mitran rep s ungere

8/8/2019 Mitran Rep s Ungere

1/23

C.N.A Carol ISlatina OLT

Proiect pentru obinerea certificatului de calificareprofesional nivel 2

Calificarea: MECANIC AUTO

ndrumator Elev:Prof.Ionescu Ion Mitran I.Daniel Paul

2011

1


2/23

Tema:

REPARAREA SISTEMULUI DE UNGERE

2


3/23

I Argumentul

Inca din cele mai vechi timpuri, omul a cautat metode prin care sa poata transportadiferite materiale sau hrana de la distante mult mai mari. Astfel, el a construit, folosindu-si inteligenta cu care este nzestrat, diferite mijloace de transport, de la cele mairudimentare, atingand apogeul in sec. al XIX-lea, odata cu inventia automobilului.Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca mijloace detransport de personae si marfa se datoreaza vitezei si independentei pe care o permit.Dintre realizrile tehnice care au cunoscut o evoluie ndelungat, automobilul i-a cucerittreptat un loc nsemnat n viaa oamenilor, el fiind astzi un mijloc eficace pentru anvinge distanele i timpul i devenind totodat stpnul necontestat al desului pienjenide drumuri ce strbat ntinsul pmntului.Arhitectura automobilului a fost o problem creia constructorii i-au dat mai puinimportan, acestia urmrind n primul rnd realizarea unor agregate mecanice cu care sobin performane tehnice deosebite.Plecindu-se de la cele mai reusite trebuie sa amintim numele lui Louis Renault,care in

1898 a inventat cutia de viteze la automobile,priza directa la automobile,amortizoarelehidraulice si multe altele in domeniul automobilistic.Nici alti ingineri nu duceau lipsa de idei in domeniul mecanici, August Horch inventindcutia de viteze si diferentialul fabricate din aliaje usoare.Daca momentul maxim al motorului ar fi transmis direct rotilor motoare automobilul n-arputea porni. Pentru ca turatia motorului sa fie transmisa rotilor,ori sa putem manevraautomobilul inapoi in conditiile in care arborele cotit al motorului se roteste intr-unsingur sens, sau in vederea rezolvarii tuturor problemelor ridicate de circulatia pe diferitedrumuri,cind valoarea necesara fortei de tractiune poate fi diferita,intre motor si rotileautomobilului se monteazao serie de mecanisme cu roti dintate,care reduc turatiadupa,necesitati,marind in acelasi timp cuplul transmis.

Automobilului vehicul rutier, suspendat elastic cu autopropulsie care se poate deplasape diferite categorii de drumuri i chiar teren.Destinaia automobilului: transport persoane, mrfuri, tractare i efectuarea altorservicii.Clasificarea autovehiculelor:- autoturisme automobil care prin construcie este destinat transportului de persoaneavnd maxim 9 locuri. El poate tracta i o remorc, cu condiia ca masa acesteia s nudepeasc masa autovehiculului trgtor.Tipuri: berlin, combi, limuzin, coupe, cabriolet, teren;- autobuze destinat transportului de persoane i bagajele acestora avnd mai mult de9 locuri.

- autocamioane transport mrfuri i tractarea remorcilor;- autospeciale tehnice i utilitare pentru anumite transporturi tehnologice sau pentrulucrri speciale;- autotractoare pentru remorci, semiremorci, cu a, autotrenuri.Clasificarea autoturismelor funcie de dispunerea motorului i a roilor motrice:- cu motorul dispus n fa i roile motrice n spate;- cu motorul i roile motrice n fa, soluie denumit totul fa;- cu motorul i roile motrice n spate, soluie denumit totul spate.

3


4/23

- la autocamioane motorul se aeaz ntotdeauna n partea din fa a asiului i poate fiplasat n faa, napoia sau deasupra osiei din fa.Prile principale ale oricrui automobil sunt motorul, asiul, caroseria i partea electric.Motorul este sistemul fizic de generare a energiei mecanice care pune n micare sistemulde transmisie al automobilului. Un motor este compus din dou pri: mecanismul motor

i instalaiile auxiliare.

I Rolul sistemului de ungere

Motorul creaz lucrul mecanic necesar deplasarii autovehiculului si este sursa deenergie pentru celelalte componente auxiliare: sistemul de ungere, sistemul de racire,generatorul de curent (alternatorul) care incarca acumulatorul (bateria) masinii sialimenteaza instalatia electrica a masinii, compresorul sistemului de aer conditionat si

pompa de presiune a mecanismului servodirectiei.Motorul cu ardere interna transforma energia termica care se obtine la ardereacombustibilului in energie mecanica.Exista doua tipuri de motoare cu ardere interna:-motoare cu aprindere prin scanteie MAS - foloseste drept combustibil benzina care seaprinde de la scanteia produsa de bujie.-motoare cu aprindere prin compresie MAC - foloseste drept combustibil motorinapulverizata care se autoaprinde prin compresieMotoarele de autovehicole din zilele noastre au performane superioare de durabilitate ieconomicitate, datorate n mare parte progreselor realizate n domeniul ungerii precum ial tehnologiei de fabricare a uleiului.

Stratul de ulei dintre suprafeele n frecare are scop : s micoreze lucrul mecanic consumat pentru nvingerea forelor de frecare . s reduc uzurile de toate felurile ale organelor motorului aflate n micare relativ. s reduc temperatura organelor n micare . s mreasc etanarea cilindrului . s evacueze impuritile ntre suprafeele n frecare.

Organele motorului lucreaz n condiii extrem de variate:

4
http://wapedia.mobi/ro/Motorhttp://wapedia.mobi/ro/Motor


5/23

-fusurile arborelui au o micare de rotaie-pistonul i segmentul au o micare alternativ de translaie-tacheii si uneori supapele au simultan o micare de translaie i rotaieSistemul de ungere - pentru a reduce frecarea dintre piston si cilindru datorita fortelorlaterale care apar in timpul functionarii, pistonul trebuie lubrifiat. Prin formarea unei

pelicule continue de lubrifiant intre piesele aflate in miscare se micsoreaza frecarea siimplicit uzura pieselor. De asemnea prin intermediul uleiului se elimina partial caldurarezultata in urma frecarii.Uleiul este absorbit din baia de ulei a motorului de pompa de ulei actionata de motor si

trimis sub presiune in toate locurie in care apare frecarea.Caracteristici ale uleiului: vascozitatea, variatia vascozitatii cu temperatura,punctul de

congelare, spumare, volatilitate.

Motoarele cu ardere interna, au un mare numar de articulatii, cilindri, cuzineti, bolturi,arbori cu came, tije, supape etc., care nu se pot mentine in buna stare de functionare faraungere permanenta si sigura.

Functionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitatealubrifiantului utilizat, care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete inmiscare,deoarece reducerea uzurii motorului se obtine prin creearea unui film delubrifiant rezistent si continuu intre suprafetele pieselor aflate in miscare .

II .Uleiuri (lubrifianti)

Functionarea organelor in miscare este foarte mult influentata de natura si calitateauleiului utilizat, care trebuie sa adere bine la cele doua suprafete in miscare, iar pelicula

(filmul) de ulei sa fie continue si sa nu se intrerupa din cauza presiunii exercitate degreutatea pieselor. De aceea, la alegerea uleiului trebuie sa se tina seama de proprietatilelor fizico-chimice, pentru ca, in functie de acestea, sa se utilizeze la fiecare loc de ungereuleiul cel mai bun.

Este foarte important sa se tina cont de tipul de ulei recomandat de uzina

constructoare iar inlocuirea uleiului si a filtrului de ulei sa se faca in concordanta cu

recomandarile constructorului precum si recomandarile producatorului uleiului.

Principalele proprietati ale uleiurilor:

-Viscozitatea reprezinta rezistenta opusa de fluid (frecarea) ce apare la deplasarea in sensopus a doua straturi lubrifiante vecine din filmul de ungere, datorita acestei proprietatilubrifiantul poate sa umple spatiul dintre suprafetele in miscare, separandu-le complet.-Indicele de vascozitate indica variatia vascozitatii in raport cu temperatura si depindede natura uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul. Trebuie tinutseama, ca o data cu cresterea temperaturii, uleiul se subtiaza, viscozitatea scade si filmulde lubrifiant se poate rupe, provocand contactul metal pe metal si deci uzura.-Densitatea uleiului reprezinta masa unitatii de volum.

5


6/23

-Onctuozitatea reprezinta proprietatea uleiurilor de a adera la suprafetele pieselor aflatein contact.-Punctul de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care se formeaza lasuprafata uleiului atitia vapori inflamabili incat, la apropierea unei flacari, acestia seaprind.

-Punctul de ardere este temperatura la care arde uleiul, in continuare dupa aprindere, sieste cu 40 ... 50C mai ridicat decit punctul de inflamabilitate.-Punctul de autoaprindere reprezinta temperatura la care uleiul se aprinde singur, faraexistenta unei flacari, si depinde de conditiile de lucru si de posibilitatea formarii unuiamestec de ulei cu aer sau cu combustibil.-Punctul de congelare reprezinta temperatura cea mai coborita la care un ulei lubrifiantinceteaza, practic, sa mai unga.-Impuritatile solide reprezinta totalitatea corpurilor straine insolubile din uleiuri;Fiecarui ulei ii corespunde o anumita cifra de impuritati, de exemplu, uleiurile de motorau cifra 0% (respectiv nu cuprind impuritati), iar uleiurile de transmisii auto au cifra deimpuritati 0,015%.

-Continutul de cenusapermite aprecierea gradului de impurificare a uleiului. In uleiuriieproaspete cenusa (adica reziduul mineral rezultat din arderea uleiului) nu trebuie sadepaseasca 0,02%.-Continutul de apa in ulei trebuie sa fie cat mai mic, deoarece apa micsoreazacapacitatea de lubrifiere a uleiului si produce coroziunea suprafetelor metalice.-Tendinta de cocsificare indica tendinta de a se forma reziduuri de cocs si de cocsificarein camera de ardere sau la supapele unui motor sau cilindru.-Continutul de carburant se determina la uleiurile de motoare, care, din diferite cauze,se dilueaza in timpul exploatarii cu carburant si nu mai corespund ca lubrifianti.-Indicele de vascozitate indica variatia viscozitatii in raport cu temperatura si depinde denatura uleiului si de procedeul de rafinare prin care a fost obtinut uleiul.

III Parile componente si funcionarea sistemului de ungere

Instalatia de ungere a motorului reprezinta ansamblul pieselor si circuitelor aferente careservesc la ungerea pieselor in miscare, precum si asigurarea circulatiei si filtrarii uleiuluisi racirii motorului.

Rolul ungerii const n nlturarea frecrii directe (uscate) ntre suprafeele pieselor nmiscare, n vederea reducerii lucrului mecanic de frecare. Prin reducerea lucrului mecanicde frecare se micoreaz pierderile de putere prin frecare, uzarea pieselor n frecare,ncalzirea lor i contribue la etansarea ansamblului cilindru - piston - segmeni.Intensitatea ungerii pieselor este n funcie de solicitrile i viteza de deplasare relativ apieselor.Mecanismele care necesit ungerea cea mai intens sunt mecanismul biel - manivel imecanismul de distribuie.

6


7/23

Sistemele de ungere sunt de trei feluri:a. ungerea prin stropire, care este sistemul de ungere a pieselor n micare ale motoruluicu ajutorul uleiului improcat arborele cotit, care n micarea sa de rotaie barboteaz(balacete) uleiul aflat in baia de ulei;b. ungerea forata, care este sistemul de ungere a pieselor n micare ale motorului cu

ajutorul uleiului trimis sub presiune printr-o conduct principal i canale de ctre opomp de ulei;c. ungerea mixt, care este sistemul de ungere la care o parte din piesele motorului caresunt supuse la solicitri i viteze de deplasare mari sunt unse prin presiune, iar o alt parteprin barbotaj.Procesul de lubrificaie se desfoar normal dac uleiul:1.-se alege raional .2.-se distribuie corespunztor la organele n micare:3.- se deplaseaz la locurile de ungere cu un consum minim de lucru mecanic.4.-n doze pozitive, pentru a limita consumul.5.-la temperaturi adecvate.

Uleiurile minerale, cu rspndirea cea mai larg n prezent, se obin din pcur (reziduuobinut din distilarea primar a ieiului) prin distilarea la presiuni coborte.Compuii care se separ sunt:1) hidrocarburi parafinice, normale i ramificate;2) hidrocarburi naftenice;3) hidrocarburi aromatice cu legturi duble;4) hidrocarburi mixte, rezultate prin combinarea compuilor precedeni;5) rini i asfaltene, care au o structur chimic mai puin cunoscut.Uleiurile trebuie s satisfac urmtoarele condiii:1) s posede o viscozitate optim, o onctuozitate bun, o variaie redus a viscozitii cutemperatura;

2) s posede o stabilitate chimic ridicat;3) s acioneze eficient mpotriva uzurilor;4) s posede o temperatur de congelare redus

.Procedee de ungere:

-ungere sub presiuneuleiul este debitat prin conducte si canale de o pompa de ungere,sub presiune-ungere prin balbotare (stropire) uleiul este adus spre lagare prin improscare de catrearborele cotit care in miscarea lui de rotatie balboteaza in uleiul aflat in carterul inferior.-ungere mixta - ungerea mixta presupune ungerea unor suprafete in frecare prinpresiune, iar a altora prin stropire-ungere prin amestec -prin adaos de ulei in benzina.

7


8/23

Instalaia de ungere este compus, n general, din baie de ulei, pomp de ulei, filtru deulei, radiator de ule Instalaia de ungere a motorului este format dintr-un ansamblu depiese care asigura ungerea componentelor acestuia, precum i circulaia, filtrarea ircirea uleiului. Schimbul uleiului de ungere a motorului este recomandabil s fie fcutcnd acesta este cald pentru a asigura scurgerea sa complet mpreun cu toate

impuritile rezultate din exploatare. Schimbul de ulei se face la intervale recomandate deproductorul autovehiculului. Cele mai bune uleiuri sunt cele sintetice.

Principalele caracteristicile uleiurilor sunt: vscozitate (uleiurile se opun curgerii),onctuozitate (ader la nivel molecular la suprafaa cu care intr n contact).

Pentru a preveni deteriorarea motorului atunci cnd aparatura de la bordul vehicululuiindica presiunea sczut a uleiului din baie, este obligatorie controlarea nivelului acestuiacu ajutorul jojei i n funcie de situaie se completeaz sau se remediaz defeciuneaintervenit.

Lipsa ungerii poate duce la griparea motorului.Printre cauzele care pot determina scderea nivelului uleiului n baie se afla uzuraaccentuat a motorului, pierderea de ulei datorate neetaneitii garniturilor sau montareadefectuoas a filtrului de ulei. Presiunea poate scdea datorit uzurii motorului saunfundrii sorbului pompei de ulei.

Diluarea uleiului cu ap poate fi cauzat de arderea sau deteriorarea garniturilor deetanare a cmilor cilindrilor ori de fisurarea cmilor cilindrilor sau a blocului motor(pe joj apare o spum glbuie).

i.Baia de uleieste depozitul de ulei al motoruluiPompa de ulei extrage uleiul din baia de ulei i l mpinge n ntreaga instalaie subpresiune pentru a-l rentoarce n baia de uleiFiltrul de ulei reine impuritile din ulei pentru ca uleiul s-i menin proprietile deungere iniiale

8
http://www.didirut.com/mecanica.htmlhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baie_de_ulei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baie_de_ulei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomp%C4%83_de_ulei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filtru_de_ulei&action=edit&redlink=1http://www.didirut.com/mecanica.htmlhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baie_de_ulei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pomp%C4%83_de_ulei&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Filtru_de_ulei&action=edit&redlink=1


9/23

Radiatorul de ulei este rcitorul uleiului i are scopul de a menine calitile de ungere aleuleiului prin meinerea unei temperaturi a acestuia de 180 de grade

Pompa de ulei efectueaza circulatia sub presiune a uleiului prin instalatia de ungere,

asigurind in acest fel ungerea tuturor pieselor.Se cunosc urmatoarele tipuri de pompe:-cu pinioane (roti dintate)-cu excentric-cu piston.In prezent, tipul cel mai raspindit de pompa de ulei este cel cu pinioane.Pompa de ulei cu pinioane se compune, in principal, din:-corpul pompei 5-axul de antrenare 4-capacul pompei 7-pinioanele pompei 6.

Cele doua pinioane 6 sunt montate cu un joc foarte mic intre dantura si peretii corpuluipompei. Roata dintata conducatoare este montata fix pe axul pompei, iar roata dintatacondusa se roteste liber pe un ax.Antrenarea pompei se face de catre angrenajul elicoidal de pe arborele cu came, carecupleaza pinionul 3, montat rigid pe arborele pompei.In timpul actionarii pinioanelor, uleiul este antrenat in spatiile dintre dintii acestora.Pompa se fixeaza in interiorul carterului cu partea inferioara scufundata in ulei sau prinsain suruburi inspre exterior pe peretele lateral al carterului deasupra nivelului uleiului dinbaie situatie in care absortia uleiului se face cu sorb plutitor.

Pompa de ulei cu pinioane1- garnitura; 2- stift; 3- pinionul axului de antrenare; 4- axul de antrenare; 5- corpul

pompei; 6- pinioanele pompei;7- capacul pompei; 8, 9, 10, 11, 12- supapa de suprapresiune; 13- surub; 14- garnitura;15- stift; 16- surub;

Supapa de suprapresiune este reglata in asa fel incat presiunea uleiului sa se mentina inlimitele2 pana la 4 daN/cm2 Cand presiunea uleiului depaseste limita maxima, forta exercitata dearc asupra bilei este invinsa si aceasta deschide canalul de intoarcere a uleiului in baie.

9
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Radiator_de_ulei&action=edit&redlink=1http://2.bp.blogspot.com/_Q1DY7epVlIc/SOXeHWmRBKI/AAAAAAAAAEo/er4-K6EuJ1Q/s1600-h/pompa+de+ulei+cu+pinioane.pnghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Radiator_de_ulei&action=edit&redlink=1


10/23

Filtrele de ulei servesc la retinerera impuritatilor solide si pe cat posibil inlaturareaproduselor de oxidare, a apei si a combustibilului.Dupa marimea impuritatilor retinute pot fi:-filtre brute

-filtre fineDupa procedeul de filtrare acestea pot fi:-filtre statice-filtre dinamiceFiltrul de ulei se monteaza in circuitul de ungere, astfel incat uleiul debitat de pompa satreaca prin el.

Filtru de ulei1- bucsa cu filet; 2- orificiu de intrare a uleiului; 3- carcasa interioara;

4- element filtrant; 5- teava cu gauri; 6- carcasa interioara;

Filtrele cu elemente de hirtie au capatat o larga raspindire, deoarece asigura o filtrareextrem de fina a uleiului. Elementul filtrant se confectionenza din hartie micronica. Dupao perioada de functionare, elementele de filtrare imbacsite se inlocuiesc. In caz de blocarea filtrului, supapa de refulare 3 permite uleiului sa treaca (fara ca acesta sa mai fie filtrat).

In cazul functionarii normale, intreaga cantitate de ulei strabate elementul filtrant 10, careare rolul dc a retine toate impuritatile.

Indicatorul de nivel (joja) este o tija care indica nivelul uleiului in baie. Tija are douasemne: un semn care indica nivelul maxim si unul care indica nivelul minim al uleiului inbaia de ulei.Se recomanda ca nivelul uleiului sa fie intre cele doua repere (MIN-MAX). Nivelul uleiului din baie se verifica frecvent astfel incat sa se previna unele uzuripremature datorate unor defectiuni:-un nivel mic se poate datora unor pierderi de ulei sau consumului exagerat de ului decatre motor.-un nivel mare al uleiului poate sa se datorezepatrunderii apei in baia de ulei (caz in

10
http://2.bp.blogspot.com/_Q1DY7epVlIc/SOXeWSQh-0I/AAAAAAAAAEw/WsjYDZAB_q8/s1600-h/filtru+de+ulei.png


11/23

care se formeaza o emulsie de culoare galbuie vizibila pe joja), sau patrunderii

combustibilului. Daca in cazul consumului de ulei dupa completarea pana la semn auleiului se mai poate merge cu autovehiculul, in cel de al doilea caz deplasarea pana laun atelier se va face remorcat cu motorul oprit.

Funcionarea instalaiei de ungere

Instalaia de ungere este alctuit dintr-un circuit principal de ulei i unul sau mai multecircuite secundare. Circuitul principal cuprinde rezervorul de ulei, una sau mai multepompe de ulei, conductele prin care se deplaseaz uleiul spre punctele principale deungere i supapele de siguran. Uleiul este refulat de pomp ntr-o conduct principalnumita magistral de ulei i este distribuit apoi prin canale derivate la lagrele de sprijin.n unele cazuri, magistrala de ulei o constituie chiar arborele cotit. Circuitul secundarcuprinde filtrul de ulei n derivaie i radiatorul de rcire.Sistemul de ungere cuprinde de asemenea, aparate de control pentru determinarea

presiunii, temperaturii i nivelului uleiului n carter i dispozitive de siguran pentru apreveni suprapresiunea n carter i n conductele de ulei.Sistemele de ungere se clasific, de asemenea, n raport cu rezervorul de ulei. Lamajoritatea motoarelor pentru autovehicule i tractoare rezervorul de ulei este chiarcarterul inferior al motorului, n care se gsete 9095% din cantitatea total de ulei;n acest caz sistemul de ungere se numete cu carter umed. La unele motoare uleiul segsete intr-un rezervor special; uleiul care se scurge n carter se ndeprteaz prinintermediul unor pompe. Acest sistem de ungere se numete cu carter uscat. gereaorganelor motorului ndeplinete urmtoarele funcii:- micoreaz lucrul mecanic consumat pentru nvingerea forelor de frecare;- reduce uzurile organelor motorului aflate n micare relativ;

- reduce temperatura organelor n micare; mrete etanarea dintre cilindru si piston,opunnd o oarecare rezisten scprilor de gaze;- evacueaz impuritile ajunse ntre suprafeele de frecare pe diferite ci etcCondiiile diferite de lucru, de temperatur i de ungere ngreuneaz realizarea npermanen i la toate organele a frecrii lichide, realizndu-se de multe ori frecareasemilichid. Aceast frecare se caracterizeaz prin aceea c pelicula de ulei nu acopercomplet suprafeele de frecare, rezultnd o uzur mai pronunat a pieselor.Instalaia de ungere prezint o importan deosebit, prin faptul c elimin sau ncearc sdiminueze fenomenul de frecare ce apare la deplasarea unor piese ale motorului, piesecare execut unele micri relative una n raport cu cealalt. Fenomenul de frecare estensoii de creteri de temperatur la nivelul acelor piese, fapt care favorizeaz apariia

unor microsuduri la nivelul microneregularitailor suprafeei superficiale a pieselor, ceeace are ca efect apariia unui defect deosebit de grav al motorului i anume gripareaacestuia.In funcie de modul n care uleiul este adus la organul motorului ce are nevoie de ungere,se pot ntlni mai multe concepte de moduri de ungere, dup cum urmeaz :- prin stropire, piesele fiind unse datorit uleiului mprocat n zona necesar ungerii,mprocarea fiind realizat de organele mobile ale mecanismului biel-manivel amotorului;

11


12/23

- prin scurgere, uleiul ajungnd n zona necesar ungerii datorit scurgerii uleiului dinzone care deja au fost unse, aflate deasupra zonei ce urmeaz a fi uns;- ungerea prin presiune, uleiul ajungnd n zona necesar ungerii datorit presiunii createn circuitul de ungere de ctre o pomp de ulei;- ungerea mixt, prin stropire i prin presiune

In figura de mai jos este artat instalaia de ungere mixt a motorului Dacia 1300.

Schema sistemului de ungere1- baia de ulei; 2- sorb; 3- pompa de ulei; 4- supapa de suprapresiune; 5- filtru de ulei; 6-supapa filtrului; 7- arbore cotit; 8- manetonul arborelui cotit; 9- biela; 10- arbore cucame; 11- pinionul arborelui cu came; 12- antrenorul distribuitorului; 13- axulculbutorilor; 14- culbutor; 15- tija impingatoare;16- tachet; 17- bloculUngerea sub presiune este realizat de pompa de ulei 3. Aceasta este o pomp cu roidinate antrenat de arborele cu came prin intermediul pinionului ruptorului-distribuitor.In timpul funcionrii motorului pompa de ungere aspir uleiul din baia de ulei 2 prin sita

sorbului de ulei (plutitor) 4. Uleiul este refulat sub presiune de pompa de ulei la filtrul deulei 5. De aici, uleiul trece n conducta principal 4a numit i ramp de ulei. Dinconducta principal uleiul trece prin canalele auxiliare 4b, executate n pereii carteruluila fusurile paliere ale axurilor culbutorilor 6 i la arborele ruptorului-distribuitor. De aici,uleiul este pulverizat n picturi fine spre tijele mpingtorului 22, arcurile de supape 1 iroile de distribuie. De la fusurile paliere ale arborelui cotit, uleiul trece prin fusurilede biel 9, iar de aici uleiul este pulverizat n picturi fine pe pereii cilindrilor 10 i laboluri.

12
http://1.bp.blogspot.com/_Q1DY7epVlIc/SOXdz8oKssI/AAAAAAAAAEg/wFz1fyFZjag/s1600-h/schema+sistemului+de+ungere.png


13/23

Uleiul este turnat n motor printr-un cot prevzut cu o eav pentru aerisirea carterului.Nivelul de ulei se controleaz cu tija de nivel numit i joj.La automobilele actuale se folosete ungerea mixt (Dacia 1100 i 1300, SR-211 etc).

Instalaia de ungere servete la lubrifierea pieselor n micare, asigurind circulaia,

filtrarea i rcirea aerului.Prin ungerea pieselor in micare se reduce cit mai mult posibil lucrul mecanic de frecare,care reprezint o pierdere in dauna lucrului mecanic util al motorului.Uleiul protejeaz suprafaa pieselor mpotriva temperaturilor nalte, a aciunii apei i aaltor substane corozive. Ungerea pieselor n micare servete totodat i la rcirea lor, ngeneral cldura eliminat prin ulei depete 4% din cantitatea total de cldur produsde motor, uleiul fiind apoi rcit prin radiator propriu sau prin intermediu esele conjugateale motorului sunt in miscare relativa una fata de alta cu contact direct intre unelesuprafete. Deplasarea relativa a pieselor conjugate este insotita de o forta de rezistentanumita forta de frecare. Cu cat este mai mare frecarea, cu atat mai intens este procesul deuzura. Pentru marirea duratei de functionare a motorului este necesara micsorarea

frecarii.Frecarea scade simtitor daca suprafetele in frecare ale pieselor sunt separate printr-unstrat intermediar de lichid cu proprietati de ungere.In motoarele cu ardere interna, in functie de particularitatile constructive si de conditiilede lucru, piesele sint supuse mai multor frecari, si anume :irecari lichide (hidrodinamice),semilichide si la limita.Daca suprafetele in miscare sant separate intre ele, printr-o pelicula de lubrifiant de oanumita grosime bine determinata pentru conditiile respecfive, atunci in interiorulpeliculei de lubrifiant ia nastere o frecare lichida. Lagarele paliere si de biela alemotoarelor sint calculate pentru conditiile de lucru caracterizate prin frecare lichida.Din aceast cauz innd cont de importana major a instalaiei de ungere pentru

funcionarea motoarelor cu ardere intern, mi-am ales aceast tem pentru proiectul finalde absolvire a nivelului 2 de calificare n meseria de mecanic autoUngerea combinata sau mixta se caraterizeaza prin faptnl ca piesele cele mai importanteale motorului se ung sub presiune, iar celelalte prin stropire sau prin picurare.Sistemul de ungere este format din doua circuite de ulei ; unul principal si unul secundar.Circuitui principal de ulei cuprinde : rezervorul de ulei, pompele de ulei, conductele princare se deplaseaza uleiul spre punctele principale de ungere si suprafete de siguranta.Circuitul secundar cuprinde : filtrele de ulei si radiaiorul de racire.Sistemul de ungere mai contine : aparatele de control pentru determinarea si indicareapresiuni, temperaturii, nivelului uleiului din carter si dispozitive de siguranta pentruprevenirea suprapresiuni in carter si conductele de ulei.In functie de dispozitivul care formeaza rezervorul de ulei, sistemelor de ungere pot fi :cu carterul uscat, si cu carterul umed.Sistemul de ungere cu carterul uscat este caracterizat prin existenta unui rezervor specialpentru ulei, carterul motorului fiind uscat.Sistemul de ungere cu carierul umed - cel mai raspandit pe motnarele de automobil secaracterizeaza prin aceea ca 90-95 din cantitatea totala de ulei se gaseste in carterulinferior al motorului.

13


14/23

ELEMENTELE COMPONENTE ALE INSTALAIEI DE UNGERE1 conducta de ulei ;2 orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer .3 tacheti;4 tija inpingatoare

5 culbutorul6 axul culbutorilor .7 suportul axului culbutorilor ,8 - conducta de ulei9 conducta de ulei cu ajutaj de stropire ,10 sunda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiuliu11 -conducta principala de ulei12--- conducta de ulei pentru lagarele paliere ale arborelui cotit ;13 conducta de ulei dintre lagar palie al arborelui cotit si lagarul axului cucame14 conducta de ulei dintre lagaru palier si lagaru de biela

15 baia de,ulei motorului;16 -sorb de ulei cu sita ;17 - radiatorul de ulei;18 conducta de ulei dintre filtrul de ulei si radiatorul de ulei.19 conducta de ulei dintre radiator si rampa de ulei a motorului;20filtru de ulei21conducta de ulei dintre rampa si filtru22conducta de ulei dintre baie si pompa de ulei23supapa de descarcare a presiuni uleiului24pompa de ulei25roata dintata de antrenare a pompei de ulei

26roata dintata intermediara27pinionul arborelui cotit28conducta de ulei pentru ungerea rotilor din

Funcionarea motorului cu ardere intern se caracterizeaz prin existena mai multorsuprafee aflate sub sarcin i n micare relativ unele fa de altele, n aceste condiiieste necesar pentru a diminua frecrile dintre suprafee.

Deci, s se introduc ntre acestea un fluid care s adere la suprafee, s fie vscos ca prinpresiunea intern care ia natere s menin suprafeele la o anumit distan.Lubrifiantul prezent ntre suprafeele n micare relativ trebuie s ndeplineascurmtoarele funcii:

Funcia mecanic.Uleiul trebuie nainte de toate s ung asamblajul, adic s formeze ntre cele dousuprafee o pelicul de ulei pentru a evita contactul metal pe metal.

Funcia termic.Uleiul are ca rol secundar limitarea temperaturii n anumite organe care nu pot fi rcite

14


15/23

prin alte procedee.Uleiul trebuie s asigure funcionarea corect att a prilor calde ale motorului ct i aprilor reci; s asigure protecia mpotriva coroziunii datorate umiditii i acizilor careapar n urma arderii; s asigure evacuarea impuritilor.

Pe lng aceste funcii, uleiul prezent n ansamblul piston-segmeni-cmaa cilindruluindeplinete i rolul de element de etanare.Condiiile de lucru ale motorului cu ardere intern impun urmtoarele cerine uleiului dinsistemul de ungere: oncuozitate optim; variaie redus a viscozitii funcie detemperatur; stabilitate chimic ridicat; s mpiedice aglomerarea particulelor rezultaten urma arderii; s fie filtrabil; s posede o temperatur de congelare ct mai redus.

Ungerea suprafeelor diferitelor piese ale motorului este influenat n principal de rolullor funcional i de condiiile de lucru (sarcin i vitez).Dup modul cum uleiul este adusla suprafeele n frecare, ungerea se poate realiza sub presiune, prin stropire cu jet de ulei;prin cea de ulei sau mixt.

Motoarele pentru autovehicule utilizeaz ungerea mixt unde anumite componente(lagrele, bolul, tacheii hidraulici, etc.) se ung cu ulei sub presiune, altele (cilindrul,pistonul, camele, supapele, etc.) se ung prin cea de ulei sau prin stropire cu jet.

Dup locul unde este plasat uleiul de ungere sistemul de ungere poate fi cu "carter umed",n care caz uleiul se afl depozitat n baia plasat la partea inferioar a motorului sau cu"carter uscat" la care uleiul se afl depozitat ntr-un rezervor special plasat n afaramotorului.

IV. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATAREA SI

REPARAREA INSTALATIEI DE UNGEREIntretinerea instalatieiIntretinerea instalatiei se impune pentru prevenirea unor defectiuni ale motorului,

uneori provocate si de functionarea defectuoasa a instalatiei de ungere. De aceea,periodic se va inlocui uleiul, folosind calitatea corespunzatoare starii de uzare amotorului si se va curati sau schimba elemental filtrant. Starea de uzare se apreciaza dupaculoarea gazelo de esapare (sau din crater) care daca sunt albastre indica uzarea grupuluicilindru-piston-segmenti.

Operatiile principale de intretinut sunt:-Verificarea nivelului de ulei din baie si completarea cu ulei proaspat de aceiasi calitate,

zilnic;nivelul trebuie sa fie intre reperele maxim si minim.Nu se admite functionarea motorului cu ulei sub nivelul minim pentru ca poate adduce lavarii grave, si nici la nivelul maxim deoarece se ajunge la consum inutil de ulei sidepuneri de calamine in camera de ardere.

-Controlul etanseitati la baia de ulei, lagarele marginale de la arboreal cotit, busoane,filtru, capace, chiulasa si tacheti zilnic.

15


16/23

-ungerea lagarelor de la subansamblurilor cu ungere independenta (rulmenti,pompa apasi ventilator, lagare generator si demaror , ruptor-distribuitor) cu unsoare consistenta sauulei de calitate si la periodicitatea indicate.

DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE UNGERE

Defectele instalatie de ungere conduc la modificarea nivelului si a calitatilor uleiuluide ungere .

Scaderea nivelului de ulei din baie, sub nivelul minim, cauzata de lipsa de etansare ainbinarilor de la baie, filtru, busoane, de slabirea busonului de golire, necompletarea latimp a uleiului consumat (admisibil circa 80-100g la 100 km), spargerea baii de ulei;

depasirea vitezei normale a autovehiculului (duce la consum exagerat de ulei).Remedierea consta in completarea la timp a nivelului uleiului din baie, strangereabusonului, asigurarea etanseitati sau sudarea baii de ulei, deplasarea cu viteza moderata.

Micsorarea presiuni de ungere, ca urmare a diluari uleiului cu apa sau combustibil,modificarea calitati uleiului, dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune,scaderea de ulei sub minim, defectarea Pompeii de ulei.

Diluarea uleiului din baie cu apa formeaza o emulsie (spuma galbuie pe tija) careinrautateste ungerea. Este cauzata de spargerea garniture de chiulasa, a inelelor deetansare de la cilindri motorului, a spargeri tevilor de la racitorul de ulei , sau neetansarigarniturilor racitorului. Remedierea consta in inlocuirea uleiului si inlaturarea cauzei defectiuni.

Diluarea uleiului cu combustibil, ca urmare a perforari diafragmei pompi decombustibil porniri repetate a motorului la rece , amestecului carburant prea bogat,functionary motorului la regim termic inferior din lipsa termostatului.Urmarea esteinrautatita ungeri.

Se remediaza prin nlocuirea diafragmei, evitarea pornirilor repetate la rece, amesteccarburant normal ,folosirea regimului termic normal.

Modificarea calitati uleiului, este provocata de neschimbarea la timp a uleiului sau afiltrului, de utilizarea unui ulei de calitate inferioara, ceea ce micsoreaza periodicitateaschimbului de ulei, sau de uzarea excesiva a grupului cilindru-piston-segmenti.

Remedierea consta in respectarea periodicitati schimbari uleiului si filtrului ,decalitatea ceruta de uzina constructoare.

Dereglarea sau neetansarea supapei de suprapresiune se datoreste slabiri sau ruperiarcului, impuritatilor din ulei care impiedica asezarea supapei pe scaun.Se remediaza prin strangeream piulitei de reglare a supapei (sau inlocuirea arcului

rupt), schimbarea uleiului si filtrului la timp.Defectarea pompei de ulei, indeseobi ruperea dintilor pinionului de antrenare sau a

arborelui pompei este cauzata de inghetarea apei din ulei(cand este diluat cu apa),accelarari bruste si repetate imediat dupa pornirea motorului la rece, utilizarea unui uleiprea vascos.Acesta poate duce la griparea si chiar topirea lagarelor.Se observa prin

16


17/23

scaderea brusca a presiuni la manometru(dar trebuie controlat si traducatorul cu legaturileelectrice pentru indentificarea corecta a defectiunii.

Remedierea consta in inlocuirea rotilor dintate sau a arborelui defect al pompei deulei, in atelier autovehiculul fiind remorcat.

REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE

Dintre subansamblurile instalatiei se uzeaza:pompa de ulei, baia de ulei, filtrele,radiatorul de ulei, manometrul si traducatorul de ulei.Pompa de ulei, dupa demontare, se curata si se spala in solvent, apoi se sterg partile

componente, dupa care se supune constatari, putand prezenta unele defectiuni ca:Uzarea corpului (suprafata camerei pinioanelor) si orificiilor de centrare, fisuri ale

flanselor de prindere.Daca suprafata camaerei pinionului are o distanta prea mare fata derotile dintate (peste 0,12-0,22 mm), se rebuteaza orificiile uzate si flansa fisurata seincarca cu sudura si se prelucreaza.

Uzarea capacelor (suprafata frontala si de inbinare), bucsei axului, filetelor saudeformarea..Se procedeaza astfel:

-suprafata frontala uzata se remediaza prin frezare plana (abatere admisa 0,05 mm).

-bucsa uzata se inlocuieste, iar locasul supapei se alezeaza la treapta de reparatie(inlocuind supapa).-capacul deformat se rctifica plan (abatere 0,05 mm).

Uzarea pinionilor (in inaltime); se inlatura prin cromare dura sau se inlocuiescpinioanele.

Canalului de pana al arborelui;se incarca canalul cu sudura si se frezeaza altul decalala 90`.

Dupa reparare, pompa se reasambleaza si se supune probei de presiune pe un stand,sau direct pe motor (montandu-se un manometru de control in locultraductorului).Presiunea trebuie sa fie la turatie de ralanti 3,5-4,5 bar si de 7-8 bar laturatie nominala a motorului.

Baia de ulei poate prezenta defecte ca:-deformarea suprafetei de etansare sau a celei pentru buson;se indreapta (cele turnate se

frezeaza pe o adancime de 0,5 mm), apoi se verifica planeitatea(admisa de 0,3mm la o100mm lungime);

-fisuri, crapaturi;se sudeaza si se rectifica plan;-uzarea filetelor;se incarca cu sudura si se refileteaza la cota normala .

Filtrele de ulei prezinta defectiuni numai la suporturi, care se inlatura astfel:

17


18/23

-suprafata de etansare cu elemental filtrant deformata se rectifica prin ferezare, pe oadancime de maximum 0,5mm;

-filetul uzat se incarca cu sudura si se refileteaza la cota normala ;-fisurile sau crapaturile mici se incarca cu sudura sau cleiuri speciale si se rectifica plan,

inclusive la corpul si clopotul filtrului centrifugal;

-tija uzata se refileteaza, dupa incarcare prin sudare;-arcurile decalibrate sau rupte se inlocuiesc ;-bucsa de la axul filtrului centrifugal uzata se inlocuieste .

Radiatorul de ulei poate sa prezinte defectiunile:-fisurarea sau spargerea tevilor de circulatie a apei sau uleiului ; se redirectioneaza prin

lipirea cu aliaje moi ;-deterioararea suprafetelor dembinare ; suprafetele deteriorate se rectifica plan , iar

garniturile de etansare se nloocuiesc ;-decalibrarea sau ruperea arcului supapei (d 2156 hmn 8);aceste defecte impun

inlocuirea lui .Dupa reparare , se impune proba de etansare , urmarind ca apa de racire sa nu

patrunda in circuitul uleiului .Manomentrul de ulei si traductorul defecte se inlocuiesc .

V. Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea sirepararea autovehiculelor

Organizarea locului de munca

-intretinerea si repararea autovehiculelor se va face in hale si incaperi amena-jate ,dotatecu utilaje ,instalatii si dispozitive adecvate-executarea unor lucrari de demontare,intretinere sau reparare a autovehicu-lelor esteadmisa si in spatii amenajate inafara halelor si atelierelor de intreti-nere denumiteplatforme tehnologice . Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajatecorespunzator ,iar atunci cand este necesar vor fi im-prejmuite-caile de acces din hale ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi intreti-nute in starebuna si vor fi prevazute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate-incalzirea halelor si incaperilor de lucru va fi asigurata in perioada anotim-pului rece infunctie de temperatura exterioara si in limitele stabilite de Normele generale de protectiamuncii

-in halele de intretinere si reparare a autovehiculelor ,canalele de revizie vor fi intretinutein stare curata ,asigurandu-se scurgerea apei ,a uleiurilor si a combustibililor-nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor in interiorul halelor decat daca existainstalatii de exhaustare,in stare de functionare-instalatiile de ventilatie generala si locala din halele si incaperile destinate lucrarilor deintretinere si reparare a autovehiculelor vor fi in buna stare, urmarindu-se in permanentafunctionarea lor la parametrii proiectati

18


19/23

-persoanele fizice sau juridice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatareprivind instalatiile de ventilatie, precizand programul de function-nare al acestora precumsi obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificarile periodice-utilajele din hala si ateliere vor fi bine fixate, legate la pamant, dotate cu dispozitivele deprotectie in buna stare

-la demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele se vor folosi mijloacemecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat seva face cu dispozitive speciale, omologate, care sa asigure prinderea corecta si echilibrataa subansamblelor-dispozitivele de suspendare a autovehiculelor trebuie sa aiba stabilitate si rezistenatcorespunzatoare-in halele de reparatii in care se executa si lucrari de sudura la autovehicule, se va stabililocul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudura oxiacetilenica, atransformatoarelor de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite intimpul sudurii electrice-petele de ulei si combustibil de pe pardoselele halelor vor fi acoperite cu nisip, dupa care

vor fi luate masuri de curatare si evacuare a materialului rezultat in locuri care nuprezinta pericol de incendiu-carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau amainilor vor fi depuse in cutii metalice cu capac si evacuate in locuri stabilite in acestscop pentru a fi arse sau ingropate-lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de lucru corespunzatorlucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare-sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespunza-toare si lainaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi curatate si inchise in dulapuri.Ascutirea sculelor de taiat se va face de catre un lucra-tor instruit special in acest scop-este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei

in vederea maririi cuplului-autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale vor fi asigurate impotriva deplasarilornecomandate cu pene sau cale special confectionate in cazul in care nu se executa lucrarila motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frana deajutor si cuplarea intr-o treapta de viteza)Repararea autovehiculelor-autovehiculele trebuie sa fie introduse in hala cu motorul in functiune, avand in rezervoro cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesara deplasariiautonome de la un punct de lucru la altul-canalul de revizie trebuie mentinut in stare curata, asigurandu-se scurgerea apei,uleiurilor si combustibililor. Introducerea autovehiculelor se va face cu maxim 5 km/h,dirijate din fata de catre conducatorul locului de munca-standul unde se face verificarea bunei functionari a sistemului de rulare si a motoruluitrebuie sa aiba montat grilajul de protectie-la diagnosticarea motorului in timpul functionarii se va avea in vedere sa se eviteasezarea lucratorului in dreptul paletelor ventilatorului si sa se asigure evacuarea gazelorarse folosindu-se in acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie

19


20/23

-demontarea partilor componente ale instalatiei electrice se va face numai dupadecuplarea bateriei-demontarea subansamblelor de sub cadru sau caroserie se va executa numai cuautovehiculul asezat pe capre metalice prevazuta in partea superioara cu pene de lemnastfel incat sa asigure stabilitatea autovehiculului

-se interzice desfundarea conductelor de benzina sau motorina prin suflarea cu gura-spalarea si degresarea pieselor mici se va face numai cu detergenti in cuve speciale,amplasate in locuri corespunzatoare-pentru lucrarile absolute necesare sub autovehicul, cand inaltimea de suspendare nupermite o pozitie de lucru in picioare, lucratorii vor folosi paturi rulante adiacente-se interzice incercarea franelor cu autovehiculul in mers, in hale si ateliere.Probafranelor se va face numai la standul de incercat sau in locuri special amenajate-se interzice scoaterea din hala a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control alsistemelor de siguranta rutiera(directie,frana,semnalizare luminoa-sa)-la montarea si demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale-se interzice folosirea aparatelor de sudura la locurile de montare a auto-vehiculelor atata

timp cat acestea sunt in lucru-inainte de pornirea motorului, pentru verificarea finala, teava de esapament aautovehiculului va fi conectata la instalatia de evacuare a gazelor de esapament-in locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sa se afiseze la loc vizibil tabelul cupresiunile admise pe tipuri de automobile, precum si intructiunile specifice de protectiamuncii-iluminatul natural si artificial se va realiza astfel incat sa se asigure o buna vizibilitate lalocul de munca-corpurile de iluminat trebuie sa fie curatate periodic. De asemenea se vor face masuratoriperiodice asupra iluminarii, precum si verificarea instalatiilor de iluminatProtectia impotriva incendiilor si exploziilor

-in incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu focdeschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scantei, lovirea a doua sculeferoase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice-este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor straine-este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se vor amenajalocuri speciale pentru fumat-este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cuuleiuri, a vaselor cu acizi,vopsele, diluanti etc. in interiorul halelor sau atelierelor cuexceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

20


21/23

VI. Bibliografie1. OFER MECANIC AUTO- Gheorghe Frila ; M. V. Popa

2. INSTALAII I ECHIPAMENTE AUTO Mariana Frila ; Elena Antonescu3. CUNOATEREA, NTREINEREA I REPARAREAAUTOMOBILULUI

Gheorghe Fril ; Sterian S

21


22/23

VII. CUPRINS

I Argumentul pag 3I Rolul instalaiei de ungere pag 4II .Uleiuri pag 5III Parile componente si funcionarea instalaiei de ungere pag 6IV. INTRETINEREA, DEFECTELE IN EXPLOATAREA SI

REPARAREA INSTALATIEI DE UNGERE pag 14V. Norme specifice de securitatea muncii pentru intretinerea si repararea

autovehiculelor pag 17VI. Bibliografie pag 20

22


23/23

mitran rep s ungere

Documents