Munca are un sens si un continut. Ea este facuta pentru ceva sensul, ratiunea, sau scopul ei. Ca activitate umana ea are o serie de caracteristici particulare semnificative pentru cel care o face continutul ei.

Munca este activitatea umana care produce tot ceea ce este necesar vietii. Aproape ca nu exista o necesitate umana care sa nu fie satisfacuta ca rezultat al muncii. Ea produce bunuri si servicii facand astfel posibila viata oamenilor.

Sensul muncii este deci satisfacerea necesitatilor umane. El nu este individual, ci social.

Nimeni nu vrea sa reduca sensul vietii la munca utila sociala. Sensul vietii umane este mult mai larg, acela de a fi om in plenitudinea manifestarilor sale.

Pana nu demult teza caracterului inevitabil neplacut al muncii era acceptata aproape in mod unanim. Ea funda un principiu strategic de organizare a muncii, cu cat va creste productivitatea muncii, cu att satisfacia muncii va scadea.In ultimele decenii, modul de gndire in aceasta privina s-a schimbat, astfel tezei divergentei i se opune tot mai mult teza convergentei intre productivitate si satisfacia muncii

Satisfactia muncii este unul dintre factorii eficientei generale a muncii. Din perspectiva psihosociologica, satisfactia muncii apare ca rezultat al diferentei dintre ceea ce indivizii obtin ca recompensa a muncii si ceea ce estimeaza ei ca ar trebui sa obtina. Satisfactia muncii a fost exprimata astfel: Sm = (Or - Eo)/ Orunde, Or = ceea ce indivizii obtin real in munca (retributie, status, etc); Eo = ceea ce indivizii estimeaza ca ar trebui sa obtina. Daca Or = Eo rezulta stare de satisfactie deplina; Or < Eo se instaleaza o stare de insatisfactie, care este cu atat mai puternica, cu cat diferenta este mai mare; Or > Eo rezulta un sentiment de disconfort, culpabilitate.

Fatete ale satisfactieiSatisfactia economica produsa de stimuli financiari si importanta pentru intrarea, ramanerea in profesiune sau parasirea ei. Ea confera sentimentul securitatii, satisfacand nevoia de stima, de putere, de prestigiu si de pozitie sociala. Satisfactia legata de munca, de continutul acesteia si de particularitatile sale de desfasurare. Munca in sine are o serie de caracteristici relevante pentru satisfactia umana, incluzand aici conditiile muncii, dotarea tehnica si continutul efectiv al muncii. Satisfactia psihosociala, care deriva din faptul ca in procesul muncii omul se raporteaza nu numai la activitatea sa, ci si la semenii sai, la colegi, la grupul din care face parte, la partenerii de munca. Atmosfera de grup favorabila, relatiile pozitive intre membrii grupului si intre acestia si conducere reprezinta factori determinanti ai satisfactiei.

Surse ale satisfactieiFacilitatiDepartarea intreprinderii de locuinta si mijloacele (timpul necesar deplasarii)Orarul de lucruFacilitati sociale (cresa, gradinita, cantina, locuinte, excursii, bilete concedii, club)Facilitati economiceFacilitatile socioprofesionale (promovare, dobandirea unei calificari)

B. Conditii fizice elementare ale muncii1. Periculozitatea muncii (riscul accidentelor, noxe)2. Caracteristici fizice ale locului de munca (curatenie, ordine, luminozitate, zgomot, aspecte estetice)

C. Continutul munciiVarietate/monotonieCalificare ceruta (capacitati profesionale ridicate)Rutina/inovatie (munca inventiva este mai satisfacatoare)Conducere/executie (o munca de simpla conducere este mai insatisfacatoare decat o munca de conducere)Corespunde/nu corespunde (cu propriile talente si aptitudini)

D. Relatiile umane in munca1. Relatiile cu colegii (nevoia de contacte umane, de suport afectiv, de respect si consideratie, sprijin, atunci cand este necesar)2. Relatiile cu seful ierarhic (stilul de conducere al sefului reprezinta unul dintre factorii determinanti ai satisfactiei muncii)E. Cadrul organizational al munciiMunca este afectata in mod direct si de cadrul general al intreprinderii conducerea intreprinderii conducere, realtii dintre sectii, ateliere, servicii, ateliere, aprovizionare, ciculatia informatiilor etc.

EFECTE ALE SATISFACTIEIFactorii de igiena, extrinseci muncii, sunt aproximativ echivalentul nevoilor de rang inferior din ierarhia lui Maslow. Actiunea acestor factori previne insatisfactia dar nu conduce la satisfactie. Numai factorii care aduc satisfactie motiveaza indivizii in munca, acestia fiind, aproximativ, echivalenti nevoilor de rang superior ale lui Maslow. Conform teoriei lui Herzberg, un individ este motivat cu adevarat de un continut interesant, incitant, al muncii postului sau, salariatii de astazi percepand ca fiind normale conditiile sigure de munca si un salariu corect. Angajatii din ziua de astazi sunt motivati de nevoile de rang superior, respectiv cele de stima si autorealizare.

Teoria bifactoriala a lui Herzberg(two-factor theory, motivation-hygiene theory)Psiholog al anilor 60, construieste, pe baza cercetarilor efectuate in diferite organizatii, o paradigma bidimensionala a factorilor care influenteaza atitudinea angajatilor fata de munca.

Factori igienici Factori motivatori

Conceptia traditionala (a) si cea a lui Herzberg (b) despre satisfactia si insatisfactia la locul de muncaInsatisfactie Satisfactiea.InsatisfactieLipsa insatisfactiei Lipsa satisfactieiSatisfactieFactori igieniciPolitica companieiSupervizare tehnicaSalariuRelatii interpersonaleConditii de muncaFactori motivatoriRealizareRecunoastereMunca propriu-zisaResponsabilitateAvansareb.

Potrivirea persoana-organizatieJob-fitSe refera la gradul in care candidatul aproximeaza personalitatea modala a organizatiei si profilul valoric al acesteia.Indivizii care nu se potrivesc cu profilul modal al organizatiei nu pot genera beneficii si nu pot contribui la o mai mare eficienta a acesteiaNepotrivirea genereaza insatisfactie individului

J