Protetica Mobilizabila Grile Licenta 20115

1534. *Solidarizarea dinilor stlpi n tratamentul preprotetic al edentaiei pariale se indic n urmtoarele cazuri: A. Dinti compromisi parodontal, care se vor mobiliza prin solidarizarea de dinii sntosi. B. Dini cu rezecie apical. C. Dini cu rdcini scurte, numai dac prezint o implantare deficitar. D. Dinii izolai, numai dac prezint mobilitate. E. La mandibul, cnd n edentaia terminal pintenul ocluzal se plaseaz, din diferite motive n foseta mezial. (7 ,pag. 101) B

1535. *Succesiunea corect a etapelor de tratament preprotetic este: A. Tratamentul ortodontic, parodontal, chirurgical, odontal, echilibrare ocluzal, implante transfixiante, protezare provizorie. B. Tratamentul chirurgical, implante transfixiante, tratament odontal, tratament ortodontic, tratament parodontal, tratament de echilibrare ocluzal, protezare provizorie. C. Tratamentul chirurgical, parodontal, echilibrare ocluzal, ortodontic, odontal, implante transfixiante, protezare provizorie. D. Tratamentul de echilibrare ocluzal, ortodontic, parodontal, odontal, implante transfixiante, chirurgical, protezare provizorie E. Ordinea va fi aleatorie, n funcie de preferinele medicului. (7 ,pag. 87, 88, 89 ) C

1536.* Zonele protetice negative la maxilar sunt reprezentate de: A. Parodoniul marginal, necesitnd o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. B. Papila incisiv, necesitnd o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. C. Torusul palatin de dimensiuni medii, necesitnd o foliere de aproximativ 0,5-1 mm. D. Rugile palatine, necesitnd foliere de 0,5-1 mm. E. Rafeul median maxilar, necesitnd o foliere de 0,5-1mm (7 ,pag.113) C

1537.* Solidarizarea dinilor stlpi se indic n urmtoarele cazuri, cu excepia: A. dinti stlpi izolai cu mobilitate B. dinti stlpi izolai fr mobilitate C. cnd raportul coroan-rdcin este n favoarea coroanei D. cnd raportul coroan-rdcin este n favoarea rdcinii E. rdcini scurte, chiar dac dinii au implantare bun. (7 ,pag. 101) C

1538.* Zonele protetice pozitive la maxilar sunt reprezentate de: A. papila incisiv B. rugile palatine C. crestele alveolare D. tuberculii piriformi E. rafeul median. (7 ,pag. 111) C

1539.* Atitudinea fa de bresele suplimentare care complic diferite clase de edentaii este urmtoarea: A. confecionarea unei proteze acrilice cu mai multe sei; B. extracia dinilor restani si realizarea unei proteze acrilice totale; C. realizarea unei proteze scheletate cu mai multe sei; D. nchiderea breselor suplimentare cu puni si apoi realizarea unei proteze scheletate; E. n aceasta situaie clinic nu se poate realiza o proteza scheletat. (7 ,pag. 105) D

1540.* n cazul unei edentaii de cl. a II-a complicat cu o bresa lateral atitudinea terapeutic va fi urmtoarea: A. nchiderea bresei laterale cu o punte si apoi realizarea unei proteze scheletate; B. se contraindic realizarea de o proteza scheletat cu dou sei; C. dac lipsesc doar molarii, cel mai frecvent se indic realizare unei puni care s nchid bresa lateral si a unei puni cu o extensie distal de pe premolarii limitanti edentatiei terminale; D. cel mai indicat este sa se realizeze o proteza sceletata cu doua sei; E. se indica extractia dintilor distali de bresa laterala si trannsformarea edentatiei de cl. a II-a n edentatie de cl. I-a, care se va rezolva ulterior printr-o protezare scheletata. (7 ,pag. 107) D

1541.* Parodontiul marginal trebuie sa fie ocolit de proteza la o distanta de: A. 3 mm; B. 4 mm; C. 5 mm; D. 6 mm; E. 7 mm. (7,pag. 113) C

1542.* Pintenii supracingulari sunt indicati a fi realizati mai ales pe: A. caninii inferiori; B. incisivii centrali superiori; C. incisivii centrali inferiori; D. caninii superiori; E. incisivii laterali superiori. (7 ,pag. 96) D

1543.* Tratamentul edentatiei partiale cu ajutorul protezelor mobilizabile cuprinde: A. Tratament preprotetic B. Tratament proprotetic C. Tratament protetic propriu-zis D. Tratament nespecific si specific E. Toate(7 ,pag. 87) E

1544. Cate crosete sunt necesare pentru ancorarea unei proteze: A. depinde de numarul dintilor stalpi care limiteaza bresa B. un croset n edentatiile clasa I si II Kennedy fara brese suplimentare C. doua crosete n edentatiile subtotale cu doi dinti restanti D. doua crosete n edentatiile clasa IV Kennedy redusa tratata cu proteze scheletate E. trei crosete n edentatiile clasa III Kennedy complicate cu o bresa laterala (7,pag. 116) A,C,D

1545. n cazul modificarii dimensiunii verticale se impun urmatoarele: A. indepartarea obligatorie a lucrarilor protetice n cazul unei DVO micsorate B. refacerea lucrarilor protetice n cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 2 mm C. refacerea lucrarilor protetice n cazul unei DVO corecte sau marite, dar nu mai mult de 1 mm D. redimensionarea DVO este necesara n cazul DVO micorat cand pacientul o solicita E. orice redimensionare DVO trebuie tatonata prin proteze provizorii (7 ,pag. 81) C,D,E

1546. Pentru proteza scheletata pentru acoperirea dintilor stalpi se pot utiliza urmatoarele tipuri de microproteze: A. coroane turnate B. coroane mixte mai ales metalo-acrilice C. coroane mixte mai ales metalo-ceramice D. dispozitive radiculare E. coroane de substitutie (7 ,pag. 93) A,C,D,E

1547. Tratamentul de echilibrare ocluzala va avea n vedere: A. slefuiri la nivelul cuspizilor B. inlaturarea factorilor de iritatie locala si mecanica C. depistarea si inlaturarea contactelor premature si interferentelor D. redimensionarea DVO (7 ,daca este cazul) prin proteze provizorii E. realizarea unui plan de ocluzie corect (7 ,pag. 80-81)A,C,D,E

1548. Tratamentul preprotetic prezinta urmatoarele caracteristici: A. este numit si tratament specific B. se instituie dupa examinarea modelelor documentare C. are rolul asanarii cavitatii bucale D. cuprinde si realizarea tratamentului parodontal E. include refacerea dimensiunii verticale de ocluzie daca aceasta se impune (7 ,pag. 79-80) B,C,D,E

1549. Interventiile chirurgicale asupra mucoasei n cadrul tratamentului proprotetic din edentatia partiala sunt necesare n mai multe cazuri: A. fren labial inserat aproape de muchia crestei frontale; B. fren lingual alungit; C. bride laterale asimetrice; D. hipertrofii si hiperplazii existente la nivelul versanilor crestelor, fundurilor de sac sau bolii palatine; E. fren labial multiplu n dreptul grupului dentar restant. (7 ,pag. 90) A,D

1550. Interventiile chirurgicale asupra osului n edentatia partiala care fac parte din tratamentul proprotetic sunt necesare pentru: A. rezecia unghiului gonion mandibular proeminent; B. neregularitati osoase, dureroase la palpare; C. creste retentive n diferite regiuni, mai ales frontal; D. condil mandibular articular atrofiat; E. torus mandibular si maxilar de dimensiuni exagerat de mari. (7 ,pag. 90) B,C,E

1551. O coroana de invelis metalica pentru dintii laterali n scopul realizarii unei proteze scheletate trebuie sa indeplineasca mai multe conditii: A. lacas sau lacase pentru pinteni ocluzali; B. convexitatea vestibulara mai mare de 1mm necesara pentru orice croset; C. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatii; D. fata orala, fie perfect plana, fie cu prag plasat la 1mm de parodoniu marginal; E. fata orala, cu prag plasat la 2mm de parodontiul marginal. (7 ,pag. 99) A,C,D

1552. Restabilirea planului de ocluzie n edentatia partiala se va asigura prin: A. slefuire la nivelul cuspizilor; B. devitalizari si amputari coronare, gingivectomii sau alveoloplastii si acoperirea cu microproteze; C. indepartarea lucrarilor fixe necorespunzatoare; D. extracia dintelui migrat; E. protezarea acrilica tranzitorie. (7 ,pag. 88) A,B,C,D

1553. Solidarizarea dintilor stalpi este recomandata n urmatoarele situatii: A. pe dinti vecini cu carii n oglinda; B. dinti stalpi cu mobilitate moderata; C. raportul coroana-radacina modificat n favoarea coroanei; D. cand dinii au anomalii de poziie; E. radacini scurte, chiar daca implantarea este buna. (7 ,pag. 101) B,C,E

1554. n edentatia partiala, acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica n urmatoarele situatii: A. Rezistenta mecanica redusa a dintilor stalpi datorita unor carii profunde sau obturatii masive. B. Retentivitati naturale exagerate. C. Lacase ocluzale ce depasesc mult stratul de smalt. D. Tendina la carie E. Utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (7 ,pag. 98) A,C,D,E

1555. Realizarea de proteze partiale cu 3 sau 4 sei este contraindicata: A. Mai ales cand sunt confectionate proteze acrilice. B. Mai ales n cazul protezelor scheletate. C. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial sunt putin rezistente si se pot fractura. D. Deoarece seile reprezentate de un singur dinte artificial determina o atrofie rapida E. Deoarece transmiterea presiunilor pe o suprafata mica poate duce la durere. (7 ,pag. 105) A,C,D,E

1556. Tratamentul proprotetic chirurgical al osului intereseaza: A. Creste retentive n diferite regiuni, mai ales n zona laterala. B. Torus maxilar sau mandibular. C. Tuberozitate exagerat de retentiva sau pacienti ce necesita desfiintarea completa a acestor formatiuni anatomice. D. Neregularitai osoase dureroase la palpare. E. Neregularitati osoase ce fac uneori imposibila purtarea protezei. (7 ,pag. 90) B,D,E

1557. Zonele protetice negative la mandibula sunt reprezentate de: A. Frenul, dintii si insertia planseului bucal n zona linguala centrala.B. Mucoasa procesului alveolar n zona linguala, necesitand foliere de 0,5-1 mm C. Mucoasa procesului alveolar n zona linguala, necesitand foliere de pana la 2 mm. D. Torusul mandibular foarte mare, necesitand foliere de 0,5-1 mm. E. Torusul mandibular mic sau mijlociu, necesitand foliere de 0,5-1 mm. (7 ,pag. 113) A,C,E

1558. Diminuarea bascularii prin infundare se poate face prin: A. solidarizarea dintilor stalpi B. amprente de compresiune, mai ales la mandibula C. sei terminale minim extinse, fara acoperirea zonelor biostatice D. captisirea seilor E. rebazarea seilor (7 ,pag. 136) B,D,E

1559. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunt: A. stabilizarea orizontala a protezei B. favorizarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa C. impiedicarea deplasarii conectorului principal catre mucoasa D. rigidizarea elementelor componente ale protezei E. impiedicarea bascularii prin infundare a extremitatilor distale ale seilor. (7 ,pag. 133) A,C,D

1560. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor scheletate sunt: A. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei B. retentivitatile anatomice C. crosetele circulare D. tonicitatea musculara E. lustrul perfect al protezei. (7 ,pag. 120) A,B,D,E

1561. Caracteristicile tuberozitatilor maxilare sunt: A. sunt zone protetice pozitive; B. sunt zone protetice negative; C. asigura sprijin muco-osos pentru seile terminale; D. nu au rol n stabilizarea orizontala a protezei; E. asigura intotdeauna o buna mentinere. (7 ,pag. 111) A,C

1562. De obicei, locul de plasare al pintenilor este: A. n edentatiile laterale n fosetele marginale de langa edentatie; B. n edentatiile laterale n foseta meziala a dintelui mezial; C. n edentatiile terminale n fosetele distale ale dintilor stalpi; D. n edentaiile terminale n fosetele meziale ale dinilor stalpi; E. nu conteaza tipul de edentatie, pintenii se pot plasa oriunde; (7 ,pag.95) A,D

1563. n cadrul tratamentului proprotetic se realizeaz: A. echilibrarea ocluzala; B. interventii chirurgicale asupra osului; C. interventii asupra dintilor stalpi; D. extraciile dentare; E. interventii chirurgicale asupra mucoasei. (7 ,pag. 89) B,C,E

1564. Pentru nivelarea planului de ocluzie se impune: A. slefuiri la nivelul cuspizilor. B. amputari coronare urmate de acoperiri cu microproteze. C. indepartarea lucrarilor protetice incorecte. D. extractia dintelui insotita uneori de rezectie modelanta osoasa. E. micsorarea DVO (7 ,pag.88) A,B,C,D

1565. Acoperirea dintilor stalpi cu microproteze se indica n cazul: A. cariorezistanta B. slefuiri mari pentru nivelarea planului de ocluzie. C. lipsa de retentivitati naturale. D. toate de mai sus. E. utilizarea sistemelor speciale de mentinere. (7 ,pag. 91) B,C,E

*1566. n cazul protezelor scheletate amprenta functionala: A. reda cu fidelitate forma si intinderea campului protetic B. nu necesita confectionarea unei linguri individuale C. impune folosirea unor linguri standard D. precede tratamentele proprotetice E. nu poseda caracteristici legate de tipul de sprijin al protezei (7 ,pag. 344-345) A

*1567. n protezarea scheletata amprenta functionala necompresiva presupune: A. lingura individuala din acrilat corect adaptata marginal B. lingura individuala prevazuta cu valuri de ocluzie C. lingura individuala cu schelet metalic D. elastomer de consistena mare E. elastomer fluid (7 ,pag. 346) A

*1568. Care dintre afirmatiile urmatoare referitoare la lingura standard este falsa: A. acopera n intregime campul protetic B. asigura o grosime de 1-2 mm materialului de amprenta C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei D. marginile sa deranjeze cat mai puin miscarile funcionale E. este prevazuta cu mijloace de retentie pentru materialul de amprenta. (7 ,pag. 354 ) B

*1569. n ce situatii se ia amprenta functionala necompresiva: A. edentatii clasa I-a si clasa II-a la maxilar B. edentatii clasa I-a si clasa II-a la mandibula cand se aplica sprijinul mixt articulat C. cand se utilizeaza linguri din acrilat cu elastomeri de sinteza de consistenta medie D. n toate cazurile de mai sus E. cand protezele vor avea sprijin mixt rigid, si vor fi captusite prin metoda directa, daca n prima sedinta de aplicare se constata ca testul de rotatie este negative. (7 ,pag. 346-347) D

*1570. Amprenta documentara se mai numeste: A. Preliminara B. Finala C. De studiu D. Functionala E. Anatomica (7 ,pag. 343-344) E

1571. Avantajele utilizarii lingurii individuale n amprentarea functionala a edentatiei partiale sunt: A. amprenta functionala de mare fidelitate B. marginile amprentei extinse n limitele fiziologice ale campului protetic C. grosime mare a materialului de amprenta D. margini cu grosime functional modelata prin miscari functionale E. grosimea stratului de material de amprenta poate fi dirijata prin tehnica de realizare a lingurii individuale (7 ,pag. 343) A,B,D,E

1572. n edentatia partiala tratata cu proteze mobile sunt necesare urmatoarele tipuri de amprenta: A. amprenta documentara B. amprenta preliminara C. amprenta functionala sau definitiva D. amprenta functionala preliminara E. amprenta finala (7 ,pag.347) A,B,C,E

1573. Reflexul exagerat de vom poate fi combatut prin: A. medicatie sedativa antihistaminica si antiemetica B. sedativa antihistaminica si antiemetica psihoterapie C. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas D. eliberarea cailor respiratorii inainte de amprentare si respiratie pe nas E. anestezie de contact cu spray-uri anestezice (7 ,pag. 361) A,B,C,E

1574. Adaptarea lingurii individuale n cazul unei edentatii de clasa l Kennedy pentru amprentarea functionala va indeplini urmatoarele etape: A. lingura trebuie sa ajunga n zona vestibulara laterala la 2mm de linia de reflexie a mucoasei; B. lingura va ajunge n zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei; C. n regiunea distala, lingura se va opri la 1mm de ligamentul pterigo-mandibular; D. n regiunea distala, marginea lingurii va acoperii ligamentul pterigo-mandibular;E. n zona linguala laterala, daca nu se palpeaza linia milohioidiana, marginea lingurii se va opri la 1mm de aceasta. (7 ,pag. 364) B,C

1575. Impreciziile de suprafata ale amprentelor cu alginate sunt: A. bule de aer; B. sufluri si retusuri; C. imprecizii de amprentare la nivelul boltii palatine; D. imprecizii de amprentare la nivelul dinilor restani; E. fracturile amprentei. (7 ,pag. 321) A,C,D,E

1576. n tehnica amprentarii cu alginate trebuie respectate urmatoarele reguli: A. deretentivizarea la nivelul corpurilor de punte; B. lustruirea dintilor slefuii la nivelarea planului de ocluzie; C. deretentivizarea la nivelul tuturor spatiilor interdentare; D. stimularea secreiei salivare a pacientului pentru prelungirea timpului de priza; E. mentinerea amprentei cu alginat peste timpul necesar de priza pentru a nu se deforma. (7 ,pag. 354) A,B

1577. Scopul amprentarii functionale n edentatiile terminale clasa l si clasa a ll-a Kennedy se refera la: A. reproducerea anatomica a dintilor restanti si a tesuturilor inconjuratoare; B. reproducerea corecta a fetelor ocluzale a dintilor limitrofi edentatiei; C. reproducerea crestelor edentate; D. inregistrarea suprafeei mucoasei acoperitoare; E. inregistrarea periferiei mobile a campului protetic. (7 ,pag. 347) A,C,D

1578. n cazul protezelor partiale acrilice mandibulare, amprenta functionala se realizeaza cu: A. lingura individuala B. lingura standard individualizata C. silicon de consistenta medie D. silicon chitos E. silicon de consistenta fluida (7 ,pag 352) A,C

1579. n edentatia partiala clasa a III-a Kennedy tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala: A. reproduce anatomic perfect dintii restanti B. inregistreaza forma functionala a mucoasei crestelor edentate C. reda forma si latimea fundului de sac D. permite realizarea unui "model corijat" corect E. se realizeaza cu o lingura individuala din acrilat si un elastomer de consistenta medie (7 ,pag. 351-352) A,C,E

1580. n edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata cu proteze scheletate, amprenta functionala compresiva: A. reda forma anatomica a mucoasei crestelor B. se indica mai ales pe campurile cu o rezilienta mai mare a mucoasei crestelor C. limiteaza bascularea prin infundare a extremitatii distale a seilor D. asigura solicitarea crestei numai n regiunea distala E. evita efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi (7 ,pag. 346) B,C,E

1581. n edentatia partiala clasa I-a Kennedy mandibulara tratata prin proteza scheletata, lingura individuala se opreste la 1 mm de: A. linia de reflexie a mucoasei n zona vestibulara laterala B. linia de reflexie a mucoasei n zona vestibulara labiala C. insertia ligamentului pterigo-mandibular D. linia milohioidiana n zona linguala laterala E. marginea gingivala linguala a frontalilor (7 ,pag. 364) A,C,D

1582. Adaptarea lingurii individuale mandibulare n cazul unei edentatii frontale se face astfel incat: A. n zona linguala centrala marginea lingurii sa fie deasupra insertiei frenului limbii B. lingura sa nu se ridice de pe campul protetic la miscarea de umezire a buzei inferioare C. n zonele linguale laterale se va situa la nivelul liniilor milohioidiene D. vestibular labial marginea lingurii sa ajunga la linia de flexie a mucoasei E. marginile lingurii sa fie rotunjite. (7 ,pag. 365) A,B,D,E

1583. Adaptarea lingurii individuale maxilare, n cazul unei edentatii termino-terminale se face astfel incat: A. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1mm B. marginea lingurii sa aiba o grosime de 1,5 mm C. marginea lingurii va ajunge n zona vestibulara laterala la 1,5 mm de linia de reflexie a mucoasei D. marginea lingurii va ajunge n zona vestibulara laterala la 1mm de linia de reflexie a mucoasei E. marginile lingurii vor fi rotunjite. (7 ,pag. 362) B,D,E

1584. Care dintre urmatorii timpi operatori apartin metodei amprentarii functionale pentru realizarea protezei "echilibrate" A. realizarea scheletului metalic dupa o amprenta unica B. confectionarea peste seile metalice a doua portamprente din placa de baza C. aplicarea de valuri de ocluzie din stents D. amprentarea crestelor edentate cu silicon de consistena medie E. utilizarea tehnicii modelului corijat. (7 ,pag. 348) A,C,E

1585. Amprenta functionala de spalare (7 ,Wash technic) este contraindicata n edentatiile de cl I si a II-a deoarece: A. marginile amprentei vor fi prea scurte; B. la mandibula conectorul principal va fi aplicat n zone eronate; C. apare deformarea fundului de sac vestibular; D. marginile amprentei vor fi nemodelate funcional; E. protezele realizate dupa amprente functionale de spalare vor produce leziuni de decubit. (7 ,pag.351) B,C,D,E

1586. Amprenta functionala necompresiva este indicata in: A. edentatie cl. A III-a la maxilar; B. edentatie cl I si a II-a la mandibula cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular; C. edentatie cl. I si a II-a la mandibula, n aproape toate cazurile; D. edentaie cl. I si a II-a la maxilar, n aproape toate cazurile; E. edentatie cl. I si aII-a la maxilar cand sunt aplicate dispozitive ce realizeaza sprijin mixt articular. (7 ,pag. 346) B,D

1587. n cazul metodei de amprentare n doi timpi (7 ,Wash technic): A. prima amprenta se ia cu material siliconic de consistenta ridicata; B. prima amprenta se ia cu material de tipul alginatului; C. n timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic de catre medic si pacient; D. n timpul amprentarii primare se fac miscari ale periferiei campului protetic numai de catre medic; E. amprenta definitiva se realizeaza cu alginat. (7 ,pag. 365) A,C

1588. n cazul unei edentatii de cl. I a, adaptarea unei linguri individuale trebuie sa se faca astfel: A. n regiune distala lingura se va opri la 1,5 mm de insertia ligamentului pterigo-mandibular; B. n zona linguala laterala, lingura trebuie sa acopere linia milohioidiana; C. n zona linguala laterala, lingura trebuie sa se opreasca la 1 mm de linia milohioidiana; D. daca nu se palpeaza creasta milohioidiana, marginea lingurii va ajunge la 1mm de planseul bucal; E. grosimea marginilor lingurii va fi de minim 3 mm. (7 ,pag. 364) C,D

*1589. Forma pe sectiune a barei linguale cea mai indicata este A. rotunda B. ovala C. semiluna; D. semipiriforma E. dreptunghiulara (7 ,pag. 144) D

*1590. Grosimea placii dento-mucozale mandibulare este de: A. 0,1-0,3mm; B. 0,4-0,5mm C. 0,5-1 mm; D. 1 mm E. 1,5mm (7 ,pag. 148) B

*1591. Crosetul Bonwill este: A. un croset divizat B. prevazut cu un conector secundar interdentar care se termina n seaua protezei C. prevazut cu doi pinteni ocluzali alaturati cand dintii stalpi sunt acoperiti cu microproteze solidarizate D. indicat n edentaia pariala clasa a II-a Kennedy pe partea hemiarcadei integre E. indicat n edentatia partiala clasa I-a Kennedy (7 ,pag. 191 192) D

*1592. Reciprocitatea este functia crosetelor turnate de a: A. cuprinde mai mult de 180 din circumferinta dintelui B. nu exercita presiuni asupra dintelui stalp n momentul n care asupra protezei nu actioneaza nici o forta C. opri bascularea protezei scheletate D. neutraliza efectul poriunii flexibile a braului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp la inseria si dezinseria protezei E. nici una din cele de mai sus (7 ,pag. 177) D

* 1593. Care dintre urmatoarele afirmatii privind crosetul continuu sunt corecte: A. nu se utilizeaza n edentatii de clasa a-I-a Kennedy B. asigura mentinerea directa a protezei C. se aplica n zona subecuatoriala D. solidarizeaza dinii restani E. nu rigidizeaza bara linguala (7 ,pag. 146) D

*1594. Crosetul Ackers deschis anterior (7 ,mezial) este indicat: A. n edentatii frontale B. pe canin C. n edentatii clasa a III-a (7 ,laterale) D. pe incisivii centrali E. n edentatii de clasa a II-a (7 ,pag.188) C

*1595. Bara linguala se utilizeaza cand: A. inaltimea procesului alveolar este de cel putin 9 mm; B. inaltimea procesului alveolar este de 4-5 mm; C. inaltimea procesului alveolar este mai mica de 9 mm; D. inalimea procesului alveolar este mai mica de 4-5 mm; E. inaltimea procesului alveolar nu este importanta. (7 ,pag. 142) A

*1596. Avantajele crosetelor mixte sunt: A. dezactivare n timp datorita oboselii aliajului B. dificultate de lipire C. dificultate de sudare D. deformare de catre pacient E. rezistenta la indoire mai mare decat a celor turnate (7 ,pag. 207) E

*1597. Din categoria conectorilor principali maxilari face parte: A. placuta mucozala B. placuta dento-mucozala C. placa palatinala completa D. bare E. toate (7 ,pag. 152, 156, 157) E

1598. Alegerea unui croset se face n functie de: A. elasticitatea bratului retentiv B. implantarea dintelui stalp C. tipul de edentatie D. marimea retentivitatii zonei subecuatoriale a dintelui stalp E. rigiditatea bratului retentiv (7 ,pag. 169) A,B,C,D

1599. Conectorii principali au urmatoarele caracteristici comune: A. rigiditatea B. elasticitatea C. asigurarea profilaxiei campului protetic D. asigurarea confortului pacientului E. solidarizarea dintilor restanti (7 ,pag. 138-139) A,C,D

1600. Crosetul continuu asigura: A. rigiditatea barei linguale B. contribuie la sprijinul dento-parodontal C. mentinerea indirecta a protezelor terminale D. stabilizeaza proteza n sens mezio-distal E. solidarizeaza dintii stalpi (7 ,pag. 143) A,B,C,E

1601. Placa palatinala completa este indicata in: A. cand exista putini dinti restanti,frontali sau laterali B. creste si tuberozitati atrofiate C. creste si tuberozitati retentive D. n toate formele clinice de edentatie E. nu se indica, intrucat pericliteaza confortul pacientului (7 ,pag. 156) A,B

1602. Placuta dento-mucozala mandibulara este indicata in: A. atrofia mare a crestelor alveolare n clasa I si II Kennedy B. cand inaltimea procesului alveolar n zona frontala este de minimum 9 mm C. cand inaltimea procesului alveolar n zona frontala este de minimum 9 mm D. cand inaltimea procesului alveolar n zona frontala este de minimum 9 mm E. edentatii frontale neprotezate (7 ,pag. 146) A,C,E

1603. Seile protezelor scheletate: A. acopera crestele alveolare edentate B. sunt suportul de fixare a dintilor artificiali C. intervin n stabilizarea protezei D. intervin n mentinerea protezei E. transmit presiunile suportului muco-osos n cazul protezelor cu sprijin dento-parodontal (7 ,pag. 272) A,B,C,D

1604. Placuta mucozala fenestrata este indicata in: A. prezenta unui torus palatin mare situat n mijlocul boltii;B. situatia n care pacientii nu tolereaza o placa palatinala completa; C. toate tipurile de edentatii; D. numai n edentaia frontala; E. numai n edentatia latero-laterala. (7 ,pag. 154) A,B,C

1605. Pintenii ocluzali principali au urmatoarele functii A. Asigura sprijinul parodontal B. Intervin n stabilizarea orizontala a protezei C. Intervin n mentinere D. Mentin bratele crosetului n pozitie constanta E. Mentin relatia ocluzala a protezei cu dintii antagonisti (7 ,pag. 175) A,B,D,E

1606. Sistemele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare sunt: A. culise B. capse C. magnetice D. crosetul cervico-alveolar E. bare cu calareti (7 ,pag. 211) A,B,C,E

* 1607. Determinarea si inregistrarea relatiei intermaxilare n edentatia partiala tratata cu proteze scheletate: A. Este o faza de laborator B. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului preprotetic la pacientii cu stopuri ocluzale stabile C. Este o faza clinica realizata dupa finalizarea tratamentului proprotetic D. Este o faza clinica realizata dupa proba scheletului metalic E. Are ca obiectiv transferul si pozitionarea modelelor preliminare n ocluzor sau articulator (7 ,pag. 515) D

* 1608. Obiectivul determinarii si inregistrarii R.I.M. este: A. transferul modelelor de studiu n ocluzor B. transferul si pozitionarea modelelor de studiu n ocluzor C. transferul si pozitionarea modelelor de studiu n ocluzor sau articulator D. transferul si poziionarea modelelor funcionale n ocluzor sau articulator E. nici o afirmatie nu este corecta (7 ,pag. 515) D

*1609. Situatiile clinice n edentatia partiala cand DVO nu mai este pastrata sunt: A. sunt prezenti dinti restanti pe ambele maxilare care realizeaza unitati de masticatie B. dinti restanti de pe ambele maxilare realizeaza unitati de masticatie C. ambele maxilare edentate total D. un maxilar este edentat total iar celalalt edentat parial E. edentatie frontala atat la maxilar cat si la mandibula (7 ,pag.521) D

* 1610. Determinarea si inregistrarea rapoartelor intermaxilare cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este indicata in: A. toate formele de edentatie; B. edentatia de clasa a III-a cand exista destul de multi dinti restanti; C. cand exista cel putin patru unitati de masticatie, repartizate cate doua bilateral; D. n situaia cand contactele dento-dentare sunt stabile; E. n edentatia de clasa a IV-a intinsa, cand pe arcada antagonista se afla o edentatie partiala. (7 ,pag. 519) E

*1611. Durerile articulare din sindromul disfunctional al A. D. M. sunt consecinta directa a: A. traumatizarii peretelui anterior al cavitatii glenoide; B. traumatizarii peretelui posterior al cavitatii glenoide; C. contractiilor musculare nefunctionale; D. miscarilor mandibulare disfuncionale; E. unei D. V. O. coborate. (7 ,pag. 516) A

*1612 n edentatia partiala nregistrarea relatiei intermaxilare se face numai atunci cnd: A. DVO este corecta B. Exista ocluzie de obisnuinta C. IM coincide obligatoriu cu RC D. DVO este corecta si relatia de ocluzie stabila E. Exista ocluzie de obisnuinta la o DVO subdimensionata (7 ,pag. 515) D

1613. Cand exista edentatie totala mandibulara si edentatie termino-terminala maxilara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi:

A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie n zona laterala pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie mandibular n zona laterala D. inregistrarea DVO prin ramolirea ambelor sabloane n zona laterala E. inregistrarea RC prin solidarizarea sabloanelor n zona laterala (7 ,pag. 538) B,C,E

1614. Cand exista edentatie totala maxilara si edentatie termino-terminala mandibulara determinarea si inregistrarea RIM comporta urmatorii timpi: A. modelarea curburii vestibulare la sablonul superior B. stabilirea nivelului si orientarii planului de ocluzie frontal si lateral pe sablonul superior C. determinarea DVO prin ramolirea sablonului de ocluzie maxilar n zona laterala D. determinarea DVO prin ramolirea sablonului mandibular n zona laterala E. inregistrarea RC si solidarizarea sabloanelor de ocluzie n zona laterala (7 ,pag. 538) A,B,D,E

1615. Pentru inregistrarea R.I.M. de ocluzie avem nevoie de A. mase termoplastice; B. ceara de ocluzie; C. pasta de eugenat de zinc; D. lacuri fluorurate; E. sabloane de ocluzie. (7 ,pag. 517-519) A,B,C,E

1616. n edentatia partiala protezabila mobil cand D.V.O. nu este pastrata, la determinarea relatiilor intermaxilare: A. se folosesc sabloane deocluzie B. se determina D.V.O. ca la edentatul total C. se poate folosi conducerea bimanuala a mandibulei D. nu se poate folosi conducerea unimanuala a mandibulei E. se pot folosi atat conducerea unimanuala cat si cea bimanuala (7 ,pag. 521) A,B,C,E

1617. Determinarea si inregistrarea R. I. M. cu ajutorul sabloanelor de ocluzie este utilizata: A. n edentatiile de clasa a-IV-a intinse sau extinse cand opus edentatiei partiale se afla o edentatie partiala sau totala; B. n edentatiile de clasa a I-a si a II-a cand nu mai sunt unitati de masticatie suficiente; C. n edentatiile de clasa a III-a reduse; D. n edentaiile de clasa a III-a ample; E. n edentatiile de clasa a IV-a intinse sau extinse, cand opus edentatiei partiale nu se afla o edentatie partiala sau totala. (7 ,pag. 519) A,B

1618. Relatii ocluzale incorecte se pot obtine din cauza: A. rezistentei mici a mucoasei B. consistentei neuniforme a valurilor de ceara C. consistentei uniforme a valurilor de ceara D. unui val de ocluzie din ceara, insuficient ramolit E. nici un raspuns corect (7 ,pag. 522) B,D

1619. Elementele contra basculante contribuie la: A. stabilizarea orizontala a protezei; B. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti; C. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact; D. rigidizarea barei linguale si a crosetului continuu; E. toate variantele sunt corecte. (7 ,pag.133) E *1620. Elementele de stabilizare ale protezei scheletate impiedica: A. deplasarile orizontale ale protezeiB. bascularea prin infundarea extremitatii distale a seii terminale C. bascularea prin desprinderea extremitatii distale a seii terminale D. bascularea prin infundarea seii frontale E. desprinderea completa a protezei de pe camp (7 ,pag. 124) A

*1671 Mezializarea protezei scheletate mandibulare este favorizata de: A. creste edentate mandibulare descendente spre distal B. contacte premature protruzive n relatie centrica C. torus mandibular nefoliat D. montarea dinilor artificiali laterali n afara crestei E. proces alveolar retentiv n zona linguala centrala (7 ,pag. 123) B

*1672 Efectul de parghie al protezei asupra dintilor stalpi poate fi evitat sau diminuat prin: A. plasarea pintenilor ocluzali n fosetele distale ale dintilor stalpi B. solidarizarea dintilor stalpi C. utilizarea crosetelor cu brate retentive cat mai rigide D. neutralizarea sistemelor speciale articulate E. neutilizarea ruptorilor sau amortizorilor de forte (7 ,pag. 136) B

*1673 Cea mai mare forta masticatorie actioneaza la nivelul: A. primului molar (7 ,pentru alimentele dure la nivelul molarului 1si 2); B. molarului 2; C. premolarului 1; D. premolarului 2; E. molarului 3 (7 ,pag.115) A

*1674 Distalizarea protezelor scheletate: A. Este favorizata de creasta mandibulara ascendenta distal B. Este favorizata de creasta maxilara descendenta distal C. Este oprita de dintii restanti frontali D. Este oprita de conectorii secundari interdentari de pe dintii laterali E. Nu este influentata de functia de ncercuire a crosetelor (7 ,pag.123) D

1675 Fortele functionale de masticatie sunt: A. intermitente B. de intensitate variabila n functie de consistenta alimentelor C. continue D. cu directie preponderent verticala E. cu directie preponderent orizontala (7 ,pag. 110-111) A,B,D

1676 La o proteza scheletata elementele contrabasculante contribuie suplimentar la: A. stabilizarea orizontala a protezei B. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctului de contact C. stabilizarea verticala a protezei D. transmiterea fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti E. rigidizarea protezei (7 ,pag. 130) A,B,D,E

1677. Deplasarea vertical a protezei prin desprindere este favorizata de: A. fortele date de alimentele lipicioase B. musculatura coboratoare C. musculaura ridicatoare D. supraextensia seilor E. gravitatia cand la maxilar exista putini dinti restanti (7 ,pag. 114) A,B,D,E

1678. Deplasarea vertical a protezelor prin nfundare apare in: A. deglutitie B. bruxism C. presiuni exercitate cu limba D. echilibrare incorecta a ocluziei E. DVO marita (7 ,pag. 117) A,B,D,E

1679. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive n urmatoarele situatii: A. au intensitate mare B. actioneaza continuu C. DVO supraevaluata D. DVO subevaluata E. au componente predominant oblice si orizontale (7 ,pag. 112) A,B,C,E

1680. La protezele acrilice, cand forta functionala actioneaza asupra dintilor artificiali, solicitarea suportului muco-osos depinde de: A. extinderea bazei protezei B. rezilienta mucoasei C. rezistenta parodontiului D. extinderea si precizia adaptarii seilor E. intensitatea si directia fortelor (7 ,pag. 111) A,B,D,E 1681. Mezializarea protezelor scheletate este o tendinta de deplasare care apare in: A. edentatii mandibulare terminale cu creste descendente spre distal B. edentatii mandibulare terminale cu creste ascendente spre distal C. edentatii maxilare terminale cu creste ascendente spre distal D. edentatii maxilare terminale cu creste descendente spre distal E. contacte premature protruzive n R.C. (7 ,pag. 119) B,D,E

1682. Fortele functionale de masticatie pot deveni nocive cand: A. nu se transmit n axul dintilor restanti; B. au intensitate mare; C. actioneaza continuu; D. acioneaza intermitent; E. exista o hiperactivitate musculara. (7 ,pag. 116) A,B,C,E

1683. Mijloacele auxiliare pentru mentinerea protezelor partiale sunt: A. adeziunea; B. retentivitatea tuberozitatilor; C. tonicitatea musculara; D. fricunea dintre dinii restani si elementele constitutive ale protezei scheletate; E. succiunea (7 ,pag. 120) A,B,C,D

1684. Bascularea prin infundarea extremitatii distale a seilor protezei scheletate poate fi limitata de: A. amprenta functionala necompresiva la mandibula B. sei terminale extinse la maximum C. evitarea acoperirii tuberculului piriform de catre seile terminale D. conectori principali maxilari mai ingusti decat intinderea edentaiei E. captusirea seilor pentru a compensa resorbtia n timp a crestelor (7 ,pag. 136) B,E

1685. Bascularea cu infundare poate fi diminuata prin: A. amprente de compresiune B. sei terminale cu extindere maxima C. sei terminale cu extindere minima D. captusirea seilor E. conectori principali la maxilari de latime echivalenta cu intinderea edentatiei (7 ,pag. 134) A,B,D,E

*1686. Care sunt cauzele lipsei de mentinere a unei proteze scheletate: A. crosete prea lungi B. contacte ocluzale functionale C. sei supraextinse D. dini montai pe mijlocul crestei E. modelarea convexa a versantelor externe ale seilor protetice (7 ,pag. 550) C

*1687. Ce fel de contacte interdentare trebuie sa aiba n masticatie protezele uniterminale: A. contacte interdentare pe partea activa cat si pe partea de balans B. contacte interdentare pe partea pasiva C. contacte interdentare numai pe partea activa D. contacte interdentare numai pe partea de balans E. fara contacte interdentare (7 ,pag. 542) C

*1688. La cat timp dupa inserarea protezei partiale mobilizabile se stabileste sedinta de reexaminare: A. 72 ore B. 3-4 zile C. o saptamana D. 24 ore E. 6 ore (7 ,pag. 546)D

*1689. Pentru verificarea bascularii laterale n cazul protezelor scheletate, ce trateaza edentatii terminale se fac: A. presiuni pe cuspizii vestibulari ai dintilor laterali B. presiuni pe cuspizii orali ai dintilor laterali C. presiuni pe extremitatea distata a seii D. presiuni pe elementele de meninere indirecta E. presiuni vestibulo-orale n zona frontala (7 ,pag. 540) A

*1690 Contactele premature pe pintenii ocluzali se desfiinteaza prin: A. Retusarea cuspidului antagonist B. Slefuirea fosetei-gazda a pintenului C. Slefuirea fetei ocluzale a pintenului D. Slefuirea fetei dinspre foseta-gazda a pintenului E. Redeterminarea relatiilor ocluzale (7 ,pag. 542) C

*1691. Contactele interdentare multiple trebuie sa se regaseasca n : A. doar n intercuspidarea maxima B. doar n relatie centrica C. atat n intercuspidare maxima cat si n relatie centrica D. n pozitie de cap la cap E. nici un raspuns nu este corect (7 ,pag. 542) C

*1692 Obiectivele echilibrarii ocluzale a protezelor scheletate sunt: A. crearea de contacte simultane pe toti dintii B. crearea de contacte stabile pe dintii naturali si artificiali C. crearea de contacte stabile n RC D. crearea de contacte stabile n IM E. toate (7 ,pag. 541) E

1693 Dupa aplicarea protezei scheletate n cavitatea bucala pacientul trebuie instruit: A. sa spele proteza cu apa fiarta B. sa foloseasca prafuri abrazive C. poate folosi un amestec de apa si otet o data pe saptamina D. sa spele proteza numai seara E. sa nu foloseasca substante chimice sau alcool (7 ,pag. 575) C,E

1694. nainte de aplicarea protezei scheletate n cavitatea bucala: A. proteza se pastreaza intr-un vas cu apa pna la venirea pacientului B. plusurile fine de acrilat de pe fata interna a crosetelor nu se indeparteaza C. se controleaza montarea si aspectul dintilor artificiali D. se verifica stabilitatea si mentinerea E. se apreciaza gradul de finisare al protezei (7 ,pag. 567) A,C,E

1695. Insertia protezei scheletate se va face: A. prin presiuni mari B. cu degetele pe bratul retentiv al crosetelor C. dupa ce tehnica este demonstrata de medic D. muscand pe proteza n scopul asezarii ei pe campul protetic E. cu degetele pe crosete la nivelul pintenilor (7 ,pag. 572) C,E

1696. Durerea localizata la nivelul crestelor aparuta la aplicarea protezelor scheletate n cavitatea bucala: A. se poate datora unor plusuri acrilice pe fata externa a seilor B. poate fi data de contacte premature si interferente C. poate sa apara datorita unor pliuri longitudinale ale mucoasei intinse la amprentare D. necesita localizarea zonei dureroase si inlaturarea cauzei E. se poate datora unei mucoase subtiri si atrofice (7 ,pag. 577) B,D,E

1697. Muscarea limbii sau a obrajilor aparute la proteza scheletata: A. muscarea limbii se poate datora montarii linguale a dintilor B. muscarea limbii se poate datora montarii n pozitie"cap la cap"a cuspizilor linguali C. se intalneste la pacientii tineri D. muscarea obrazului se poate datora unui tonus muscular scazut E. necesita intotdeauna remontarea dintilor (7 ,pag. 580) A,B,D

1698. Acumularea de alimente sub proteza se datoreaza A. lipsei de mentinere a protezei; B. departarii marginilor seii de zonele retentive ale crestei; C. atrofia n timp a crestei; D. lipsei de adaptare a seilor necorectate prin captusire; E. lipsei de stabilitate a protezei. (7 ,pag. 551 A,B,C,D)

1699. Desprinderea protezelor scheletate de pe campul protetic poate aparea n urmatoarele situatii: A. sei supraextinse peste limitele fiziologice; B. crosete foarte elastice; C. dintii artificiali montati la mandibula sunt prea lingualizati; D. dinii artificiali montai n afara muchiei crestelor; E. doar raspunsurile C si D sunt corecte. (7 ,pag. 550) A,B,C,D

1700. Dezinsertia unei proteze scheletate de pe campul protetic se face: A. cu forte bilaterale simultane B. actionand asupra varfurilor bratelor retentive ale crosetelor C. actionand asupra portiunii rigide a bratelor retentive ale crosetelor D. folosind indexul la protezele superioare E. folosind indexul la protezele inferioare (7 ,pag. 543) A,C,D

1701. Durerea provocata de o proteza partiala noua poate avea drept cauze: A. Conectori principali rigizi B. Margini ascutite ale seilorC. Contacte premature si interferente ocluzale D. Mucoasa subtire si atrofica E. Contur neregulat al crestelor (7 ,pag. 547-548) B,C,D,E

1702. Producerea unui zgomot se datoreaza: A. lipsei de mentinere a protezei B. este sesizat la inchiderea gurii prin lovirea dintilor intre ei C. unei dimensiuni verticale prea mici D. dintii din acrilat produc mai usor acest zgomot E. dintii din portelan nu produc zgomot (7 ,pag. 553) A,B

1703. Localizarile frecvente ale durerii dupa aplicarea protezei sunt: A. la nivelul torusului mandibular B. la nivelul comisurii bucale C. la periferia campului protetic D. la nivelul dintelui stalp E. la nivelul crestelor (7 ,pag. 547) C,D,E

2489. Examenul micrii de propulsie nu poate fi fcut la pacienii cu ocluzie: A. Psalidodont; B. Ocluzie deschis; C. Ocluzie adnc n acoperis; D. Labiodont; E. Ocluzie invers. Rsp.D,E pag.52

2490. Examenul ocluziei la edentatul parial cuprinde: A. Examenul miscrii de propulsie; B. Examenul miscrii de lateralitate; C. Inspecia crestelor alveolare; D. Aspectul planului de ocluzie; E. Dimensiunea verticala a etajului inferior in poziia de IM. Rsp.A,B,D,E pag.53

2491. La un molar inferior care se nclin mezial, lamina dura apare mai groas: A. La colet mezial; B. Apical mezial; C. La colet distal; D. Apical distal; E. n zonele unde se produce traciunea fibrelor parodontale. Rsp.B,C,E pag.56 2492. Rezistena mecanic a dinilor stlpi: A. Este mai mare la pluriradiculari; B. Este mai mica dac rdcinile sunt divergente; C. Este mai mare la monoradiculari; D. Este direct proporionala cu lungimea rdcinii; E. Este invers proporionala cu suprafaa de implantare; Rsp.A,D, pag.57

*2493. Modelul de studiu i diagnostic nu serveste la: A. Stabilirea planului de tratament preprotetic; B. Analiza rapoartelor de ocluzie; C. Desenarea viitorului schelet al protezei; D. Confecionarea sablonului de ocluzie; E. Confecionarea lingurii individuale. Rsp.A pag.58

*2494. n categoria paralelografelor cu bra orizontal fix intr: A. Paralelograful tip NEY; B. Paralelograful Krupp; C. Paralelograful Dentaurum; D. Paralelograful Soyer; E. Paralelograful Jeneka; Rsp.A pag.65

2495. Axa de inserie a protezei pariale este condiionata de urmtorii factori: A. Planuri de ghidare; B. Zonele de interferen osoas; C. Fizionomie; D. Zonele retentive dentare necesar aplicrii crosetelor; E. Masticaie. Rsp.A,B,C,D pag.75

2496. La mandibul zonele de interferena muco-osoas pot exista n urmtoarele regiuni: A. Zona retromilohioidian; B. Torusul mandibular; C. Regiunea vestibular a crestelor, n dreptul molarilor; D. Regiunea linguala central; E. Regiunea vestibulara a crestelor, n edentaii frontale. Rsp.A,B,D,E pag.78 2497. Zonele de interferen ale dinilor stlpi cu braele crosetului, sunt reprezentate de: A. Marginea disto-vestibular a premolarilor inferiori; B. Marginea mezio-vestibular a molarilor superiori; C. Feele distale ale caninilor superiori nclinai ctre posterior; D. Marginea mezio-linguala a molarilor inferiori; E. Feele proximale ale dinilor frontali nclinai ctre edentaia frontal. Rsp.B,D pag.79

2498. Ecuatorul protetic: A. mparte dintele n dou zone; B. Apare cnd arcada dentar nu mai este integr; C. Are un traiect drept pe feele proximale ale dinilor stlpi; D. Se traseaz cu ajutorul minei de grafit; E. Are un traiect concav ctre gingival pe feele vestibulare si orale. Rsp.A,C,D pag81

2499. Urmtoarele operaiuni se fac n cadrul tratamentului preprotetic: A. Extracia resturilor radiculare nerecuperabile; B. Slefuiri la nivelul cuspizilor; C. Acoperirea dinilor cu microproteze; D. Plastia sanurilor vestibulare; E. Rezecia torusurilor mandibulare exagerate. Rsp.A, B pag.88

2500. Acoperirea dinilor cu microproteze este indicat n urmtoarele situaii: A. Dini stlpi cu smal gros si sntos; B. Abraziune marcat; C. Dini mobili; D. Utilizarea sistemelor speciale de meninere; E. Pierderi reduse de substan dentar. Rsp.B,C,D pag.98

2501. n cazul edentaiei pariale tratat adjunct solidarizarea dinilor stlpi de dinii vecini este indicata n urmtoarele situaii: A. Rdcini scurte; B. Dini cu mobilitate redus grd. III; C. Dini izolai fr mobilitate; D. Cnd osul alveolar prezint pe radiografie spaii trabeculare mici; E. Cnd raportul coroan rdcin este modificat n favoarea coroanei. Rsp.A,C,E pag. 99

2502. nchiderea breselor suplimentare ce complica diferitele clase de edentaii prin puni are urmtoarele avantaje: A. Atrofia suportului muco-osos este mai mic; B. Efectul fizionomic este mai bun n zona frontal; C. Ax de inserie facil; D. Micsorarea deplasrilor protezei; E. Simplificarea planului protezei. Rsp.A,C,D,E Pag.105

2503. La maxilar zonele protetice negative sunt reprezentate de: A. Crestele edentate; B. Creasta milohioidian; C. Zonele lui Schroder; D. Papila incisiv; E. Tuberozitatea maxilar. Rsp.C,D pag. 113 2504. Dinii restani asigur: A. Sprijinul muco-osos al seilor; B. Stabilizarea orizontal a protezei; C. Sprijinul parodontal; D. Meninerea direct a protezei; E. Meninerea indirect a protezei. Rsp.B,C,D,E pag.114

2505. Rugile palatine: A. Sunt zone protetice pozitive; B. Intervin n fonaie; C. Necesit foliere de 0,30-0,40 mm; D. Sunt sensibile la palpare; E. Nu trebuie acoperite de protez.Rsp.B,D,E pag 113

*2506. Cea mai mare for de masticaie apare la nivelul: A. Premolarului I; B. Molarului I si II; C. Molarului I; D. Premolarului II i molarului I; E. Premolarilor Rsp.C pag. 115

2507. Zona masticatorie stabil se gseste: A. n zona dinilor 5-6 la pacientul cu arcade integre; B. La nivelul dinilor restani ce fac triturarea alimentelor n edentaia pariala netratat; C. n zona frontalilor la pacientul cu arcadele integre; D. La nivelul zonelor de sarcin primare; E. Doar afirmaiile B si C sunt adevrate. Rsp.A, B pag. 115

2508. Ancorarea protezelor scheletate cu doua crosete se face n urmtoarea situaie: A. Edentaii subtotale cnd exista un singur dinte stlp; B. Edentaii subtotale cnd existe doi dini restani; C. Cl. a-II-a complicat cu o bres lateral; D. Cl. a-IV-a redus; E. Cl. a-I-a fr modificri. Rsp.B,D,E pag. 119

2509. n edentaia parial tratat cu proteze pariale mobile se folosesc urmtoarele tipuri de amprente: A. Amprenta de studiu; B. Amprenta anatomic; C. Amprenta preliminar; D. Amprenta funcional; E. Amprenta final. Rsp.B,C,D,E pag343

2510. Amprenta documentar din edentaia parial tratat mobilizabil se caracterizeaz prin: A. Este luat nainte de tratamentul preprotetic; B. Foloseste linguri standard; C. Serveste la confecionarea modelului de diagnostic si de studiu; D. Foloseste ca material de amprenta alginatul; E. Serveste la confecionarea modelului de lucru. Rsp.A,B,D pag.343

2511. n edentaiile cls.a-I-a i cls.a-II-a Kennedy mandibulare, amprenta funcional necompresiv se foloseste dac protezele au sprijin: A. Mixt rigid, B. Mixt elastic; C. Mixt articulat; D. Toate afirmaiile sunt corecte; E. Doar afirmaiile A si B sunt corecte. Rsp.A, C, pag.345 2512. Amprenta funcional cu cear fluid folosit n edentaia parial cuprinde urmtoarele etape: A. Amprenta preliminar; B. Realizarea scheletului metalic dup o amprenta unic; C. Confecionarea lingurii individuale din acrilat; D. Confecionarea peste seile metalice a dou portamprente din acrilat autopolimerizabil; E. Tapetarea seilor cu un strat de gutaperc neagr. Rsp.B,D pag.347

2513. n cazul edentaiilor de cls.a-I-a i cls.a-II-a Kennedy se pot folosi urmtoarele tipuri de amprente funcionale: A. Amprenta funcionala necompresiv; B. Amprenta funcionala compresiv cu gura deschis; C. Amprenta funcional cu cear fluid; D. Amprenta funcional de splare; E. Amprenta funcional sub presiune masticatorie. Rsp.A,B,C,E pag.346

2514. Precizai n ce situaii este indicat pentru realizarea protezelor scheletate amprenta funcional de splare: A. Edentaii de clasa a-I-a; B. Edentaii de clasa a-III-a reduse; C. Edentaii de clasa a-II-a cnd seile nu ajung n fundurile de sac; D. Edentaii de clasa a-IV-a cnd procesele alveolare sunt retentive; E. Edentaii de clasa a-II-a cnd seile laterale sunt sprijinite pe bare. Rsp.B,C,D,E pag 352

2515. Reflexul exagerat de vom poate fi combtut prin: A. Cltirea nainte de amprentare cu ap rece si bicarbonat de sodiu; B. Aplicarea lingurii iniial anterior si apoi distal; C. Metoda amprentei tandem; D. Psihoterapie; E. Medicaie parasimpaticolitic. Rsp.A,D pag.356

2516. Impreciziile dimensionale ale amprentelor cu alginate aprute n timpul prizei materialului se datoreaz: A. Nerespectarea proporiilor apei si pudrei; B. Schimbarea degetelor care menin lingura; C. Unor zone de grosimi neuniforme ale alginatului; D. Turnrii modelului cu ghips prea vscos; E. Miscarea lingurii pentru a fi adus in poziia corect. Rsp.A, E pag 361

*2517. n cazul inseriei nalte a planseului bucal asociat cu dini restani frontali nali si verticali este indicat urmtorul conector principal: A. Bara lingual; B. Placa dento-mucozal mandibular; C. Plcua mucozal cu lime redus; D. Conectorul principal dentar; E. Toate afirmaiile sunt gresite; Rsp.D pag.150

2518. Urmtoarele afirmaii privind conectorii principali maxilari sunt gresite: A. Sunt lai si de grosime mic; B. Fa de parodoniul marginal se opresc la o distan de 1 mm; C. Grosimea lor este cuprins ntre 0,4-0,6 mm; D. Cei sub forma de bare sunt utilizai frecvent; E. Limita posterioar se afla ntotdeauna naintea liniei Ah. Rsp.A,B,D pag. 150

2519. Presiunile exagerate ale conectorilor principali dento-mucozali asupra esuturilor se datoreaz: A. Lipsei elementelor de stabilizare; B. Atrofiei crestelor alveolare; C. Apariiei plcii bacteriene; D. Elementelor de sprijin parodontal; E. Adaptrii precise a conectorului principal pe dini. Rsp.A,B pag 161

2520. Mijloacele principale de meninere sprijin si stabilizare sunt: A. Crosetele; B. Elementele contrabasculante; C. Sistemele speciale; D. Tonicitatea muscular; E. Lustrul perfect al protezei. Rsp.A,B,C pag. 162

2521. Urmtoarele afirmaii privind crosetele Roach sunt false: A. Sunt numite si crosete bar; B. Sunt n numr de 7; C. Sunt mai vizibile dect crosetele circulare; D. Inseria protezelor prevzute cu acest tip de crosete e mai usoar ca dezinseria; E. Braul retentiv pleac din saua scheletului metalic. Rsp.A,B,E pag. 193

2522. Crosetul n semi T este indicat mai frecvent pe: A. Premolarii superiori; B. Molarii mandibulari; C. Premolarii inferiori; D. Canini superiori; E. Molarii maxilari. Rsp.A,D pag. 195

2523. Urmtoarele tipuri de crosete sunt folosite mai ales pe premolari A. Crosetul S; B. Crosetul I; C. Crosetul U; D. Crosetul L; E. Crosetul R. Rsp.A,B,C,D pag.197

2524. Pe molarii izolai se folosesc urmtoarele tipuri de crosete A. Crosetul unibar; B. Crosetul R; C. Crosetul inelar; D. Crosetul semi T; E. Gherue meziodistale cu dubl extremitate liber. Rsp.A,C pag.197

2525. Seile protetice trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. Adaptare intim la esuturile cu care vin n contact; B. Greutate crescut; C. Sa permit efectuarea de reparaii, cptusiri, rebazri; D. Conductibilitate termica sczut; E. Suprafee externe bine lustruite. Rsp.A,C,E pag.268

2526. Seile total metalice (fr ochiuri): A. Au faa mucozal la distan de creast; B. Prezint conductibilitate termic mare; C. Nu pot fi cptusite n cazul atrofiei crestelor; D. Sunt folosite n edentaiile laterale; E. Prezint pe faa extern retenii pentru acrilat. Rsp.C,D,E pag.274

2527. Sprijinul mixt este asigurat de: A. Crosetele elastice; B. Sistemele de culise; C. Sistemele de telescopare; D. Ruptorii de fore; E. Amortizorii de fore. Rsp.D,E pag 286

2528. Determinarea RIM prin poziionarea manual a modelelor poate fi folosit n edentaiile: A. Clasa a-I-a; B. Clasa a-II-a; C. Clasa a-III-a; D. Clasa a-IV-a; E. Numai cnd exist patru uniti masticatorii repartizate bilateral. Rsp.C,D,E pag.516

2529. Metoda de determinare si nregistrare a RIM prin poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de nregistrare nu este indicat n edentaiile: A. Clasa a-III-a; B. Clasa a-I-a; C. Clasa a-IV-a redus; D. Clasa a-II-a; E. Clasa a-IV-a extins. Rsp.B,D,E pag 517

2530. O nregistrare corect a RIM de ocluzie comport: A. Manevrare facil pentru medic; B. Consisten rigid pentru nregistrare; C. Indentaii adnci; D. Lipsa modificrilor volumetrice; E. Cuprinderea tuturor dinilor restani. Rsp.A,B,D,E pag.517

2531. n edentaiile de clasa a-IV-a reduse, tratate cu proteze scheletate, nregistrarea si determinarea RIM se face prin urmtoarele metode: A. Poziionarea manual a modelelor; B. Poziionarea cu ajutorul materialelor de nregistrare a poziiei de IM; C. Determinarea funcional a RIM; D. Cu ajutorul sabloanelor de ocluzie; E. Afirmaiile B i C sunt gresite. Rsp.A,B,D pag 522

2532. Determinarea funcional a RIM nu poate fi utilizat n edentaiile: A. Clasa a-III-a; B. Clasa a-II-a; C. Clasa a-IV-a redus; D. Clasa a-I-a; E. Clasa a-IV-a ntins. Rsp.C,E pag 522

2533. Deplasarea mezial a protezelor scheletate este favorizat de: A. Contacte premature protruzive; B. Creste descendente spre distal la maxilar; C. Creste descendente spre distal la mandibul; D. Creste ascendente spre distal la mandibul; E. Rspunsurile A i C sunt corecte. Rsp.A,B,D pag. 123

2534. Bascularea prin desprindere a seii apare n edentaia: A. Clasa a-I-a; B. Clasa a-III-a; C. Clasa a-II-a; D. Clasa a-IV-a ntins; E. Clasa a-IV-a redus. Rsp.A,C,D pag 125

2535. n edentaia de clasa a-I-a asimetric elementele contrabasculante sunt reprezentate de: A. Pintenii ocluzali situai n foseta distal a premolarilor secunzi; B. Plcua dento-mucozal; C. Gherue incizale; D. Pintenii supracingulari de pe canini; E. Crosetul continuu. Rsp.D,E pag. 127

2536. n meninerea indirect intervin cu rol secundar: A. Lustrul perfect al protezei; B. Modelarea fr retentiviti a seilor protezei; C. Mrirea dimensiunii mezio-distale a arcadei artificiale; D. Pintenii supracingulari de pe canini; E. Crosetele circulare deschise edental. Rsp.A,B,D pag 126 2537. Diminuarea basculrii prin nfundare a protezelor scheletate se face prin: A. Cptusirea si rebazarea seilor; B. Extinderea la maximum a seilor terminale; C. Conectori principali la maxilar cu lime mai mic dect ntinderea edentaiei; D. Amprente compresive; E. Modelarea fr retentiviti a seilor. Rsp.B,C,E pag136

2538. Curirea protezelor scheletate se poate face: A. Spun de toalet; B. Prafuri abrazive; C. Alcool; D. Ap si oet; E. Ap fiart. Rsp.A,D pag 545

*2539. Stabilirea sedinei de reexaminare a pacientului purttor de proteze pariale scheletate se face dup: A. 72 ore; B. O sptmn; C. 24 ore; D. 3-4 zile; E. Toate afirmaiile de mai sus sunt gresite. Rsp.C pag. 546

2540. n cazul protezelor pariale mobilizabile, durerile de la periferia cmpului protetic pot fi cauzate de: A. Conectori principali elastici; B. Pliuri longitudinale de mucoas, nentinse la amprentare; C. Atrofii ale crestelor; D. Pliuri acrilice pe faa intern a seilor; E. Contacte premature si interferene ocluzale. Rsp.A,C,E pag.547

2541. n cazul protezelor pariale mobilizabile, muscarea limbii se datoreaz montrii dinilor artificiali: A. n poziia cap-la-cap; B. Prea vestibular; C. Prea lingual; D. Pe mijlocul crestei; E. Afirmaiile A i C sunt corecte. Rsp.A,C,E pag. 549

2542. Lipsa de meninere a protezei pariale mobilizabile n timpul masticaiei este cauzat de urmtoarele cu o excepie: A. Plusuri acrilice pe faa intern a seilor; B. Margini groase ale protezei; C. Dini artificiali prea vestibularizai; D. Crosete foarte elastice; E. Cptusirea protezelor cu materiale reziliente. Rsp.A, E pag. 550

2543. Montarea dinilor artificiali prea lingualizai la protezele pariale mobilizabile poate determina: A. Muscarea obrajilor; B. Greuti n fonaie; C. Desprinderea protezei n timpul masticaiei; D. Masticaie ineficient; E. Dureri la nivelul papilei incisive. Rsp.B,C,D pag 551

*2544. n cazul protezelor pariale mobilizabile orbicularul buzelor se adapteaz la dinii artificiali ntr-o perioada de: A. 24 ore; B. 72 ore; C. 3-5 sptmni; D. 7 zile; E. Maxim 3 zile. Rsp.C pag. 552

*2545. n cazul protezelor pariale mobilizabile senzaia de grea poate apare datorit: A. Unui conector principal situat n zona anterioar a palatului; B. Unor sei mandibulare groase linguo-distal; C. Montrii dinilor frontali prea oral; D. Unei DVO prea mari; E. Unor dini artificiali prea lai. Rsp.B pag.552

2546. Timpii rebazrii protezelor scheletate sunt: A. ndeprtarea unui strat de acrilat de pe faa mucozal si de la marginile seilor; B. Amprentarea prin tehnica cu gura nchis; C. Turnarea modelului n doi timpi; D. Ambalarea machetei n cuvet; E. Confecionarea seilor din acrilat autopolimerizabil. Rsp.A,C,D pag. 562

2547. Dezavantajele materialelor reziliente de cptusire sunt: A. Miros si gust neplcut; B. Neutralizarea forei de masticaie; C. Schimbarea culorii n timp; D. Legtura slab cu acrilatul seilor; E. Produc dureri la nivelul crestelor. Rsp.A,C,D pag. 560

2548. Urmtoarele afirmaii privind cptusirea protezelor scheletate sunt gresite: A. Se cptusesc numai cele cu sprijin dento-parodontal; B. Const n nlocuirea acrilatului seilor; C. Utilizeaz numai metoda indirect; D. Se face dac dinii artificiali sunt n bun stare si montai corect; E. Necesitatea cptusirii se apreciaz prin testul de rotaie al protezei. Rsp.D,E pag.564

2549. Golurile aprute la nivelul marginilor protezei scheletate cptusite se pot remedia prin: A. Folosirea unei cantiti adecvate de acrilat; B. Evitarea aerului comprimat daca conine apa sau ulei; C. Utilizarea unei prese de cptusire speciale; D. Umezirea suprafeelor de acrilat cu monomer; E. Presarea cu spatula a acrilatului la nivelul zonelor marginale ale seilor. Rsp.A, E, pag564

2550. Cauzele porozitilor din acrilatul autopolimerizabil folosit la readaptarea protezelor scheletate sunt: A. Polimerizarea nu s-a fcut sub presiune; B. Nerespectarea proporiei polimer-monomer; C. Umectarea suprafeelor de acrilat cu monomer; D. Scheletul nu a avut puncte de sprijin pe dini; E. Proteza s-a deplasat la ambalare. Rsp.A,B, pag 565