Recuperarea in Scolioza in C

Download Recuperarea in Scolioza in C

Post on 28-Dec-2015

369 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Scolioza

TRANSCRIPT

<p> MINISTERUL EDUCAIEI NAIONALE</p> <p>COALA POSTLICEAL SANITARCENTRUL DE STUDII EUROPEAN PIATRA NEAM</p> <p>PROIECT</p> <p>EXAMENUL DE ABSOLVIRE A COLII POSTLICEALE SANITARE Calificarea profesional:asistent medical Balneofiziokinetoterapie i recuperare</p> <p> Coordonator, Candidat, Prof. Ciudin-Andreia Zelinca Renata-Elena</p> <p>Promoia 2014</p> <p>TEMA PROIECTULUI PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE</p> <p>RECUPERAREA IN SCOLIOZA IN C</p> <p>Cuprins:1.Argumentpag. 42.Capitolul I: Notiuni de anatomie si biomecanica ale coloanei vertebrale 1.1. Articulatiilepag. 91.2. Segmentul motorpag. 91.3. Vascularizarea maduvei spinariipag. 81.4. Muschii coloanei vertebralepag. 101.5. Curburile coloanei vertebralepag. 111.6. Tipurile de tinutapag. 133.Capitolul II: Scolioza2.1. Scoliozele Functionalepag.172.2. Scoliozele structurale sau osoasepag.182.3.Etiopatogeniepag.202.4. Evolutie si Prognosticpag.212.5. Scolioza in Cpag.214.Capitolul III: Tratament3.1. Kinetoterapiapag.333.2. Mijloace si metode folositepag.353.3. Gimnastica medicalapag.403.4. Terapia Ocupationalapag.41Capitolul IV: Studiu de caz-Studiu de caz nr.1pag.43-Studiu de caz nr.2pag.45-Studiu de caz nr.3pag.48</p> <p>5.Bibliografie:pag.50Motivarea alegerii temei</p> <p>Tema aleasa de mine se numeste Recuperarea in scolioza in C.Am ales aceasta tema deoarece multe persoane,in special copii sufera de aceasta deformare cauzata de malformaii congenitale,anumite boli degenerative,traumatisme ale coloanei vertebrale dar mai ales cauzata de postura incorect adoptat n copilrie.Deoarece nu toata lumea este familiara cu aceste deformatii,cum ar fi scolioza,cifoza sau cifoscolioza multi parinti nu dau importanta copiilor cu aceste deviatii,nestiind ca in timp pot fi afectate i celelalte organe interne,determinnd durere i alte complicaii medicale.Coloana vertebral reprezint componenta cea mai important a aparatului locomotor ct si a scheletului osos.Ea este punctul de ancorare pentru celelalte componente ale corpului uman, reprezintand elementul esenial de meninere,ce dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulaiile intervertebrale;Din aceasta cauza trebuie sa prevenim si sa tratam orice deformare a acesteia.Desi nu pare a fi o boala foarte grava ea afecteaza viata individului destul de mult,iar alegandu-mi aceasta tema am incercat sa gasesc cele mai bune metode de recuperare ale coloanei vertebrale,prin care s stopm evoluia deficienelor acesteia.</p> <p>Capitolul 1.Notiuni de anatomie si biomecanica ale coloanei vertebraleSegment complex, de o mare importanta functionala, coloana vertebrala este alcatuita din 33 sau 34 de segmente osoase (vertebre), 344 de suprafete articulare, 23 de discuri intervertebrale si 365 de ligamente cu 730 de puncte de insertie. Asupra coloanei vertebrale actioneaza nu mai putin de 730 de muschi cu actiune directa. La toate acestea trebuind adaugate formatiunile nervoase (somatice si vegetative), vasculare, etc.Segmentele osoase care alcatuiesc coloana vertebrala se numesc vertebre. Vertebrele au o parte anterioara numita corp si o parte posterioara numita arc. Aceste doua parti inchid intre ele canalul vertebral.Corpul vertebral este partea cea mai voluminoasa si are forma unui cilindru scurt, care prezinta doua fete (superioara si inferioara) si o circumferinta.Arcul vertebral are o forma neregulata. Posterior si median prezinta o apofiza spinoasa, lateral doua apofize transverse si deasupra si dedesubt cate doua apofize articulare (in total patru apofize articulare dispuse vertical). Intre apofiza spinoasa si apofizele articulare se gasesc lamele vertebrale. Portiunile care leaga arcul vertebral de corpul vertebral se numesc pediculi.Coloana vertebrala se imparte in patru regiuni, fiecare din ele fiind alcatuita, in mod normal, dintr-un numar fix de vertebre:- regiunea cervicala: 7 vertebre;- regiunea dorsala: 12 vertebre;- regiunea lombara: 5 vertebre;- regiunea sacrococcigiana: 9 10 vertebre;</p> <p>Vertebrele din fiecare regiune au caracteristici morfofunctionale legate de indeplinirea celor doua functii importante ale coloanei vertebrale umane: functia de a suporta greutatea capului, trunchiului si a membrelor superioare si functia de a asigura o mobilitate suficienta.Suprafetele de sprijin ale corpurilor vertebrale cresc de la o vertebra la alta, forma lor fiind determinata de solicitarile dinamice, in regiunea cervicala si in cea lombara, diametrul transversal al corpurilor vertebrale este proportional mai mare decat cel anteroposterior, ceea ce explica posibilitatile mai mari ale acestor regiuni de a realiza miscarile de flexie si extensie.Fiecare vertebra prezinta si diferentieri morfofunctionale, rezultate in urma mecanismelor de adaptare la solicitarile staticii si dinamicii bipede.1.1. ArticulatiileIntre vertebre se realizeaza o serie de linii articulare, care se clasifica in :Articulatiile corpurilor vertebrale Suprafetele articulare ale acestora sunt date de fetele inferioare si superioare (usor concave). Intre aceste suprafete osoase se gasesc discurile intervertebrale. Acestea sunt formatiuni fibrocartilaginoase, constituite dintr-o portiune periferica fibroasa inelul fibros si una centrala nucleul pulpos. Nucleul pulpos nu are o pozitie fixa, el mobilizandu-se in cursul miscarilor. Deplasarile acestuia sunt posibile, deoarece este deformabil elastic si expansibil, aceste calitati fiind legate de continutul de apa. Nucleul se afla astfel intr-o permanenta presiune si este usor de inteles de ce orice defect al inelului fibros care-l inconjoara permite hernierea lui. Limita inferioara a discurilor este alcatuita din lamele cartilaginoase, care protejeaza nucleul pulpos de presiunile excesive. In ceea ce priveste vascularizatia, la individul adult prezenta vaselor de sange se intalneste numai in conditii patologice. Nutritia cartilajului se face prin imbibitie prin lamele terminale ale suprafetelor articulare vertebrale. Usor de inteles deci de ce in conditiile unor solicitari permanente ale articulatiilor intervertebrale discul nu are posibilitatea unei nutritii corespunzatoare facilitandu-se astfel degenerescenta precoce a acestuia, (prin diminuarea sau chiar pierderea proprietatilor fizico-chimice ale acestuia). Cand discul este incarcat, diminueaza in dimensiune si se lateste.Trebuie remarcat faptul ca nucleul pulpos are o mare forta de imbibitie, marindu-si volumul in repaus, putand da (prin insumarea maririi volumului tuturor discurilor) o alungire de pana la 3 cm. a coloanei vertebrale la subiectul tanar, sanatos. Nucleul pulpos nu este inervat. Inelul fibros este inervat de ramurile nervoase provenite din nervii sinuvertebrali care inerveaza si ligamentul vertebral comun posterior (aceasta explica si caracterul durerii din hernia sau tasarea discului intervertebral).Rolul discurilor intervertebrale este multiplu:a) contribuie, prin rezistenta lor, la mentinerea curburilor coloanei;b) favorizeaza, prin elasticitatea lor, revenirea la starea de echilibru dupa terminarea miscarii;c) transmit greutatea corpului in toate directiile diferitelor segmente ale coloanei vertebrale;d) amortizeza socurile sau presiunile la care este supus fiecare segment in mod special in cursul miscarilor sau eforturilor.</p> <p>In consecinta menajarea discurilor intervertebrale fata de solicitarile inerente reprezinta o obligativitate fata de insusi corpul nostru si trebuie urmarita pana si in cursul luarii celor mai banale pozitii, cum ar fi, de exemplu, statul pe scaun. Cand speteaza este inclinata inapoi lordoza lombara normala dispare, articulatia coxofemurala se extinde si solicitarea discurilor intervertebrale este mai importanta. In mod corect se sta astfel incat lordoza lombara sa se mentina, ceea ce atrage o mai buna echilibrare a coloanei vertebrale.Tehnica unui exercitiu fizic este cu atat mai corecta, cu cat respecta mai mult legile biomecanice de protectie impotriva solicitarilor discurilor intervertebrale.Articulatiile lamelor vertebrale Intre lamele vertebrale nu exista propriu zis articulatii. Totusi, ele sunt unite prin ligamente speciale denumite ligamente galbene, alcatuite din fascicule de fibre elastice, care prin structura lor permit apropierea si indepartarea lamelor vertebrale una fata de alta.Articulatiile apofizelor spinoase Ca si lamele vertebrale apofizele spinoase sunt unite intre ele prin doua feluri de ligamente: ligamentele interspinoase si ligamentul supraspinos. Primele se gasesc intre doua apofize spinoase iar ultimul este un cordon ce se intinde pe tot lungul coloanei vertebrale. In regiunea cervicala, ligamentul supraspinos este deosebit de bine dezvoltat si prin extremitatea lui proximala se insera pe protuberanta occipitala externa; el este denumit ligamentul cervical posterior si are rolul sa mentina pasiv capul si gatul pentru a nu se flecta inainte.Articulatiile apofizelor transverse Apofizele transverse sunt unite prin ligamente intertransverse.Articulatiile apofizelor articulare sunt plane si permit numai simpla alunecare a suprafetelor articulare una peste alta.Articulatia occipitoatlantoida este o diartroza bicondiliana. Suprafetele articulare ale occipitalului sunt reprezentate de cei doi condili occipitali, care privesc in jos si inainte si in afara si au o forma convexa in toate sensurile.Suprafetele articulare ale atlasului sunt reprezentate de cele doua cavitati glenoide, ce privesc in sus, inainte si inauntru si au o forma concava in toate sensurile. Toate aceste patru suprafete articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin. Suprafetele articulare sunt unite intre ele printr-o capsula subtire, intarita de doua ligamente, unul anterior si altul posterior.Aparatul ligamentar principal al coloanei vertebrale este alcatuit din doua ligamente (ligamentul vertebral comun posterior si ligamentul vertebral comun anterior), care formeaza doua benzi ce se intind pe toata lungimea coloanei vertebrale.1.2. Segmentul motorLa baza mobilitatii coloanei vertebrale se afla segmentul motor, alcatuit din discul intervertebral si ligamentele acestuia, gaurile de conjugare, articulatiile interapofizare si apofizele spinoase cu ligamentele lor.Segmentul motor poate fi impartit intr-un stalp anterior si unul posterior. Stalpul anterior este mai putin mobil, mai solid, prezinta relativ rare insertii musculare si constituie elementul principal de sustinere mecanica pasiva a coloanei vertebrale. Stalpul posterior prezinta numeroase insertii musculare si reprezinta elementul principal motor al coloanei vertebrale.1.3. Vascularizarea maduvei spinariiIrigatia maduvei spinarii se realizeaza de o maniera cu totul aparte si cunoasterea ei este indispensabila cunoasterii sindroamelor ischemice (de deficit sau lipsa a circulatiei sanguine), cu deficitele lor neurologice grave care pot sa survina in urma diverselor afectiuni. Maduva cervicala este irigata de mai multe artere importante, care provin din arterele spinale anterioare si posterioare (ramuri ale arterei vertebrale si ale arterei cerebeloase posterioare). Maduva lombara este irigata de artere care provin din arterele sacrate laterale, iar maduva dorsala este irigata de arterele cervicale si lombare. Zona vasculara cea mai critica se gaseste la nivelul D 4, la limita celor doua teritorii vasculare.</p> <p>1.4. Muschii coloanei vertebrale</p> <p>Miscarile coloanei vertebrale sunt produse de un mare numar de muschi, care se insera fie pe coloana, fie la distanta de ea, cum sunt unii muschi ai gatului si muschii abdominali.Muschii gatului: muschiul sternocleidomastoidian; m. scaleni; m. drept anterior al capului; micul drept anterior al capului; lungul gatului; (pielosul gatului; splenius al gatului si al capului; fasciculul superior al m. trapez)Muschii abdomenului: marele drept al abdomenului; marele oblic al abdomenului; micul oblic al abdomenului; transversul abdomenului; muschii lomboiliaci (patratul lombelor, psoasul iliac).Muschii posteriori ai trunchiului: muschiul trapez; m. marele dorsal; romboidul; unghiularul; micul dintat posterosuperior; micul dintat posteroinferior; muschii cefei (splenius, marele complex, micul complex, transversul gatului, marele si micul drept posterior ai gatului, marele si micul oblic posterior ai gatului); muschii spinali, se gasesc in santurile vertebrale formate din apofizele spinoase si coaste (m. sacrospinali, paravertebrali) sunt in numar de trei: iliocostalul, lungul dorsal si spinotransversalul; m. intertransversali si muschii interspinosi.</p> <p>1.5. CURBURILE COLOANEI VERTEBRALEIn ortostatism si in repaus coloana vertebrala are o directie verticala si o forma usor sinuoasa mai ales in plan sagital. Curburile atenueaza socurile si favorizeaza mentinerea echilibrului coloanei pe bazin, usurand deci eforturile centurii musculare a coloanei.Aceasta atitudine si aceasta forma se mentin datorita jocului tonicitatii musculare, elasticitatii ligamentelor si discurilor, precum si datorita imbinarii anatomice a celor 24 de segmente osoase din care este compusa coloana vertebrala, segmente care isi adapteaza unul altuia diferitele suprafete articulare.Atitudinea coloanei vertebrale depinde de varsta, sex, profesiune, stare de oboseala, stare psihica, stare de sanatate, etc.Pentru pastrarea echilibrului in statiune bipeda se instaleaza, la inceputul celui de al doilea an de viata, curbura lombara cu convexitatea inainte (lordoza compensatorie).Echilibrul intrinsec. La adult, in statiune verticala, linia gravitatiei trece prin tragus, deci inaintea articulatiei atlantooccipitale, prin partea anterioara a umarului, usor posterior fata de o linie care ar uni cele doua capete femurale, prin mijlocul fetei externe a marelui trohanter, anterior axului transversal al articulatiei genunchiului si putin posterior celui tibiotarsian.Datorita curburilor coloanei, proiectia centrilor de greutate ai diferitelor segmente nu se gaseste pe linia proiectiei centrului general de greutate al corpului. De aceea, actiunea gravitatiei determina de la o vertebra la alta, solicitari rotationale, care tind sa accentueze curburile si care trebuie neutralizate, deoarece altfel coloana s-ar prabusi.Elementele care se opun solicitarilor rotationale sunt ligamentele. La coloana dorsala proiectia centrului de greutate trece anterior coloanei. Aceasta s-ar prabusi inainte daca nu ar interveni forta ligamentului vertebral comun posterior, a ligamentelor interspinoase si a ligamentelor galbene. Situatia este inversa la coloana lombara si cervicala; proiectia centrului de greutate trece posterior coloanei, iar fortele care se opun prabusirii sunt reprezentate de rezistenta ligamentului vertebral comun anterior. Ligamentele vertebrale au deci rolul de a absorbi o buna parte din solicitari.Alte elemente care au rolul de a absorbi solicitarile sunt discurile intervertebrale. Ele nu stau in tensiune ca ligamentele, ci sub presiune. Intre aceste doua categorii de elemente...</p>