statele unite ale americii - superputere

7/27/2019 Statele Unite Ale Americii - Superputere

1/14

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFacultatea de Comert

Statele Unite ale Americii - superputere

Bucuresti

20081. Puterea si hegemonia semnificatii geopolitice


2/14

In geopolitica clasica, problema puterii este abordata in raport cu statul, iar adevaratavaloare a diferitelor dimensiuni ale puterii era pusa in evidenta in cadrul raporturilor cu altestate. Puterea este echivalenta cu capacitatea de a modifica politica altor state princonstrangere, dominatie si control sau pe calea obtinerii consensului si al consimtamantului.Altfel spus, puterea in plan politic este in esenta un joc al coercitiunii si al

consimtamantulului. Geolpolitica contemporana se remarca prin studierea puterilor ce se manifesta nunumai la nivelul statului, ci si la alte niveluri de actiune ale societatii. Procesul de difuzie al

puterii catre noi subiecti isi gaseste expresia in faptul ca lumea devine mult mai complexa sialaturi de state coactioneaza si alti purtatori de putere, cum sunt institutiile internationale,comunitatile economice sau firmele transnationale. Puterea nationala trebuie judecata inraport cu natura sa relativa, caracterul ei schimbator si aria de aplicare. In aceasta perspectiva,geopolitica contemporana se ocupa de factori tangibili si masurabili cum sunt teritoriul,masa populatiei, puterea economica dar si de factori imponderabili cum sunt starile despirit proprii unei natiuni, coeziunea interna, puterea traditiei, determinarea unui popor inatingerea unui tel, mandria nationala. Astfel, principalii factori care intervin in ecuatiaputerii sunt: marimea geografica si localizarea pe glob, topografia si climatul, resurselenazurale, numarul si pregatirea populatiei, productivitatea economica, capacitatea militara,eficacitatea organizarii politico-sociale, gradul de know-how. Evolutia acestor diferiteelemente explica comportamentul unui stat si existenta unui anumit echilibru sau dezechilibrugeopolitic.

Populatia este o variabila esentiala in ecuatia puterii. Populatia este o resursa a puterii,dar si subiectul actiunilor de putere. Toate statele inventariaza stocul de populatie si urmarescfluxurile demografice care modifica acest stoc. Geopolitica ia in considerare pe langaaspectele constate ale fenomenelor demografice, si pe cele calitative.

In ecuatia puterii unui stat, resursele detinute sau obtinute prin import capata o anumitavalaore in functie de structurile tehnico-economice si nivelul de management practicat.Conducerea inteligenta capata un rol covarsitor in valorificarea a ceea ce devine resursa la unmoment dat. Jean Gottmann subliniaza, in legatura cu acest aspect, ca orice comunitatecreeaza resurse prin propria sa capacitate de organizare.1

Analiza diferitelor raporturi dintre state ii ofera lui K.J. Holsti ocazia sa constate ca estenecesar sa faca distinctie intre puterea relationala si puterea structurala. Prima este orelatie comuna tuturor statelor. Ultima este insa instituita de marile puteri care au capacitateade a stabili regulile jocului pe plan international si de a determina pe altii sa le respecte.

Puterea este obiectul unei analize mult mai nuantate. In limbajul actual al informaticiiea contine o componenta dura, un hard ce se manifesta prin capacitatile economice,demografice, militare, etc. Si o componenta soft, o dimensiune subtila reprezentata de

cresterea ponderei si rolul de influentare a fortelor imateriale: cultura, ideoligia, educatia,muzica etc. Interventia acestor noi forme ale puterii prin intermediul comunicatiei de masa lanivel global (sisteme de satelitii pentru programele radio si televiziune) nu se poate calcula incifre, in tone de materiale sau in numar de oameni, dar se fac simtite prin influenta lor inschimbarea modului de a gandi al oamenilor, in schimbarea modului lor de a percepe lumea.Disparitatea actuala intre cei dezvoltati si cei mentinuti in alt timp istoric genereaza problemecritice. Este necesar o relansare a dezbaterilor cu privire la modul in care ar putea fi realizata

justitia sociala la nivel planetar.

1Tamas Vasile, Geopolitica, Editura Noua Alternativa, Bucuresti, 1995


3/14

Hegemonia presupuneexistenta unui singur centru de putere, de regula imperiu,suficient de puternic pentru a-si impune vointa in raporturile interstatale. Este un concept careinseamna primat sau conducere. In sistemul international, acesta conducere va fi exercitata deun hegemon, respective un stat care poseda capacitatea necesara pentru a indeplini acestrol, celelalte state din sistem trebuind sa-si defineasca relatia fata de hegemon, care poate fi

de acceptare, de opunere, de rezistenta sau de indiferenta.Ca si cnd ar actiona o lege natural, n fiecare secol asistm la ridicarea unei tri, cu

puterea, vointa si impetuozitatea intelectual si moral ca s modeleze ntregul sisteminterntional conform propriilor sale valori. n secolul 17, Franta, sub cardinalul Richelieu, aintrodus abordarea modern a relatiilor internationale, bazat pe statul-natiune si pe urmrireainteresului national. Marea Britanie a reusit s domine secolul 19 si nceputul secolului 20, iarSUA a devenit puterea dominant dup primul rzboi mondial, mentinndu-si acest statut sila nceputul secolului 21.

Autori din scoala realista de relatii internationale, precum Robert Gilpin si StephenKrasner, sustin ca distributia puterii ntre state n special rolul unui stat hegemonic,constituie elementul central pentru explicarea deschiderii si stabilitatii economiei mondiale.Teoria stabilitatii hegemonice afirm c este necesar un hegemon (o putere conductoarecapabil s influenteze sistemul international), dac se doreste ca cooperarea economicinternational s reuseasc. n schimb, declinul unui stat hegemonic este asociat cu economiinchise, instabilitate si crearea de blocuri regionale concurente. Charles Kindleberger, careeste considerat tatl acestei teorii, arat c instabilitatea economiei mondiale dintre cele dourzboaie mondiale s-a datorat absentei unei puteri dominante care s fie capabil sstabilizeze sistemul internaional.

Un hegemon, conform lui Robert Keohane, este un stat care posed urmtoarelecaracteristici: abilitatea de a crea, a pune n aplicare si a mentine norme internationale;

vointa de a face acest lucru; dominare decisiv n domeniile economic, tehnologic si militar.

2. Statele Unite ale Americii - superputere

O superputere este un stat care are capacitatea de a influena evenimentele sau iexercit puterea la scar global, situndu-se la alt nivel dect toate celelalte puteri. n zilelenoastre, asta implic o mare putere economic i tiinifico-tehnologic, o populaienumeroas i fore armate puternice, inclusiv fore aeriene, spaiale i un arsenal de arme dedistrugere n mas.

La sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, Statele Unite ale Americii s-au afirmatpe scena internaional ca una dintre cele dou puteri dominante ale lumii. Cum cea mai mareparte a rzboaielor au fost purtate departe de graniele naionale ale SUA, ara nu a suferitdistrugerile economice mari i pierderile de viei omeneti din rndurile populaiei civile careau marcat majoritatea rilor din Europa sau Asia n perioada rzboiului. La sfritulrzboiului, SUA construise o infrastructur industrial i tehnologic care au fcut ca forelemilitare americane s fie cele mai puternice din lume.

La sfritul rzboiului, o bun parte a Europei a fost ocupat de Uniunea Sovieticcare era condus de Iosif Vissarionovici Stalin. n ciuda ncercrilor de a crea coaliiimultinaionale sau organisme legislative internaionale (precum ONU), devenea din ce n cemai clar c cele dou mari ri nvingtoare, avnd vederi diferite asupra organizrii lumii

post-belice, SUA i URSS, deveneau puterile econimice i politice dominante n nouizbucnitul rzboi rece.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Putere_(politic%C4%83_interna%C5%A3ional%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arme_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arme_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_recehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Putere_(politic%C4%83_interna%C5%A3ional%C4%83)http://ro.wikipedia.org/wiki/Economiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arme_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Arme_de_distrugere_%C3%AEn_mas%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Asiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Sovietic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Vissarionovici_Stalinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_rece


4/14

Termenul de superputere a fost prima oar folosit n acest context n anul 1930,conform Oxford English Dictionary, dar nu a devenit o caracterizare acceptat pentru SUA iURSS pn la sfritul rzboiului. n perioada anilor 20, termenul era folosit mai degrab

pentru a descrie electrificarea.La ncheierea celui de-al doilea rzboi mondial, cele dou ri, SUA i URSS, au

devenit parte a unei lumi noi, bipolare, care se deosebea de lumea multipolar antebelic. nanii ce au urmat, mai multe naiuni au iniiat programe care s le garanteze propriul statut desuperputeri independente. Astfel, Regatul Unit, China i Frana au dezvoltat propriul

program de arme nucleare, att n ncercarea de ctiga independena fa de URSS i SUA,ct i din dorina de a juca un rol mai important pe scena politic mondial.

Dup dezintegrarea Uniunii Sovietice n ultimul deceniu al secolului al XX-lea,termenul de hiperputere a fost atribuit SUA, ca unica superputere rmas dup

terminarea Rzboiului Rece. Acest termen a fost prima oar folosit de ministrul francez

de externe Hubert Vdrinen anii 90. Dac aceast descriere a SUA ca hiperputere estecorect, se mai discut nc. Un adversar important al teoriei hiperputerii este Samuel P.Huntington, el considernd c lumea de azi este una mai degrab una a unei balane a puterii

multipolare.2

In jurul anului 1900, SUA ocupau primul loc in ceea ce priveste extractia de carbuni

si fier, aveau cea mai mare pondere in ceea ce priveste produsele obtinute din agricultura sialte produse manufacturate, reprezentau unul dintre exportatorii principali de produse si decapital. Simultan cu miscarea de consolidare interna, SUA incep sa se deschida catre Europa.Indicii in acest sens ne ofera si numarul mare de diplome pe care tinerii americani le obtineauin principal de la universitatile germane, numarul casatoriilor dintre fetele prosperilorindustriasi americani si tinerii reprezentanti ai nobilimii europene, frecventa calatoriilordinspre Lumea Noua catre batranul continent, influxul de obiceiuri, gusturi, mode europene.

2http://ro.wikipedia.org/wiki/Superputere
http://ro.wikipedia.org/wiki/1930http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oxford_English_Dictionary&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Electrificare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arm%C4%83_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolului_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolului_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolului_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hiperputere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hubert_V%C3%A9drine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuel_P._Huntingtonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Samuel_P._Huntingtonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balan%C5%A3%C4%83_a_puteriihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Multipolare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1930http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oxford_English_Dictionary&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Electrificare&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arm%C4%83_nuclear%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolului_al_XX-leahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hiperputere&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hubert_V%C3%A9drine&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Samuel_P._Huntingtonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Samuel_P._Huntingtonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Balan%C5%A3%C4%83_a_puteriihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Multipolare&action=edit&redlink=1


5/14

In jurul aceluiasi an, SUA detineau deja un imperiu maritim, in urma unei expasiuniintemeiate atat din punct de vedere strategic, cat si economic. Comandantul marinei intre1889 si 1893, Benjamin F. Tracy, era constient de potentialul strategic al marii si sublinia:marea va reprezenta sursa de putere a unui imperiu. Este la fel de sigur ca noi vom controlamarea precum este ca soarele rasare. Expansiunea pe mari a fost determinata si de o

adevarata presiune economica. In anii 1890, piata interna americana devine insuficienta, ceeace face o prioritate din cautarea unor piete externe care sa absoarba surplusul de productieindustriala.

Cateva date care arata cat de mult se dezvoltasera SUA si cat de mare era presiuneainterioara spre noi piete de desfacere:

Valoarea exporturilor si a importurilor (milioane de dolari), 1870-1890

Anul Exporturi Importuri Total1870 393 436 8291871 513 533 1.046

1880 836 668 1.5041885 742 578 1.3201890 858 789 1.6471895 808 732 1.5401900 1.394 850 2.244

Exporturile americane in functie de piata (in procente), 1870-1890

Anul Europa America deNord

America de Sus Asia

1870 79,4 13 4,1 2,91871 80,1 13 3,7 2,71880 86,1 8,3 2,8 2,21885 80,8 10,3 3,8 4,61890 79,8 11 4,5 4,21895 77,8 13,6 4,3 3,81900 74,6 13,5 2,8 7,8

Construirea unei flote puternice si deschiderea Canalului Panama (1914) reprezinta

argumente principale, apoi, pentru depasirea izolationismului ca optiune economica si depolitica externa. Dupa participarea la Primul Razboi Mondial, SUA vor deveni un stat cuacoperire globala autentica, interesat in mod vital de tot ceea ce se intampla pe glob.3

2.1 Puterea economica - SUA

O superputere trebuie sa detina pozitii dominante intr-o serie de domenii care asigurasoliditatea respectivei tari, o minima atractivitate, capacitatea de a-si impune interesele, de aconduce lumea si prin puterea exemplului, prin performantele si comportamentul sau. Se

considera ca aceste domenii sunt cel economic, militar si cultural.3Dobrescu Paul, Geopolitica, Editura Comunicare.ro, 2003, pag 238


6/14

Domeniul economic este cel mai important pilon al unei superputeri. El asiguradinam mismul unei tari, un nivel de prosperitate fara de care o superputere nu poate purtaacest titlu cu o anumita demnitate. Celelalte doua domenii care conditioneaza existenta uneisuperputeri sunt strans legate de puterea economica.

Puterea economica a SUA este impresionanta. Astfel PIB-ul american detine o

pondere de 30% din PIB-ul mondial, si aceasta cifra spune mult, mai ales daca o raportam lapopulatie. Cu 5% din populatia lumii, SUA detin aproape o treime din productia mondiala,ceea ce fixeaza economia mondiala drept una dintre cele mai competitive din lume. Decieconomia americana se detaseaza clar nu numai ca marime si ca eficienta.

Este de subliniat curba ascendenta pe care a inregistrat-o aceasta economie in secolultrecut, capacitatea ei de a se adapta particularitatilor fiecarei etape, dinamismul si forta eiinovatoare. Rolul economic al SUA a inceput sa se contureze dupa Primul Razboi Mondial,insa nu a avut timp sa-si afirme in intregime forta, din cauza crizei din 1929-1933 si a anilorde refacere care au urmat. De-abia in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial ea a devenit

pe deplin evidenta. Dupa incheierea razboiului, economia americana a contribuit esential larefacerea economiei occidentale si la relansarea acesteia.4

Forta economiei americane a fost demonstrata in timpul perioadei Razboiului Rece,SUA afectand intre 4-12% din PIB pentru aparare, timp de o jumatate de secol. SUA ausustinut si majoritatea cheltuielilor presupuse de existenta si functionarea NATO, pentru ca

principalii aliati erau antrenati in procesul propriei refaceri.La sfarsitul Razboiului Rece, economia americana parea istovita si luata cu asalt de

economiile mai tinere, mai proaspete, cum ar fi cea japoneza sau germana. Si, totusi, pentrueconomia americana a urmat una din cele mai idelungate perioade de crestere economica

postbelica. Aproape un deceniu de crestere neintrerupta. Urmarea a fost consolidare vizibila apozitiei sale de lider mondial. La sfarsitul Razboiului Rece ponderea SUA in PIB-ul mondialera de o patrime. Astazi ea se ridica la 30%. PIB-ul SUA este in momentul de fata dubludecat al Japoniei, desi cu 10 ani in urma era numai cu 80% mai mare.

Sunt performante care ilustreaza un dinamism iesit din comun si care scot dindiscutie domeniul intamplatorului, al contextului avantajos. Factorii care au intretinut oasemenea ascensiune sunt redati mai jos prin cifre.

Cheltuielile americane in domeniul cercetarii si dezvoltarii reprezinta 40% dincheltuielile mondiale, iar in domenii cum sunt cercetarea medicala si biotehnologiile SUA,singure, cheltuiesc mai mult ca intreaga lume. Aici este principalul atu al SUA, care auinteles mai devreme decat alte tari ca, astazi, cercetarea este adevarata sursa a saltuluitehnologic si economic.

La nivelul SUA se remarca mobilitatea economica si tehnologica a tarii, flexibilitatea,chiar o vocatie de a dezvolta si stimula tehnologia moderna. In general SUA se disting prin

capacitatea de a se concentra pe domenii tehnologice cheie, de a sesiza mai din timp tendintanoua, tendinta care incepe sa devina dominanta. Aici nu este vorba despre moda, ci desprecompetitivitate.

In randul factorilor care asigura dinamismul economiei americane se remarca sispiritul antreprenorial stimulat si incurajat de societatea americana. Ceea ce atrage investitoridin exterior mai ales in domeniile high tech.

2.2 Puterea militara - SUA

Expresia cea mai directa si mai palpabila a puterii este forta militara. Fortaeconomica asigura substanta sau baza puterii, cea culturala, prestigiul si puterea ei de

4Dobrescu Paul, op. cit, pag 249


7/14

penetratie. Forta militara exprima capacitatea puterii de a-si impune vointa, de a-si apara sipromova interesele. La limita, forta militara exprima masura puterii. De aceea, de-a lungulistoriei, fiecare imperiu sau stat cu capacitate de dominatie a cautat sa edifice o puteremilitara cat mai de temut.

Parcursul istoric al SUA a facut ca forta lor militara sa nu fie neaparat o prioritate de

la bun inceput. La sfarsitul secolului al XXI-lea si inceputul secolului XX, sfaturile lui Mahanprivind construirea unei flote au fost ascultate, iar la 1914 SUA detineau trei flote de lupta;dupa 1922, cand a intrat in vigoare Tratatul de dezarmare navala, flota navala a SUA se situadeja pe primul loc in lume. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, SUA s-au impus ca

putere aeriana dominanta. Armata de uscat s-a distins si ea intr-un timp foarte scurt, mai alesdatorita performantelor industriei care o sustinea. Cert este ca, la sfarsitul razboiului, SUAdominau din punct de vedere strategic aerul si apa si dispuneau de o forta militara terestrafoarte moderna. Daca avem in vedere si puterea economica a tarii, putem afirma ca SUA erau

puterea militara numarul unu a lumii.Anii Razboiului Rece nu au reprezentat o perioada de consolidare a acestui avantaj in

raport cu principala competitoare, Uniunea Sovietica. Salturile semnificative in dotare

realizate de aceasta din urma au facut ca, la un moment dat, sa se ajunga la un anumitechilibru. In cele din urma, puterea economica si militara a SUA si-a spus cuvantul.Relansarea cursei inarmarilor din ultimii ani ai Razboiului Rece a facut ca povara financiarasa nu mai poata fi suportata de Uniunea Sovietica si, in cele din urma, aceasta sa se

prabuseasca.SUA au ramas astfel liderul mondial de necontestat al lumii. Se parea ca o data cu

incheierea Razboiului Rece va scadea si efortul pentru inarmare, iar situatia mondiala vacunoaste o evolutie pasnica. Brusc din 1998, cheltuielile afectate domeniului militar cresc. Laorizont nu se profilase nici un pericol major. Din septembrie 2001, de cand se declanseaza olupta deschisa contra terorismului mondial, cheltuielile militare cresc si mai mult. Daca

bugetele apararii din statele europene au scazut dupa incheierea Razboiului Rece (doar Frantasi Marea Britanie alocand acestui domeniu mai mult de 2 procente din PIB-ul lor),cheltuielile americane detin circa 3 procente din cel mai mare PIB al lumii.

La inceputu anului 2002. Presedintele George W. Bush a anuntat o crestere acheltuielilor militare cu 48 de miliarde de dolari, ceea ce inseamna ca suma alocata acestuidomeniu se ridica la 380 de miliarde, tot atat cat era in 1967, anul celui mai mare angajamental SUA in razboiul din Vietnam si doar cu ceva mai putin decat recordul atins in timpulRazboiului Rece. In felul acesta decalajele izbitor de mari dintre SUA si celelalte state se voraccentua, SUA nu numai ca sunt de departe cea mai puterica putere militara a razboiului,dar, realist vorbind, ele nici nu vor putea fi egalate in urmatorii ani.

Foarte important de subliniat este decalajul foarte mare in ceea ce priveste cheltuielile

pentru cercetare si dezvoltare facute in medie pe fiecare memebru al fortelor armate. Astfelacestea se ridica la 27 000 de dolari in SUA, comparativ cu 7 000 de dolari in UniuneaEuropeana.

La 1 iunie 2002 la Academia Militara a SUA de la West Point, George W. Bush alansat o noua strategie, pe care Prestowitz o numeste suprematia si atacul preventiv. Esteo doctrina noua, care se bazeza pe infruntarea dusmanului inainte ca el sa-si poata desfasurafortele, inainte ca el sa poata actiona. Anuntarea acestei doctrine semnifica abandonarea celeiclasice a ingradirii Ingradirea nu este posibila cand dictatori dezechilibrati care se afla in

posesia armelor de distrugere in masa utilizeaza aceste arme sau le furnizeaza pe ascuns

unor aliati teoristi.In septembrie 2002, este inaintat spre Congresul SUA documentul Strategia de

securitate a SUA. Aici se subliniaza ca SUA nu vor ezita sa actioneze singure si, daca vafi necesar, ele se vor apara singure actionand preventiv.


8/14

Problema grava este ca doctrina suprematiei si a atacului preventiv ridicata la rang dedoctrina internationala poate declansa o reactie in lant, iar efectele ei ar fi greu de evaluat.Daca SUA procedeaza asa de ce nu ar proceda si alte state? De ce nu India si Pakistan? De cenu orice tara care se afla intr-un conflict prelungit cu un vecin?

Reactiile si criticile specialistilor la discursul de la West Point din iunie 2002, in care

presedintele Bush facea publica hotararea Statelor Unite de a abandona politica descurajarii sia trece la cea a actiunii preventive, nu au intarziat sa apara, in registre si tonalitati diferite.

Pozitia lui Henry Kissinger fata de semnalul transmis de presedintele american contineaccente critice moderate. Kissinger subliniaza ca proiectarea unor principii pe baza caroraorice natiune poate recurge, neingradita, la actiunea preventiva, pentru a raspunde la ceea ceea considera drept o amenintare, nu este nici in interesul Statelor Unite, nici in interesul lumiiin ansamblu.

Serioase rezerve se ridica si din alta perspectiva. Actiunea preventiva inseamna oincalcare flagranta a prevederilor Cartei ONU, care considera ilegala amenintarea ori

folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau independentei politice a unui stat.Suveranitatea nationala este un principiu fundamental al relatiilor internationale, o data

nesocotit el bulverseaza intreg sistemul international si noua ordine mondiala se poate usorconverti intr-o dezordine greu de controlat.

Intrebarea care se pune este cui se adreseaza un asemenea avertisment, de vreme cenimeni nu pune la indoiala avantajul indiscutabil pe care SUA il are. Este o incantatie cunuante imperiale: nu numai ca America este foarte puternica, dar ea nu permite sa fie ajunsadin urma. Este aroganta imperiului pe teritoriul caruia soarele nu apune.

2.3 Puterea culturala - SUA

Puterea culturala reprezinta interfata publica a unei superputeri, forma cotidiana subcare ea se prezinta. De aceea, din punct de vedere pubic, ea apare drept hotaratoare. Pentru

opinia publica interna, si mai ales, pentru cea internationala, prezenta culturala, relieful siprestigiul acesteia traduc puterea adevarata a unui stat. Este important ce face puterea, dareste cel putin la fel de important cum este perceput respectivul demers.

Performanta americana consta ca pentru o societate de masa a creat o cultura de masa,o cultura adaptata conditiei de existenta a celor mai multi oameni. Rezultatul a fost ofantastica productie de film si televiziune, o productie muzicala greu de cuprins, o puteremediatica coplesitoare. Prin aceste intrumente impresionante, societatea americana a lansatmodele, a impus intelesuri, a promovat interpretari, a consacrat stiluri, a conturat un mod deviata. Puterea americana este pur si simplu de neconceput in afara acestei puteri culturale,care reprezinta partea ei cea mai spectaculoasa si care confera magnetism si atractivitate.

Aceasta performanta trebuie asezata langa cea economica si culturala, ca o conditie de

existenta a superputerii americane contemporane. Filmele americane detin 85% din incasarilela casele cinematografelor din Europa si 80% la cele din intreaga lume. O cerectare recentacare urmarea sa evalueze care sunt primele 10 filme in 22 de tari a stabilit ca, din 220 de

pelicule, 191 erau turnate in America. Suprematia americana in domeniul audiovizualuluieste tot asa de neta ca si in domeniul economic sau militar. Prin intermediul imaginilor defilm sau televiziune, America orienteaza perceptii, ofera puncte de reper pentru judecati siinterpretari, intr-un cuvant influenteaza.

Puterea culturala exprima cu deosebire dimensiunea soft a puterii, cea care convinge,si nu constrange, cea care promoveaza valori culturale larg impartasite, atitudini, moduri deorganizare, formule de viata resimtite ca moderne, demne de urmat. Hollywood, CNNsau Mc Donalds reprezinta si simboluri ale standardizarii, ale culturii de masa. Dar nimeni

nu poate nega ca ele sunt inconjurate de prestigiu, ca produsele sunt urmarite sau consumatecu incredere. Mai presus de toate, prin intermediul filmului, al televiziunii, al computerului,


9/14

SUA au exportat imaginea unei tari in care multa lume ar dori sa traiasca. Hubert Vedrine,fostul ministru de externe francez, declara ca americanii sunt atat de puternici deoarecestimuleaza visele si dorintele altora, prin intermediul imaginilor uniforme puse in circulatiede cinematografie si televiziune.

Avantajul decisiv al SUA este acela ca detine o suprematie in fiecare din cele trei

domenii fundamentale ale puterii. Corelatia dintre ele face America sigura superputeremondiala multilaterala. Daca in plan economic, de pilda, sunt apropieri semnificative intreSUA si Europa sau intre SUA si Japonia, nici una dintre ele nu detine pozitii importante indomeniul militar si cultural. Intinderea si universalitatea puterii mondiale americane de astazi sunt unice. Nunumai ca Statele Unite controleaza toate oceanele si marile lumii, dar si-au dezvoltat oserioasa capacitate militara pentru controlul tarmurilor, ceea ce ii da posibilitatea de a-siextinde puterea si pe uscat. Bazele sale militare sunt ferm instalate la extremitatile de vest side est ale Eurasiei si controleaza si Golful Persic

America detine pozitia suprema in cele patru domenii decisive ale puterii mondiale:din punct de vedere militar, ea are o extindere mondiala neegalata, din punct de vedereeconomic, ea ramane principala locomotiva a cresterii economice, chiar daca sub anumiteaspecte este concurata de Japonia si Germania; din punct de vedere tehnologic ea areintaietate in toate ramurile de varf ale inovatiei; din punct de vedere cultural, ea nu are rivaliin atractia pe care o exercita, mai ales asupra tineretului lumii. Combinatia acestor 4 domeniiface din America singura superputere mondiala multilaterala.

3. Impunerea hegemoniei

Hegemonia instituita de americani in emisfera vestica,in secolul al XIX-lea a reprezentat o caracteristica

importanta a politicii internationale de atunci incoace.Expansiunea acoperirii strategice a Americii in Europa siAsia de Rasarit, care s-a produs odata cu cel de-al DoileaRazboi Mondial nu s-a restrans niciodata. Este de remarcat ca la mai mult de cinzeci de anide la sfarsitul razboiului si la mai mult de un deceniu de la sfarsitul Razboiului Rece, StateleUnite raman o forta strategica dominanta.

Hegemonia s-a nascut o data cu omenirea. Dar actuala suprematie a Americii estedistincta prin rapiditatea aparitiei, anvergura mondiala si modul de exercitare. In decursulunui secol, America s-a transformat si a fost transformata de catre dinamica internationala dintr-o tara relativ izolata din emisfera vestica intr-o putere de o bogatie si forta de dominatie

fara precent in istoria omenirii.Sigur Rusia si China sunt puteri carora le displace aceasta hegemonie americana. La

inceputul anului 1996 ele au afirmat impreuna acest lucru in cursul unei vizite la Beijing apresedintelui rus Boris Eltin. In plus ele poseda arsenale nucleare ce ar putea amenintainterese americane vitale. Dar, fapt de o evidenta brutala, pentru moment si pentru ceva timpde acum incolo, desi China si Rusia pot declansa un razboi nuclear sinucigas, nici una dintreele nu il poate castiga. Lipsindu-le capacitatea de a trimite forte la distante mari pentru a-siimpune vointa politica si sunt mult in urma Americii din punct de vedere tehnologic.

In septembie 2002, administratia Bush si-a facut publica Strategia de Securitate

Nationala, care statua dreptul de recurgere la forta pentru a elimina orice contestare ahegemoniei globale a Statelor Unite, drept cu caracter permanent. Noua strategie a starnit o


10/14

ingrijorare profunda in toata lumea. In retorica oficiala a Strategiei pentru SecuritateaNationala fortele nostre vor fi suficient de puternice pentru a-i descuraja pe potentialiiadversari sa-si dezvolte armatele in speranta de a depasi sau egala puterea Statelor Unite.

Un cunoscut specialist in probleme internationale, John Ikenberry, descrie declaratia

ca pe o strategie grandioasa care incepe cu angajamentul fundamental de a mentine o lumeunipolara in care Statele Unite nu au nici un concurent pe potriva, conditie care trebuie safie permanenta, astfel incat nici un stat sau coalitie sa nu poata contesta rolul de lider,

protector si constrangator global detinut de Statele Unite.5

Declararea marii strategii a fost inteleasa corect ca un semn de rau augur pentruafacerile mondiale. Totusi nu e suficient ca o mare putere sa declare o politica oficiala. Eatrebuie sa continue cu instaurarea politicii respective ca norma de drept international, prindesfasurarea unor actiuni exemplare. Asadar, in septembrie 2002 erau intrunite toate cele treiconditii pentru instaurarea noii norme a dreptului international: Irakul era lipsit de aparare,extrem de important si reprezenta o amenintare iminenta pentru insasi existenta noastra. Dupa

ce invazia din Irak a fost declarata un succes, s-a recunoscut public ca una din motivatiilerazboiului fusese instituirea marii strategii imperiale ca noua norma internationala. Razboiulcontra Irakului a fost declansat desi se recunostea ca ar putea duce la proliferarea armelor dedistrugere in masa si a terorii. Cu cateva luni inaintea invaziei americane din Irak, John Inkenberry scria in "ForeignAffaires"(sept. - oct. 2002) ca noua doctrina Bush - privind rolul hegemonic al SUA in lumesi constituirea asa-numitului "nou imperiu american"- ar putea transforma lumea mai radicaldecat a facut-o chiar razboiul rece."Strategia neoimperiala a Statelor Unite ameninta sa indeparteze comunitatea internationala

si partenerii nostri, exact intr-un moment cand avem mai mare nevoie de ei ca oricand. Daca

istoria este un ghid, atunci aceasta politica va conduce la antagonisme si la rezistenta carear pune America in fata unei lumi ostile ei."

Ikenberry aminteste in articol de eforturile SUA de dupa Al Doilea Razboi Mondial,cand - printr-o politica externa realista, in care interesele altor state erau cu adevarat luate inconsideratie - Statele Unite au creat "cel mai stabil si prosper sistem international din istorie".Acest sistem este acum amenintat, paradoxal, chiar de Washington. Punand in pericolinteresele americane. In finalul articolului din "Foreign Affaires", Ikenberry insista ca "SUAtrebuie sa revigoreze vechile sale strategii, cele care nu considerau securitatea partenerilornostri drept o simpla unealta, ci o parte componenta a securitatii Americii insasi, care trebuie

prezervata".Multi analisti americani de factura liberala avertizeaza asupra consecintelor

dezastruoase pe care "doctrina Bush" si politica de tip imperial o vor avea curand asupraSUA. Acesti analisti atrag atentia ca, dupa anii de mare prosperitate economica aiAdministratiei Clinton, anii Administratiei Bush au marcat un recul economic accentuat.

Globalizarea productiei - caracteristica principala a economiei mondiale de azi si inviitor - reclama hegemonia economica a SUA, daca Statele Unite vor sa faca rolul principalin lume. Lucrurile nu stau insa asa, potrivit analistilor liberali din SUA.

In 1951, SUA reprezentau 27,8% din economia mondiala. In 2001, SUA maireprezentau doar 21,4% iar tendintele sunt de descrestere, pe fondul cheltuielilor exorbitantecu "razboaiele preventive". In schimb, Asia (excluzand Japonia) reprezenta, in 2001, 24,6%din economia mondiala. Cu trei procente mai mult ca SUA. Iar aceste cifre dau doar o

imagine foarte palida a "reculului economic american".5 Noam Chomski, Hegemonie sau supravietuire, Editura Antet, pag 13


11/14

Hegemonia economica a SUA, dupa Al Doilea Razboi Mondial, s-a bazat in primulrand pe o extraordinara capacitate a "industriei de masa". Statele Unite furnizau, la unmoment dat, circa 80% din produsele industriei mondiale, fiind un gigant economic. Astazi,insa, SUA au un comert si o balanta de plati al caror deficit necesita o finantare si o sustinerede trei miliarde de dolari pe zi!

Zbigniew Brzezinski a fost unul dintre criticii constanti ai Administratiei Bush si ateoriilor neoconservatorilor, grupati in "Project for a New American Century" (PNAC). In"Washington Post", din 12 ianuarie a.c., Brzezinski scrie pe marginea "Discursului despreStarea Uniunii", rostit de presedintele Bush pe 10 ianuarie: "Discursul reflecta o profundalipsa de intelegere a epocii pe care o traim. America a actionat in Irak ca o putere coloniala.

Dar vremea colonialismului a trecut demult. Sa porti un razboi de tip colonial in epoca post-

coloniala, inseamna sa te sinucizi. Este eroarea fatala a politicii lui Bush."Se ridica, insa, o intrebare. De ce Statele Unite - care de-a lungul istoriei au actionat

permanent ca o putere anti-coloniala, incepand chiar cu Razboiul de Independenta - a recursacum la colonializarea Irakului. Baza colonialismului este "exclusivismul comercial". Ospune chiar Brzezinski. O putere care cucereste o colonie exclude automat celelalte puteri de

pe piata comerciala. Este prima regula! Aceasta a si declansat Primul Razboi Mondial:exclusivismul britanic in fata ascensiunii industriale fulminante a Germaniei, care avea onevoie imensa de piete de desfacere. Ceea ce a provocat "goana dupa colonii" a marilor puterila sfarsitul secolului XIX - cu exceptia Statelor Unite si a Rusiei -, ducand, in cele din urma,la o ampla confruntare militara, intre 1914-1918.6

Statele Unite s-au manifestat in acest timp cu totul diferit. America a respinsrestrictionismul colonial al vechilor imperii europene. A cultivat libera miscare a bunurilor si

banilor, respectiv investitiilor. Statele Unite au devenit, astfel, cea mai liberala tara dinlume. SUA proceda exact ca Marea Britanie la mijlocul secolului al XIX-lea, cand,

promovand "revolutia industriala", Imperiul Majestatii Sale nu avea practic, rival economicin lume. Acum - la inceputul secolului XXI - Statele Unite au ajuns insa sa fie confruntate cu

puteri rivale: China, Rusia, Japonia, UE. In primul rand, pe piata energiei.In ianuarie 2002, administraia Bush a prezentat o revizuire a strategiei americane

privind rolul armelor nucleare, Nuclear Posture Review, strategia nuclear revizuit aadministraiei Bush, n care se afirm c, pentru americani, armele nucleare nu mai sunt doar"mijloace de descurajare", ci arme concrete de lupt. n aceasta se specific: "Armelenucleare pot fi folosite mpotriva obiectivelor care rezist unui atac conveional (de exemplu,

buncrele situate la mare adncime sau facilitile biochimice". Documentul mai arat c"Noile capaciti vor fi utilizate pentru a distruge obiective ca buncarele subterane, pentru agsi i lovi inte mobile, agentii chimici i biologici i pentru a limita daunele colaterale."Prin "Nuclear Posture Review", Statele Unite au adoptat o strategie nuclear "de rezerva",

care le permite s fac din armele nucleare nu doar obiect de "descurajare" - de "disuasiune" -ci o arma efectiv, de folosit n razboi.Concluzia principal dup analizarea documentului este aceea c armele nucleare

sunt clar privite ca un instrument activ n caz de rzboi, rolul lor trecnd peste acela doar de adescuraja, cptnd o utilitate concret militar.

4. Sistemul mondial american

Puterea mondiala americana este exercitata printr-un sistem mondial de un anumit stilamerican oglindind experienta interna a Statelor Unite. Elementul central al acesteiexperiente interne este caracterul pluralist atat al societatii americane, cat si al sistemului sau

politic.

6http://www.ziua.ro/display.php?id=216915&data=2007-03-03


12/14

Atitudinea publicului american fata de extinderea in exterior a puterii americane a fostambigua. Publicul a sprijinit angajarea Americii in cel de al doilea razboi mondial in maremasura din cauza socului provocat de atacul Japoniei impotriva bazei americane de la PearlHarbour. Angajarea Statelor Unite in Razboiul Rece a fost la inceput, sprijinita cu mai multa

reticenta, pana la Blocada Berlinului si la razboiul din Coreea, care i-a urmat. Dupaincheierea Razboiului Rece, postura Statelor Unite de unica putere mondiala nu a produspublicului american prea multa bucurie. Sondajele de opinie efectuate in 1995 si 1996 auaratat ca publicul are o preferinta generala pentru impartirea puterii mondiale cu altii, maidegraba decat exercitarea ei monopolista.

Sistemul mondial american pune accent pe tehnica cooptarii (ca in cazul rivalilorinvinsi Germania, Japonia, si mai tarziu, chiar Rusia) in mult mai mare masura decat aufacut-o sistemele imperiale precedente. Ca si acestea, el se spijina puternic pe exercitareaunei influente indirecte asupra elitelor din tarile dependente si, in acelasi timp, profita foartemult de atractia exercitata de principiile si insistutiile sale democratice.

Dominatia culturala a fost o fateta subapreciata a puterii mondiale americane.Indiferent de ce s-ar putea crede despre criteriile sale estetice, cultura comerciala a Americiiexercita o atractie magnetica, in special asupra tineretului lumii. Aceasta atractie ar puteadecurge din aspectul hedonistic al stilului de viata pe care il infatiseaza. Filmele si emisiunilede televiziune americane acopera trei sferturi din piata mondiala. Muzica pop americana e lafel de dominanta, in timp ce modul de a manca si chiar de a se imbraca al americanilor suntdin ce in ce mai imitate in intreaga lume. Limba folosita pe internet este engleza, iar o

proportie coplesitoare a conversatiilor prin computer au, de asemenea ca tara de origineAmerica. In sfarsit America a devenit o Mecca pentru cei care cauta un invatamant avansat,

dintre care foarte multi foarte dotati nu se mai intorc niciodata acasaIn epoca celei mai ample raspandiri a democratiei ca forma de guvernamant,

experienta politica americana tinde sa serveasca drept standard pentru imitare. Atractia siimpactul sistemului politic democratic american au fost insotite si de atractia crescandaexercitata de modelul economic antreprenorial care pune accentul pe comertul liber mondialsi pe competitia neingradita. Democratia politica si dezvoltarea economica americanacomunica un mesaj ideologic simplu, care ii atrage pe multi: dobandirea succesului individualsporeste libertatea, generand in acelasi timp prosperitate. Este o doctrina care ii atrage pe ceienergici, ambitiosi si foarte competitivi.

America se afla in centrul unui univers in care totul e interconectat si in care putereaeste exercitata prin negocieri, dialoguri, divergente sau cautari de consens formal, chiar dacaaceasta putere provine, in ultima instanta, dintr-o singura sursa, adica de la Washington. Suprematia americana a produs astfel o noua ordine internationala care nunumai ca imita, dar si institutionalizaeaza, dincolo de hotarele Americii, multe din

trasaturile sistemului american insusi. Aceste trasaturi fundamentale sunt:

Un sistem colectiv de securitate, inclusiv comanda si forte armate integrate (NATO,

Tratatul de Securitate SUA-Japonia etc.);

Cooperare economica regionala (APEC, NAFTA Acordul Nord-American al

Liberului Schimb) si institutii specializate de cooperare mondiala (Banca Mondiala,FMI, Oraganizatia Mondiala a Comertului);


13/14

Proceduri care pun accentul pe luarea deciziilor pe baza de consens, chiar daca sunt

dominate de Statele Unite;

structura judiciara si constitutionala mondiala elementara (de la Tribunalul

International de la Haga pana la tribunalul special care judeca crimele de razboi din

Bosnia);7

Majoritatea acestui sistem a aparut in timpul Razboiului Rece, ca parte a efortuluiAmericii de a-si controla rivalul mondial Uniunea Sovietica. Sistemul era deci gata pregatit

pentru a fi pus in practica, in momentul in care acest rival s-a clatinat, iar America s-a impusca prima si singura putere mondiala.

SUA va continua sa-si asume marile decizii politice si militare, cu riscurile pe care lepresupune o economie puternica si flexibila, dar inca dependenta de resursele strategicerepartizate inegal pe glob. Scopul declarat al americanilor nu mai este, in prezent, de a gasii

putere pentru realizarea apararii, ci de a gasi angajamente pentru folosirea acestei puteri.SUA a devenit o putere soft, care se ocupa de toata plaja nevoilor actuale, de la

exportul de tehnologie, inclusiv tehnologie militara, hrana, idei, cultura si putere pana laimportul de inteligente, capital si bunuri.

Bibliografie

1. Chomski Noam, America in cautarea dominatiei globale: Hegemonie sau

supravietuire, Editura Antet, 2003

2. Dobrescu Paul, Geopolitica, Editura Comunicare.ro, 2003

3. Tamas Vasile, Geopolitica, Editura Noua Alternativa, Bucuresti, 1995

4. Vasile Paul, Coscodaru Ion, Centrele de putere ale lumii, Editura Stiintelor Sociale

si Politice, Bucuresti, 2003

7Zbigniew Brzezinski, Marea tabla de sah, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2000,

pag. 40


14/14

5. Zbigniew Brzezinski, Marea tabla de sah, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti,

2000

6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Superputere

7. http://www.ziua.ro/display.php?id=216915&data=2007-03-03
http://ro.wikipedia.org/wiki/Superputerehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Superputere

statele unite ale americii - superputere

Documents