeţe cultivate

100 100

50 5020

120

350

160187

200

150

100

50 6060

41

10

202010

0

100

200

300

400

500

600

700

2003 2004 2005 2006 2007Floarea soarelui Sfecla de zahăr

Cartofi de toamnă Legume

Suprafaţă cultivată - cereale

2158

1365

1925

1361

1091

900

1100

1300

1500

1700

1900

2100

2300

2003 2004 2005 2006 2007


39

Producţii obţinute (tone)

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Cereale pentru boabe 3298 2399 1925 2935 4553


Sfecla de zahăr 2040 110 180 33 25

Cartofi de toamnă 5250 1280 2800 2200 2561

Legume 1510 198 885 900 617

Struguri 10 10 10 10 14

Fructe 43 21 15 225 60

Cereale pentru boabe

3298

2399

1925

2935

4553

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

2003 2004 2005 2006 2007

Producţii obţinute

17030 35 40 33

2040

110 18033 25

1510

198

885 900

617

0

500

1000

1500

2000

2500

2003 2004 2005 2006 2007

Floarea soarelui Sfecla de zahăr Legume

Cartofi de toamnă

5250

1280

28002200

2561

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2003 2004 2005 2006 2007

Struguri şi fructe

10 10 10 10 14

43

21

225

60

15

0

50

100

150

200

250

2003 2004 2005 2006 2007

Struguri Fructe


40

Producţii medii la hectar – principalele culturi (kg/ha)

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Grâu şi secară Calamitat 1560 2800 1800 2580

Orz şi orzoaică 175 - 1400 1500 1920

Porumb boabe 2800 1860 3300 3250 2690


Sfecla de zahăr 17000 11000 18000 16500 1250

Cartofi 15000 8000 15000 11000 17073

Sfeclă de zahăr şi cartofi

17000

11000

18000

16500

15000

8000

15000

11000

17073

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

2003 2004 2005 2006 2007

Sfecla de zahăr Cartofi

Floarea soarelui, orz, orzoaică

1750

1400 1500

19201700

300

700800

1650

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

2003 2004 2005 2006 2007

Orz şi orzoaică Floarea soarelui

Grâu şi secară

0

1560

2800

1800

2580

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2003 2004 2005 2006 2007

Porumb boabe

2800

1860

33003250

2690

1500

1700

1900

2100

2300

2500

2700

2900

3100

3300

3500

2003 2004 2005 2006 2007


41

4.1.2. Creşterea animalelor

Efectivele de animale din agricultură (capete) se prezintă astfel:

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Bovine 2223 1175 1210 1150 1134

Porcine 2551 1825 1825 1450 1545

Ovine şi caprine 685 347 345 350 350

Păsări 26420 24530 21550 20100 20150

Producţia de lapte şi ouă

Anul 2003 2004 2005 2006 2007

Lapte de vacă (hl) 27880 30870 41000 23636 22500

Ouă (mii buc.) 2880 2952 1530 2530 2410

În comună există şi un număr de 8 familii de apicultori care deţin aproximativ

150 familii de albine.

Bovine, Porcine, Ovine, Caprine

2223

1175 1210 1150 1134

2551

1825 1825

14501545

685

347 345 350 350

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2003 2004 2005 2006 2007

Bovine Porcine Ovine şi caprine

Păsări

26420

24530

21550

20100 20150

18000

21000

24000

27000

2003 2004 2005 2006 2007

Lapte de vacă (hl)

27880

30870

41000

2363622500

20000

25000

30000

35000

40000

45000

2003 2004 2005 2006 2007

Ouă (mii buc.)

2880 2952

1530

25302410

1400

1900

2400

2900

3400

2003 2004 2005 2006 2007


42

4.2. Comerţul

Comerţul reprezintă o ramură economică dinamică, existând un număr de 25

agenţi economici, de diferite mărimi, cu capital integral privat: magazine, unităţi de

alimentaţie publică, servicii în agricultură, morărit, creşterea animalelor, prelucrarea

lemnului, cojocărie.

Dintre cei 25 agenţi economici înmatriculaţi la începutul anului 2007:

9 societăţi comerciale şi

16 persoane fizice autorizate şi asociaţii familiale

În ceea ce priveşte domeniile de activitate, situaţia este următoarea:

14 - comerţul cu amănuntul prin magazine şi bar/bufet,

6 acţionează în domeniul serviciilor în agricultură

1 mică industrie - morărit,

1 creşterea animalelor,

1 cojocărie,

1 prelucrarea lemnului

1 depozit materiale de construcţii.

Toate sunt societăţi comerciale, persoane fizice, asociaţii familiale cu capital

autohton. Valoarea totală a capitalului social subscris şi vărsat se situează peste

nivelul minim admis de legile în vigoare. Meşteşugurile şi profesiile liberale sunt

reprezentate şi de asemenea şi sectorul serviciilor.

1 – servicii in agricultura 2 – comerţ 3 – alte servicii

Categorii de agenti economici

6

14

4

1

2

3


43


- Principalele forme de relief ale comunei

determină o producţie vegetală şi animală

diversă;

- Industrializarea redusa şi agricultura au

condus la poluări reduse, localizate, ceea

ce a permis menţinerea biodiversităţii şi

obţinerea unor producţii cu calitate

biologică ridicată;

- Existenţa unei legislaţii naţionale de

natură să conducă la consolidarea

exploataţiilor agricole actuale şi la formarea

de noi exploataţii agricole, viabile din punct

de vedere economic ;

- Suprafaţa apreciabilă a terenurilor arabile

în cea mai mare parte de bună calitate;

- Situaţie avansată de punere în posesie a

proprietarilor de terenuri agricole;

- Dezvoltarea calităţii în procesul de

creştere a animalelor;

- Ataşamentul persoanelor active faţă de

agricultură;

- Nivel corespunzător al relaţiilor

comerciale urban-rural, respectiv intre

producători si pieţele de desfacere din

oraşul Dorohoi;

- o piaţa emergentă în proces de

structurare, cu cerinţele de produse şi

servicii insuficient satisfăcute, care ar putea

genera o cerere efectivă şi, prin aceasta,

mari posibilităţi de creare şi dezvoltare a

IMM-urilor la sate.

- Variabilitatea intra şi inter-anuală a

parametrilor meteorologici induce o

variabilitate mare a recoltelor obţinute. În

ultimii ani s-au accentuat fenomenele

meteorologice extreme, care au condus la

realizarea unor producţii foarte mici la ha ;

- Intensificarea proceselor de degradare a

solului datorate aplicării unui management

defectuos la nivel de fermă, concomitent cu

reducerea fondurilor ameliorării terenurilor

degradate;

- Număr mare de ferme de subzistenţă şi

semi-subzistenţă cu o suprafaţă medie de

0,5-4 ha, determină o puternică

fragmentare a potenţialului agricol;

- Discordanţa (accentuată în profil teritorial)

între structura capacităţilor tehnologice

(îndeosebi a zestrei mecanice) şi structura

de mărime a exploataţiilor agricole ;

- Structura culturilor necorespunzătoare şi

o baza tehnico-materială insuficientă ;

-Competitivitatea scăzută a produselor

agroalimentare;

- Lipsa aptitudinilor de asociere în domeniul

valorificării producţiei agricole;

- Lipsa întreprinderilor de prelucrare a

produselor agricole;

- Nivel scăzut de echipare cu maşini şi

utilaje agricole performante;

- Nu se aplică cele mai noi tehnologii

pentru realizarea de produse agricole

ecologice;


44

- Export redus de produse agricole cu grad

ridicat de prelucrare;

- Surse de finanţare insuficiente; creditele

acordate de instituţiile bancare sunt

restrictive;

- Meşteşuguri tradiţionale existente dar

puţin valorificate şi promovate.


45

Concluzii:

În perioada analizată (2003 – 2007), ca urmare a condiţiilor pedoclimatice

nefavorabile, în unii ani atât suprafeţele cultivate, cât şi producţiile medii şi totale la

principalele culturi au cunoscut un trend descrescător. Aceeaşi tendinţă a avut-o şi

efectivul de animale, precum şi producţiile din zootehnie, cu mici excepţii. Având în

vedere că în aceeaşi perioadă cheltuielile cu înfiinţarea unui hectar de cultură au

crescut cu o medie anuală de 8-10%, rezultă că gradul de profitabilitate a sectorul

agricol a fost extrem de scăzut, iar la unele culturi au fost înregistrate pierderi, deşi

statul a subvenţionat o parte a cheltuielilor efectuate.

Astfel, în ceea ce priveşte suprafeţele de teren cultivate în ultimii ani, situaţia

este următoarea: a rămas constantă suprafaţa ocupată de vii pe rod, care reprezintă

foarte puţin din totalul suprafeţelor agricole din comună (0, 8‰) în timp ce pentru

toate celelalte culturi suprafeţele au scăzut după cum urmează: cu cca. 80% scade

suprafaţa cultivată în comună cu floarea soarelui, cu cca. 50% scad suprafeţele

cultivate cu cereale boabe, cartofi, legume, pomi fructiferi.

Producţiile medii la hectar cresc în ultimii ani pentru grâu, secară, orz şi

orzoaică, floarea soarelui şi cartofi, în timp ce scade producţia la sfecla de zahăr.

În ceea ce priveşte efectivele de animale din comună, situaţia este

următoarea:

- a scăzut numărul de bovine comparativ cu anul 2003, în ultimii ani

efectivul de bovine menţinându-se aproximativ constant, variind undeva

în jurul cifrei de 1100 capete;

- la porcine numărul de capete a scăzut începând din anul 2004,

ajungându-se la un efectiv de 1545 capete faţă de 2500 în 2003 şi 1825

în 2004;

- efectivul de ovine şi caprine s-a redus la jumătate faţă de anul 2003, de la

685 capete la 350 capete în anul 2007;

- numărul de păsări de asemenea a scăzut cu un sfert faţă de anul 2003,

de la 26420 la 20150 în anul 2007.

Este necesară o regândire a modului de organizare a exploataţiilor agricole şi

a tehnologiilor aplicate, concomitent cu realizarea unor cursuri de perfecţionare a

calificării cu sprijinul Oficiului judeţean de consultanţă agricolă.


46

Mai mult, agricultura ca ramură importantă a economiei judeţului, trebuie

dezvoltată şi echipată cu utilaje performante, urmând ca produsele să fie promovate

la nivel regional şi naţional, fiind ecologice şi de înaltă calitate. În ceea ce priveşte

sectorul economic, se apreciază ca fiind satisfăcător numărul de unităţi de

alimentaţie publică şi deservire de pe raza comunei, distribuţia acestora pe zone şi

domenii de activitate, calitatea serviciilor către populaţie şi veniturile aduse la bugetul

local.

Un aspect negativ este lipsa meşteşugarilor şi creatorilor de artă populară

care ar putea promova comuna şi ar putea obţine profituri din vânzarea produselor

în ţară sau străinătate, la expoziţii şi târguri.


47

Capitolul 5

EVALUAREA RESURSELOR SOCIO-UMANE

5.1. Populaţie, fenomene demografice

Populaţia, ca element dinamic al aşezărilor, care condiţionează dezvoltarea

economică a acestui teritoriu a evoluat în mod diferit sub multiplele ei aspecte.

Studiul numărului, densităţii, mişcării, structurii precum şi a altor elemente ale

populaţiei, în raport cu cadrul geografic, ne dă posibilitatea cunoaşterii cauzelor care

explică repartiţia populaţiei pe acest teritoriu cât şi a consecinţelor ce decurg din

acestea. De asemenea, necesitatea cunoaşterii populaţiei în cadrul studiilor de

sistematizare, derivă din dubla ei postură de factor esenţial în elaborarea şi

realizarea programului de dezvoltare şi în acelaşi timp, beneficiar al acestora,

deoarece totul ce se face în sistematizarea teritorială este numai pentru populaţie.

Populaţia stabilă la recensămintele din anii 1977, 1992 şi 2002*, incluzând şi

datele furnizate de primărie pentru anul 2007

Anul 1977 1992 2002 2007

Total 3000 2306 2185 2254

Femei 1589 1196 1146 1231

To

tal

Fe

me

i

1977 1992 2002 2007

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

Populatia comunei Cordareni


48

Populaţia stabilă a comunei, pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2006*

Populatia stabila pe grupe de varsta

2094 123 136 114 110 92 637 127 109 646

1016 6249

65 64 47 38251 46 250

1078 6187

49 46 45 25576 63 396

Total 0-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-25 ani 25-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65 si

peste

Total Masculin Feminin

Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei în anul 2005*

Născuţi vii Decedaţi Stabiliri

domiciliu

în localitate

Plecări cu

domiciliul

din

localitate

Stabiliri

reşedinţe

în localitate

Plecări cu

reşedinţe

din

localitate

Total judeţ 5294 5651 5042 5562 5042 5658

Cordăreni 28 61 23 23 22 17

* Datele provin din Anuarul statistic al judeţului Botoşani

Graficul evoluţiei populaţiei comunei în ultimii 30 ani:

Evolutia populatiei din comuna

3000

2306 2185 2254

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1977 1992 2002 2007

Concluzii:

În ultimii 30 ani, numeric, populaţia comunei a scăzut cu cca. 25%, fapt

îngrijorător pe de o parte dar normal comparativ cu comunele învecinate şi populaţia


49

totală a judeţului nostru. Mişcarea naturală şi migratorie dată de statistici nu relevă

modificări majore în evoluţia populaţiei comunei, dar mare parte dintre cei plecaţi nu

figurează în evidenţele statistice, muncind la negru în ţară sau străinătate.

Începând cu anul 1992, un număr foarte mare de tineri au părăsit comuna în

vederea ocupării unor locuri de muncă în afara graniţelor ţării şi implicit a comunei,

constatându-se un deficit de forţă de muncă pe plan local. În comună se constată

migrarea populaţiei active cu vârste cuprinse între 18 şi 55 ani în ţările UE. Un aspect

relevant este faptul că o mare parte dintre veniturile aduse din afara ţării au fost

investite în comună. De asemenea, în ultima perioadă s-a constatat că familiile celor

plecaţi au dezvoltat mici afaceri în domeniul comerţului şi serviciilor, asigurându-şi un

nivel de trai decent.

5.2. Forţa de muncă. Şomajul

Populaţia stabilă pe sexe şi medii*

Anul 2004 2005 2006 2007

Nr. populaţiei – persoane 2259 2270 2230 2254

Masculin 1026 1035 1010 1023

Feminin 1233 1235 1220 1231

Resursele de muncă* la 1 ianuarie 2008 erau de 870 persoane, cu 70

persoane mai puţine decât la începutul anului 2004. În ceea ce priveşte structura pe

activităţi a populaţiei ocupate, în anul 2007 ponderea cea mai mare s-a înregistrat în

agricultură - 86%, comerţ - 4% şi 10% în instituţii publice.

În perioada 2004-2007 numărul şomerilor a înregistrat o scădere de la 130

persoane în anul 2004 la 26 persoane în anul 2007 iar rata şomajului a înregistrat

aceeaşi involuţie, scăzând de la cca. 14% în anul 2004 la doar 3% în anul 2007.

Populaţia activă şi numărul salariaţilor *

01.01.2004 01.01.2005 01.01.2006 01.01.2007

Populaţia activă - persoane

940 910 890 870

Nr. salariaţi - persoane

65 110 170 75

Salariaţi în total populaţie activă (%)

7% 12% 19% 9%

Şomeri 130 90 60 26

Rata şomajului 14% 10% 7% 3%

*Date furnizate de Primăria comunei Cordăreni


50

0

200

400

600

800

1000

Populaţia activă S a l a r i a ţ i Ş o m e r i

Resursele de munca

2004 2005 2006 2007

5.3. Venituri salariale

Câştigul salarial nominal mediu net lunar pe unele activităţi ale economiei la

nivelul judeţului Botoşani au fost următoarele:

Lei/salariat

Denumirea activităţii 2002 2003 2004 2005 2006

Agricultura 261 311 633 475 501

Comerţ 190 250 358 427 481

Posta-telecomunicaţii 601 812 757 1209 1350

Administraţie publica si asistenta sociala 662 662 800,6 1044 1150

Învăţământ 444 444 578 735 812

Sănătate si asistenta medicala 397 397 464 616 727

Alte activităţi de servicii colective 321 321 370 418 524

Sursa: Anuarul statistic al judeţului Botoşani

Câştig salarial mediu

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2002 2003 2004 2005 2006

Agricultura

Comerţ

Posta-telecomunicaţii

Administraţie publica

si asistenta sociala

Învăţământ

Sănătate si asistenta

medicala

Alte activităţi de

servicii colective


51

În perioada 2002-2007, salariile medii nete realizate au crescut cu un procent

de peste 50%. Câştigul mediu net la nivelul comunei s-a situat sub media judeţului

în activităţile de comerţ şi agricultură. Din analiza altor date statistice precizăm că,

în aceeaşi perioadă, salariul mediu net în judeţul Botoşani a fost cu 15-25% mai mic

decât cel pe economie.

De asemenea, pensiile au cunoscut o creştere reală importantă ( cu cca. 50%)

în două etape: ca urmare a acţiunii de recorelare încheiată în anul 2006 şi a

majorării punctului de pensie începând cu 1 noiembrie 2007.

Se poate aprecia că în perioada 2002-2007 s-a înregistrat o creştere a puterii de

cumpărare a populaţiei, comparând nivelul de creştere al veniturilor cu evoluţia

indicilor preţurilor de consum în aceeaşi perioadă.

5.4. Sănătate publică

Reţeaua sanitară a comunei este satisfăcătoare. Există un cabinet medical

individual medical încadrat cu 1 medic de familie şi 2 asistenţi medicali (personal

mediu sanitar), 1 punct farmaceutic uman şi un cabinet stomatologic care

funcţionează sâmbăta. Există cabinet medical veterinar la Cordăreni, în sediul

primăriei, la care sunt angajaţi 1 medic veterinar şi 1 tehnician.

Cabinetul medical uman funcţionează în sediul primăriei, a fost renovat în anul

2007 şi dotat cu aparatură medicală de primă necesitate dar se impune extinderea şi

modernizarea clădirii pentru facilitarea accesului pacienţilor la servicii medicale de

calitate, suma minimă necesară fiind de cca. 100.000 lei.

De precizat că cetăţenii comunei au acces la policlinicile, spitalele, farmaciile,

laboratoarele de tehnică dentară şi laboratoarele de analize medicale din municipiile

Dorohoi şi Botoşani.

Durata medie a vieţii pe ambele sexe în mediul rural în judeţul Botoşani s-a

situat între 69,94 ani între anii 2002-2004 şi între 70,55 – 71 ani în intervalul 2003-

2006. Sporul natural al populaţiei în mediul rural în judeţul Botoşani a fost unul

negativ în perioada 2002-2005 ( -0,1 în anul 2002, -0,5 în anul 2003, - 1,1 în anul

2004, - 0,.8 în anul 2005).

Cauzele cele mai frecvente ale mortalităţii sunt în ordine:

- bolile aparatului cardio-vascular, 80% - bolile aparatului respirator, 10% - bolile aparatului digestiv, 4% - tumorile maligne, 3% - altele,3%


52

Sintetic, situaţia resurselor umane din comună se prezintă astfel:

- populaţia comunei a scăzut ca număr comparativ cu anul 2002 cu cca.

25%;

- natalitatea şi sporul natural se menţin aproximativ la acelaşi nivel faţă de

anul 2002, dar cu semnul minus;

- numărul salariaţilor este în scădere începând cu anul 2005;

- rata şomajului a scăzut în anul 2007, comparativ cu anul 2004, de la 13

la 3%, cu referire a numărul de şomeri în plată;

- starea de sănătate a populaţiei este relativ bună, ameninţarea o

reprezintă consumul drogurilor legale care provoacă boli ale aparatului

cardio-vacular, cauza majoră a mortalităţii – peste 80% dintre cazuri;

- proporţia medicilor la 1000 locuitori şi numărul personalului mediu sanitar

sunt satisfăcătoare dar nu respectă recomandările UE de 1 medic la 1000

locuitori.

Concluzie: Se impune ca în planul de acţiuni pentru perioada 2008-2013 să se

prevadă alocarea de fonduri din bugetul local şi atragerea de surse de finanţare

pentru îmbunătăţirea reţelei sanitare în întreaga comună dar şi pentru asigurarea de

locuri de muncă pe plan local, astfel încât populaţia activă să nu mai fie nevoită să

muncească în străinătate iar familiile să fie dezbinate.

5.5. Culte religioase

Documentele atestă din cele mai vechi timpuri că la Cordăreni au existat

biserici şi preoţi, care au avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea economică şi

culturală a comunei. În prezent există 3 parohii cu 3 preoţi parohi ortodocşi, precum

şi reprezentanţi ai altor culte.

- Preot paroh la Biserica ortodoxă din Cordăreni – Sebastian Cazaciuc

- Preot paroh la Biserica ortodoxă din Griviţa – Dumitru Mîrzan

- Preot paroh la Biserica ortodoxă din Slobozia – Irinel Nicolae Olteanu

În comună există şi cca. 50 persoane membre ale Cultului Creştin Evanghelic

dar majoritatea populaţiei aparţine Cultului Creştin Ortodox.

În afara serviciului religios cultele desfăşoară activităţi şi într-o serie de alte

domenii educaţional şi social. Cultele posedă o bază infrastructurală şi resurse

umane care se pot constitui parte integrantă în realizarea Strategiei de dezvoltare a

comunităţii.


53

5.6. Societatea civilă

În România, în mediul rural, rolul societăţii civile este încă puţin semnificativ în

influenţarea deciziilor politice, economice sau/şi de interes public. În ţările dezvoltate,

organizaţiile societăţii civile participă la dezbateri publice pe teme precum: politica de

imigraţie, măsurile de protecţie a persoanelor defavorizate, mergând până la aspecte

relativ abstracte, care ţin de starea "morală" a societăţii. În regimurile totalitare, nu

putem vorbi despre o societate civilă întrucât influenţarea deciziilor politice sau

economice de către cetăţeni este de neconceput. Aşadar, rolul societăţii civile este

foarte important în statele democratice, iar în statele aflate pe drumul către

democraţie, rolul său este în mod special important, întrucât influenţarea deciziilor

politice şi economice constituie un exerciţiu democratic fundamental.

Lunga perioadă de tranziţie a României a fost însoţită de inerţia sau

subdezvoltarea societăţii civile. În acest context, consolidarea societăţii civile prin

înfiinţarea mai multor ONG-uri cu scopuri clare care să acopere întreaga paletă a

activităţilor sociale, constituie calea pentru revigorarea societăţii româneşti. Există

alte două modalităţi de întărire şi diversificare a instituţiilor societăţii civile. În primul

rând, racordarea la instituţii ale unei societăţi civile internaţionale (de ex., Crucea

roşie, Amnesty International, Greenpeace etc.), a căror putere şi arie de acţiune sunt

mult mai extinse. În al doilea rând, crearea unei societăţi civile virtuale, prin

intermediul Internet-ului ar putea creşte coeziunea socială, ar facilita accesul la

informaţie şi participarea populaţiei la diferite acţiuni.

5.7. Siguranţa publică, pază şi protecţie civilă

În ultimii ani, numărul contravenţiilor şi a infracţiunilor constatate şi

sancţionate pe teritoriul comunei a rămas constant. Nu s-au înregistrat infracţiuni de

mare periculozitate. O problemă ce trebuie avută în vedere este aceea că s-au

înregistrat cazuri de violenţă în familie, acestea fiind produse sub influenţa alcoolului.

Ordinea publică este asigurată de către Postul de poliţie al comunei,

încadrat cu 2 agenţi de poliţie dintr-un necesar de 3.

Administraţia publică locală a organizat şi un Serviciu de pază, în special pe

timp de noapte, asigurat de 3 paznici angajaţi.

De asemenea, pe teritoriul comunei sunt cunoscute şi se aplică normele de

protecţie civilă, a fost organizat Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă şi

planul de activităţi al acestuia. Serviciul va fi dotat cu materiale, costume de


54

protecţie, stingătoare de capacitate mare, motopompă portabilă şi alte echipamente

şi materiale necesare bunei funcţionări.

Sistemul de alarmare este asigurat printr-o sirenă instalată pe corpul de

primărie şi clopotele bisericii. Sistemul de alarmare este cunoscut de către cetăţeni şi

se fac periodic instructaje şi informări privind situaţiile de urgenţă.

În şcolile din comună, periodic, au loc lecţii de circulaţie pe drumurile publice şi

cu referire la situaţiile de urgenţă, la care participă toţi elevii din comună.


- Biserica are potenţial în realizarea

acţiunilor educaţionale, în promovarea

moralei creştine

- Există structuri organizaţionale pentru

asigurarea ordinii şi siguranţei publice

- Se realizează acţiuni de educaţie rutieră

- Starea infracţională nu este explozivă

- ONG-urile nu sunt prezente in viata

sociala a comunei

- Parteneriatul public – privat este slab

dezvoltat

- Persistenta violenţei in familie

- Lipsa unui program cu acţiuni civice

la Căminul cultural

Concluzii:

- Societatea civilă nu se manifestă în viaţa economico-socială a comunei

- Parteneriatul public - privat este încă slab dezvoltat

- Ordinea şi siguranţa publică în comună trebuie întărite în continuare

- Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă trebuie dotat cu materiale,

costume de protecţie, stingătoare de capacitate mare, motopompă portabilă,

generatoare de curent, trusă descarcerare şi alte echipamente şi materiale necesare

bunei funcţionări.


55

Capitolul 6.

EVALUAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ,

SPORT ŞI AGREMENT

6.1. Învăţământ

Educaţia cetăţenească are istoricul ei. Primele încercări de pregătire şcolară

după abolirea iobăgiei s-au făcut de către slujitorii bisericii de la oraşe şi sate. Boierii

şi funcţionarii publici angajau, pentru instruirea copiilor încă înaintea acestor

perioade, pedagogi de casă plătiţi.

Prima şcoală cu clasele primare a funcţionat în anul 1858 la Cordăreni, înainte

de Reforma lui Cuza, într-o sală de clasă particulară unde veneau elevii din satele

Vorniceni şi Dumeni. Prima şcoală din Cordăreni a fost construită în anul 1924 iar la

26 octombrie 1969 a fost dată în folosinţă actuala clădire a şcolii coordonatoare de la

Cordăreni, pentru clasele I-X. Acest local de şcoală cuprinde 8 săli de clasă, 1

laborator fizică-chimie, 1 cancelarie, 1 birou director, secretariat, 1 sală de bibliotecă,

1 sală magazie. Corpul B care funcţionează în cadrul Căminului cultural cuprinde 1

sală de clasă pentru învăţământ primar şi 1 sală pentru grădiniţă.

În anul 1979 a fost construit un atelier şcoală pentru profilul lăcătuşărie, cu

suprafaţa de 190 mp, care cuprinde 1 sală de clasă, 1 sală pentru atelier şi două

magazii pentru materiale.

Şcoala cu clasele I-IV Griviţa a fost înfiinţată în anul 1918 şi a fost ulterior

construit un local nou în anul 1965 care funcţionează cu două săli de clasă pentru

clasele primare simultane, o sală pentru grădiniţă, un spaţiu pentru biblioteca şcolară

şi 1 sală disponibilă.

În prezent Şcoala cu clasele I-VIII Cordăreni este independentă, având statut

de şcoală cu personalitate juridică, are în subordine şcoala primară de la Griviţa şi

cele 2 grupe de grădiniţă din comună. Unitatea este proprietate publică, funcţionează

într-un schimb pe zi, învăţământ de zi, modul de predare a limbii străine fiind

obişnuit. În anul 2007, la Cordăreni a mai fost dat în folosinţă un local nou de şcoală

cu două săli de clasă. În prezent, şcoala Cordăreni asigură pregătirea elevilor şi

preşcolarilor din comună după cum urmează: 2 grupe mixte de grădiniţă, 4 clase

primare şi 4 clase gimnaziale.


56

Şcoala cu clasele I-IV Griviţa cuprinde o grupă mixtă de grădinţă şi două clase

primare simultane I-III şi II-IV.

Elevii din satul Slobozia vin la şcoala Cordăreni, parcurgând zilnic o distanţă

de 8 km dus-întors, pe jos.

Efective şcolare în anul 2007-2008

Şcoala cu clasele I-VIII Cordăreni – total 168 elevi

Învăţământ primar 74 elevi:

Clasa I - 22 elevi

Clasa a II-a – 15 elevi

Clasa a III-a – 23 elevi

Clasa a IV-a – 14 elevi

Învăţământ gimnazial 94 elevi :

Clasa a V-a – 31 elevi

Clasa a VI-a – 26 elevi

Clasa a VII-a – 23 elevi

Clasa a VIII-a – 14 elevi

Şcoala cu clasele I-IV Griviţa – total 26 elevi

Clasa I - 10 elevi

Clasa a II-a –6 elevi

Clasa a III-a –3 elevi

Clasa a IV-a –7 elevi

Grădiniţa cu program normal Cordăreni

2 grupe cu total 49 preşcolari

Grădiniţa cu program normal Griviţa

1 grupă cu 25 preşcolari

Situaţia populaţiei şcolare pe ultimii ani şcolari* se prezintă astfel:

Anul şcolar 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008

Total populaţie şcolară 226 240 249 246 255 268

Înv. preşcolar 65 70 75 65 62 74

Înv. primar şi gimnazial 161 170 174 181 193 194


57

Populatia scolara din comuna

226 240 249 246 255 268

65 70 75 65 62 74

161 170 174 181 193 194

0

50

100

150

200

250

300

2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007 2007-2008

Anul scolar

Nu

ma

r c

op

ii

Total populaţie şcolară Înv. preşcolar Înv. primar şi gimnazial

Referitor la situaţia familială a copiilor şcolarizaţi*, situaţia la nivelul comunei în

anul 2007-2008 este următoarea:

Situatia familiala a copiilor scolarizati

742

8

100

4

10

94

15

11

Total Familii monoparentale Parinti plecati din tara

Prescolar Primar Gimnazial

* Date furnizate de Şcoala cu clasele I-VIII Cordăreni

În ceea ce priveşte numărul unităţilor de învăţământ, precizăm că numărul

acestora a rămas constant în ultimii patru ani, funcţionând 2 şcoli şi două grădiniţe, la

Cordăreni şi Griviţa.

Ţinând cont de aceste date precum şi de numărul de elevi înscrişi în

evidenţele statistice, fie că frecventează sau nu grădiniţa, se apreciază că în

următorii 5 ani nu vor surveni modificări majore în evoluţia populaţiei şcolare din

comună, mai ales nu se va înregistra o scădere semnificativă a numărului acestora.

În ceea ce priveşte ratele de promovabilitate se constată rate mai bune de

promovabilitate la nivel primar faţă de gimnaziu, ratele de abandon de asemenea

fiind considerabil mai mici la nivel primar.


58

În comună există în prezent 16 cadre didactice dintre care un număr de 13

cadre sunt calificate pentru disciplinele pe care le predau şi 3 necalificate. Un post de

conducere este preluat de unul dintre profesorii şcolii, care este degrevat parţial de

norma didactică.

În ultimii ani şcolari, numărul total de cadre didactice din comună a fost

variabil, după cum reiese din diagrama următoare:

Evolutia numarului total de cadre didactice

14

15

14

15

16

13

13,5

14

14,5

15

15,5

16

16,5

2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007

Anul scolar

Nu

ma

r c

ad

re d

ida

cti

ce

În ceea ce priveşte nivelul de calificare al cadrelor didactice, situaţia se

prezintă astfel:

8 2 4

8 3 4

8 2 4

9 3 3

10 3 3

2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

An

sco

lar

Categorii de cadre didactice

Calificate titulare Suplinitoare calificate Necalificate

Anul scolar 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007

Calificate titulare 8 8 8 9 10

Suplinitoare calificate 2 3 2 3 3

Necalificate 4 4 4 3 3

Total cadre didactice 14 15 14 15 16

În unităţile şcolare din comună nu există norme-posturi pentru pedagogi,

asistenţi sociali, informaticieni, laboranţi, documentarişti, maiştri, antrenori.


59

Repartizarea grafică a numărului de elevi care revin unui cadru didactic în

ultimii ani este:

Anul şcolar 2002-2003 2003-2004 2004-2005 2005-2006 2006-2007

Nr. elevi / cadru didactic 14 11,5 12,5 12 12

Numar elevi care revin unui cadru didactic

12,5

14

12

11,5

12

0 2 4 6 8 10 12 14 16

2006-2007 2005-2006 2004-2005 2003-2004 2002-2003

Educaţie permanentă

Conceptul de educaţie permanentă trebuie înţeles în complexitatea sa.

Educaţia începe în familie, este continuată în grădiniţă şi diferite trepte de

şcolarizare, urmând a fi desăvârşită pe parcursul întregii vieţi. Educaţia adulţilor este

foarte importantă la diferite nivele şi structuri, fiind în acelaşi timp utilă în înţelegerea

sistemelor vieţii sociale, culturale, în adoptarea de decizii corecte şi la timp, indiferent

de contextul sau reperul temporal. Educaţia permanentă se realizează prin informare

şi formare continuă, atât în domeniul de activitate cât şi la nivel social.

Formarea continuă se realizează atât prin autoeducare (autoevaluare şi

formare profesională şi personală individuală) cât şi prin participarea la diferite

cursuri de formare, pe teme cultural-educative, social-politice organizate la nivel

local, judeţean, regional sau naţional/internaţional, prin implicare în structuri sau

organizaţii comunitare etc.

În ceea ce priveşte participarea cetăţenilor comunei la cursuri de formare sau

de informare, precizăm că în ultimii 5 ani, la nivelul comunei nu au fost realizate

cursuri de formare sau de educaţie a adulţilor, singurele metode utilizate de

reprezentanţii autorităţilor locale în relaţia cu cetăţenii fiind organizarea de adunări

publice, la care au participat invitaţi din diferite sectoare de activitate având teme de

actualitate de interes general: ocuparea forţei de muncă, agricultură şi plăţi, fonduri

europene, cultură.


60

Proiecte, programe, dezvoltare instituţională

În educaţie, s-a considerat multă vreme că este mai importantă continuitatea

decât schimbarea. Reforma învăţământului ne obligă însă la adaptare şi schimbare.

Avem programe şcolare care se îmbunătăţesc, avem cadre didactice în continuă

perfecţionare, avem reguli financiare care se schimbă de la an la an. Incertitudinea a

devenit o trăsătură fundamentală a existenţei noastre şi trebuie să ne adaptăm la

noile cerinţe, să le facem faţă cu succes. Ca certitudine au rămas însă generaţiile de

elevi formaţi de cadre didactice de prestigiu, elevi care şi-au depăşit profesorii de

cele mai multe ori.

Pe fondul schimbărilor permanente pe care le suferă învăţământul românesc,

condiţiile specifice ale şcolilor impun aplicarea unor strategii specifice în domeniul

formării resurselor umane, dotărilor materiale, parteneriatelor cu comunitatea.

Proiectarea şi implementarea acestor strategii precum şi evaluarea impactului

determinat de acestea, reclamă studii de diagnoză, prognoză şi impact.

Elevul este în centrul sistemului educaţional dar, pentru ca el să beneficieze

de o altfel de educaţie, este nevoie de schimbări majore. Cel mai greu se schimbă

mentalitatea. Accesarea de fonduri, crearea de parteneriate nu sunt lucruri uşoare

mai ales pentru cei care au trăit o viaţă într-un sistem centralizat. Totuşi, în

perspectiva evoluţiei sistemului de învăţământ din ţara noastră, în vederea realizării

condiţiilor necesare integrării europene, este evidentă nevoia de schimbare de

atitudine şi de mentalitate, gândirea pozitivă şi optimismul, susţinute de o muncă

serioasă.


1. Rata crescută a personalului didactic

calificat;

2. Proporţia redusă a elevilor care

abandonează studiile generale

3. Profesionalismul conducerii şcolii

4. Deschiderea spre noile tehnologii

educaţionale

5. Posibilitatea de a continua studiile liceale

şi superioare în municipiul Botoşani

Dorohoi

6. Populaţia şcolara se menţine relativ

1. Gradul de uzura avansat al

materialului didactic

2. Neatractivitatea carierei didactice

din cauza salariilor mici pentru

cadrele didactice tinere

3. Gradul scăzut de dezvoltare a

reţelei de asistenţă şi consiliere

pedagogică, psihologică şi de

orientare profesională a elevilor şi

părinţilor;


61

constantă, în uşoară creştere

7. Creşterea calităţii actului educaţional şi

modernizarea spaţiilor de învăţământ,

inclusiv prin alocarea de fonduri pentru

achiziţia de carte, dotarea laboratorului,

baza sportivă, fond de carte, etc.

Concluzii:

- Structura sistemului de învăţământ se schimbă ca urmare a transformărilor socio-

economice şi trebuie să ţină pasul cu cerinţele actuale.

Se impune:

- creşterea nivelului de educaţie al tinerilor;

- implementarea unor forme de învăţământ flexibile, orientate spre aplicabilitatea

practică, în detrimentul rămânerii în sfera strictă a teoriei.

6.2. Cultură şi artă

Comuna Cordăreni este depozitara unor valori ale artei şi meşteşugurilor

tradiţionale. Aceste valori nu sunt identificate în totalitate, nu sunt listate şi nici

promovate corespunzător. O bună parte dintre activităţile culturale sunt organizate de

către Căminele culturale de la Cordăreni şi Griviţa care, cu prilejul unor evenimente

deosebite din viaţa comunităţii, invită ansambluri sau orchestre să prezinte

spectacole pentru cetăţenii comunei.

Căminul cultural Cordăreni are o capacitate de cca. 300 locuri iar cel de la

Griviţa de cca. 100 locuri, fără a fi însă modernizate, dotate cu echipamente şi

aparatură moderne (cabină proiecţie, instalaţii de lumini, sunet, proiecţie) care să

satisfacă nevoile de cultură şi divertisment ale întregii populaţii din comună.

Directorul Căminului cultural este dl. Dănilă Dumitru.

Pe raza comunei există o bibliotecă comunală cu un număr de 9688 volume

dintre care cca. 85% sunt de actualitate dar şi 2 biblioteci şcolare.

Evoluţia numărului de volume şi a numărului de cititori înregistraţia în rândul

populaţiei la bibliotecile şcolare este următoarea:


62

Scoala Cordareni

Anul Nr cititori

Nr volume

2004 168 9087

2005 170 9114

2006 130 9360

2007 123 9697

Scoala Grivita

Anul Nr cititori

Nr volume

2004 25 2010

2005 25 2010

2006 26 2010

2007 21 2055

La Slobozia, în fostul local al şcolii, există amenajat un muzeu care cuprinde

obiecte tradiţionale din lemn şi caramică, costume populare.

Monumente istorice şi de cult: pe teritoriul comunei nu au fost păstrate

obiective de importanţă majoră, de interes naţional, UNESCO, etc. dar există totuşi

aspecte demne de remarcat: a fost amenajat un mopnument al eroilor căzuţi pe

câmpul de luptă în timpul primelor două războaie mondiale, monument inaugurat în

anul 1996, realizat de primărie şi cu contribuţia locuitorilor comunei. La realizarea

acestui monument au participat şi Asociaţia Veteranilor de război, Asociaţia Prietenii

Prutului, Asociaţia Cultul eroilor.

20042005

20062007

Nr cititori

Nr volume0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

Biblioteca Scolii I-VIII Cordareni

Nr cititori Nr volume

20042005

20062007

Nr cititori

Nr volume0

500

1000

1500

2000

2500

Biblioteca Scolii I-IV Grivita

Nr cititori Nr volume


63

În anul 1986 a fost reînfiinţat Grupul de fluieraşi condus de dl. Andriescu

Vasile. Formaţia de căiuţi a comunei condusă de dl. Haldan Stelian este de

asemenea un prilej de mândrie pentru locuitorii comunei, fiind solicitată să participe

la numeroase festivaluri de dansuri populare şi premiată la Sighetu Marmaţiei,

Caracal, Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău, Bucureşti.

În anul 1996 a fost înfiinţată Fanfara „Stejarul” Cordăreni, condusă de dl.Bradu

Vasile, cu largă reprezentativitate şi recunoaştere la nivel regional, judeţean şi care a

participat la festivaluri populare din ţară dar şi din Ucraina, Belgia, Olanda, Spania,

Germania.

La fiecare 4 ani, la Cordăreni are loc întâlnirea cu fiii satului, prilej de bucurie,

sărbătoare dar şi de etalare a datinilor, obicieiurilor străbune, fiind transformată în

adevărate momente cultural - artistice autentice.

Anual au loc întâlniri cu poeţi şi scriitori, lansare şi prezentare de carte,

şezători culturale, seri literare, momente artistice cuprinse în cadrul Cenaclului literar

„Ion Istrati”, sub conducerea dlui. profesor Mihai Munteanu.

6.3. Sport şi agrement

În comuna Cordăreni se practică majoritatea sporturilor de masă, dar cu

preponderenţă fotbalul. Activitatea sportivă este organizată în special în şcoala

generală, la care participă elevii. În prezent, comuna nu dispune de o bază sportivă

modernă şi competitivă.

Sub îndrumarea dlui. Gologan Claudiu, sub egida Primăriei Cordăreni,

fiinţează Asociaţia sportivă „Avântul”.

Echipa de fotbal a comunei a înregistrat performanţe de vârf s-au situat în anul

competiţional 2003-2004 prin clasarea echipei de fotbal pe locul II în clasamentul

judeţean, în prezent participând la campionatele de divizia D.

Echipa de oină care fiinţează în cadrul acelelaişi asociaţii sportive sub

conducerea dlui. Redinciuc Constantin a avut performanţe de vârf în anul 1982 prin

situarea pe locul III la nivel naţional în competiţia Cupa României, în prezent

participând la competiţii şcolare de nivel judeţean şi interjudeţean.

Lipsa formelor de relief caracteristice unui turism de anvergură (munte, mare)

a făcut ca puţinul turism existent în comuna să se asocieze mai mult factorului

cultural şi mai puţin factorului natural.


64

Capitolul 7.

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

7.1. Consiliul local al comunei

Comuna Cordăreni, ca unitate administrativ-teritorială, este persoană juridică

de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Consiliul local al

comunei, ca autoritate deliberativă şi primarul comunei, ca autoritate executivă

reprezintă comunitatea şi exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive,

competenţe partajate şi competenţe delegate. Conform art.10 din Legea

administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi completată prin Legea nr.

286/2006, autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz,

dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată

ale comunelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele

de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor

autorităţi şi anume: organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al

primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, dezvoltarea

economico-socială şi de mediu, gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni,

aprobă statutul comunei, administrează domeniul public şi privat, aprobă bugetul

local, contractează şi/sau garantează împrumuturile bancare, stabileşte şi aprobă

impozitele şi taxele locale, aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările

de investiţii de interes local, aprobă strategiile de dezvoltare socio-economică şi de

mediu, hotărăşte concesionarea sau închirierea bunurilor din domeniile public şi

privat şi vânzarea bunurilor din domeniul privat, aprobă documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, atribuie şi schimbă denumiri de străzi, de

pieţe şi obiective de interes local, aprobă măsuri pentru dezvoltarea învăţământului,

culturii, sportului şi turismului, protecţiei mediului înconjurător, dezvoltarea

infrastructurii edilitare şi a serviciilor comunitare: alimentare cu apă, gaz natural,

canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public, adoptă măsuri pentru

punerea în valoare a resurselor naturale locale, sprijină activitatea cultelor religioase,

hotărăşte cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, cu alte

administraţii publice locale din ţară şi din alte state, acordă titlul de cetăţean de

onoare al comunei etc.


65

Este de apreciat faptul că, în ultimii ani, administraţia publică a comunei a

adoptat o serie de hotărâri menite să conducă la dezvoltarea socio-economică şi la

îmbunătăţirea zestrei edilitare pusă la dispoziţia locuitorilor şi agenţilor economici prin

consultarea tuturor celor interesaţi, manifestând deschidere şi transparenţă în

rezolvarea problemelor curente şi de perspectivă.

7.2. Bugetul local

Pentru a finanţa numeroasele cheltuieli care derivă din aplicarea hotărârilor şi

măsurilor stabilite de consiliul local în domeniile sus-amintite, anual se adoptă

bugetul local al comunei. De menţionat este şi faptul că, în ultimii ani, a fost adaptată

aproape întreaga legislaţie din domeniul finanţelor publice, menită să contribuie la

dezvoltarea şi consolidarea principiilor şi regulilor de utilizare a banului public, la

reformarea cheltuielilor bugetare pentru a asigura o alocare şi o utilizare eficientă a

acestora: Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006, OMFP nr. 1792/2002 şi

Codul controlului intern, cuprinzând standardele de management la entităţile publice,

aprobat prin OMFP nr. 946/2005, etc. De asemenea, a fost adaptat la cerinţele

actuale Planul de conturi specific instituţiilor publice şi monografia contabilă.

În acest context, evoluţia veniturilor bugetului local a fost marcată, în această

perioadă, de intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 45/2004 aplicabilă în perioada

2004-2006, înlocuită cu Legea nr. 273/2006 , având ca efect pozitiv sporirea ponderii

veniturilor proprii, determinată de virarea unor cote din impozitul pe salarii la

localitatea în care personalul angajat îşi desfăşoară activitatea, precum şi prin

alocarea altor cote din unele venituri ale statului pentru echilibrarea bugetelor locale

prin legea anuală a bugetului de stat.

Totodată, autorităţilor locale li s-a acordat libertatea de decizie şi acţiune,

precum şi responsabilitatea crescută în stabilirea şi ajustarea anuală a impozitelor şi

taxelor locale. Totuşi, veniturile proprii au avut ponderi reduse în totalul veniturilor,

fapt ce a condus la menţinerea unui grad ridicat de dependenţă a bugetului comunal

faţă de bugetul statului.

În prezent se pune un accent deosebit pe respectarea unor principii esenţiale:

transparenţei şi publicităţii, echilibrului bugetar, respectării regulilor şi responsabilităţii

bugetare, a unităţii bugetare, proporţionalităţii şi consultării cetăţenilor.


66

Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului local în perioada 2003-2007

Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007

1. Venituri totale, din care: 735,65 725,65 991,22 1407,87 2010,47

venituri proprii 39,84 28,75 47,27 61,83 144,17

sume de la bugetul de stat 682,29 658,16 782,47 1254,67 1526,46

subvenţii 13,72 38,74 161,48 91,37 339,84

2. Cheltuieli totale, din care: 722,89 695,78 911,08 1335,63 1653,04

autorităţi publice 129,58 158,31 192,77 296,54 417,75

învăţământ 185,64 232,33 294,12 425,83 506,33

cultură 5,37 14,44 12,13 21,80 45,22

asistenţă socială 156,43 175,25 169,75 233,76 510,24

servicii şi dezvoltare publică 18,30 60,86 127,73 126,48 66,28

agricultura - - - - -

transporturi 17,21 36,54 96,34 195,10 59,58

alte acţiuni 10,80 18,05 18,28 36,12 47,63

investiţii 199,56 - - 20,68 170,47

Evoluţia situaţiei economice a comunei este asemănătoare cu evoluţia

celorlalte unităţi administrativ-teritoriale din nordul judeţului şi cu cele învecinate.

Buna funcţionare a economiei de piaţă este determinată de agenţii economici

privaţi şi de iniţiativele acestora. De aceea este importantă sprijinirea acestora şi

încurajarea celor ce doresc să-şi dezvolte o nouă afacere.

Concluzii:

Faţă de necesităţile proprii de dezvoltare economico-socială, fondurile

bugetare s-au situat sub nevoile reale de finanţare ale acestora.

Au fost dificultăţi şi discontinuităţi în anumite perioade în asigurarea fondurilor

pentru activitatea curentă.

Având în vedere starea infrastructurii rutiere şi a serviciilor gospodăreşti de

primă necesitate: apă, încălzire, iluminat, salubritate, sumele alocate au fost foarte

mici în raport cu multitudinea problemelor de interes comunitar.

De asemenea, se constată o pondere foarte mică a investiţiilor pentru

dezvoltarea edilitară a comunei datorită resurselor financiare insuficiente în perioada

analizată. Prin măsurile stabilite şi politica economică dusă de Consiliul local, au fost

totuşi evitate situaţiile de criză financiară şi s-a asigurat funcţionarea tuturor

instituţiilor la nivelul comunei.


67

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia unor categorii de cheltuieli

cultură servicii şi dezvoltare publică transporturi alte acţiuni

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia unor categorii de cheltuieli

cultură servicii şi dezvoltare publică transporturi alte acţiuni

0.00

500.00

1000.00

1500.00

2000.00

2500.00

2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia veniturilor comunei

1. Venituri totale, din care: venituri proprii

Evolutia cheltuielilor cu investitiile in comuna

199.56

0.00 0.0020.68

170.47

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

2003 2004 2005 2006 2007


68

Din cauza nivelului ridicat de sărăcie a unor categorii de cetăţeni, cca. 21%

din veniturile totale ale anului 2003 şi 25% din cele corespunzătoare anului 2007 au

fost alocate pentru asistenţa socială (ajutoare pentru încălzit şi asigurarea venitului

minim garantat), în detrimentul altor domenii şi sectoare.

Veniturile din impozite şi taxe locale au reprezentat din totalul veniturilor doar:

5,4% în anul 2003,

4,7% în anul 2005,

7,2% în anul 2007.

Sume din ce în ce mai mari au fost alocate cu cheltuielile de personal din

învăţământ, prin majorarea semnificativă a salariilor cadrelor didactice şi mai puţin a

personalului nedidactic şi auxiliar, procentele calculate pentru aceste cheltuieli din

totalul cheltuielilor anuale ale comunei crescând de la 25,24 în anul 2003 la 29,67 în

anul 2005 şi revenind la 25,2 % în anul 2007.

Cultura nu a beneficiat de fonduri semnificative în perioada analizată. Sumele

alocate pentru investiţii în anul 2007 se situează la nivelul a 8,5% din totalul

veniturilor, ceea ce reprezintă foarte puţin.


69

Capitolul 8

DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

În baza Legii nr.151/1998 a luat fiinţă Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-

Est, care este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava,

Vaslui) însumând o suprafaţă de 36.850 km2 şi o populaţie de 3.807.405 locuitori,

situându-se din acest punct de vedere pe primul loc între cele 8 regiuni ale ţării.

Relieful bogat oferă zone de deal şi câmpie care se pretează unei game largi de

culturi agricole şi zone de munte cu peisaje spectaculoase, favorabile dezvoltării

turismului.

Regiunea are puncte de frontieră cu Republica Moldova şi Ucraina (rutier şi

CFR) şi trei aeroporturi civile (Bacău, Iaşi şi Suceava).

Sub aspect climateric, regiunea se încadrează în climatul temperat

continental.

Populaţia regiunii este concentrată în proporţie de 44,4% în centrele urbane,

cel mai mare fiind municipiul Iaşi, cu aproape 400.000 locuitori.

Conform indicelui de dezvoltare umană şi a PIB, regiunea se situează pe

ultimul loc în România, fiind considerată zona cu nivelul cel mai ridicat de sărăcie.

Regiunea dispune de o reţea de învăţământ complexă, care asigură

pregătirea profesională la toate nivelele, gradul de alfabetizare fiind intre 95-96%.

Regiunea dispune de un personal cu vastă experienţă (15–20 ani activitate) în

domeniul industriei, în activităţi financiare, bancare şi de asigurări, învăţământ şi

asistenţă socială, peste 30% din totalul populaţiei active fiind angajata în aceste

sectoare.

Din analiza dinamicii economice a regiunii în perioada 1990-2006, rezultă că

tendinţa generală este de diminuare în ambele domenii principale – industrie şi

agricultură.

Referitor la agricultură se pot concluziona următoarele:

- au existat multe carenţe în privinţa finanţării şi investiţiei agricole, însă în

ultimul timp legislaţia a fost adaptată la cerinţele unei agriculturi orientate spre piaţă;

- dotarea tehnică cu utilaje de mecanizare în agricultură se situează la un

nivel scăzut, practicându-se o agricultură de subzistenţă;


70

- la nivelul regiunii, peste 80% din producţia agricolă se obţine în

gospodării individuale ţărăneşti;

În industrie, după 1989, datorită managementului defectuos, pierderea pieţelor

de desfacere şi reducerii nivelului de competitivitate al produselor, coroborate cu

lipsa resurselor de menţinere a investiţiilor, s-a produs o scădere industrială

accentuată, cu implicaţii grave asupra dezvoltării regiunii în toate celelalte domenii.

În ultimii 5 ani s-a înregistrat o relansare economică a regiunii prin

valorificarea infrastructurii industriale existente şi a personalului existent bine

calificat, însă nu la nivelul posibilităţilor. IMM-urile au fost sprijinite prin instrumentele

legale existente (SAPARD, programe naţionale pentru dezvoltare rurală etc.)

concomitent cu crearea de noi IMM-uri în domeniul producţiei şi serviciilor către

populaţie. Mediul de afaceri a devenit mai prietenos prin introducerea impozitului pe

profit în cota de 16%, însă numărul asociaţiilor familiale a scăzut ca urmare a

eliminării vechiului sistem de impozitare.

Populaţia activă ocupată a regiunii reprezintă 16% din totalul populaţiei

ocupate a ţării, ponderea cea mai mare deţinând-o bărbaţii. Mediul rural mobilizează

cea mai mare parte a populaţiei active ocupate.

Infrastructura fizică a regiunii se prezintă astfel:

- reţeaua de căi ferate se prezintă la un nivel mediu faţă de nivelul naţional;

- reţeaua de drumuri este insuficientă, cu un grad de uzură avansat; în

aceste condiţii se impune corelarea viitoarelor proiecte de dezvoltare cu programe de

îmbunătăţiri a reţelei rutiere;

- infrastructura locală este insuficientă ca dotare, cea existentă nefăcând

faţă solicitărilor; este necesară promovarea unor ample proiecte de finanţare pentru

alimentări cu apă, canalizare, gaze naturale, colectarea deşeurilor.

Comparativ cu tendinţele la nivel naţional în domeniul protecţiei mediului,

comuna Dersca şi regiunea în care se află aceasta nu se confruntă cu fenomene de

poluare deosebit de grave, putându-se totuşi menţiona:

- proasta gestionare a deşeurilor;

- fenomene de eroziune a solurilor;

- poluarea necontrolată a apelor;

Disparităţile subregionale care diferenţiază comuna de celelalte localităţi

componente ale regiunii sunt:

- declinul producţiilor în agricultură;


71

- dezvoltarea insuficientă a serviciilor pentru cetăţeni;

- situarea într-o zona geografică izolată comparativ cu regiunile din vestul,

centrul şi sudul României, cu infrastructură slab dezvoltată, cum ar fi lipsa drumurilor

asfaltate, nealimentarea cu gaz metan etc.;

- zone afectate de alunecări de teren şi fenomene de eroziune în zona

centrală şi de sud-est a judeţului.

Relaţii internaţionale

Considerăm că este necesar să prezentăm acţiunile concrete realizate de

Prefectură, de Consiliul Judeţean Botoşani şi de alte consilii locale în domeniul

relaţiilor internaţionale, dezvoltării regionale şi integrării europene, având drept

fundament cadrul legal existent. Acestea sunt următoarele:

a) în spiritul Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră,

pe data de 29 aprilie 1997 au fost semnate documentele de aderare, împreună cu

judeţele Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj la asociaţia internaţională

„Euroregiunea Carpatică”, din care mai fac parte şi regiuni din Ungaria, Polonia,

Slovacia şi Ucraina; conform statutului şi regulamentului de funcţionare al asociaţiei,

regiunile ce compun Euroregiunea au prezentat strategiile de dezvoltare economică

şi în domeniul turismului pentru stabilirea principalelor obiective ale colaborării între

statele asociate şi realizarea pe această cale a unor proiecte ce pot fi finanţate de

Uniunea Europeană;

b) în conformitate cu Tratatul privind relaţiile de bună vecinătate între

România şi Ucraina şi cu Protocolul de colaborare trilaterală între guvernele

României, Republicii Moldova şi Ucraina, încheiat la Izmail în iulie 1997, Consiliul

Judeţean Botoşani, Consiliul Judeţean Suceava (România), consiliile raionale Edineţ,

Briceni, Rişcani, Glodeni, Ocniţa, Sîngerei şi Făleşti (Republica Moldova) şi

Administraţia de Stat Regională Cernăuţi (Ucraina) au înfiinţat în luna septembrie

2000 Euroregiunea „Prutul de Sus”. Printre realizările acestui angajament de

colaborare internaţională, se pot enumera: stabilirea unei tematici concrete de

proiecte privind dezvoltarea economică şi socială a zonei transfrontaliere, realizarea

demersurilor în scopul simplificării trecerii frontierei de către persoanele fizice şi

juridice din zonă, reducerea taxelor vamale pentru o gamă largă de produse şi

servicii etc.;


72

c) având în vedere principiile statuate de Carta Verde privind politica de

dezvoltare regională şi reducerea disparităţilor în dezvoltarea diverselor arii şi zone

geografice din România, ca principală condiţie pentru aderarea la Comunitatea

Europeană, în data de 13 septembrie 1997, Consiliul Judeţean Botoşani a semnat,

la Suceava, „Convenţia privind constituirea regiunii de dezvoltare nord-est România”.

Din această regiune fac parte judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi

Vaslui. Discuţiile purtate la Suceava, Vaslui şi Iaşi a reprezentanţilor din judeţele ce

compun asociaţia au vizat, în principal, stabilirea statutului de organizare şi

funcţionare, observaţii şi propuneri privind dezvoltarea regională în România,

stabilirea unor criterii privind sediul Agenţiei regionale nord-est. Prin crearea

condiţiilor de funcţionare a acestei asociaţii, cu implicaţii pozitive în planul dezvoltării

economice şi sociale a localităţilor si judeţelor ce o compun, colaborarea acestor

judeţe în domeniul relaţiilor internaţionale a cunoscut un salt calitativ în ultimii ani;

d) la începutul anului 2001, Consiliul Judeţean Botoşani a aderat la Uniunea

Naţională a Consiliilor Judeţene din România, organizaţie neguvernamentală care

are ca scop înfăptuirea principiilor autonomiei şi descentralizării serviciilor publice,

promovarea cooperării regionale şi internaţionale, colaborarea cu alte structuri

asociative ale administraţiei publice; comunele din judeţul Botoşani fac parte din

Federaţia naţională a comunelor din România;

e) judeţul Botoşani a devenit, de asemenea, în decembrie 1998, membru al

Adunării Regiunilor Europei, forum politic cu sediul la Strasbourg şi organizaţie

reprezentativă a autorităţilor locale care promovează interesele a peste 300

comunităţi regionale membre din 26 ţări europene, favorizând schimbul de informaţii

şi parteneriatul între regiunile europene.


73

AANNAALLIIZZAA SSWWOOTT

Partea a II-a


74

1. ASPECTE GENERALE


- comuna Cordăreni este situată în partea de nord-vest a centrului teritorial al judeţului Botoşani, la o distanţă de 52 km de municipiul Botoşani, 18 km de municipiul Dorohoi, 27 de oraşul Săveni şi 17 km de Gara Vorniceni.

- vecini: la nord comuna Havârna, la est comuna Vorniceni, la sud comuna Corlăteni, iar la vest comuna George Enescu.

- comuna este formată satele Cordăreni, Slobozia şi Griviţa

- localitatea este străbătută de DN 29F care leagă Muncipiul Dorohoi de oraşul Săveni şi de Pârâul Ibăneasa

- reţea de învăţământ bine structurată

- preţ scăzut al terenurilor agricole;

- atractivitate economică datorită costurilor scăzute ale terenurilor şi ale forţei de muncă

- existenţa unor resurselor naturale;

- teren agricol favorabil creşterii animalelor, culturii plantelor, apiculturii

- grad de poluare redus

- localitatea este electrificată în totalitate

- acces la reţeaua de telefonie fixă

- existenţa unui efectiv semnificativ de animale în gospodării

- existenţa perimetrelor de vânătoare şi pădurilor

- rămânere în urma a infrastructurii de drumuri, lipsa sistemelor de alimentare cu apă şi canalizării, colectare deşeuri, lipsa gazului metan

- costuri ridicate de introducere – întreţinere a utilităţilor datorită distanţei semnificative faţă de reţele magistrale

- fondurile localităţii sunt reduse în condiţiile în care nu sunt agenţi economici reprezentativi pe raza comunei

- pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultura de subzistenţă- zonă monoeconomică care depinde exclusiv de cultura plantelor şi creşterea animalelor

- nu există forţa de muncă calificată pentru activităţile propuse – populaţia este relativ îmbătrânită

- slaba calitate a terenurilor agricole - număr redus de salariaţi în activităţi

economice - venituri reduse ale populaţiei care nu

permit acumularea şi îinceperea unor afaceri;

- dotare nesatisfacătoare îin domeniul asistenţei sociale şi a sănătăţii

- baza materială a educaţiei şi culturii sunt sub cerinţe;

- condiţiile de locuit nu corespund standardelor;

- dotare insuficientă a sectorului agricol – practicare a agriculturii de subzistenţă

- personal insuficient în cadrul Primăriei - resurse financiare scăzute la dispoziţia

Primăriei - există unele suprafeţe de teren

neutilizabile fără investiţii (zone cu alunecări de teren)

- productivitate scazută a muncii în agricultură;

- insuficienta dezvoltare a activităţilor economice derulate de locuitorii comunei

- inexistenta unor actori locali care să preia unele din greutăţile administraţiei

- slaba participare a locuitorilor la viaţa comunităţii

- absenţa personalului înalt calificat în administraţie şi managementul proiectelor

- dificultăţi în menţinerea populaţiei tinere în localitate – migraţie a forţei de muncă


75

tinere către oraşele apropiate dar şi către alte ţări ale UE

- absenţa unor dotări necesare pentru intervenţii în cazuri extreme

- spor natural negativ, populaţia este în scădere faţă de anul 1992;

Oportunitati Riscuri - potenţial de creştere a activităţii

economice datorită proximităţii cu oraşele Dorohoi şi Săveni;

- existenţa unor potenţiale surse de finanţare externe prin intermediul unor fonduri diverse (de modernizare a administraţiei, de dezvoltare, de coeziune), etc.

- posibilităţi de atragere a investitorilor datorită asezării geografice şi existenţei unor resurse naturale;

- situarea geografică care poate conduce la localizarea unor afaceri pe teritoriul comunei de genul puncte de colectare produse agricole -lapte, abator şi alte unităţi care să deservească mai multe comune

- slaba competitivitate a agenţilor economici de pe raza comunei şi numărul restrans al acestora şi necesitatea investiţiilor pentru schimbarea tehnologiilor;

- continuarea plecării populaţiei tinere către alte zone şi ţări;

- existenţa unor zone predispuse la dezastre naturale – alunecări de teren

- lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare economică şi socială

- imposibilitatea de a accesa finanţări nerambursabile datorită absenţei personalului calificat în domeniu

- imposibilitatea de a accesa finanţări nerambursabile de anvergură pentru dezvoltarea comunei datorită imposibilităţii asigurării cofinanţării

2. RESURSE NATURALE


- comuna Cordăreni este situată în zona subcarpatică de nord a Moldovei, la o altitudine de 180 m.

- prin Cordăreni trec paralelele de 48°10' latitudine N şi 26°40' longitudine E.

- localitatea este străbătută de Pârâul Ibăneasa care izvorăşte din Măgura Ibăneştilor, are o lungime de 42 km şi se varsă în Râul Jijia la Ungureni dar şi Pârâul Boilor.

- satul Cordăreni este dominat de un relief reprezentat prin coline, dealuri şi paltouri joase,

- tipurile de soluri: cernoziomul levigat cu diferite grade de eroziune, cernoziomul puternic levigat şi soluri

Sub aspect climatic, de floră şi faună dar şi din punctul de vedere al resurselor solului şi subsolului nu există diferenţe majore faţă de zonele (comunele) învecinate -Plantele medicinale existente nu sunt valorificate -Nu au fost împădurite toate suprafeţele de teren pentru prevenirea eroziunii; -Dealul Holm, cu înălţimea de 249 m, este puternic afectat de eroziune, deşi a fost împădurit cu salcâmi. -Nu sunt plantate perdele de arbori pe marginea drumurilor -Există în permanenţă riscul alunecărilor de teren


76

brune roşcate de pădure-prielnice agriculturii.

- clima este continental-excesiv - temperatura medie anuală este de 8-

9°C - valoarea precipitaţiilor în comună este

de aproximativ 564 l anual - numărul zilelor cu brumă este de 20,7

acestea fiind mai ales lunile septembrie-noiembrie, deseori cu influenţe negative asupra culturilor de plante. cele mai frecvente vânturi bat din

sectorul N-V. - Iazul Slobozia are o suprafaţă de

49,46 ha şi este aflat în proprietate privată - Iazul din locul numit „Calin”, de cca.

1,5 ha, de asemenea privat. - vegetaţia de silvostepă: păduri de foioase (stejarul, frasin, paltin, gorun, salcâm), păşunile, plante medicinale.

- fauna de silvostepă este reprezentată prin: rozătoare – şoarecele de stepă, şobolanul de câmp, popândăul, iepurele de câmp; carnivore: vulpea, dihorul; păsări: fazani, lebede, raţe şi gâşte sălbatice,

graurul, pitpalacul, ciocârlia de câmp, uliul porumbar, privighetoarea, stăncuţa, cioara, piţigoiul; reptile: broasca râioasă, broasca de lac, şerpi; insecte: lăcuste, cosaşi, greieri în lunci şi pe iazuri ţânţarii.

Pe Iazul de la Slobozia au existat şi lebede negre.

Pădurea Cordăreni cu o suprafaţă de cca. 191 ha,

Pădurea Slobozia de cca. 98 ha şi Pădurea Griviţa cu 27 ha. - fauna de pădure este reprezentată

prin: căprioare, mistreţul, vulpea, iepurele, păsări: mierla, gaiţa, unele specii de piţigoi, turturica, privighetoarea mică, ciocănitoarea, şarpele de pădure, şopârla; fauna de frunzar: gasteropode, păienjeni, insecte şi miriapode.

- în pădurea Cordăreni există două perimetre însumând cca. 50 de ari în care creşte Laleaua neagră, specie ocrotită de

lege. - există stejari seculari în câmp, în

locul numit „La stejari” spre comuna Corlăteni, unde se presupune că ar fi existat o unitate militară de arcaşi, din timpul lui Ştefan cel Mare.

- până în anul 1985, pe teritoriul comunei s-a aflat un perimetru protejat în care existau fazani, într-un loc numit La Făzănărie, în pădurea Cordăreni, unde este


77

şi în prezent o cabană amenajată în scop turistic şi de agrement, aflată în proprietatea Ocolului Silvic Dorohoi.

- toată suprafaţa de pădure din comuna Cordăreni până la drumul naţional DN 29F, respectiv şi din satul Griviţa până la DJ 293 spre localitatea Arborea şi din satul Slobozia până la hotarul cu comuna Vorniceni aparţin de Fondul de vânătoare 47 Şendriceni. - există cca. 9,5 ha de spaţiu verde care reprezintă peste 30 mp/locuitor - lizieră de salcâmi de 8,4 ha pe dealul Holm unde se poate petrece timpul liber, fiind un loc deosebit pentru agrement. - resurse importante ale subsolului sunt: lut, argile, nisipul, calcare care pot fi utilizate ca materiale de construcţii

Oportunităţi Riscuri

Elaborarea unor proiecte şi programe de valorificare şi promovare a resurselor naturale

Elaborarea unor proiecte pentru parcuri şi spaţii verzi şi de agrement

Accesarea de proiecte finanţate din Fondul de mediu sau fonduri structurale

Existenta unor programe cu finantare internationala orientate direct spre protectia mediului si a naturii; Cresterea interesului autoritatii locale in promovarea de parteneriate pentru protectia mediului Posiblitatea dezvoltarii de colaborari in domeniul protectiei mediului Restrangerea activitatii marilor poluatori Existenta POS Mediu

O mare parte dintre bogăţiile solului şi subsolului nu sunt exploatate judicios şi nu sunt valorificate şi promovate corespunzător

Dispariţia unor specii de plante medicinale şi faună

Lipsa de colaborare cu instituţiile responsabile de mediu şi cu cele care au date referitoare la condiţiile de mediu, inclusiv avertizările meteorologice

Fenomene de suprapasunat, eroziune a solurilor, alunecari de teren, defrisari; Insuficienta fondurilor destinate protectiei mediului şi lipsa sumelor necesare cofinanţării Depozitarea necontrolata a deseurilor de catre populatie Despaduriri necontrolate cu implicatii in generarea alunecarilor de teren Dezvoltarea industriala si agricola care se preconizeaza va induce fenomene de poluare (in agricultura date de utilizarea ingrasamintelor si a pesticidelor, in industrie date de emisii de noxe)

3. MEDIUL CONSTRUIT

3.1. Infrastructură, locuinţe, instituţii publice

Puncte tari Puncte slabe Calitatea apei din fântâni este în general bună

Evoluţia semnificativă a reţelelor de comunicare, telefonie, cablu TV şi internet Sunt în lucru poduri şi podeţe, se are în vedere mordernizarea prin asfaltare şi

Inexistenţa sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a apei menajere şi pluviale

Preţurile abonamentelor la serviciile de telefonie, cablu, internet sunt mari, comparativ cu puterea de cumpărare a cetăţenilor comunei


78

împietruire a unor mari suprafeţe de drumuri

Baza materială din şcoli a cunoscut o evoluţie în ultimii ani

Existenţa sistemului de electrificare în toate sectoarele comunei

Există pe plan local unele categorii de materiale pentru construcţii

Există un sistem de control privind activitatea urbanistică, în special privind respectarea prevederilor legale a regimului construcţiilor

Există teren în intravilan pentru construirea în continuare de locuinţe în zonele rezidenţiale

Reţeaua de drumuri insuficient dezvoltată Nu există căi de acces şi piste pentru biciclete, lăţimea drumurilor nu este corespunzătoare pe toate sectoarele de drum

Nu sunt realizate drumuri pentru căruţe

Agentul termic este asigurat de combustibil solid; nu există centrale termice pentru primărie, şcoli, alte instituţii din comună şi nici un sistem centralizat care să asigure confortul termic al locuitorilor comunei

Numărul mic de construcţii ridicate în ultimii ani, motivat de lipsa resurselor financiare ale cetăţenilor

Sistemul public de iluminat stradal trebuie îmbunătăţit, prin completarea cu corpuri de iluminat

Oportunităţi Riscuri

Fondurile structurale şi ale guvernului, liniile de finanţare deschise pentru îmbunătăţirea infrastructurii rurale

Existenta fondurilor prin Programul Operational Sectorial Mediu, POS Transport si PO Regional, si Programul national de Dezvoltare Rurala;

Posibilitatea de a atrage persoane cu studii, apte de a fi pregatite pentru dezvoltarea de programe

Posibilitatea cooptării de firme specializate în realizarea poriectelor de infrastructură din Botoşani

Birocraţia excesivă în accesarea de fonduri interne sau externe

Lipsa specialiştilor în accesarea de fonduri

Personal insuficient numeric şi nemotivat financiar

Lipsa parteneriatelor public-private şi a expertizei în acest domeniu

Capacitate scazuta a populatiei de a prelua costuri specifice de utilizare si intretinere a infrastructurii datorita nivelului de saracie – în momentul realizării alimentării cu apă, gaz, a reţelei de canalizare

Cadrul legislativ care mentine o structura de monopol pentru furnizarea anumitor servicii din infrastructura de utilitati

3.2. Salubrizare, factori de mediu

Puncte forte Puncte slabe Calitatea apei potabile este bună Cantitatea de apă din fântâni satisface necesităţile comunei

Substanţele cele mai periculoase, dioxidul de sulf şi dioxidul de azot sunt în cantităţi reduse în aerul ambiant al comunei, sub

limitele prevăzute de directiva UE

Conţinutul de metale grele ale pulberilor sedimentabile se încadrează în limitele

Nu există un sector de gospodărie comunală bine dezvoltat şi cu un număr suficient de anagjaţi astfel încât să preia atribuţiile conferite prin HG nr.246/2006 privind utilităţile comunitare Nu există reţea de alimentare cu apă şi nici reţea de canalizare a apelor menajere uzate Nu există staţie de epurare a apelor reziduale Depozitul de deşeuri solide nu este amenajat; Nu este organizată colectarea selectivă a deşeurilor


79

normale

Pe teritoriul comunei nu există agenţi economici care să creeze riscul poluării

solului, aerului şi apelor

Mare diversitate a ecosistemelor naturale, un număr mare de specii de plante medicinale, floră şi faună diversă

Posibilităţi de dezvoltare a apiculturii

Există locuri necontrolate de depozitare a deşeurilor

Se produc uneori ploi acide, care periclitează producţia de legume şi afectează flora

Se produce poluarea solului atât cu deşeuri solide provenite din gospodăriile populaţiei, cât şi prin îngroparea animalelor moarte

Traficul pe drumul judeţean reprezintă cauza principală a depăşirii nivelului de zgomot şi praf

Oportunităţi Ameninţări

Existenţa unui proiect comun realizat de Consiliul judeţean pentru Managementul integrat al deşeurilor la nivelul judeţeului nostru Oportunităţile de finanţare prin fonduri structurale a unor proiecte de mediu Obţinerea avizului de mediu pentru Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei

Inexistenta unui sistem de monitorizare al poluarii apei, aerului si solului pe raza comunei; Lipsa fondurilor pentru cofinanţarea unor proiecte depuse spre evaluare, sau elaborarea altor proiecte privind calitatea mediului şi salubritatea comunei Lipsa expertizei în managementul proiectelor cu finanţare externă Personal insuficient numeric şi lipsa formărilor pe aceste domenii

4. RESURSE ECONOMICE – agricultură, comerţ, meşteşuguri


Principalele forme de relief ale comunei determină o producţie vegetală şi animală diversă Industrializarea şi agricultura au condus la poluări reduse, localizate, ceea ce a permis mentinerea biodiversităţii şi obţinerea unor producţii cu calitate biologică ridicată Existenţa unei legislaţii naţionale de natură să conducă la consolidarea exploataţiilor agricole actuale şi la formarea de noi exploataţii agricole, viabile din punct de vedere economic Suprafaţa apreciabilă a terenurilor arabile în cea mai mare parte de bună calitate Situaţie avansată de punere în posesie a proprietarilor de terenuri agricole- nu există probleme deosebite de mediu, poluare cu deşeuri solide, noxe sau de altă natură care să prejudicieze calitatea solului, apei, aerului Nivelul de zgomot este uneori depăşit nesemnificativ, Existenţa florei şi faunei diverse şi a unor specii protejate sau ocrotite de lege, Existenţa unui semnificativ potenţial agricol din perspectiva resurselor funciare şi a

Variabilitatea intra şi inter-anuală a parametrilor meteorologici induce o variabilitate mare a recoltelor obţinute. În ultimii ani s-au accentuat fenomenele meteorologice extreme, care au condus la realizarea unor producţii mici la ha Intensificarea proceselor de degradare a solului datorate aplicării unui management defectuos la nivel de fermă, concomitent cu reducerea fondurilor ameliorării terenurilor degradate; Număr mare de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă cu o suprafaţă medie de 0,5 - 4,0 ha, determină o puternică fragmentare a potenţialului agricol Lipsa aptitutidinilor de asociere în domeniul valorificării producţiei agricole Lipsa întreprinderilor de prelucrare a produselor agricole Nivel scăzut de echipare cu maşini şi uitilaje agricole performante Nu se aplică cele mai noi tehnologii pentru realizarea de produse agricole ecologice


80

resurselor de muncă; Capacitatea agriculturii de a genera valoare adaugată brută mai mare la o unitate valorică de produs global, comparativ cu alte ramuri ale economiei naţionale, urmare a intensităţii relativ scăzute a consumurilor intermediare; Potenţialul agricol existent oferă posibilitatea înfiinţării diverselor culturi – cereale, plante tehnice, plante furajere, legume şi cartofi, dezvoltării zootehniei şi apiculturii; Existenţa unei forţe de muncă cu experienţă în agricultură şi meşteşuguri populare, capabilă să asimileze într-un timp scurt tehnologii complexe creează premisele dezvoltării unor ateliere meşteşugăreşti pentru confecţii metalice, piese din fier forjat, lucrări de sudură, echipe autorizate de construcţii şi a altor servicii pentru populaţie: saloane de coafură şi frizerie, reparaţii încălţăminte, obiecte de uz casnic, electrocasnice, etc. 25 de agenţi economici dintre care:

14 practică comerţul cu amănuntul în magazine şi bar/bufet,

6 acţionează în domeniul serviciilor în agricultură

1 mică industrie - morărit,

1 creşterea animalelor,

1 cojocărie,

1 prelucrarea lemnului

1 depozit materiale de construcţii.

Export redus de produse agricole cu grad ridicat de prelucrare Relativ puţini agenţi economici care să presteze activităţi de servicii pentru populaţia comunei, de interes larg Meşteşuguri tradiţionale puţin valorificate şi promovate


Un mare avantaj socio-uman şi anume păstrarea unui mediu rural de viaţă specific, care oferă condiţii alternative faţă de mediul urban Dezvoltarea calităţii în procesul de creştere a animalelor prin accesarea de fonduri pentru agricultură Ataşamentul persoanelor active faţă de agricultură O piaţa emergentă, în proces de restructurare, cu cerinţele de produse şi servicii insuficient satisfăcute, care ar putea genera o cerere efectivă şi, prin aceasta, mari posibilităţi de creare şi dezvoltare a IMM-urilor la sate. Posibilitatea înfiinţării IMM-urilor pentru prelucrarea produselor agricole şi animaliere; Posibilitatea constituirii exploataţiilor agricole pe principiile economiei de piaţă, care să asigure producţii la nivelul statelor Uniunii Europene, având în vedere terenul arabil

Reticenţa faţă de asociere Discordanţa (accentuată în profil teritorial) între structura capacităţilor tehnologice (îndeosebi a zestrei mecanice) şi structura de mărime a exploataţiilor agricole Structura culturilor necorespunzătoare şi o bază tehnico-materială insuficientă Competitivitatea scăzută a produselor agroalimentare Nivel nesatisfăcător al relaţiilor comerciale urban-rural, respectiv intre producători si pieţele de desfacere din oraşe, distanţa mare faţă de oraşe Surse de finanţare insuficiente; creditele acordate de instituţiile bancare sunt restrictive


81

existent; dezvoltarea asociaţiilor agricole existente; Acces la fondurile structurale ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea infrastructurii edilitar-gospodăreşti, dublate de creşterea veniturilor proprii în vederea finanţării unor proiecte strict necesare pentru ameliorarea vieţii cetăţenilor; Constituirea exploataţiilor agricole de cel puţin 60 ha şi a fermelor de animale, în temeiul facilităţilor acordate de legislaţia în vigoare (renta viageră pentru proprietarii de terenuri arabile de peste 62 de ani care le arendează sau le vând, subvenţiile pe produs etc.); Utilizarea resurselor locale pentru dezvoltarea meşteşugurilor; Posibilitatea scutirii de impozite şi taxe locale a întreprinzătorilor care investesc în producţie, în scopul înfiinţării de noi IMM-uri

5. RESURSE SOCIO - UMANE

5.1. Populaţie, venituri, şomaj, starea de sănătate


-Numărul total al populaţiei comunei a scăzut începând cu anul 1992 dar este în uşoară creştere faţă de anii precedenţi, la sfârşitul anului 2007 fiind de 2254 persoane din care 1231 femei - Starea de sănătate a populaţiei este relativ bună; - Există suficiente resurse de muncă; - Numărul salariaţilor a scăzut foarte mult faţă de ultimii 2 ani, situându-se cu puţin peste nivelul anului 2004; - Rata şomajului a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 14 la doar 3% şomeri aflaţi în plată din totalul populaţiei active - O parte dintre veniturile aduse din afara ţării au fost investite în comună - Numărul de elevi în şcolile gimnaziale este în creştere faţă de anii precedenţi şi asigură un important bazin al forţei de muncă tinere; - Există cabinet medical încadrat cu 1 medic şi 1 asistent medical; - Există cabinet stomatologic -Există un punct farmaceutic şi un dispensar veterinar - Cetăţenii comunei au acces la policlinicile, spitalele, farmaciile, laboratoarele de tehnică dentară şi laboratoarele de analize medicale din municipiul Botoşani şi Dorohoi.

- O parte din forţa de muncă existentă în comună prestează servicii ocazionale în agricultură, plătite cu ziua de lucru, subdimensionat - Migrarea populaţiei active cu vârste cuprinse între 18 şi 45 ani în tările UE - Lipsa unui ambulatoriu de specialitate - O reţea de farmacii puţin dezvoltată -Personal medical insuficient; -Există un număr relativ mare de persoane cu vârste cuprinse între 60-65 ani şi peste; - Dispensarul medical are nevoie de extinderea spaţiului în care fiinţează, - Cauzele cele mai frecvente ale mortalităţii în comuna Hlipiceni sunt, în ordine:

o bolile aparatului cardio-vascular, 80%

o bolile aparatului respirator, 10% o bolile aparatului digestiv, 4% o tumorile maligne, 3% o altele,3%


82


Accesarea de fonduri pentru dezvoltarea resurselor umane prin POS DRU, PO Regional si PO Dezvoltare Rurala

Accesarea de fonduri pentru infrastructură socială şi modernizarea cabinetelor medicale, înfiinţarea de centre sociale, centre de asistenţă pentru persoanele cu nevoi speciale

Accesarea de fonduri guvernamentale de sprijin a persoanelor dezavantajate, romi, persoane defavorizate, cu dizabilităţi

Facilitarea angajării tinerilor absolvenţi şi persoanelor provenite din rândul şomerilor.

Posibilitatea ca infrastructura existenta sa serveasca ca spatii pentru furnizarea de servicii sociale in urma reabilitarilor si modernizarilor absolut necesare

Migrarea forţei de muncă calificate şi a populaţiei active în ţările UE unde salariile sunt mai mari

Lipsa de interes faţă de formarea continuă, pe tot parcursul vieţii şi adaptarea la cerinţele pieţei muncii

Conservatorismul categoriilor de vârstă 45-60 ani, expuse şomajului sau muncii ocazionale în agricultură

Creşterea consumului de droguri legale – ţigări şi cafea, de proastă calitate precum şi consumul acestora de la vârste fragede afectează pe termen mediu şi lung starea de sănătate a populaţiei.

Inexistenta practica a unui serviciu de asistenta sociala la nivelul comunei; Absenta actorilor locali capabili sa presteze sau sa preia servicii sociale Fonduri reduse la nivel local pentru servicii sociale Absenta personalului calificat in domeniu serviciilor sociale Existenta unei categorii numeroase de persoane aflate in situatie de risc social Lipsa unor centre sociale Existenta unei categorii numeroase de persoane cu venituri reduse, care necesita servicii sociale speciale Pondere mare a populatiei varstnice care necesita servicii medicale si sociale costisitoare

5.2. Pază şi protecţie civilă, situaţii de urgenţă


- Există structuri organizaţionale pentru asigurarea ordinii şi siguranţei publice - Se realizează acţiuni de educaţie rutieră, civică şi pentru situaţii de urgenţă - Starea infracţională nu este explozivă

- Postul de poliţie cu 2 angajaţi,

- Au fost angajaţi 3 paznici pentru paza şi protecţia civilă - A fost înfiinţat Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă

- Este instalată o sirenă şi sunt conuoscute modalităţile de alarmare de către cetăţenii comunei

- ONG-urile nu sunt prezente in viata sociala a comunei - Parteneriatul public – privat este slab dezvoltat - Persistenta violenţei in familie - Consumul de droguri legale în unele familii conduce la creşterea număărului de fenomene infracţionale minore dar şi de violenţă domestică sau asupra copiilor - Lipsa unui program cu acţiuni civice şi voluntariat

- Dotarea insuficientă a Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, lipsa utilajelor, echipamentelor şi costumelor de protecţie


83


Normele de pază şi protecţie civilă existente

Legislaţia disponibilă despre drepturile omului şi drepturile copiilor

Consultanţa de specialitate acordată persoanelor abuzate sau maltratate

Lipsa de informare a populaţiei mai ales din mediul rural, cu privire la drepturile constituţionale şi drepturilor omului

Birocraţia excesivă şi lipsa de încredere a populaţiei în autorităţile statului

Toleranţa femeilor abuzate, dependenţa, lipsa posibilităţilor financiare de a-şi asigura un trai decent

6. ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ, SPORT ŞI AGREMENT


- Rata crescută a personalului didactic

calificat;

- Deschiderea spre noile tehnologii educaţionale, numărul de calculatoare din şcoli este în creştere, existând şi conexiune

la internet la şcoala coordonatoare

- Posibilitatea de a continua studiile liceale şi superioare în unităţi de învăţământ din judeţul nostru şi din judeţul Iaşi

- Populaţia şcolară este în uşoară creştere

de la an la an

- Biserica are potenţial în realizarea acţiunilor educaţionale, în promovarea

moralei creştine

- Există 2 Cămine culturale la Cordăreni şi Griviţa cu capacitatea de 300, respectiv 100

locuri

- Există o Formaţie de căiuţi

- Există Fanfara „Stejarul” Cordăreni

- Există un Grup de fluieraşi

- În fostul local de şcoală din Slobozia a fost

amenajat un muzeu al satului

-La fiecare 4 ani se organizează întâlniri cu

fiii satului şi zilele comunei

-Anual au loc şezători populare tradiţionale şi serate culturale în cadrul Cenaclului „Ion

- Gradul de uzura avansat al materialului

didactic;

-Neatractivitatea carierei didactice din cauza

salariilor mici pentru cadrele didactice tinere;

- Gradul scăzut de dezvoltare a reţelei de asistenţă şi consiliere pedagogică, psihologică şi de orientare profesională a

elevilor şi părinţilor;

- Cazuri frecvente de violenţă domestică şi agresivitatea părinţilor, dezinteresul părinţilor

faţă de educaţia copiilor;

- Lipsa accesării de fonduri externe pentru proiecte educaţionale, şcolare şi

extraşcolare;

- Şcoala gimnazială coordonatoare este în curs de modernizare.

-Bisericile necesită finanţare pentru unele lucrări de pictură, reparaţii, consolidare, modernizare, covoare, sistem de iluminat,

alte materiale de primă necesitate

- Creatorii de artă populară dispar din cauză că nu sunt sprijiniţi financiar, materia primă se procură greu şi este costisitoare, produsele lor nu sunt exportate şi nici promovate sau valorificate corespunzător, la

preţurile reale

- Căminele culturale existente nu sunt dotate cu aparatura, echipamente şi instalalţii moderne de sonorizare, lumini, cabine de


84

Istrati”

- Se păstrează şi serbează anual hramul fiecărei bisericii

- Biblioteca comunală cuprinde cca. 9700

volume, majoritatea de actualitate.

- În bibliotecile şcolare de la Cordăreni şi

Griviţa există încă aprox. 12000 volume.

- În comună se practică fotbalul dar şi oina în cadrul Asociaţiei sportive „Avântul” aflată sub

egida consiliului local şi primăriei comunei.

- Activitatea sportivă este organizată şi în şcoli.

proiecţie, mobilier adecvat

- În prezent, comuna nu dispune de o bază sportivă modernă şi competitivă.

- Terenurile de sport din comună nu sunt

modernizate, nu există sală de sport

- Nu există suficiente spaţii de agrement, parcuri, bază sportivă pentru cetăţenii comunei, locuri de joacă pentru copii, iar zona este puţin vizitată datorită infrastructurii rutiere dezafectate şi faptului că nu au fost realizate constant acţiuni de promovare şi mediatizare a zonei.


Programe de formare continuă susţinute de agenţiile judeţene de ocupare cu forţă de muncă, inspectoratele de muncă, centre de formare profesională

Oportunităţi de formare prin accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea resurselor umane, POS DRU

Unul dintre obiectivele conducerii administrative a comunei este şi acela de a conserva obiceiurile şi meşteşugurile tradiţionale şi chiar mai mult, de a le transmite şi generaţiilor viitoare

- Structura sistemului de învăţământ se schimbă ca urmare a transformărilor socio-economice şi trebuie să ţină pasul cu cerinţele actuale

- Lipsa de continuitate în demersul pedagogic, modificare frecventă a programelor şcolare, aria de opţionale alcătuită după normele didactice ale profesorilor, baza materială insuficientă şi parţial uzată fizic şi moral

- Mobilitatea cadrelor didactice

- Managementul instituţional defectuos

- O parte dintre cadrele didactice manifestă rezistenţă la schimbare şi o mai mică capacitate de adaptabilitate la noile cerinţe ale sistemului de învăţământ

- Modul de evaluare la clasa a VIII-a şi admiterea în trepte superiare de învăţare nu sunt agreate de părinţi şi copii, dar nici de unele cadre didactice din şcoală

- Lipsa posibilităţilor financiare ale părinţilor pentru susţinerea elevilor în continuarea studiilor până la clasa a X-a şi a XII-a

- Lipsa interesului faţă de formarea profesională continuă şi lipsa interesului pentru educaţie

- Slaba implicare a familiei, comunităţii, parteneriatului privat în viaţa şcolii, în susţinerea activităţilor sportive, culturale, de agrement


85

7. ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ, INTEGRARE EUROPEANĂ


- Buna organizare la nivelul comunei a serviciilor publice şi a compartimentelor de specialitate,

- Existenţa unor instituţii partenere cu care administraţia locală colaborează eficient

- Au fost alocate sume importante pentru asistenţă socială, autorităţi publice, învăţământ.

25% din cele corespunzătoare anului 2007 au fost alocate pentru asistenţa socială (ajutoare pentru încălzit şi asigurarea venitului minim garantat)

Veniturile din impozite şi taxe locale au reprezentat din totalul veniturilor doar 7,2% în anul 2007.

Sume din ce în ce mai mari au fost alocate cu cheltuielile de personal din învăţământ cca. 25,2 % din totalul cheltuielilor comunei în anul 2007.

Cultura nu a beneficiat de fonduri semnificative în perioada analizată. Sumele alocate pentru investiţii în anul 2007 se situează la nivelul a 8,5% din totalul veniturilor, ceea ce reprezintă foarte puţin.

Nu au fost realizate înfrăţiri, parteneriate externe sau alte colaborări în vederea schimbului de bune practici, învăţării şi adaptării demersurilor administrative locale la cerinţele comunitare europene


Posibilitatea realizării de parteneriate de cooperare transfrontalieră, transnaţională, sau regională pentru identificarea de soluţii viabile la problemele locale identificate

Menţinerea unui parteneriat activ cu reprezentanţii comunităţii, reprezentanţii mediului de afaceri, alte instituţii comunitare sau de interes comunitar.

Posibilitatea asocierii cu Consilul judeţean pentru derularea unor parteneriate durabile

Lipsa interesului faţă de cooperare şi asociere, rezistenţa la nou şi schimbare

Personal insuficient numeric şi nepregătit pentru accesarea de fonduri comunitare în domenii diverse

Personal nemotivat financiar pentru implicarea în derularea unor programe şi proiecte de interes comunitar

Lipsa de implicare şi deschidere a comunităţii faţă de acest tip de colaborare şi implicare activă şi efectivă în creşterea nivelului de trai şi prosperitatea comunei


86

PPRRIIOORRIITTAATTII SSII OOBBIIEECCTTIIVVEE

Partea a III-a


87

1. DETERMINAREA OBIECTIVELOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Obiectivele principale ale dezvoltării comunei constau în:

- dezvoltarea economică în scopul îmbunătăţirii nivelului de trai al locuitorilor;

- dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului populaţiei şi

agenţilor economici la această infrastructură (drumuri rutiere, apă – canal,

electricitate, gaze naturale, colectare deşeuri, etc.);

- combaterea sărăciei şi incluziunea socială a grupurilor marginalizate prin

construirea unui sistem performant de asistenţă socială;

- regenerare rurală (regenerarea capitalului natural – terenuri şi resurse de apă

contaminate); dezvoltarea capitalului construit prin optimizarea condiţiilor de

locuit – rezolvarea problemelor legate de încălzirea locuinţelor şi izolarea lor

termica.

Dezvoltarea comunei se va baza pe implicarea întregii comunităţi în acest

proces, implicare care presupune comunicare, consultare, transparenţa actului de

conducere publică şi implicare efectivă în elaborarea şi implementarea proiectelor de

dezvoltare. Tocmai din acest motiv prezenta strategie are şi un plan de comunicare.

Aplicarea principiilor enumerate anterior va conduce la:

- identificarea problemelor existente şi la o mai bună alocare a fondurilor;

- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor externe;

- îmbunătăţirea posibilităţilor de cofinanţare;

- întărirea solidarităţii comunitare şi creşterea gradului de coeziune socială.

2. PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI COMUNITĂŢII

Principiile de management pentru administrarea unei comunităţi se bazează

pe principiile generale ale dezvoltării economico – sociale durabile. Având în vedere

că o comunitate nu este un sistem închis, aplicarea unui management care să

conducă la dezvoltare trebuie să se bazeze pe următorii factori:

- dezvoltare durabilă prin schimbări majore pe termen lung în cultura şi

atitudinea în ceea ce priveşte utilizarea resurselor locale;

- întărirea capacităţii instituţionale printr-un management eficient; în ultimă

instanţă orientarea dezvoltării locale o dă administraţia locală prin încurajarea

sau descurajarea anumitor tendinţe; definirea serviciilor publice se face în


88

raport cu resursele financiare şi cu obiectivele dezvoltării economico – sociale,

în funcţie de cerinţele locale solicitate de comunitate;

- reţea de comunicare între comunităţi similare în scopul schimbului de

informaţii cu privire la transferul de cunoştinţe şi diseminarea bunelor practici

(în privinţa managementului comunitar şi al managementului de proiect);

- realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public – privat, în

condiţiile în care capacitatea autorităţii publice este limitată şi în condiţiile în

care serviciile publice trebuie externalizate către sectorul privat datorită unor

factori determinanţi (eficienţă, flexibilitate, reducerea costurilor, etc.);

- realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate

realiza (în special infrastructura de utilităţi şi mediu);

- integrarea politicilor, atât pe orizontală, pentru a obţine un efect sinergic

simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi

integrarea politicilor de dezvoltare ale comunităţii cu politicile de dezvoltare ale

judeţului şi ale regiunii din care face parte;

- managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse

energetice, materiale, financiare şi umane;

- utilizarea mecanismelor de piaţă care să asigure durabilitatea măsurilor

întreprinse;

- descentralizarea managementului în toate sectoarele pentru a spori eficienţa

sa;

- proiectarea arhitectonică durabilă în ceea ce priveşte regulile privitoare la

materialele de construcţii, design-ul clădirilor, bioclimatul, densitatea clădirilor,

orientarea lor spaţială, spaţiile verzi din jurul clădirilor, microclimatul şi

eficienta energetică;

- realizarea programelor şi proiectelor fără a afecta cultura locală şi cu

recuperarea moştenirii culturale şi istorice a comunităţii, precum şi a tradiţiilor

locale;

- fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru proiectele de

dezvoltare în baza Planului de Urbanism General, ca instrument de planificare

spaţială;

- analiza capacităţii tehnice de execuţie;

- evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare, materiale şi umane;


89

- evaluarea viabilităţii proiectelor prin prisma previzionării veniturilor fiscale şi a

beneficiilor;

- identificarea nevoilor comunităţii locale şi a priorităţilor acesteia.

- evaluarea nevoilor sociale şi a capacităţii administraţiei locale de a asigura

accesul la servicii sociale de bază

- protecţia mediului înconjurător;

- realizarea de programe în parteneriat cu sectorul privat pentru transferul

anumitor costuri;

- asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice,

informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de

urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonale);

- Promovarea unei politici care să favorizeze dezvoltarea activităţilor economice

generatoare de venituri şi de locuri de muncă pe teritoriul localităţii în scopul

creşterii veniturilor şi a nivelului de trai al locuitorilor, precum şi al creşterii

veniturilor primăriei pentru susţinerea proiectelor de interes public.

Principiile de realizare sau reabilitare a zonelor de locuit potrivit planului de

urbanism general pentru unitatea administrativ – teritorială sunt în concordanţă cu

Agenda Habitat de la Istambul 1996, care stabileşte liniile directoare în acest

domeniu:

- planificarea integrată a zonei de locuit, astfel încât să cuprindă clădiri de locuit

(individuale sau colective), clădiri cu destinaţie comercială, parcări, şcoli şi

infrastructura edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale rezidenţilor;

- zona de locuit va avea un centru care combină funcţiile comerciale cu cele

civice, culturale şi de agrement;

- zona va conţine spaţii deschise în forma de scuar, spaţii verzi sau parcuri;

- spaţiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa rezidenţilor

şi pentru a întări relaţiile în cadrul comunităţii sau a comunităţilor din zona

funcţională în discuţie;

- vor fi proiectate spaţii pietonale, spaţii de circulaţie cu bicicleta, spaţii pentru

circulaţia persoanelor cu dizabilităţi şi spaţii pentru circulaţia animalelor şi a

atelajelor;


90

- terenurile naturale – cele forestiere, cu vegetaţie florală, cele cu luciu de apă,

etc. vor fi păstrate într-o forma cât mai apropiată de cea de dinainte de

intervenţia antropică şi se va încerca integrarea lor în parcuri;

- se vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a

deşeurilor;

- resursele de apă vor fi utilizate în mod raţional;

- orientarea străzilor şi amplasamentul clădirilor se va face pe principiul creşterii

eficientei energetice;

- se va delimita o zonă de intravilan înafara teritoriului locuibil în care se vor

dezvolta activităţi economice; în acest fel se va reduce impactul factorilor cu

risc de îmbolnăvire a populaţiei datorită activităţilor economice; în acelaşi timp

se va putea realiza o infrastructură eficientă de utilităţi pentru susţinerea

activităţilor economice.

3. CRITERII ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR

STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALĂ

Realizarea obiectivelor de dezvoltare economico – socială trebuie să ia în

calcul următoarele criterii:

- conştientizarea şi implicarea opiniei publice;

- puterea economică a localităţii - capacitatea de cofinanţare;

- dezvoltarea durabilă;

- standardele europene ce trebuie respectate.

Pentru implementarea măsurilor propuse trebuie adoptat un anumit model de

funcţionare, care să poată fi luat ca sistem de referinţă în evaluarea rezultatelor,

astfel încât procesul de implementare să poată fi monitorizat şi evaluat de către toate

părţile implicate:

- cetăţeni şi societate civilă;

- administraţia;

- comunitatea economică;

- tehnocraţia (finanţatori, experţi, evaluatori, auditori, etc.).

Cele trei domenii principale, respectiv: economic, social si mediu, vor fi

completate de domenii complementare precum urbanism şi infrastructura,


91

configurând un proces de dezvoltare comunitară integrat, alcătuit din procese

paralele într-un ansamblu funcţional comun.

Capacitatea Strategiei şi a Planului de acţiune de a răspunde nevoilor actuale,

pe baza resurselor existente şi a oportunităţilor, reprezintă un criteriu fundamental de

realizare a obiectivelor majore propuse. Toată această Strategie de dezvoltare locală

trebuie adaptată la Strategia de dezvoltare generală a României şi la contextul

aderării la Uniunea Europeana.

Pentru fiecare din cele trei domenii (economic, social şi mediu) planificarea se

face pe trei niveluri:

- strategic – pe termen lung;

- tactic – pe termen mediu

- nivel de proiecte – pe termen scurt.

În acest fel se acoperă complet aria de dezvoltare strategică a unităţii

administrativ teritoriale pentru perioada 2008 – 2013 şi se prefigurează tendinţele

pentru perioada următoare.

I. Domeniul social

I.1. Cultură şi tradiţii

- valorificarea şi dezvoltarea potenţialului cultural local prin reabilitarea

infrastructurii (cămine culturale) şi prin permanentizarea unor activităţi cu

participarea tuturor locuitorilor;

- stabilirea unui calendar anual de activităţi culturale şi a surselor de finanţare;

- antrenarea cultelor şi a altor actori sociali în dezvoltarea vieţii spirituale a

comunităţii;

- îmbunătăţirea fondului documentar al bibliotecilor pe suport hârtie şi pe suport

informatic pentru asigurarea accesului la cultură şi la surse de informaţie pentru

locuitorii comunei;

I.2 Artă

- cultivarea talentelor locale

- renaşterea tradiţiilor locale legate de diverse meşteşuguri

- promovarea patrimoniului local;


92

I.3. Educaţie

- reabilitarea, modernizarea, echiparea şi dotarea infrastructurii de educaţie –

scoli;

- constituirea infrastructurii pentru educaţie fizică;

- adaptarea sistemului educaţional la cerinţele actuale;

- transformarea sistemului educaţional în sursa de competenţe profesionale.

I.4. Asistenţă socială

- fundamentarea unui sistem local de asistenţă socială;

- asigurarea condiţiilor decente de viaţă pentru persoanele aflate în situaţie de

risc social;

- identificarea furnizorilor locali de servicii sociale şi construirea de parteneriate;

- externalizarea serviciilor sociale.

I.5. Sănătate

- îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate;

- dezvoltarea sistemului de sănătate pentru asigurarea asistenţei medicale către

întreaga populaţie.

- externalizarea anumitor servicii medicale;

- eficientizarea actului medical.

I.6. Ordine şi siguranţă publică

- asigurarea mecanismelor de combatere a infracţionalităţii;

- educarea populaţiei în spiritul respectării legii;

- aplicarea planurilor de acţiune pentru prevenirea şi diminuarea efectelor

dezastrelor naturale.

I.7. Condiţii de locuit

- promovarea politicilor moderne de habitat

- necesitatea racordării la utilităţi;

- îmbunătăţirea confortului termic.


93

Viziunea strategică a domeniului

Obiectiv

strategic

Direcţii de acţiune

Solidaritatea

cetăţenilor

Nivel strategic:

- Participarea cetăţenilor la procesul decizional în administraţia

publică;

- Participarea şi implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii;

Nivel tactic:

- strategii instituţionale: ocrotirea sănătăţii, educaţie şi

învăţământ, asistenţă socială, cultura, artă, sport, siguranţa

cetăţeanului;

- acţiune socială în parteneriat: condiţii de locuit, asigurarea

accesului la informaţii, petrecerea timpului liber;

- ajutor social legal: persoane defavorizate

Putere

comunitară

Nivel strategic:

- creşterea puterii economico-sociale a administraţiei şi a

populaţiei;

Nivel tactic:

- dezvoltarea infrastructurii urbane: apă – canal, gaze naturale,

electricitate, căi rutiere;

- dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii: telefonie,

televiziune, internet;

Dezvoltare

durabila

Nivel strategic:

- reducerea problemelor sociale

Nivel tactic:

- construirea sistemului integrat de asistenţă socială;

- dezvoltarea de programe educaţionale;

- stabilirea căilor de consultare a cetăţenilor;

- comunicare eficientă între administraţie şi cetăţean.

Obiective cadru Alinierea la standardele sociale europene.


94

II Domeniul economic

II.1. Industrie

Activitatea industrială este determinantă în dezvoltarea localităţii, atât datorită

condiţiilor socio–economice, cât şi datorită poziţionării geografice. Industria trebuie

dezvoltată pe baza resurselor locale. De aceea promovarea spiritului antreprenorial

şi dezvoltarea activităţilor productive trebuie să constituie priorităţi de dezvoltare, mai

ales că în condiţiile socio–istorice date, o parte din forţa de muncă din comună este

adaptabilă la schimbări. Pentru dezvoltare industrială trebuie asigurate câteva

condiţii elementare:

- delimitarea prin planul urbanistic zonal a unei arii de dezvoltare a activităţilor

economice

- asigurarea infrastructurii de acces şi utilităţi în zona susmenţionată;

- asigurarea de facilităţi pentru investitori.

II.2 Agricultura şi creşterea animalelor

- valorificarea potenţialului agricol local;

- dezvoltarea activităţilor zootehnice;

- dezvoltarea industriilor de prelucrare a produselor agricole şi zootehnice;

- dezvoltarea serviciilor asociate acestor domenii;

- diversificarea activităţilor în domeniu;

- elaborarea unei politici astfel încât comuna să devină centru economic local,

în special pentru domeniul zootehnic.

- stimularea activităţilor de apicultura;

- introducerea tehnologiilor moderne de productivitate ridicată

- promovarea unei politici în domeniul resurselor umane pentru creşterea

competenţelor profesionale ;

II.3. Silvicultura

- extinderea suprafeţelor forestiere prin reîmpăduriri în zonele ameninţate de

alunecări şi constituirea de liziere de protecţie

- extinderea patrimoniului silvic local prin amenajări silvice;

- crearea condiţiilor pentru valorificarea resurselor silvice.


95

II.4 Comerţul

- alinierea la standardele europene în domeniul comerţului;

II.5. Servicii

- încurajarea dezvoltării serviciilor către populaţie;

- înfiinţarea unor servicii de consultanţă pentru acoperirea nevoilor de

competenţe în modernizarea vieţii economice şi sociale

II.6. Turism şi agroturism

- înfiinţarea de amenajări turistice: pensiuni, iazuri, cabane, etc.

- reabilitarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric;

- integrarea activităţilor turistice într-un circuit judeţean; contribuţie la

construirea de oferte turistice.


Obiectiv

strategic


Solidaritatea

cetăţenilor

Nivel strategic:

- creşterea spiritului antreprenorial;

- creşterea numărului de locuri de muncă;

Nivel tactic:

- strategii instituţionale: delimitarea zonelor de dezvoltare a

activităţilor economice, politici fiscale de atragere a investitorilor,

servicii de consultanţă pentru dezvoltarea afacerilor;

- parteneriate: asigurarea condiţiilor pentru parteneriate public -

privat;

- promovarea condiţiilor economiei locale

Putere

comunitară

Nivel strategic:

- creşterea puterii economice prin stimularea şi atragerea

investiţiilor publice şi private în scopul creării de noi locuri de

muncă;

Nivel tactic:

- parteneriate pentru dezvoltare economică şi atragere de capital;


96

Dezvoltare

durabilă

Nivel strategic:

- îmbunătăţirea mediului economic local

Nivel tactic:

- valorificarea resurselor locale;

- refacerea zonelor afectate şi degradate si utilizarea eficientă a

acestora;

Obiective cadru Alinierea la standardele economice europene ale activităţilor

productive.

III. Domeniul Urbanism

III.1. Managementul teritoriului

- teritoriul localităţii constituie o resursă pe care administraţia locală trebuie să o

valorifice în interesul comunităţii;

- managementul teritoriului oferă o viziune globală de valorificare a resurselor

locale;

III.2. Planul Urbanistic general si Planul Urbanistic Zonal

- planurile urbanistice reprezintă o planificare în amenajarea teritoriului ca o

componentă fundamentală a managementului teritoriului

- în condiţiile în care actualul Plan Urbanistic General a fost elaborat in 1999,

este evident că acesta nu mai corespunde necesitaţilor actuale, mai ales că

situaţia economico-socială a României (şi implicit a unităţilor sale

administrativ-teritoriale) este extrem de fluidă; ca atare, se impune o

actualizare pentru a răspunde cerinţelor şi provocărilor adresate de aderarea

la Uniunea Europeana;

III.3. Amenajarea teritoriului

- o parte din teritoriul comunei este supus la factori precum inundaţiile şi

alunecările de teren;

- pentru valorificarea economică a acestor suprafeţe se impun lucrări de

desecări, îndiguiri şi alte amenajări hidrotehnice, amenajări piscicole,

împăduriri, terasări, etc.


97


Obiectiv

strategic


Solidaritatea

cetăţenilor

Nivel strategic:

- politici de amenajare a teritoriului în funcţie de solicitările

cetăţenilor şi de constrângerile datorate dezvoltării şi a

normelor europene;

Nivel tactic:

- respectarea principiului proprietăţii;

- schimbarea mentalităţii pentru comasarea terenurilor

agricole şi pentru punerea în comun a terenurilor pentru

proiecte economice durabile;

- planificarea teritoriului pentru dezvoltare

Putere

comunitară

Nivel strategic:

- ridicarea nivelului de trai şi a calităţii vieţii în comună;

Nivel tactic:

- zonarea teritoriului comunei pentru creşterea

potenţialului de valorificare;

Dezvoltare

durabilă

Nivel strategic:

- valorificarea teritoriului ca resursa;

Nivel tactic:

- valorificarea resurselor locale;

- refacerea zonelor afectate si degradate si utilizarea

eficienta a acestora;

- optimizarea destinatiilor teritoriului pe termene variabile

pentru o valorificare eficienta si eficace;

Obiective cadru Alinierea la standardele europene de amenajare a teritoriului.


98

IV. Domeniul Mediu Înconjurător

IV.1. Calitatea mediului (apa, aer, sol)

- zona are un nivel de poluare redus în absenţa activităţilor industriale şi în

condiţiile în care agricultura utilizează la scară redusă produsele chimice;

- poluarea este indusă de activităţile casnice, în condiţiile în care nu există un

sistem de canalizare, iar gospodăriile populaţiei utilizează fose ne-etanşeizate;

la poluarea apelor şi solului contribuie şi managementul actual al deşeurilor,

care nu presupune neutralizarea acestora

- pânza freatică este de asemenea poluată datorită poluării reţelei hidrografice

şi a absenţei canalizării în comună

- este necesară o monitorizare strictă a gradului de poluare a aerului, apei şi

solului, simultan cu acţiuni de stopare a poluării, de restaurare ecologică şi de

educare a populaţiei;

- una dintre sursele de poluare importante este legată de inexistenţa sistemului

de management a deşeurilor (colectare selectivă, transport, depozitare,

neutralizare), problemă ce va fi rezolvată în viitorul apropiat;

IV.2. Protecţia sănătăţii umane

- alături de actul medical, cuprinde un complex de acţiuni: mod de viaţă,

alimente consumate, expunerea la poluare, condiţii de locuit, condiţii de lucru,

activităţi de socializare, educaţie pentru igienă;

IV.3. Utilizarea durabilă a resurselor naturale

- valorificarea resurselor naturale locale este o premiză pentru dezvoltare;

- acest fapt implică şi o finanţare pentru întreţinerea acestor resurse;

- accesul la resurse trebuie permis şi generaţiilor viitoare, ceea ce înseamnă

menţinerea acestora, în condiţiile satisfacerii nevoilor generaţiei actuale;

IV.4. Managementul integrat al deşeurilor

- deşeurile menajere ridică probleme deosebite în toate comunităţile;

- noile norme europene sunt foarte stricte şi impun costuri ridicate;

- gestionarea deşeurilor presupune participarea la programul judeţean integrat

de pre-colectare selectivă, transport, depozitare şi neutralizare; activităţile de


99

pre-colectare selectivă şi transport trebuie rezolvate pe plan local, iar cele de

neutralizare se vor desfăşura centralizat, urmând ca deşeurile să fie

neutralizate pe rampe de gunoi care să deservească mai multe comune,

conform strategiei judeţene, deoarece activitatea nu este rentabilă pentru câte

o comună sau regiune mică;

- gestionarea deşeurilor are şi o componentă educativă care nu trebuie

neglijată.

Viziunea strategica a domeniului

Obiectiv strategic Direcţii de acţiune

Solidaritatea

cetăţenilor

Nivel strategic:

- Sistem integrat de dezvoltare locală;

- Conservarea mediului înconjurător şi îmbunătăţirea

calităţii acestuia;

Nivel tactic:

- Monitorizarea poluării aerului, apei şi solului;

- Valorificarea resurselor naturale regenerabile;

- Epurarea apelor menajere;

- Managementul deşeurilor.

Putere comunitara Nivel strategic:

- Echilibru între activitatea antropică şi poluare;

- Conservarea mediului natural;

Nivel tactic:

- Amenajarea teritoriului în condiţii de conservare

ecologică;

- Utilizarea optimă a potenţialului natural

Dezvoltare durabila Nivel strategic:

- reducerea problemelor de mediu

Nivel tactic:

- Dezvoltarea activităţilor economice nepoluante;

- Gestionarea resurselor locale regenerabile;

Obiective cadru - Alinierea la standardele europene de mediu.

- Respectarea legislaţiei în domeniul mediului;

- Sprijinirea iniţiativelor locale privind conservarea şi


100

protecţia mediului;

- Armonizarea cerinţelor de mediu cu resursele economice

şi situaţia socială specifică.

V. Domeniul Infrastructură

V.1. Tehnico - edilitar

- reţelele edilitare de apă potabilă şi canalizare sunt indispensabile şi trebuie

realizate şi ulterior extinse la toate gospodăriile;

- epurarea apelor menajere trebuie regândită;

- alimentarea cu apă a satelor componente presupune studierea a diferite soluţii

tehnice

- trebuie luat în calcul un sistem integrat de alimentare cu apa – canalizare şi

epurare, dar nu unul comun pentru satele componente, ci gândite soluţii pentru

fiecare localitate în parte, în funcţie de specific şi geografia locală.

V.2. Energetica

- standardele europene implică acces la reţelele de electricitate şi gaz metan;

- comuna este electrificată în întregime, dar sunt necesare anumite extinderi ale

reţelei şi introducerea de noi puncte de transformare pentru beneficiari noi,

- conectarea la gaz metan este posibilă dar necesita o abordare în parametri de

costuri;

V.3. Spaţii verzi

- amenajarea spaţiilor verzi reprezintă un element de confort pentru localnici;

- acestea contribuie şi la realizarea echilibrului ecologic;

- dezvoltarea turismului presupune un aspect îngrijit al comunei;

- amenajarea spaţiilor verzi implică şi o acţiune de educare a populaţiei pentru

amenajarea curţilor private.

V.3. Stabilizarea terenurilor

- este impusă de cadrul natural cu terase predispuse la alunecări de teren;

- reţeaua hidrografică contribuie la fenomene de acest gen;

- acţiunea necesită investiţii care se amortizează în timp îndelungat.


101

V.4. Reţeaua de transport

- reţeaua de transport rutier este decisivă în dezvoltarea ulterioară a comunei;

- infrastructura de drumuri judeţene şi comunale este extrem de precară şi se impun

măsuri rapide de intervenţie.

- primăria are nevoie şi de utilajele pentru întreţinerea acestor drumuri comunale şi

săteşti

V.5. Administraţie publică şi societate civilă

- se impun măsuri pentru întărirea instituţionala a administraţiei locale;

- sunt necesare investiţii în baza materială a administraţiei locale;

- trebuie sprijinit procesul de apariţie a organismelor societăţii civile;

- trebuie create mecanismele pentru externalizarea anumitor servicii publice, cum ar

fi management deşeuri, apă-canalizare, spatii verzi, etc.;


Obiectiv

strategic


Solidaritatea

cetăţenilor

Nivel strategic:

- Asigurarea satisfacerii nevoilor de confort şi civilizaţie;

Nivel tactic:

- Stabilirea priorităţilor de finanţare cu privire la

dezvoltarea comunitară.

- Stabilirea unui mecanism de consultare a opiniei publice

şi a modului de comunicare între administraţie, cetăţeni

şi societatea civilă.

Putere

comunitara

Nivel strategic:

- Nivel ridicat de civilizaţie în comună;

Nivel tactic:

- Realizarea alimentării cu apă şi a reţelei de canalizare

- Crearea unor mecanisme de răspuns pentru evaluarea

impactului actului administrativ şi optimizarea acţiunilor

de dezvoltare locală


102

Dezvoltare

durabila

Nivel strategic:

- optimizarea raportului dintre nevoi si resurse

Nivel tactic:

- Identificarea de soluţii pentru valorificarea resurselor

locale;

- Identificarea cadrului local de dezvoltare în combinare cu

comunităţile rurale limitrofe – reţele comune de utilităţi,

sistem comun pentru managementul deşeurilor, reţele de

transport rutier coordonate;

Obiective cadru - Alinierea la standardele europene in domeniu.

- Eliminarea disparităţilor de confort între localităţi.

4. PROGRAMAREA FINANCIARĂ

Programarea financiară se face pe baza bugetelor locale anuale din perioada

2008 – 2013 prin care se estimează resursele financiare, în scopul stabilirii

potenţialului financiar de realizare a proiectelor propuse. Este evident că pentru o

perioada de 6 ani – perioada strategică de planificare a Uniunii Europene (cu

posibilităţi de extindere pe încă doi ani conform Regulii N + 2 a Uniunii Europene –

respectiv, a faptului că proiecte contractate în 2013 trebuie implementate până în

2015) este imposibil de prognosticat disponibilitatea resurselor financiare.

Se pot stabili însă priorităţile de finanţare. Deoarece resursele financiare la

nivel local sunt limitate, este evident că implementarea strategiei este dependentă de

atragerea de finanţări externe (granturi ale Uniunii Europene, împrumuturi, fonduri

guvernamentale, alţi finanţatori externi, etc.).

Datorită insuficienţei fondurilor la nivel local este necesară o ierarhizare şi

prioritizare a proiectelor.


103

5. DETALIEREA OBIECTIVELOR PE CAPITOLE

5.1. OBIECTIVUL GENERAL

Dezbaterea şi aprobarea Strategiei de dezvoltare a comunei pentru următorii

ani reprezintă încercarea de a fundamenta un set de priorităţi şi oportunităţi cu

scopul de a asigura o dezvoltare durabilă a vieţii socio-economice prin aplicarea

unor reguli şi principii care să îmbunătăţească substanţial nivelul de trai al

cetăţenilor. Această strategie reprezintă rodul consultării cetăţenilor şi al

întreprinzătorilor privaţi din comună, precum şi al specialiştilor de la nivelul judeţului

Botoşani.

Dezvoltarea economico-socială a comunei este concepută în concordanţă cu

obiectivele Programului Naţional de Reforme şi a Strategiei de dezvoltare durabilă.

România a aderat la Uniunea Europeană, însă va dura o perioadă de timp

până când se va integra sub toate aspectele vieţii economico-sociale comunitare.

Momentul istoric al aderării nu a însemnat automat o economie dezvoltată şi

prosperitate pentru toţi cetăţenii României. Prin semnarea Tratatului de aderare a

României la Uniunea Europeană, ţara noastră şi executivul comunitar au stabilit

perioade de tranziţie şi derogări de la aplicarea legislaţiei europene în anumite

domenii.

Consideram că este necesar să prezentăm aceste prevederi şi anume:

libera circulaţie a serviciilor: România a obţinut o perioadă de tranziţie de cinci

ani, până la 1 ianuarie 2012, pentru transpunerea Directivei nr.97/9/CE privind

schemele de compensare a investitorilor. Nivelul minim al compensărilor va ajunge

la 20.000 Euro la finalul perioadei de tranziţie (dacă investiţia a depăşit aceasta

sumă);

libera circulaţie a capitalurilor: România a obţinut o perioada de 7 ani pentru

achiziţionarea de terenuri agricole, păduri şi teren forestier de către cetăţenii UE şi

SEE (Spaţiul Economic European) şi 5 ani pentru dreptul de achiziţie asupra

terenului pentru reşedinţa secundară;

România a obţinut o perioadă de tranziţie de 3 ani, până la 31 decembrie

2009, pentru modernizarea şi retehnologizarea unităţilor de tăiere şi alinierea la

cerinţele europene a unităţilor de procesare a cărnii (26 de unităţi);

o perioadă de tranziţie de 3 ani pentru modernizarea şi retehnologizarea


104

unităţilor de procesare a cărnii de pasăre (2 unităţi);

o perioada de tranziţie de 3 ani pentru modernizarea şi retehnologizarea

unităţilor de procesare a laptelui (28 de unităţi), precum şi pentru organizarea

centrelor de colectare şi a celor de standardizare lapte;

o perioada de tranziţie de 3 ani pentru conformarea la cerinţele comunitare a

fermelor de animale de lapte si la calitatea laptelui crud obţinut;

România a obţinut încadrarea în categorii a zonelor vini-viticole;

a obţinut o perioadă de tranziţie de 8 ani, până la 31 decembrie 2014, pentru

defrişarea suprafeţei de 30.000 ha cu hibrizi de vie interzişi şi replantarea acestora

cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaşterea dreptului de replantare;

a obţinut drepturi suplimentare de plantare a viţei de vie pentru vinuri de

calitate cu denumire de origine şi struguri de masă pe 1,5% din suprafaţa totală

cultivată;

România a obţinut recunoaşterea şi protecţia denumirilor de origine şi

geografice pentru 13 băuturi spirtoase din prune şi 5 băuturi spirtoase din distilat de

vin;

România a obţinut posibilitatea utilizării a 20% din fondurile destinate

dezvoltării rurale pentru suplimentarea plaţilor directe;

România va putea utiliza produsele de protecţie a plantelor omologate în

prezent până în anul 2009;

România a obţinut o perioadă de 7 ani pentru aplicarea reglementărilor UE

referitoare la greutăţile şi dimensiunile maxime admise în traficul naţional şi

internaţional ( Directiva 96/53);

România a obţinut o perioada de tranziţie situată între 1 – 5 ani pentru

aplicarea directivelor privind protecţia mediului înconjurător (emisii de compuşi

organici volatili, ambalajele şi deşeurile de ambalaje, recuperarea şi reciclarea

sticlei, reciclarea lemnului, incinerarea deşeurilor, incinerarea resturilor şi deşeuri lor

rezultate din activităţi medicale, colectarea şi recuperarea deşeurilor de

echipamente electrice şi electronice ( 4 kg deşeuri electrice şi electronice/ locuitor

recuperate);

o perioadă de numai 3 ani pentru aplicarea integrală a prevederilor Directivei

privind substanţele periculoase pentru mai multe zeci de combinate;

o perioada până la 16 iulie 2017 pentru depozitarea tuturor deşeurilor;


105

până la 31 decembrie 2015 pentru epurarea tuturor apelor uzate;

până la 31 decembrie 2015 pentru aplicarea Directivei 96/61/EC pentru

prevenirea şi controlul integrat al poluării mediului.

Prognoza privind dezvoltarea socio-economică pentru perioada 2007- 2013 se

bazează pe ipoteza că ritmurile de creştere ale producţiei agricole, prin

restructurarea ei, în sensul înfiinţării exploataţiilor orientate spre economia de piaţă

şi a unor ferme de creştere a animalelor, urmează să răspundă exigenţelor şi

condiţiilor impuse de Uniunea Europeană.

Este de aşteptat să crească volumul investiţiilor determinate de modernizarea

sau construirea unor adăposturi pentru animale, procurarea de maşini şi utilaje

agricole şi cuprinderea în circuitul agricol a tuturor suprafeţelor de teren arabil,

comercializarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de produse agricole prin

intermediul asociaţiilor de producători.

Astfel, se va crea o baza mai solidă pentru creşterea veniturilor bugetului local

şi, pe cale de consecinţă, a unor resurse financiare mai mari pentru sporirea

investiţiilor publice pentru modernizarea infrastructurii locale.

În întregul său, programul de dezvoltare economico-socială în perioada 2008

– 2013 îşi propune crearea condiţiilor pentru:

- susţinerea procesului investiţional prin orientarea economisirii individuale

si organizaţionale spre investire, precum şi prin promovarea investiţiilor

străine;

- creşterea eficienţei investiţiilor;

- protecţia mediului, prin conservarea cantitativă a resurselor naturale de

mediu şi protejarea calităţii componentelor mediului înconjurător;

- dezvoltarea utilităţilor comunitare;

- reducerea frecvenţei factorilor de risc ai sănătăţii;

- îmbunătăţirea sistemului de sănătate umană;

- pregătirea resurselor umane atât în procesul normal de educaţie cât şi în

procesul de formare continuă;

- sprijinirea accesului populaţiei la cultură;

- sprijinirea ramurii sportive prin investiţii în infrastructură;

- dezvoltarea componentei locale de protecţie socială;

- asistenţă şi consultanţă;

- cooperare regională, interregională şi internaţională


106

De aici se desprinde concluzia că obiectivul general al strategiei este

Valorificarea potenţialului uman şi folosirea eficientă a

resurselor existente pentru dezvoltarea durabilă şi echilibrată a

comunei, în sensul asigurării unui mediu sănătos şi coerent sub

aspect funcţional, economico-social, educativ şi cultural pentru toţi

cetăţenii comunei.

Obiectivele specifice care, în unele componente ale sale se întind pe o

perioadă de 10 ani, au fost elaborate utilizându-se rezultatele şi concluziile desprinse

din analiza SWOT a situaţiei existente la sfârşitul anului 2007, de unde se deduc şi

priorităţile în funcţie de reglementările interne şi în special de cele ale Directivelor

Uniunii Europene, precum şi de necesităţile reale ale comunei.

Probleme cheie în dezvoltarea durabilă a comunei

Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură reprezentând aproape

85% din total populaţie ocupată în anul 2006. La nivel naţional din total

populaţie ocupată în agricultură, 20.2% provine din Regiunea Nord-Est;

Grad redus de asociere şi constituire de exploataţii agricole viabile, în prezent

realizarea culturilor agricole făcându-se pe loturi reduse;

Infrastructura fizica este slab calitativă, iar cea de utilităţi foarte slab dezvoltată

cantitativ şi calitativ.


107

5.2. OBIECTIVE SPECIFICE - RESURSE NATURALE

Obiective:

a) conservarea biodiversităţii cadrului natural prin măsuri concrete şi specifice,

adoptate cu sprijinul organismelor de specialitate ale statului;

b) dezvoltarea unor zone turistice şi de agrement de interes local în zonele

împădurite

c) Punerea în valoare a cadrului natural prin înfiinţarea unor pensiuni de către

cetăţenii care posedă locuinţe corespunzătoare şi care pot fi clasificate şi incluse

în sistemul ANTREC;

- Surse de finanţare: fonduri ale întreprinzătorilor privaţi, credite bancare

- Monitorizare : Administraţia publică locală şi sprijin din partea Direcţiei

specializate a Consiliului judeţean Botoşani;

d) Gospodărirea durabilă a resurselor naturale

- elaborarea unor programe anuale pentru plantarea unor perdele de arbori;

Proiect: Plantarea perdelelor de protecţie în zonele supuse eroziunii, în vederea

stabilizării solului şi preveniri eroziunii;

Surse de finanţare: Fonduri structurale UE şi contribuţie locală în muncă;

e) Punerea în valoare a resurselor locale prin dezvoltarea meşteşugurilor

tradiţionale (împletituri, diverse obiecte de uz casnic, mobilier pentru grădină etc.)

f) Organizarea unor acţiuni periodice pentru curăţarea şi îngrijirea păşunilor şi a

altor zone, cu participarea elevilor, tinerilor şi proprietarilor de terenuri


108

5.3. OBIECTIVE SPECIFICE - MEDIUL CONSTRUIT

Acest domeniu trebuie abordat pe baza parteneriatelor public – privat la nivel

local, denumite « grupuri de acţiune locală », cu misiunea de a elabora şi pune în

aplicare o concepţie multisectorială a strategiei de dezvoltare, bazate pe

interacţiunea dintre actori şi proiecte din diverse sectoare ale economiei locale şi

anume :

- punerea în aplicare a unor abordări inovatoare;

- punerea în aplicare a unor proiecte de cooperare;

- interconectarea parteneriatelor locale.

1. Infrastructura

Obiective:

a) Alimentare cu apă pe toată suprafaţa comunei;

Se estimează că acest proiect costisitor trebuie să se întindă pe o perioadă

de 10 ani, etapizat, existând posibilitatea accesării unor granturi din programele

Uniunii Europene destinate membrilor săi care au un nivel scăzut de dezvoltare şi

echipare sau a unor zone slab dezvoltate din interiorul României, printre care se

numără şi comuna noastră;

Proiect iniţiat de Consiliul judeţean în anul 2007, prin Fonduri structurale, sunt

asociate 23 de comune

b) Canalizare şi construirea unei staţii de epurare ape uzate

Conform negocierilor şi înţelegerilor dintre România şi Comisia Europeană, până la

data de 31 decembrie 2015, în toate localităţile trebuie să existe staţii de epurare a

apelor reziduale.

Deci, într-o perioadă de 10 ani şi în Cordăreni urmează să intre în funcţiune o

staţie de epurare a apelor menajere uzate şi pluviale. Acest proiect este estimat la

suma de 5 milioane Euro. Pot fi accesate fonduri europene pe bază de proiecte, cu

contribuţie locală şi acest proiect trebuie să fie realizat în etape: elaborarea studiului

de impact, elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului tehnic şi

detaliilor de execuţie şi apoi execuţia propriu-zisă.

Monitorizare: Unitatea judeţeană de dezvoltare a utilităţilor comunitare,

Administraţia publică locală


109

Surse de finanţare: bugetul local pentru executarea studiilor de fezabilitate şi

proiectelor tehnice şi fondurile structurale ale Uniunii Europene pentru executarea

lucrărilor

c) amenajare trotuare pietonale şi piste pentru biciclete în localitatea de reşedinţă a

comunei – 3 km ;

Valoarea estimată: 150.000 lei, cu posibilitatea scăderii acesteia prin participarea

cetăţenilor la executarea unor lucrări necalificate;

Acest proiect poate fi etapizat pentru o perioadă de 5 ani, existând posibilitatea

asigurării finanţării din bugetul local (câte 30.000 lei anual)

d) modernizarea căilor rutiere

Proiect: Împietruirea drumurilor de pământ, cca. 29km; reprofilarea şi lărgirea

uliţelor satelor.

Nu există SF

Sursa de finanţare: buget local şi subvenţii de la bugetul de stat, fonduri europene

Proiect: Pietruire DC 70 şi DC 71A – 9,8 km

Sursa de finanţare: buget local şi subvenţii de la bugetul de stat, fonduri europene

Există SF , aprox. 662.000 lei

Proiect: Poduri şi podeţe

Ordonanţa 7/1996 – 1 pod, 35 podeţe în comună,

Există SF, suma estimată: 760.000 lei

d) Reabilitare Şcoala cu clasele I–VIII Cordăreni – grup sanitar interior, geamuri

termopan

Valoarea estimată: 500.000 lei

Sursa de finanţare: subvenţii de la bugetul de stat (prin Ministerul Educaţiei,

Cercetării şi Tineretului) şi contribuţie de la bugetul local

g) Modernizare Cămin cultural şi achiziţie echipamente moderne de lumini, sunet,

mobilier şi utilităţi

Valoarea estimată: 610.000 lei

Sursa de finanţare: FEDR, măsura 3.2, fonduri structurale


110

2. Construcţii, terenuri

Obiective:

a) valorificarea terenurilor nefolosite

b) realizarea de plantaţii pe terenuri degradate, cca. 9 ha de teren sub dealul

Holm, realizate deja cca. 6 ha, împădurire cu salcâmi

Obiectivele de la pct. a şi b pot şi trebuie realizate odată cu înfiinţarea exploataţiilor

agricole mai mari (de cel puţin 60 de ha), care vor accesa Fondul European Agricol

pentru Dezvoltare Rurala (Obiective FEDR), în scopul refacerii potenţialului de

producţie agricolă

c) sistematizarea noilor terenuri ocupate de locuinţe şi sedii de firme

Pentru sistematizarea terenurilor ocupate de locuinţe şi sedii de firme sau

instituţii publice este necesar să se elaboreze Planul de urbanism general, PUD şi

PUZ, sarcina obligatorie a administraţiei publice.

Se precizează că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice poate

contribui cu sume importante la elaborarea PUG-ului.

De asemenea, se impun şi măsuri de monitorizare şi control exigent privind

respectarea disciplinei în construcţii. Autorizaţii de construire se vor elibera numai

pentru zonele rezidenţiale unde nu există pericolul alunecărilor de teren sau

inundaţiilor şi numai în intravilan.

3. Zone verzi

Obiective:

a) crearea plantaţiilor de aliniament

b) organizare de spaţii verzi plantate în incinta terenurilor ocupate cu locuinţe

Aceste obiective specifice pot face obiectul unui proiect comun, care să vizeze

amenajarea peisagistică a unor zone destinate plimbărilor şi recreării cetăţenilor. De

asemenea, cu cheltuieli minime, se pot planta nuci sau arbori ornamentali pe ambele

acostamente ale drumurilor comunale şi săteşti.

4. Salubrizare

Obiective:

a) asigurarea unui management la nivel european privind deşeurile solide;

b) introducerea colectării selective a deşeurilor solide şi asigurarea refolosirii

acestora;

c) amenajarea locului de depozitare a deşeurilor solide


111

d) eliminarea practicii depozitării ilegale a deşeurilor în albiile sau pe malul

cursurilor de apă prin educaţie dar şi prin măsuri administrative şi

contravenţionale severe;

Aceste obiective pot fi realizate prin elaborarea unui proiect complex, în mai multe

etape şi în variante ce pot fi selectate prin consultarea comunităţii locale şi anume:

a) realizarea unor platforme de compostare;

b) colectarea şi transportul deşeurilor comunale, inclusiv colectarea

selectivă, care este obligatorie;

c) realizarea unui sistem de salubrizare şi amenajarea spaţiilor (zonelor)

pentru depozitare temporară;

Surse de finanţare: Fonduri structurale, subvenţii de la bugetul de stat şi contribuţie

din bugetul local

Obiectivele de la punctele a, b şi c pot fi încadrate la prioritatea 1, având în vedere

impactul asupra mediului ambiant, în condiţiile creşterii volumului şi structurii

deşeurilor menajere solide;

d) curăţirea albiilor minore ale cursurilor de apă de deşeuri solide;

Acest obiectiv poate fi realizat cu costuri minime, prin elaborarea şi aplicarea unor

planuri anuale de acţiuni, la care urmează a fi angrenaţi elevii şi tinerii din satele

comunei.

e) regularizarea cursului de apă al Pârâului Ibăneasa

Perioada: 2008-2010

Suma estimată: 700.000 lei

Nu este finalizat SF

5. Factori de mediu

Apa

Obiective: Întrucât monitorizarea şi controlul indicatorilor de calitate a apei sunt

realizate de către o instituţie de specialitate a statului român, se impune ca

autorităţile administraţiei publice comunale să iniţieze îmbunătăţirea legislaţiei din

domeniu, în sensul comunicării curente a rezultatelor măsurătorilor efectuate, în

scopul luării celor mai eficiente decizii pe plan local pentru diminuarea unor

eventuale efecte nocive.

Este de aşteptat ca, pe măsura implementării proiectului de construire a

sistemului de alimentare cu apă potabilă a populaţiei, să scadă numărul celor care


112

folosesc apa din fântânile individuale, acest fapt contribuind la creşterea gradului de

sănătate a populaţiei.

Un obiectiv esenţial este acela al conştientizării, educării şi implicării populaţiei

şi organizaţiilor nonguvernamentale în protejarea mediului prin realizarea unor acţiuni

periodice prin Programul Căminului cultural Dersca, precum şi prin orele de dirigenţie

(educaţie civică) de la toate şcolile din comună.

Alte obiective: mărirea suprafeţei împădurite de către societăţile agricole pe

terenurile improprii producţiei agricole; conservarea biodiversităţii; reducerea poluării

prin practicarea agriculturii ecologice (fără administrarea substanţelor chimice).

Primăria comunei va iniţia un program anual de curăţire şi dezinfectare al

fântânilor până la punerea în funcţiune a instalaţiei de apă

Surse de finanţare: resurse proprii ale societăţilor agricole pentru primele obiective şi

resursele financiare ale cetăţenilor care deţin şi folosesc apa din fântâni.

Aerul

Obiective: Îmbunătăţirea stării drumurilor comunale (prin asfaltarea acestora) şi

săteşti (prin pietruirea drumurilor de pământ) va conduce direct la eliminarea

contaminării aerului cu pulberi dăunătoare sănătăţii populaţiei

Zgomotul

Obiective: Elaborarea unei hotărâri a Consiliului local privind stabilirea nivelului de

decibeli admis de legislaţia în vigoare şi a programului la discotecile din comună

- Responsabili: Primăria comunei şi Poliţia rurală

- Surse de finanţare: nu sunt necesare fonduri


113

5.4. OBIECTIVE SPECIFICE - RESURSE ECONOMICE

1. Situaţia economică

Strategia dezvoltării socio-economice a comunei Dersca se bazează pe noile

reglementări care vizează îmbunătăţirea competitivităţii şi productivităţii la nivel

microeconomic stabilită de statul român şi anume: promovarea inovării, educaţia şi

pregătirea pentru afaceri, accesul la finanţare, creşterea accesului la tehnologiile

informaţiei şi comunicaţiilor, întărirea politicilor în domeniul concurenţei şi ajutorului

de stat, continuarea liberalizării pieţelor, utilizarea eficientă a resurselor, reducerea

impozitării muncii, prelungirea vieţii active, educaţia şi formarea profesională

continuă, scăderea şomajului şi incluziunea socială.

Este de aşteptat ca, pe baza acestor reglementări, situaţia economică să fie

direcţionată pe un trend ascendent.

Obiectivele noastre specifice sunt următoarele:

a) stimularea investiţiilor şi a transferului tehnologic prin acordarea de facilităţi la

nivel local

b) dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care să conducă la

creşterea gradului de ocupare a populaţiei rurale şi la realizarea unor venituri

alternative, activităţi menite să le susţină pe cele agricole şi să ajute la crearea

de noi activităţi;

c) sprijin logistic şi organizatoric în constituirea exploataţiilor agricole;

d) îmbunătăţirea competitivităţii agriculturii prin sprijinirea restructurării,

dezvoltării şi inovaţiei;

e) îmbunătăţirea nivelului de trai în mediul rural.

2. Principalele ramuri economice

Considerăm că ramurile şi sectoarele cu un aport deosebit la dezvoltarea

economiei locale trebuie sprijinite prin măsuri de ordin administrativ, organizatoric şi

fiscal, deoarece acestea contribuie direct la creşterea calităţii vieţii, a bunăstării

cetăţenilor şi la consolidarea veniturilor bugetului local. Acestea sunt: agricultura,

pomicultura, creşterea animalelor, mica industrie şi meşteşugurile, industria

alimentară, comerţul en-gros şi cu amănuntul.


114

2.1. Agricultura

Obiective:

a) valorificarea mai eficientă a potenţialului agricol şi a suprafeţelor agricole ;

b) dezvoltarea mediului de afaceri pentru producătorii agricoli ;

c) dezvoltarea unor servicii legate de rural şi agricultură (instruiri în domeniul

agriculturii, comerţ, logistică etc.);

d) îmbunătăţirea raselor de animale şi a materialului seminal, în scopul creşterii

producţiilor de lapte, carne şi lână ;

e) modernizarea exploataţiilor agricole ;

f) măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole prin:

sprijinirea fermierilor în vederea adaptării la standardele impuse, adoptate de

organismele comunitare;

- încurajarea fermierilor să participe la schemele de calitate alimentară;

- sprijinirea înfiinţării grupurilor (asociaţiilor) de producători;

- informarea şi sprijinirea fermierilor (cu aportul Centrului de consultanţă

agricolă) privind avantajele şi dezavantajele realizării produselor ecologice;

g) dezvoltarea relaţiilor oraş – mediu rural, dezvoltarea prelucrării produselor

agricole (cartofi, carne, plante furajere) şi diversificarea prelucrării produselor

din lapte;

h) dezvoltarea industriei de prelucrare a cărnii, a pieilor şi a lânii;

i) creşterea calităţii păşunilor comunale şi creşterea gradului de folosire de către

cetăţeni a acestora;

j) înfiinţarea unor unităţi de procesare a produselor agricole şi zootehnice;

k) asigurarea formării şi informării agenţilor economici privind piaţa europeană;

l) formarea profesională a tinerilor pentru a deveni muncitori calificaţi în

agricultură, pomicultură, zootehnie, utilizarea tractoarelor şi maşinilor agricole

etc.

Pentru realizarea acestor obiective, întreprinzătorii pot consulta reglementările

privind Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală , pot accesa granturi din

fondurile structurale, plus credite bancare


115

2.2. Mica industrie, comerţul şi meşteşugurile

Înfiinţarea şi utilizarea serviciilor de consiliere de către cetăţenii care doresc să

realizeze mici afaceri pentru:

- producerea pieselor din fier forjat

- confecţii metalice

- lucrări de sudură

- construiri şi demolări de imobile

- reparaţii radio-TV, electrocasnice, reparaţii instalaţii electrice, de apă şi canalizare

- ateliere de confecţii îmbrăcăminte şi reparaţii încălţăminte

- ateliere pentru confecţionat obiecte de răchită, stuf, papură

- ateliere de confecţionat obiecte de uz gospodăresc din lemn şi mobilier de grădină

- înfiinţarea unei mici fabrici de prelucrare a lemnului şi producere – comercializare a

mobilierului

- ateliere pentru reparaţii autoturisme, tractoare şi maşini agricole

- stimularea revigorării meşteşugurilor tradiţionale

- sprijin pentru înfiinţarea altor micro-întreprinderi

- sprijinirea şi autorizarea profesiilor liberale

- sporirea calităţii servirii cetăţenilor prin unităţile de desfacere cu amănuntul şi de

alimentaţie publică

- instituirea unui control riguros privind respectarea condiţiilor de igienă şi a

programului de lucru de către unităţile comerciale din comună.


116

5.5. OBIECTIVE SPECIFICE - RESURSE SOCIO-UMANE

Obiective:

- organizarea campaniilor de prevenire şi reducere a fenomenului de părăsire

timpurie a şcolii;

- realizarea de activităţi şcolare şi extraşcolare pentru elevii din învăţământul

obligatoriu care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate şi sunt rămaşi singuri

acasă, inclusiv programe tip „Şcoala de după şcoală”,

- dezvoltarea şi furnizarea activităţilor de tip „grădiniţa de familie”, furnizarea

serviciilor de consiliere pentru părinţi

- promovarea şi susţinerea parteneriatelor şcolii cu autorităţile locale şi realizarea

de activităţi comune, integrate, pentru prevenirea abandonului şi părăsirii timpurii a

şcolii, în special pentru copiii claselor I-VIII,

- furnizarea programelor de educaţie de tip „a doua şansă” pentru dobândirea

competenţelor de bază şi dezvoltarea abilităţilor personale pentru cei care părăsesc

şcoala, inclusiv adulţi,

- campanii de conştientizare în rândul tinerilor, femeilor, grupurilor vulnerabile,

privind promovarea unui stil de viaţă sănătos, prevenirea riscurilor de îmbolnăvire,

importanţa efectuării controalelor medicale periodice,

- schimburi de experienţă privind tranziţia de la şcoală la viaţa activă, inclusiv

schimburi interregionale, transnaţionale, transfrontaliere,

- activităţi şi studii de teren privind situaţia actuală a şomajului şi a persoanelor

ocupate în agricultura de subzistenţă din zonele rurale, inclusiv previziuni pentru

piaţa muncii, în vederea reintegrării acestora în muncă,

- promovarea campaniilor de promovare a culturii antreprenoriale în rândul

femeilor şi tinerilor, revitalizarea meşteşugurilor tradiţionale,

- asigurarea de consultanţă şi consiliere în ceea ce priveşte cerinţele pieţei

muncii, în ţară şi în străinătate, organizarea de cursuri de formare şi specializare

pentru categorii dezavantajate, inclusiv tineri, femei, forţa de muncă din agricultura

de subzistenţă,

- acordarea de asistenţă pentru iniţierea unei afaceri în mediul rural, derularea de

activităţi non-agricole. Sursa de finanţare: FEDR, FSE, Programul Operaţional

Regional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.


117

1. Demografie şi sănătate publică

Obiective:

a) menţinerea numărului de locuitori;

b) creşterea natalităţii;

c) stoparea creşterii numărului de schimbări de domicilii în alte localităţi sau a

emigrării în străinătate pe măsura dezvoltării vieţii economice şi culturale;

d) creşterea speranţei de viaţă;

e) reducerea riscului de îmbolnăvire prin asigurarea unor servicii medicale de

calitate, precum şi ca urmare a îmbunătăţirii nivelului de trai;

f) îmbunătăţirea dotării dispensarului medical uman;

g) realizarea de programe de educaţie pentru sănătate ;

h) sporirea accesului la serviciile de sănătate;

i) consilierea cetăţenilor în probleme de sănătate şi planning familial.

2. Instituţii sociale

Obiective:

a) acordarea sprijinului financiar copiilor instituţionalizaţi şi a celor aflaţi în reţelele de

asistenţi maternali;

b) conlucrarea cu centrele de asistenţă socială pentru protecţia persoanelor cu

dizabilităţi;

c) acordarea sprijinului material persoanelor ale căror venituri se situează sub

nivelul minim garantat de statul roman, concomitent cu îndrumarea acestora către

instituţiile care organizează cursuri de calificare şi reorientare spre locurile de muncă

disponibile;

d) amenajarea unui spaţiu pentru ocuparea timpului liber al persoanelor vârstnice, în

cadrul Căminului cultural

e) Înfiinţarea Clubului tineretului şi achiziţia de echipamente sportive şi de

comunicare precum şi organizarea de activităţi de iniţiere şi formare în utilizarea

noilor tehnologii (TIC)

f) Organizarea unei asociaţii a femeilor şi amenajarea unui spaţiu dotat cu

aparatura necesară pentru gimnastică recreativă şi pentru petrecerea în mod plăcut

a timpului liber

g) Organizarea de acţiuni pentru tineri, împreună cu bătrânii satului în vederea

păstrării tradiţiilor populare zonale – şezători, formaţii de obiceiuri şi datini

tradiţionale.


118

h) Continuarea tradiţiei de sprijinire şi ocrotire a familiei, inclusiv organizarea de

festivităţi specifice – Fiii satului, Nunta de argint, Nunta de aur, etc.

3. Culte religioase

Obiective:

a) reabilitarea bisericilor exterior şi interior, pictură murală

b) consolidarea unui anturaj religios tolerant, încât să se ajungă la un climat

propriu unei societăţi libere de prejudecăţi şi de aversiune religioasă;

c) încurajarea acţiunilor de caritate acordate de biserică;

d) atragerea preoţilor în activităţile educaţionale şi de promovare a moralei

creştine.

4. Societatea civilă - obiective

a) sprijinirea acţiunilor şi proiectelor de colaborare public-privat între administraţia

publică, societăţi comerciale, ONG-uri şi cetăţeni în scopul dezvoltării economice şi

sociale a comunei, cu aportul şi în asentimentul întregii comunităţi;

b) sprijinirea iniţiativelor societăţii civile în realizarea acţiunilor ce au în vedere

dezvoltarea comunităţii locale.

5. Siguranţa publică - obiective

a) creşterea siguranţei publice şi consolidarea păcii sociale. Un climat solid de

pace socială în comunitate înseamnă o creştere semnificativă a calităţii vieţii

cetăţenilor, fiind în acelaşi timp un aspect care atrage turiştii şi investitorii străini,

potenţialii parteneri în viaţa socio-economică şi cultural - sportivă a comunei;

b) la baza acestui obiectiv vom aşeza respectarea legalităţii şi existenţa unui

climat de solidaritate civică.

c) Căminul cultural va cuprinde în programele sale anuale acţiuni de informare a

cetăţenilor şi de formare în spiritul respectării valorilor morale şi civice.


119

5.6. OBIECTIVE SPECIFICE - ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ,

SPORT ŞI AGREMENT

1. Educaţie şi învăţământ

Obiective:

a) dezvoltarea unui sistem de învăţământ flexibil, capabil să absoarbă fonduri şi

să satisfacă exigenţele noi ale integrării europene;

b) monitorizarea evoluţiei carierei absolvenţilor şi urmărirea permanentă a

cerinţelor;

c) realizarea unui parteneriat între instituţiile formatoare, mediul de afaceri,

reprezentanţii societăţii civile şi administraţia publică locală pentru

modernizarea învăţământului conform cerinţelor europene;

d) identificarea de surse de finanţare europene, internaţionale şi de la bugetul

statului pentru modernizarea infrastructurii şi a calităţii actului de învăţământ:

realizarea unor laboratoare, achiziţionarea unor calculatoare pentru iniţierea

tuturor copiilor în sistemele de operare; accesul la Internet, activităţi

extraşcolare, aplicarea practică a cunoştinţelor acumulate la clasă etc.

2. Cultură şi artă

Obiective:

a) modernizarea infrastructurii şi a dotărilor Căminelor culturale, ca instituţii

publică de promovare şi valorificare a tradiţiilor meşteşugăreşti şi de cultură populară

tradiţională;

b) diversificarea programelor culturale ale Căminelor culturale;

c) atragerea de surse de finanţare pentru transferul de artă şi cultură din ţară şi

străinătate

Proiect: Schimburi culturale transfrontaliere pe probleme de mediu,

învăţământ, educaţie, cultură, sport şi agrement

Surse de finanţare: granturi din Programele transfrontaliere RO-MD-UK

bugetul local, sponsorizări


120

3. Sport şi agrement

Obiective:

a) construirea unei săli de sport competiţionale în localitatea Cordăreni, prin

CNI şi fonduri locale

b) sprijinirea talentelor sportive de la nivelul comunei

c) amenajarea zonei de agrement – bază sportivă la Griviţa

Sursa de finanţare: parteneriat public-privat

d) modernizarea terenurilor de sport din fiecare sat, din domeniul public, buget

local

e) amenajarea a două parcuri în Cordăreni şi Slobozia, inclusiv a unei

popicării la Slobozia

f) amenajarea unui teren sportiv mixt – tenis, fotbal, handbal, baschet la

Şcoala Griviţa

g) sală de sport la Cordăreni, în colaborare cu CNI

4. Turism

a) modernizarea Cabanei Făzănărie, parteneriat Primărie – Ocol Silvic Dorohoi;

b) înfiinţarea unor pensiuni turistice de către cetăţenii care îndeplinesc condiţiile

de acreditare;

c) amenajarea altor obiective turistice, inclusiv terenuri împădurite;

d) susţinerea agrementelor de la sfârşit de săptămână şi cele de o zi.


121

5.7. OBIECTIVE SPECIFICE - CREŞTEREA

CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE

1. Managementul resurselor umane

Creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului

- identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de training şi instruire;

- corelarea necesităţilor cu potenţialul uman existent;

- identificarea unui sistem de training permanent;

Utilizarea eficientă a resurselor umane

- revizuirea şi îmbunătăţirea regulamentului de organizare şi funcţionare a

aparatului de lucru al Primăriei;

- personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite;

- actualizarea permanentă a fişei postului

Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale

- conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat;

- funcţionarea sistemului instituţional să fie transparentă pentru fiecare angajat;

- acordarea unor stimulente financiare în funcţie de eficienţa activităţii depuse;

- aplicarea prevederilor Legii administraţiei publice locale şi a reglementarilor care

promovează transparenţa în administraţie, conlucrarea şi consultarea

comunităţii în scopul adoptării celor mai bune decizii în toate domeniile de

activitate.

2. Unităţi de coordonare

- Îmbunătăţirea politicilor de personal şi de conducere

- Îmbunătăţirea colaborării dintre birourile şi compartimentele primăriei

3. Legislaţie şi regulamente

Armonizarea capacităţii instituţionale şi a structurilor de implementare pentru

preluarea aquis-ului comunitar. Elaborarea Codului controlului intern. Revizuirea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de lucru al primarului în

consonanţă cu legislaţia adaptată la cerinţele Uniunii Europene.

4. Strategii, politici, planuri

Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean

- servicii publice în folosul cetăţeanului;


122

- eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii

economici – reţea de internet, pagină web, care să asigure relaţia primăriei cu

cetăţenii, în vederea colectării şi soluţionării rapide a sesizărilor, reclamaţiilor,

plata impozitelor, programul de lucru al unor instituţii comunitare etc.;

- consolidarea şi lărgirea cadrului de participare a societăţii civile la procesul

decizional;

- elaborarea unei strategii de comunicarea operativă cu cetăţenii;

- elaborarea unui sistem de management al calităţii serviciilor publice;

- elaborarea şi aplicarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de

management/control intern în cadrul Primăriei comunei (OMFP nr. 946/2005)

5. Probleme financiare

- Creşterea veniturilor prin dezvoltarea economică a comunei;

- Elaborarea de proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă, care vor asigura

fonduri importante şi sprijin logistic în realizarea obiectivelor strategice;

- Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe baze moderne:

- note de fondamentare,

- program multianual de investiţii,

- program anual de achiziţii publice,

- evidenţa exactă a angajamentelor legale,

- elaborare cash flow,

- elaborarea bugetelor anuale şi multianuale etc.

- Cheltuirea eficientă a veniturilor

6. Managementul informaţiilor

- Corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie

- Analiza nevoilor în domeniul software

PRIMAR,

Constantin DUMITRAŞ

Secretar,

Cristina LUNGU


123

ÎÎNNCCAADDRRAARREEAA

SSttrraatteeggiieeii ddee ddeezzvvoollttaarree eeccoonnoommiiccoo--ssoocciiaall?? aa

ccoommuunneeii îînn

SSttrraatteeggiiaa ddee ddeezzvvoollttaarree aa RReeggiiuunniiii NNoorrdd--EEsstt,, 22000077--

22001133

Partea a IV-a


124

Justificare

Strategia de dezvoltare a unei regiuni se construieşte pe baza strategiilor de

dezvoltare locale, strategii care identifică problemele existente pe plan local şi

soluţiile pentru rezolvarea acestor probleme. Astfel că problemele locale şi soluţiile

pentru rezolvarea lor se regăsesc în strategia regională.

Diferenţele existente între strategia locală şi cea regională sunt legate de

faptul că strategia regională tratează problemele comune ale comunităţilor în

ansamblu, pe când strategia locală are rolul de a răspunde problemelor punctuale

identificate la nivel de comunitate, în funcţie de particularităţile fiecărei comunităţi.

În mod corespunzător, strategia de dezvoltare a comunei Cordăreni pentru

perioada 2008 - 2013 se regăseşte în cadrul general al Strategiei de dezvoltare

regională Nord – Est 2007 – 2013. Astfel, priorităţile şi măsurile cuprinse în Strategia

de dezvoltare regională, se regăsesc în Strategia de dezvoltare locală.

Prioritatea 1. Dezvoltarea infrastructurii

Componenta 1.1. Modernizarea infrastructurii de transport rutier

Situaţia drumurilor judeţene şi comunale este extrem de critică, gradul lor de

modernizare fiind foarte scăzut, fapt stipulat în strategia regională. Se impune astfel

reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în vederea realizării unui acces

rapid şi sigur către zonele urbane, acesta fiind de fapt obiectivul măsurii din strategia

regională. În plus, la măsura 4.1. – Dezvoltarea infrastructurii rurale din strategia

regională se specifica faptul că îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei rurale

şi creşterea atractivităţii acestor zone implică modernizarea drumurilor comunale.

Aceste probleme se aplică satelor componente ale comunei Cordăreni, Griviţa şi

Slobozia. Pe ansamblu, infrastructura rutieră în comuna Cordăreni este deficitară.

Principala cale rutieră este Drumul naţional 29F care leagă Muncipiul Dorohoi de

oraşul Săveni.

Ar mai fi de adăugat şi faptul că, în afară de cele stipulate în strategia regională, se

impune construirea şi de alte căi de acces pentru valorificarea potenţialului economic

al zonei dar şi drumuri pentru căruţe, piste pentru biciclişti şi persoane cu dizabilităţi.


125

Aşezarea geografică şi structura terenului ridică costurile pentru modernizarea

şi întreţinerea infrastructurii rutiere şi de utilităţi datorită cursurilor de apă şi a

subsolului de terasă ce presupune depozite aluvionare fără stabilitate din punct de

vedere geotehnic. Insă, dezvoltarea compactă a localităţilor, cu gospodării compacte,

va reduce costurile de introducere şi întreţinere a utilităţilor.

Componenta 1.2. Introducerea reţelei de furnizare a gazului metan

Măsura 1.5. Dezvoltarea infrastructurii energetice din strategia regională

stipulează ca obiectiv îmbunătăţirea standardului de viaţă al locuitorilor şi creşterea

atractivităţii zonelor prin crearea, extinderea şi modernizarea infrastructurii

energetice. Obiectivul acesta e justificat prin faptul că ponderea localităţilor rurale

conectate la gaz metan este nesemnificativă. Comuna Cordăreni poate deveni o

zonă atractivă pentru localizarea de unităţi industriale datorita existenţei forţei de

muncă şi a terenurilor ieftine. Aceste unităţi vor avea nevoie de gaz metan în

procesul tehnologic. Aşadar, există o dublă necesitate, cea legata de dezvoltarea

economică şi cea legata de îmbunătăţirea nivelului de trai.

Caracteristic pentru Cordăreni este faptul că introducerea gazului metan

necesită costuri mari de introducere deoarece reţelele magistrale de gaz se află la

distante destul de mari. În aceste condiţii, costurile de aducţiune vor fi ridicate, însă

extinderea reţelei în toate localităţile comunei va fi mai ieftină datorită dezvoltării

compacte a localităţilor.

Componenta 1.3. Introducerea şi extinderea reţelei de apă – canalizare

În strategia regională obiectivele în domeniul apă - canalizare sunt cuprinse în

Măsura 4.1. - Dezvoltarea infrastructurii rurale. Obiectivul acestei măsuri constă în

îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în mediul rural, obiectiv justificat de ponderea

redusă a alimentărilor cu apă şi a absenţei canalizării. În comuna Cordăreni nu există

reţea de alimentare cu apă. Reţeaua de canalizare este inexistentă. Acest fapt are

repercusiuni neplăcute asupra poluării apelor de suprafaţă şi a pânzei freatice,

introducând şi riscul îmbolnăvirii populaţiei prin utilizarea apei din fântâni. Ar mai fi de

menţionat că in viitor cele două reţele de apă şi canalizare trebuie introduse simultan,

pentru a se respecta recomandările şi standardele europene.


126

Componenta 1.4. Înfiinţarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor

Înfiinţarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor este specificată în

strategia regională la aceeaşi măsură 4.1. Dezvoltarea infrastructurii . Practic, la nivel

naţional, nu există sisteme de colectare selectivă, transport, depozitare şi

neutralizare a deşeurilor. Standardele europene impun rezolvarea acestei probleme.

Este evident că vor trebui construite sisteme comune pentru mai multe localităţi, iar

aici Planul judeţean de gestionare a deşeurilor are un rol important. Probabil că în

viitor se va construi o platformă comună de depozitare şi neutralizare a deşeurilor

care să deservească unităţile administrativ teritoriale din judeţ sau anumite regiuni

ale judeţului. Dar până atunci administraţia locală trebuie să facă demersuri pentru a

rezolva individual celelalte probleme: organizarea serviciului, achiziţia şi instalarea de

pubele, achiziţia utilajului de transport, amenajarea unei rampe de depozitare

provizorie, etc.

Deoarece neutralizarea e scumpă şi nu e rentabil un sistem de neutralizare

individual numai pentru locuitorii comunei, aceasta se va face într-o staţie judeţeana

comună pentru mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

Prioritatea 2. Protecţia mediului

Componenta 2.1. Stabilizare terenuri prin acţiuni de combatere a alunecărilor

de teren

Strategia de dezvoltare regională menţionează la Măsura 1.4. Reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii de mediu, faptul că problemele generate de fenomene

hidrometeorologice periculoase (inundaţii, alunecări de teren, eroziune, distrugerea

recoltelor, gospodăriilor, podurilor, podeţelor, drumurilor, reţelelor electrice, etc.) au

costuri economice ridicate şi afectează direct calitatea vieţii. Alunecările de teren

conduc la scăderea valorii terenurilor.

Comuna Cordăreni, datorită aşezării sale geografice şi a solului, este afectată de

astfel de fenomene şi în aceste condiţii fenomenul nu trebuie neglijat. Există

permanent riscul alunecărilor de teren şi uneori chiar şi cel al inundaţiilor. Acest fapt

implică investiţii mari în domeniu pentru prezervarea cadrului natural.


127

Componenta 2.2. Amenajarea spaţiilor verzi

Acest capitol de amenajare a spaţiilor verzi este legat de Dezvoltarea

infrastructurii - Măsura 4.1. din Strategia regională. Aceste amenajări vor contribui la

îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor, putând avea impact şi asupra activităţilor

turistice, cu efect în creşterea veniturilor comunităţii. Problema este în general

neglijată în mediul rural, deoarece fondurile avute la dispoziţie de autorităţile locale

nu sunt foarte mari, iar alte probleme sunt mult mai urgente.

Această problemă va trebui prinsă în Planul urbanistic ce se va elabora pe

termen lung. Si nu este vorba numai de spaţiul verde de pe domeniul public ci şi de

gospodăriile populaţiei. Este necesar să se întocmească un regulament de

amenajare a spatiilor verzi, care să fie introdus pe plan local.

Componenta 2.3. Împăduriri în zonele afectate de defrişări

Strategia de dezvoltare regională Nord - Est pentru perioada 2007 - 2013 nu

cuprinde informaţii despre abordarea problemei silviculturii, respectiv a zonelor

acoperite cu păduri. În ultimul timp, problema silvică s-a agravat datorită exploatărilor

intensive şi a absenţei măsurilor de corectare a situaţiei actuale.

Comuna Cordăreni dispune de suprafeţe de pădure, iar acestea reprezintă un

potenţial economic ce nu trebuie neglijat, legat atât de exploatarea lemnului, cât şi de

turism şi agroturism. Utilizarea acestui potenţial implică abordarea problemelor silvice

şi rezolvarea acestora. Una din problemele importante din domeniu este cea a

introducerii în circuitul silvic a unor suprafeţe de teren fără valoare economică (de

exemplu zonele afectate de alunecări de teren) prin împăduriri cu specii cu creştere

rapidă care în acelaşi timp sunt potrivite substratului şi climatului comunei.

Componenta 2.4. Combaterea eroziunii solului, desecări şi amenajări de albii

ale cursurilor de apă, regularizări şi alte lucrări hidrotehnice

Problemele legate de combaterea eroziunii solului, amenajări ale albiilor

cursurilor de apă, regularizări şi alte lucrări hidrotehnice sunt în ultimă instanţă

probleme de mediu, tratate în strategia regională la Măsura 1.4. Reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii de mediu. Comuna Cordăreni, fiind situata într-o zona


128

colinara, are numeroase probleme datorită poziţiei geografice. Reţeaua hidrografică

nu este foarte extinsă, dar induce probleme suplimentare. Tocmai din acest motiv se

impun măsuri urgente. Există un dezavantaj legat de costurile ridicate ale acestor

intervenţii, însă neintervenţia poate conduce la daune însemnate pe termen lung.

Comuna a fost afectata de alunecări de teren şi alte fenomene de acest gen, mai

ales pe Dealul Holm care a fost deja împădurit.

Componenta 2.5. Combaterea poluării aerului, solului şi apelor

Combaterea poluării aerului, solului şi apelor este un subiect tratat în strategia

regională la Măsura 1.4. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de mediu.

Unitatea administrativ-teritorială Cordăreni, fiind situată la depărtare faţă de centrele

urbane poluatoare, nu prezintă risc de poluare datorată activităţii industriale şi a

urbanizării. Dar asta nu înseamnă că nu exista poluare. Principala sursa este

poluarea casnică datorată absenţei reţelei de canalizare şi a deversării apelor

menajere în sol. O altă formă de poluare este indusă de activitatea zootehnică şi de

către cea agricolă. Se preconizează că în viitorul nu foarte îndepărtat poluarea

datorată agriculturii să crească în condiţiile comasării terenurilor agricole şi a folosirii

tehnologiilor în agricultura (insecticide, pesticide, îngrăşăminte chimice, etc.)

Se impun astfel investiţii pentru un control riguros al poluării. Nu trebuie

neglijată poluarea pânzei freatice, aflată la o adâncime foarte mică în zonă, poluare

datorată activităţilor casnice şi a deversării de ape poluate în urma activităţilor

menajere în reţeaua hidrografică. Se preconizează în viitor desfăşurarea activităţilor

agrozootehnice în sistem intensiv şi acest fapt va induce o poluare suplimentară.

Acest aspect nu trebuie neglijat.

Componenta 2.6. Amenajarea islazurilor comunale

Economia comunei Cordăreni are un caracter dual de tip agrozootehnic, astfel

încât putem spune că aceasta este dependentă de agricultură şi creşterea

animalelor şi acest profil se va păstra şi în viitorul apropiat. Potenţiala dezvoltare

economică în viitor va fi legată în principal de prelucrarea produselor agricole şi

animaliere, comuna putând deveni un centru de preluare şi prelucrare a produselor

din zonele adiacente. Tocmai din acest motiv, această componenta este legată direct


129

de Măsura 4.2. Diversificarea activităţilor economice alternative în mediul rural,

cuprinsă în Strategia de dezvoltare regională Nord - Est. Iar dacă în trecut investiţiile

în păşuni şi islazuri au fost modeste, acest fapt a dus la degradarea lor. Starea lor

actuală implică investiţii, dar aceste investiţii vor aduce profituri în viitor prin

exploatarea lor.

Prioritatea 3. Modernizarea infrastructurii pentru educaţie şi cultură

Componenta 3.1. Reabilitarea şi modernizarea unităţilor de învăţământ

În Strategia de dezvoltare regională, la măsura 4.1. Dezvoltarea infrastructurii,

se specifică în mod concret necesitatea dezvoltării infrastructurii educaţionale.

Comuna Cordăreni nu face excepţie, cu toate eforturile şi investiţiile făcute în ultimul

timp. Asta datorită faptului că baza materială a fost neglijată după 1990 în absenţa

resurselor financiare, iar o parte din infrastructura pentru învăţământ este încă

degradată datorită vechimii sale. Educaţia este o componentă de bază fără de care

nu se poate face dezvoltare economico- socială.

Componenta 3.2. Reabilitarea, modernizarea şi construcţia de cămine culturale

Reabilitarea si construirea căminelor culturale este o prioritate a strategiei

regionale menţionate tot la Măsura 4.1. Ca şi în cazul şcolilor, căminele culturale

sunt într-o situaţie dificilă datorită vechimii lor şi a faptului că în ultimul timp domeniul

nu a mai fost finanţat corespunzător. In comuna Cordăreni exista există 2 cămine

culturale cu 300, respectiv 100 locuri la Cordăreni şi Griviţa, ambele necesitând

investiţii în reabilitarea şi dotarea cu echipamente de sonorizare, lumini, proiecţie.

Există proiecte guvernamentale de reabilitare şi construcţie a căminelor

culturale. Evident că nu vor fi fonduri pentru toate şi atunci fondurile vor fi dirijate spre

autorităţile locale care vor depune primele proeicte. Baza materială a autorităţilor

locale, în care intră şi căminele culturale, poate fi suportul şi pentru alte activităţi,

cum ar fi cele sociale.


130

Componenta 3.3. Introducerea tehnologiei IT

Introducerea tehnologiei IT este o necesitate în condiţiile de dezvoltare

actuale. Însăşi accesarea fondurilor structurale nu va fi posibilă fără accesul la

tehnologia IT. Din acest punct de vedere comuna Cordăreni are o situaţie normală

deoarece instituţiile publice şi populaţia deţin computere şi au posibilitate de acces la

internet prin intermediul reţelei de televiziune prin cablu şi de telefonie fixă. In acelaşi

timp aceasta dotare IT trebuie permanent îmbunătăţită în concordanţă cu evoluţiile în

domeniu. Există o problema legată de persoanele apte să folosească tehnologia IT,

numărul acestora fiind destul de restrâns în mediul rural .Dotarea IT şi nivelul de

pregătire al populaţiei tinere din comună în domeniul IT reprezintă o condiţie pentru

dezvoltarea economică, însă persoanele cu pregătire în domeniu trebuie identificate

şi stimulate să se implice în proiecte de dezvoltare comunitară.

Componenta 3.4. Reabilitarea şi construcţia de săli şi terenuri de sport

Desfăşurarea activităţilor sportive a cunoscut o restrângere semnificativă după

1990 datorită subfinanţării. În aceste condiţii, baza materială a sportului a avut de

suferit şi constă la nivel de comună numai în dotări existente pe lângă şcoli. Deşi

populaţia şcolară din comună nu este foarte numeroasă, trebuie totuşi create

condiţiile pentru desfăşurarea unei activităţi sportive corespunzătoare.

Nu exista săli de sport, iar terenurile de sport existente trebuie reabilitate şi

amenajate corespunzător. Pentru crearea unor condiţii optime, sunt necesare

investiţii importante şi în acest domeniu. In plus, comuna are nevoie de o bază

sportivă proprie şi de un stadion sătesc.

Comuna nu face excepţie de la regulă în domeniul stării bazei materiale

sportive, deşi în ultimul timp s-au făcut investiţii în acest domeniu. Este însă nevoie

de fonduri mari pentru remedierea situaţiei.

Prioritatea 4. Modernizarea infrastructurii pentru servicii de asistenţă socială şi

sănătate

Componenta 4.1. Înfiinţarea serviciului de asistenţă socială al primăriei,

înfiinţarea serviciului pentru îngrijiri la domiciliu pentru persoane vârstnice şi


131

persoane cu handicap, înfiinţarea unui centru social pentru persoane în

dificultate (persoane fără adăpost, victime ale violenţei domestice, copii

abandonaţi)

În domeniul serviciilor sociale puţine comunităţi se pot lăuda cu un sistem bine

pus la punct. În Cordăreni, activităţile sociale constau în acordarea diverselor

ajutoare sociale de stat în conformitate cu legislaţia existentă. Măsura 1.6

Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii sociale din Strategia regională menţionează

acţiuni specifice care trebuie întreprinse, iar fondurile alocate vor creşte în perioada

următoare. Se impun însă acţiuni concertate pentru identificarea şi rezolvarea

problemelor sociale locale. Asistenţa socială trebuie regândită la nivel de comunitate

deoarece serviciile sociale vor trebui furnizate de către furnizori privaţi (şi nu de către

autorităţi), iar administraţia locală va trebui să finanţeze parţial aceste activităţi. Ori

rolul autorităţilor locale este de a crea premizele pentru apariţia acestor furnizori

privaţi. Si la Cordăreni există potenţial în acest sens legat de capacitatea cultelor de

a aduna fonduri şi a furniza servicii.

Toate acţiunile trebuie întreprinse într-o ordine fireasca, iar primul pas constă

în înfiinţarea şi acreditarea (de către Ministerul Muncii) a Serviciului Public Local de

Asistenţă Socială. Numai acest demers va permite accesul la fondurile europene

alocate domeniului social.

Componenta 4.2. Îmbunătăţirea sistemului medical la nivelul comunei

Strategia regională de dezvoltare pentru perioada susmenţionată include

Măsura 1.6. Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii educaţionale, sociale şi de

sănătate. Obiectivul acesteia în domeniul sănătăţii constă în creşterea gradului de

sănătate al populaţiei prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii aferente acestor

servicii. În domeniul sănătăţii măsura este justificată la nivel regional prin indicatori

nefavorabili cu privire la starea de sănătate a populaţiei. La nivel de comunitate

extinderea infrastructurii de sănătate este o necesitate datorită precarităţii acesteia,

precaritate rezultată din faptul că sistemul medical a suferit în ultima perioadă,

investiţiile fiind nesemnificative, iar o dezvoltare armonioasă presupune ca sănătatea

populaţiei să fie în centrul atenţiei. În strategia regională sănătatea este menţionată

şi la Prioritatea 4 – Măsura 4.1. – Dezvoltarea infrastructurii rurale. Aceasta are ca


132

obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din mediul rural, iar printre

acţiunile finanţabile sunt şi cele legate de dezvoltarea infrastructurii de sănătate.

Prioritatea 5. Modernizarea serviciului administraţiei locale

Componenta 5.1. Întărire instituţională

Strategia de dezvoltare regională pentru perioada 2007 – 2013 pune accent

pe dezvoltarea resurselor umane deoarece resursele umane reprezintă punctul de

start pentru dezvoltarea economico – socială în general. Prioritatea 5 din strategia

regională se referă la dezvoltarea resurselor umane, iar în cadrul acesteia Măsura

5.6 presupune întărirea capacităţii administrative. Este evident că factorul uman este

decisiv, iar din acest punct de vedere, oricât de multe fonduri ar fi la dispoziţie,

acestea nu vor putea fi atrase în folosul comunităţii fără a avea persoanele pregătite

să elaboreze şi să implementeze proiecte care să răspundă nevoilor locale. Dar

aceasta e numai o latură. Practic, îmbunătăţirea serviciilor furnizate de către

administraţia locală implică un nivel de pregătire ridicat al personalului din

administraţie. Insa specialiştii vor putea fi atraşi şi păstraţi numai în condiţiile în care

vor fi stimulaţi corespunzător. Se pune însă problema identificării şi stimulării

persoanelor pregătite, resursa umană calificată şi înalt calificată fiind deficitară în

acest moment mai ales în mediul rural.

Componenta 5.2. Informatizarea instituţiei şi pregătirea personalului pentru

utilizarea programelor informatice la registrul agricol, taxe şi impozite, etc.

Componenta aceasta este legată direct de Prioritatea 5 – Măsura 5.6 a

Strategiei de dezvoltare regională referitoare la întărirea capacităţii administrative.

Introducerea tehnologiei informaţiei în activitatea curentă a Primăriei Cordăreni este

o necesitate care va îmbunătăţi calitatea serviciilor furnizate către populaţie şi în

acelaşi timp va uşura munca angajaţilor primăriei.


133

Componenta 5.3. Îmbunătăţirea activităţii de pază comunală şi obştească

Prioritatea 4 a Strategiei de dezvoltare regională se referă la dezvoltarea

rurală, iar o problemă importantă la nivel de comunitate este cea a asigurării ordinii şi

siguranţei publice. Acest serviciu trebuie îmbunătăţit şi implică unele cheltuieli şi

investiţii, în condiţiile în care siguranţa cetăţeanului trebuie să fie o preocupare

primordială. Luând în considerare că în ultima perioadă investiţiile în acest domeniu

au fost reduse şi nu au acoperit nevoile, este evident că se impun măsuri pentru

remedierea situaţiei.

Componenta 5.4. Definitivarea PUG şi PUZ, managementul teritoriului

Construirea unui plan urbanistic general în concordanţă cu situaţia actuală şi

cu evoluţiile preconizate pe termen mediu şi lung este o provocare majoră la care

administraţia locală trebuie să facă faţă. Planurile urbanistice şi managementul

teritoriului sunt instrumente care se referă la o perioadă mai lungă de 2013 şi din

acest motiv trebuie să fie permanent în atenţia autorităţilor. De această problemă

depinde dezvoltarea pe termen lung a comunei. Dezvoltarea rurală – prioritate a

strategiei regionale – implică o atenţie majoră acordată managementului teritoriului.

Comuna dispune de un Plan Urbanistic General elaborat în anul 1999 care este deja

depăşit, iar autorităţile trebuie să ia în calcul elaborarea unui nou PUG în condiţiile în

care situaţia economico-socială este extrem de fluidă, evoluţia fiind foarte rapidă. De

asemenea, este nevoie de PUZ-uri pentru fiecare localitate.

Componenta 5.5. Înfiinţarea unui punct de informare a populaţiei

Componenta aceasta nu este menţionată explicit în Strategia regională de

dezvoltare, fiind o problemă punctuală, însă acest punct de informare este extrem de

important pentru punerea în practică a acţiunilor de dezvoltare locală.

La nivel de comunitate locală nu există acel mecanism de facilitare comunitară

care să permită ca informaţia să ajungă la persoanele interesate şi să contribuie la

construirea de proiecte de dezvoltare. Ori, punctul de informare al populaţiei are

tocmai acest rol, esenţial în procesul de elaborare al proiectelor deoarece este o

verigă intermediară fără de care procesul este stopat.


134

Prioritatea 6. Dezvoltare economică

Componenta 6.1. Industria

Dezvoltarea economică presupune în primul rând dezvoltarea industrială, iar

acest lucru contribuie la creşterea nivelului de trai. Strategia de dezvoltare regională

stipulează la Prioritatea 4 Măsura 4.2. Diversificarea activităţilor economice

alternative. În condiţiile în care agricultura ocupă o parte importantă din forţa de

muncă din comună, însă cu o productivitate şi venituri scăzute, diversificarea

presupune în primul rând dezvoltarea unor ramuri industriale legate de agricultură şi

zootehnie prin sprijinirea iniţiativelor private în domeniu. Astfel de activităţi vor aduce

încasări sporite la bugetul local, fapt care va contribui şi la rezolvarea unora din

problemelor administraţiei. Prioritatea 2 a Strategiei regionale se referă tocmai la

sprijinirea afacerilor. În plus, în viitor se preconizează delocalizarea anumitor afaceri

(cele cu pondere ridicată a manoperei în preţul produsului) din mediul urban şi

mutarea lor în mediul rural unde salarizarea este mai scăzută, iar forţa de muncă

liberă e mai numeroasă.

Componenta 6.2. Agricultura

Agricultura rămâne în continuare baza economiei rurale şi una din cauzele

situaţiei sociale a populaţiei din mediul rural. Schimbarea acestei situaţii presupune

schimbarea agriculturii, respectiv comasarea terenurilor şi construirea de exploataţii

agricole în sistem intensiv. La Prioritatea 4 din Strategia regională, în cadrul măsurii

4.2. Diversificarea activităţilor în mediul rural, se specifică faptul că agricultura

actuală asigură în general doar autoconsumul şi se impun măsuri urgente pentru

schimbarea situaţiei, luându-se în calcul că în regiunea Nord – Est majoritatea

populaţiei (60%) locuieşte în mediul rural. Comuna Cordăreni are dezavantajul că o

pondere foarte ridicată din populaţie este ocupată în agricultura de subzistenţă,

depinzând în totalitate de acest domeniu. Această populaţie este în general

îmbătrânită şi mai puţin înclinată spre deschiderea de mici afaceri sau spre

schimbarea profilului de activitate, vârsta în genere de peste 55 de ani reprezentând


135

totuşi un handicap în schimbarea profilului ocupaţional. Cu atât mai mult se impune

o diversificare a economiei locale.

Componenta 6.3. Comerţul

În domeniul comerţului situaţia este aceeaşi în orice zonă, în sensul că

activităţile din comerţ s-au dezvoltat haotic. Practic, comerţul se desfăşoară în

locuinţe private sau spaţii închiriate, nefiind îndeplinite standardele europene

referitoare la comercializarea produselor. În fapt aceste standarde nici nu sunt

cunoscute. Autorităţile au rolul de a controla această activitate şi de a aplica măsuri

coercitive pentru remedierea situaţiilor aflate în afara legii. Comerţul va suferi

modificări previzibile în viitorul apropiat deoarece alinierea la standarde implică

investiţii pe care actualii comercianţi nu le pot face. Vom asista practic la o

concentrare a serviciilor de comerţ.

Componenta 6.4. Serviciile

Serviciile sunt puţin dezvoltate la nivel de comunitate locală, iar această

situaţie se va modifica în viitorul apropiat deoarece investiţiile masive din mediul

rural, inclusiv în localităţile limitrofe comunei, vor contribui la creşterea nivelului de

trai şi la stimularea dezvoltării serviciilor. Strategia regională menţionează la măsura

4.2. diversificarea activităţilor economice.

Componenta 6.5. Turism

Măsura 4.2. la prioritatea 4 din Strategia regională se referă la diversificarea

activităţilor economice. În ultima perioadă au început să existe preocupări pentru

obţinerea unor venituri alternative din turism şi în special din agroturism. Prin

reabilitarea locuinţelor şi modernizarea acestora, măcar câteva gospodării pot fi

transformate în structuri de primire turistică pentru care există cerere în ultimii ani.

Pentru comunităţile mici, turismul poate reprezenta o sursă importantă de venituri în

viitor. Aşezarea geografică reprezintă un punct negativ pentru Cordăreni, dar pot fi

atraşi turişti în condiţiile în care se vor amenaja zone de agrement, utilităţile fiind

absolut necesare. Turismul si agroturismul vor deveni o afacere în momentul în care

va exista o ofertă complexă de servicii


136

RREECCOOMMAANNDD?? RRII ?? II

CCOONNCCLLUUZZIIII

Partea a V-a


137

1. DURATA DE VIAŢĂ A

STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO – SOCIALĂ

Strategia de dezvoltare economico – socială a comunei Cordăreni cuprinde

perioada 2008 – 2013, perioadă corelată cu perioada de planificare stabilită la nivelul

Regiunii de Dezvoltare Nord – Est şi a Uniunii Europene, perioadă adoptată la nivel

naţional şi regional. Strategia cuprinde obiectivele propuse a se realiza în comună

pentru rezolvarea nevoilor identificate şi pe baza resurselor umane, materiale şi

financiare existente şi absolut necesare pentru implementarea strategiei.

Perioada sus-menţionată se suprapune cu procesul de integrare europeană şi

poate fi împărţită în doua etape:

- faza iniţială 2008 – 2009 în care vor fi rezolvate probleme stringente, fiind în

acelaşi timp o etapă de adaptare la normele europene;

- etapa de lansare a modernizării (2010 – 2013), când vor fi puse în practică

conceptele europene de dezvoltare locală.

Perioada vizată este caracterizată printr-o mutaţie şi o schimbare profundă în

multe domenii, astfel încât nu se pot construi scenarii predictibile cu valabilitate până

în 2015. În ultimă instanţă dezvoltarea comunei Cordăreni va depinde de autorităţile

locale în cea mai mare măsură, dar şi de alţi factori. Datorita situaţiei extrem de fluide

şi a caracterului de noutate, autoritatea locală trebuie să fie foarte flexibilă şi

adaptabilă la noul mediu de dezvoltare.

Strategia îşi propune o inventariere a problemelor existente la nivel local şi

furnizează posibile soluţii de rezolvare a acestora. Este evident că în decursul anilor

următori vor apărea mutaţii semnificative, astfel încât va fi necesară o replanificare

continuă în funcţie de noile evoluţii.

Priorităţile pe care le are în vedere Strategia de dezvoltare sunt următoarele:

- infrastructura de utilităţi;

- dezvoltarea economică;

- dezvoltarea socială: educaţie, cultură, sănătate, servicii sociale;

- problemele de mediu.

Managementul general al dezvoltării socio – economice a comunei necesită

următoarele etape de abordare:


138

1. Programare: este un proces extern autorităţii locale, fiind dependent de

guvern; programarea a început înainte de aderarea României la Uniunea

Europeana şi se va încheia probabil în 2009, odată cu apariţia ghidurilor de

aplicare la programele operaţionale şi regionale care reglementează

modalităţile de accesare a fondurilor europene. Prezenta strategie este

produsul etapei de programare şi propune un mod local de abordare a

problematicii dezvoltării locale,

2. Iniţiere de proiecte: în această etapă se elaborează propunerile de proiecte,

documentaţiile şi cererile de finanţare în funcţie de capacitatea localităţii de a

acoperi cofinanţarea proiectelor. Practic această etapă va acoperi intervalul

2008 – 2010.

3. Implementarea: în această etapă se vor aplica proiectele ce vor fi selectate de

către finanţatori. Perioada de implementare se va prelungi până în anul 2015

conform regulilor de implementare deja schiţate.

4. Evaluarea: etapa de evaluare de la finalul proiectelor va măsura impactul

produs în dezvoltarea economico – socială a comunităţii şi va fundamenta

dezvoltarea în următoarea etapă.

Ciclul de proiect se va aplica pe toată perioada prognozată, dar se pot identifica şi

cicluri mai mici de evaluare şi replanificare pas cu pas în limitele impuse de

condiţionalitatea programelor operaţionale.


139

2. PLANUL DE COMUNICARE

Dezvoltarea comunei depinde în mod covârşitor de implicarea locuitorilor săi

în viaţa publică, iar implicarea este dependentă de comunicarea corespunzătoare

între autorităţile locale şi cetăţeni.

În domeniul comunicării se vor folosi următoarele mijloace:

- consultarea periodică a populaţiei, la un interval de 3 luni, prin întâlniri directe

cu cetăţenii comunei;

- transparenţa actului de conducere publică;

- comunicare directă

- creşterea participăării cetăţenilor comunei la viaţa comunităţii prin implicarea

acestora în procesul decizional.

Strategia de dezvoltare economico- socială a comunei cuprinde 6 domenii:

- dezvoltarea infrastructurii

- protecţia mediului

- educaţie, cultură, culte, artă, sport şi agrement

- asistenţă socială, sănătate, pază şi protecţie

- administraţie

- economie.

Pentru buna desfăşurare a implementarii Strategiei de dezvoltare este nevoie de

implicarea activă a cetăţenilor comunei şi în acest sens este necesar un Plan de

comunicare al administraţiei locale cu cetăţenii comunei. Implementarea Strategiei

de dezvoltare presupune un volum de muncă uriaş şi o participare a întregii populaţii.

In plus, consultarea populaţiei va conduce la identificarea problemelor reale şi la

stabilirea priorităţilor.

Planul de comunicare vizează:

- beneficiarii direcţi şi indirecţi

- cetăţenii comunităţii.

Obiectivele Planului de comunicare sunt:

- implicarea cetăţenilor comunităţii în procesul decizional;

- consultarea populaţiei pentru luarea deciziilor corespunzătoare;


140

- implicarea cetăţenilor prin contribuţie directă la finanţarea diverselor obiective;

- creşterea transparenţei actului decizional;

Publicul ţintă se constituie din:

- potenţiali beneficiari;

- beneficiari

- parteneri economici şi sociali (potenţiali investitori)

- structuri nonguvernamentale create sau care vor fi create în viitorul apropiat

(parohii, fundaţii, asociaţii)

- mass- media

- cetăţenii comunităţii

- cetăţenii comunităţilor locale învecinate

- autorităţile locale din unităţile administrativ - teritoriale vecine

- cetăţenii judeţului

Strategia de comunicare prevede următoarele instrumente:

1. Informare

a. Afişare de informaţii la sediul primăriei sau diverse puncte intens

circulate (magazine, biserici, cârciumi, etc.)

b. Publicaţii, foi volante distribuite la domiciliul cetăţenilor

c. Intâlniri regulate ale conducerii primăriei cu cetăţenii

2. Promovare

a. Publicitate în presa scrisă cu impact la populaţia comunei

b. Publicitate la posturile locale TV la care au acces abonaţii reţelei de

cablu

c. Discuţii publice cu invitarea unor personalităţi din judet – conduceri ale

administraţiei judeţene implicate în derulări de fonduri: agricultură şi

dezvoltare rurală, ADR, etc.

3. Instruire

a. Intâlniri cu potenţialii solicitanţi de fonduri structurale

b. Programe de training legate de accesări de fonduri.


141

Evaluarea impactului comunicării se va face prin:

- sondaje de opinie – completarea periodică a unor chestionare conţinând

întrebări despre gradul de satisfacere a necesităţilor populaţiei de către

administraţie, probleme ce trebuie rezolvate, etc.

- Analiza reclamaţiilor, propunerilor şi sesizărilor colectate la primărie

- Anchete de grup – organizarea unor întâlniri cu diferite categorii de beneficiari

pentru evaluarea interesului şi implicării în aplicarea Strategiei de dezvoltare

economico-socială (ex. proprietari de terenuri, producători agricoli, crescători

de animale semnificativi, agenţi economici în diverse domenii, etc.)

Autoritatea locală are datoria de a întocmi un Plan local de acţiune pentru

comunicare în funcţie de resursele (umane şi materiale) existente la nivelul comunei.

Planul de actiune va conţine acţiuni, persoane desemnate pentru îndeplinirea

acţiunilor, termene, modalităţi de evaluare etc..


142

Consiliul Local Cordăreni Judeţul Botoşani

ANGAJAMENT al Consiliului Local şi al Primăriei

Cordăreni, judeţul Botoşani

cu privire la însuşirea şi aplicarea Strategiei de dezvoltare economico – socială

a comunei, 2008 - 2013


143

ANGAJAMENT

al Consiliului Local şi al Primăriei Cordăreni, judeţul Botoşani cu privire la însuşirea şi aplicarea

Strategiei de dezvoltare economico – socială a comunei, 2008 - 2013

Politica de dezvoltare economico-socială a comunei în perioada 2008 – 2013

este extrem de importantă pentru evoluţia pe termen mediu a localităţilor

componente, de ea depinzând progresul economico– social şi creşterea standardului

de viaţă al populaţiei.

Aplicarea strategiei cade în responsabilitatea autorităţilor locale, dar

implementarea acesteia nu este posibilă fără implicarea tuturor cetăţenilor localităţilor

componente ale comunei.

Politica Strategiei de dezvoltare economico–socială a comunei vizează 6

domenii cu subdomeniile corespunzătoare de activitate, care constituie obiectul

prezentului angajament şi anume:

1) Dezvoltarea infrastructurii

o infrastructura de transport

o sector energie – retele gaze

o apă – canalizare

o sistem colectare deşeuri

2) Protecţia mediului

o stabilizare terenuri

o împăduriri

o combaterea eroziunii solului

o desecări

o amenăjări albii cursuri de apă

o combaterea poluării

3) Educaţie, cultură, artă, sport, agrement, culte

o unităţi de învăţământ

o cămine culturale

o lăcaşe de cult

o baze şi terenuri sportive

o spaţii verzi şi de agrement


144

4) Asistenţă socială, sănătate, pază şi protecţie civilă

o servicii sociale

o sănătate

o servicii de pază şi protecţie

o serviciul voluntar petnru situaţii de urgenţă

5) Administraţie:

o organizare Primărie

o tehnico- edilitar

o ţinerea înregistrărilor: cadastru, contribuabili, etc.

o construcţii, PUG, PUZ,

o managementul teritoriului

o amenajarea teritoriului

o informare norme UE, informare turistică, etc.

6) Economie:

o industrie

o agricultură

o comerţ

o servicii

o turism

o resurse umane

Prezentul angajament se bazează pe următoarele părţi ale strategiei:

- Evaluarea situaţiei existente;

- Analiza SWOT;

- Priorităţi şi obiective

- Durata de viaţă a strategiei

- Planul de comunicare

Consiliul local va lucra cu comisiile de specialitate şi cu structurile create,

atragând toţi cetăţenii comunei la acţiunile organizate pentru implementarea

strategiei.

Ne angajam să punem în aplicare aceastăa strategie care este elaborată

detaliat pe cele 6 domenii de activitate, cu implicarea comitetelor de aplicare, a

grupurilor de lucru, a structurilor nonguvernamentale, a societăţii civile prin

implicarea în procesul de participare la luarea deciziilor comunitare.


145

Membrii Consiliului Local Semnătura

Muraru Constantin …………………………

Dumitraş Constantin Cristian …………………………

Verniceanu Gabriel …………………………

Cîşlaru Ştefan …………………………

Gologan Constantin …………………………

Munteanu Constantin …………………………

Covaliu Mihaela …………………………

Murariu Mariana …………………………

Verniceanu Doru …………………………

Saviuc Vasile …………………………

Hauca Petru …………………………

Primar Constantin Dumitras ………………………... Viceprimar Constantin Muraru ...........………………… . Contabil Mariana Lungu ..……………………….

Secretar Cristina Lungu …………………………

Presedinte de sedinta ….…….……………….

Cordăreni, jud. Botoşani Data:…………….


146

CUPRINS

Introducere 2

Partea I EVALUAREA CONTEXTULUI ACTUAL

14

Cap. 1 DATE GENERALE 15

1.1. Elemente de identitate şi valori 15

1.2. Organizare administrativ-teritorială 16

Cap. 2 RESURSE NATURALE 25

2.1. Clima. Hidrografia 25

2.2. Flora şi fauna 26

2.3. Soluri, spaţii verzi 27

2.4. Resursele subsolului 27

Cap. 3 MEDIUL CONSTRUIT 28

3.1. Infrastructura 28

3.2. Locuinţe 31

3.3. Situaţia urbanistică 31

3.4. Salubrizare 32

3.5. Factori de mediu 35

Cap. 4 EVALUAREA RESURSELOR ECONOMICE 37

4.1. Agricultura 37

4.2. Comerţul 42

Cap. 5 EVALUAREA RESURSELOR SOCIO-UMANE 46

5.1. Populaţie, fenomene demografice 46

5.2. Forta de munca. Somaj 48

5.3. Venituri salariale 49

5.4. Sănătate publică 50

5.5. Culte religioase 51

5.6. Societatea civilă 52

5.7. Siguranţa publică, pază şi protecţie civilă 52

Cap. 6 EVALUAREA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT, CULTURĂ, AGREMENT

54

6.1. Învăţământ 54

6.2. Cultură şi artă 60

6.3. Sport şi agrement 62

Cap. 7 ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ 63

7.1. Consiliul local al comunei 63

7.2. Bugetul local 64

Cap. 8 DEZVOLTARE REGIONALĂ ŞI INTEGRARE EUROPEANĂ

68

Partea a II-a ANALIZA SWOT

72


147

Partea a III-a PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE

85

1. Determinarea obiectivelor de dezvoltare locală 86

2. Principiile managementului comunităţii 86

3. Criterii în realizarea obiectivelor Strategiei de dezvoltare economico-socială a comunei

89

4. Programarea financiară 89

5. Detalierea obiectivelor pe capitole şi propuneri de proiecte 101

5.1. Obiectivul general 102

5.2. Obiective specifice – Resurse naturale 106

5.3. Obiective specifice – Mediul construit 107

5.4. Obiective specifice – Resurse economice 112

5.5. Obiective specifice – Resurse socio-umane 115

5.6. Obiective specifice – Învăţământ, cultură, artă, sport şi agrement

118

5.7. Obiective specifice – Crteşterea capacităţii instituţionale 120

Partea a IV-a ÎNCADRAREA Strategiei de dezvoltare economico-socială a comunei în Strategia de dezvoltare a Regiunii Nord-Est

122

Partea a V-a RECOMANDĂRI ŞI CONCLUZII

135

1. Durata de viaţă a strategiei 136

2. Planul de comunicare 138

Partea a VI-a ANGAJAMENTUL cu privire la însuşirea şi aplicarea Strategiei de dezvoltare economico-socială a comunei

141

strategia de dezvoltare economico-sociala,...

Documents