sistemul de ungere - proiect

Download Sistemul de Ungere - Proiect

Post on 27-May-2017

246 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

GRUPUL COLAR IOAN BUTEANU

Absolvent:

HULASCU I. CONSTANTIN ndrumator:

Ing. Prof. Stroe Ecaterina2012TEMA PROIECTULUI

SISTEMUL DE UNGERE AL MOTOARELOR

Cuprins

Argument......................................................................................................4Capitolul I. Sisteme de ungere ....................................................................61.1. Uleiuri. Proprieti fizico chimice .............................................71.1.1. Coninutul de ap i impuriti mecanice ......................101.2. Aditivi pentru uleiuri ....................................................................101.2.1. Aditivii pentru mbuntirea vscozitii .......................10Capitolul II. Instalaia de ungere ..................................................................122.1. Generaliti .................................................................................122.2. Prile componente ale instalaiei de ungere .............................142.2.1. Baia de ulei ...................................................................162.2.2. Pompa de ulei............................................................... 182.2.3. Filtrele de ulei ................................................................182.2.4. Radiatorul de ulei ...........................................................21Capitolul III. Defecte n exploatare ale instalaiei de ungere i

nlturarea lor................................................................................................ 23Capitolul IV. ntreinerea instalaiei de ungere ............................................ 25Capitolul V. Repararea instalaiei de ungere .................................................275.1. Repararea pompei de ulei ............................................................275.2. Repararea bii de ulei ..................................................................295.3. Repararea filtrelor de ulei ................. 29Norme de protectie a muncii si PSI.......... 32Bibliografie............... 35ARGUMENT

Oricit de ingrijit ar fi prelucrate suprafetele de contac a doua piese aflate in miscare relativa una fata de cealalta, la nivelul acestor suprafete apai forte de frecare.Dupa cum intre suprafetele in miscare exista sau nu substante de ungere, frecarea poate fi: uscata, semifluida si fluida.In mod noi mal, la functionarea de regim a masinilor si utilajelor se produce frecarea fluida. Frecarea fluida se poate mentine cind intre suprafete se realizeaza deplasari cu viteze maii, suprafetele sint supuse unei apasari mijlocii si sint alimentate in mod continuu cu lubrifianti.Frecarea semifluida poate sa apara ca urmare a unei ungeri defectuoase sau insuficiente, precum si la pronirea si opiirea masinii cind, datorita vitezei prea mici, nu se poate introduce stratul de ulei necesar intre cele doua suprafete in miscare relativa.La stationarea masinii, din cauza sarcinii de pe arbore, lubrifiantuleste indepartat dintre cele doua suprafete ale fusului si ale cuzinetului ,contactul facindu-se direct pe virful asperitatilor suprafetelor respective, raminind o cantitate foarte mica de lubrifiant in golurile dintre asperitati. Astfel, la pornire, ungerea va fi incompleta, semifluida sau chiar uscata, daca masina a stationat un timp indelungat.La viteze de rotatie mici, arborele incepe sa transporte sub el lubrifiant, care, avind forma de pana si o oarecare presiune, incepe sa-1 ridice; in acest caz, ungerea va fi semifluida. La cresterea turatiei, centrulfusului se apropie de cel al cuzinetului, pentru a coincide cu el la turatie foaite mare.In acest ultim caz teoretic, grosimea peliculei de lubrifiant devine constanta pe intreaga periferie a fusului.

In conditiile fiecarii fluide se realizeaza: -micsorarea uzarii suprafetelor de frecare;-reducerea consumului de energie prin frecaie;-marirea sarcinilor admisibile: -marirea sigurantei in function economie de lubrifianti.

Instalatia de ungere a motorului este formata dintr-un ansamblu de piese care asigura ungerea componentelor acestuia, precum si circulatia, filtrarea si ra cirea uleiului. Schimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil sa fie facut cnd acesta este cald pentru a asigura scurgerea sa completa mpreuna cu toate impuritatile rezultate din exploatare.

Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci cnd aparatura de la bordul vehiculului indica presiunea scazuta a uleiului din baie, este obligatorie controlarea nivelului acestuia cu ajutorul jojei si n functie de situatie se completeaza sau se remediaza defectiunea intervenita.

Printre cauzele care pot determina scaderea nivelului uleiului n baie se afla uzura accentuata a motorului, pierderea de ulei datorate neetanseitatii gar niturilor sau montarea defectuoasa a filtrului de ulei.

Diluarea uleiului cu apa poate fi cauzata de arderea sau deteriorarea garniturilor de etansare a cama ilor cilindrilor ori de fisurarea camasilor cilindrilor sau a blocului motor. Sistemele i instalaiile auxiliare ale motorului sunt: instalaia de alimentare, mecanismul de distribuie, instalaia de aprindere, instalaia de ungere, instalaia de rcire, sistemul de pornire i aparatura pentru controlul funcionrii.

Prin prezentul suport teoretic, mi-am propus s realizez o sintez ct mai bine structurat nceea ce privete sistemele de ungere, instalaia de ungere i prile componente ale acesteia, defecten exploatare ale instalaiei de ungere precum i nlturarea lor, dar i ntreinerea i reparareainstalaiei de ungere.

Capitolul I. Sisteme de ungere

n funcie de procedeul de aducere a lubrifiantului la suprafeele de frecare ale pieselor motorului, se deosebesc urmtoarele sisteme de ungere:

- prin stropire sau barbotaj;

- prin presiune;- prin picurare sau scurgere;- prin amestec.

Ungerea prin stropire sau barbotaj se caracterizeaz prin faptul c uleiul aflat n baia de ulei a motorului este antrenat de piesele mobile ale mecanismului biel manivel i mprocarea sub form de picturi spre piesele de frecare.

Intensitatea procesului de ungere prin stropire depinde de poziia automobilului, de viteza de rotaie a arborelui cotit i de nivelul uleiului n baia de ulei.

Ungerea prin presiune se caracterizeaz prin faptul c uleiul este condus prin conducte n mod forat de ctre pomp la toate locurile de ungere. n acest fel se asigur debitarea cantitii de ulei corespunztoare solicitrilor la care sunt supuse diferite piese. Presiunea de lucru a uleiului n astfel de instalaii asigur n acelai timp splarea impuritilor mecanice produse prin uzarea pieselor n frecare i rcirea acestora.

Ungerea prin picurare se produce prin scurgerea i prelungirea uleiului de pe unele piese ale motorului aflate desupra punctelor unse n acest mod.

Un exemplu de ungere prin picurare l constituie tijele mpingtoare ale supapelor, tachei i camele motoarelor la care uleiul ieit din lagrele axului culbutor se scurge spre baia de ulei.

Ungerea combinat sau mixt se caracterizeaz prin faptul c piesele cele mai importante ale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau prin picurare.

Sistemul de ungere este format din dou circuite de ulei, unul principal i altul secundar. Circuitul principal de ulei cuprinde rezervorul de ulei, pompe de ulei, conductele prin care se deplaseaz uleiul spre punctele principale de ungere i supapele de siguran. Circuitul secundar cuprinde filtre de ulei i radiator de rcire.

Sistemul de ungere mai conine: aparate de control pentru determinarea i indicarea presiunii, temperaturii, nivelul uleiului din carter i dispozitive de siguran pentru prevenirea suprapresiunii n carter i conductele de ulei. n funcie de dispozitivul care formeaz rezervorul de ulei, sistemele de ungere pot fi: cu carterul uscat i cu carter umed.

Sistemul de ungere cu carter uscat este caracterizat prin existena unui rezervor special pentru ulei, carterul motorului fiind uscat. Sistemul de ungere cu carterul umed este cel mai rspndit pe motoarele de automobile, caracterizeaz prin aceea c 90-95% din cantitatea total de ulei se gsete n carterul interior al motorului.

1.1 Uleiuri. Proprieti fizico chimice

Uleiurile folosite la motoare trebuie s aib anumite caliti, care depind de proprietile lor fizico chimice i sunt exprimate prin indici de calitate.

Indicile calitative ale uleiurilor se mpart n dou grupe:

- indici ce exprim proprietile de exploatare ale uleiurilor: vscozitatea, capacitatea de ungere, stabilitatea de oxidare i cifra de aciditate;

- indici care servesc la controlul calitii uleiurilor: densitatea, punctul de inflamabilitate, punctul de cogelare, culoarea, coninutul de ap i impuritile mecanice, coninutul de cenu i cifra de cox.

Vscozitatea determin mrimea frecrii i a uzurii. Mrimea vscozitii relative a uleiurilor se exprim n grade engler (E0) .

Vscozitatea este influenat foarte mult de temeratur, ns condiiile de funcionare ale motorului cer ca aceast variaie s fie ct mai mic. Astfel la pornire, cnd motorul este rece, vscozitatea trebuie sa nu se mreasc, iar la temperaturi ridicate s nu scad sub anumite limite.

Calitatea uleiului care exprim variaia vscozitii cu temperatura este indicele de vscozitate Dean Davies (indicele D.D.).

Indicele de vscozitate se stabilete n raport cu dou uleiuri etalon dintre care unul cu variaie foarte mic a vscozitii cu temperatura iar cellalt cu variaia foarte mare. Astfel uleiurile a cror vscozitate variaz puin cu temperatura au un indice de vscozitate D.D. mare. Uleiurile pentru motoare cu indicele de vscozitate D.D. n limitele a 40-90.

Uleiurile cu vscozitate mic asigur o pornire mai uoar, o reducere mai important a frecrii i micorarea uzurii, ca urmare a ungerii mai bune la pornire, ele sunt n special folosite la motoarele care funcioneaz