PROTETICA DENTARA TEST GRILATEMA 41 - ETAPELE TRATAMENTULUI EDENTATIEI PARTIALE1.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului edentatiei partiale prinproteza scheletata:a. examenul modelelor preliminareb. examenul fotograficc. tratamentul preproteticd. tratamentul proprotetice. tratamentul protetic propriu-zisRaspuns corect: c, d, e,10, pag. 872.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului preprotetic al edentatieipartiale cu proteza scheletata:a. tratamentul chirurgicalb. tratamentul parodontalc. tratamentul de echilibrare ocluzalad. tratamentul conservativ odontale. tratamentul prin proteza partiala acrilica provizorieRaspuns corect: a, b, c, d, e10, pag.87,88,893.Care sunt etapele tratamentului preprotetic de echilibrare ocluzala din cadrul tratamentului edentatiei partiale prin proteza scheletata:a. realizarea unui plan de ocluzie corectb. excizia hiperplaziilor mucozalec. eliminarea contactelor premature si a interferentelor ocluzaled. realizarea detartrajuluie. refacerea dimensiunii verticale de ocluzieRaspuns corect: a, c, e10, pag.884.Care din urmatoarele manopere terapeutice se pot utiliza in scopul echilibrarii planului de ocluzie:a. tratamentul medicamentos al afectiunilor mucoasei oraleb. tratamentul afectiunilor pulparec. slefuiri la nivelul cuspizilord. devitalizari urmate de amputari coronare, gingivectomie sau alveoloplastie si acoperire cu proteze unidentaree. extractia dintilor egresati sau extruzati foarte multRaspuns corect: c, d, e10, pag. 885.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale tratamentului proprotetic:a. este denumit si tratament conservativb. este denumit si tratament specificc. precede tratamentul preproteticd. urmeaza tratamentului preprotetice. urmareste prepararea campului protetic pentru tratamentul protetic propriu-zisRaspuns corect: b, d, e10, pag 896.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta etape ale tratamentului proprotetic:a. interventii chirurgicale asupra mucoaseib. interventii chirurgicale asupra osuluic. interventii asupra dintilor stalpid. acoperirea dintilor stalpi cu microprotezee. solidarizarea dintilor stalpiRaspuns corect: a, b, c, d, e10, pag. 90, 91, 98, 1017.Care sunt secventele prepararii dintilor stalpi in vederea realizarii tratamentului protetic al edentatiei partiale prin proteza scheletata:a. realizarea planurilor de ghidareb. remodelarea dintilor stalpic. prepararea lacaselor pentru pintenii externid. reconstituirea plastica a crestelor edentate cu atrofii osoase marcatee. plastia santurilor vestibulareRaspuns corect: a, b, c10, pag.91, 92, 938.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale planurilor de ghidare:a. sunt localizate pe fetele ocluzale ale dintilor stalpib. sunt preparate pe fetele proximale ale dintilor stalpic. permit insertia si dezinsertia protezei scheletated. sunt paralele cu axa de insertie a protezeie. se realizeaza doar pe coroanele de acoperire aplicate pe dintii stalpiRaspuns corect: b, c, d10, pag.919.*Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta tehnica de realizare a planurilor de ghidare:a. cu o piatra roata, prin miscari vestibulo-orale, la nivelul fetei vestibulareb. cu o piatra flacara, prin miscari gingivo-ocluzale, la nivelul cuspizilor de ghidajc. cu o piatra con invers, prin miscari verticale, la nivelul unghiurilor dintre fetele lateraled. cu o piatra sferica, prin miscari longitudinale, la nivelul fetelor lateralee. cu o piatra cilindrica, prin miscari oro-vestibulare, la nivelul crestelor marginale alefetelor proximale dinspre edentatieRaspuns corect: e10, pag.9110.Care sunt avantajele realizarii planurilor de ghidare:a. favorizeaza alunecarea conectorilor secundarib. asigura reciprocitatea crosetelor cu actiune proximalac. favorizeaza igienizarea protezei scheletated. favorizeaza aplicarea corpului crosetului mai aproape de colet, imbunatatind aspectul fizionomice. contribuie la stabilitatea orizontala a protzei scheletateRaspuns corect: a, b, c, d, e10, pag.9211.*Prepararea lacaselor pentru pintenii ocluzali se realizeaza:a. inainte de remodelarea dintilor stalpi ai protezei scheletateb. dupa remodelarea dintilor stalpi ai protezei scheletatec. inainte de amprenta finalad. dupa amprenta finalae. dupa proba machetei protezei scheletateRaspuns corect: b10, pag. 9312.Precizati locul de plasare al pintenilor externi pe dintii laterali:a. in foseta centrala a molarilor si premolarilorb. in foseta vestibulara a molarilorc. in fosetele dinspre bresa edentata, in cazul edentatiilor intercalate lateraled. in fosetele meziale ale dintilor stalpi, in cazul edentatiilor terminalee. pe fetele orale ale dintilor stalpiRaspuns corect: c, d10, pag. 9513.*Pe care din urmatorii dinti se indica aplicarea de pinteni supracingulari:a. premolarii superiorib. premolarii inferioric. molarii superiorid. molarii inferiorie. caninii maxilariRaspuns corect: e10, pag. 9614.*Precizati topografia dentara a lacaselor incizale:a. fetele vestibulare ale dintilor frontali inferiorib. fetele orale ale dintilor frontali inferioric. fetele proximale ale dintilor frontali inferiorid. supracingular pe dintii frontali inferiorie. la nivelul marginilor incizale intre dintii frontali inferioriRaspuns corect: e10, pag.9615.Precizati care din urmatoarele tipuri de coroane se pot utiliza in scopul acoperirii dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:a. coroane metalice turnateb. coroane jacket din acrilatc. coroane mixte metalo-ceramiced. coroane de substitutiee. coroane din policarbonatRaspuns corect: a, c, d10, pag.9816.*Amprenta pentru coroanele de acoperire ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate va cuprinde:a. doar dintele preparatb. doar dintii vecini dintelui preparatc. doar dintii antagonisti dintelui preparatd. intreaga arcada dentara la nivelul careia se afla dintele preparate. doar hemiarcada opusa dintelui preparatRaspuns corect: d10, pag.9817.Precizati care sunt preparatiile care se efectueaza la nivelul coroanelor de invelis metalice care acopera dintii stalpi ai unei proteze scheletate:a. lacase pentru pintenii ocluzalib. prag cervical circular in unghi de 900c. convexitate vestibulara pentru bratele retentive ale crosetelord. planuri de ghidare pe fetele proximale dinspre edentatiee. fata orala plana, cu sau fara prag suragingival pentru bratul opozant al crosetelorRaspuns corect: a, c, d, e10, pag.9918.Care sunt indicatiile solidarizarii dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:a. cand dintii stalpi au mobilitate moderatab. cand raportul coroana/ radacina s-a modificat in favoarea coroaneic. cand dintii stalpi au radacini scurted. in edentatia terminala mandibularae. cand dintii stalpi au mobilitate de gradul IIIRaspuns corect: a, b, c, d10, pag.10119.*In edentatia de clasa I Kennedy, complicata cu brese frontale datorate lipsei incisivilor laterali, inchiderea breselor suplimentare se realizeaza prin:a. o punte dentara avand ca dinti stalpi incisivii centrali si caniniib. o punte dentara cu doua extensii distale, avand ca dinti stalpi incisivii centralic. doua punti dentare, fiecare cu o extensie meziala si cu un dinte stalp, caninuld. doua proteze partiale acrilice unidentare, fara placa palatinae. doua sei unidentare legate de proteza scheletataRaspuns corect: a10, pag.10520.Care sunt avantajele inchiderii breselor frontale suplimentare prin punti dentare, in cazul in care aceste brese complica o edentatie de clasa I Kennedy:a. simplificarea planului protezei scheletateb. marirea valorii parodontale a dintilor stalpi prin solidarizarea lorc. imbunatatirea spijinului parodontal al protezei scheletated. reducerea atrofiei suportului muco-osos al protezei acheletatee. cresterea confortului pacientuluiRaspuns corect: a, b, c, d, e10, pag.10521.*Care din urmatoarele atitudini terapeutice este indicata in tratamentul edentatiei partiale de clasa a II-a Kennedy complicata cu o bresa laterala:a. inchiderea bresei laterale cu o punte si a celei terminale printr-o sa proteticab. inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu cate o punte dentarac. inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu doua sei protetice, componente ale protezei scheletated. inchiderea bresei terminale cu o punte dentara si a celei laterale cu o sa proteticae. inchiderea bresei laterale si a celei terminale cu o singura punte dentaraRaspuns corect: c10, pag.10722.Care este scopul reducerii convexitatilor vestibulo-orale exagerate ale dintilor stalpi ai unei proteze scheletate:a. reducerea vizibilizatii bratului retentiv al crosetuluib. plasarea portiunii rigide a bratului retentiv in cele doua treimi supraecuatoriale ale fetei vestibulare a dinteluic. plasarea portiunii flexibile a bratului retentiv in treimea gingivala a fetei vestibulare a dinteluid. plasarea bratului opozant in treimea mijlocie a fetei orale a dintelui stalpe. plasarea pintenului ocluzal in foseta centrala a dintelui stalpRaspuns corect: a, b, c, d10, pag.9223.*Precizati formapietrelor diamantate cu care se prepara lacasele pentru pintenii ocluzali plasati pe dintii laterali:a. cilindricab. sfericac. flacarad. romboidalae. roataRaspuns corect: b10, pag.9424.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale lacaselor interdentare :a. se prepara pe hemiarcade integreb. lacasele pentru pinteni se prepara doar dupa crearea spatiului pentru bratele crosetuluic. prepararea lacaselor interdentare se realizeaza prin largirea nisei masticatoriid. prepararea lacaselor pentru pinteni se realizeaza in fosetele vecine ale dintilor pe care se plaseaza crosetule. prepararea se realizeaza in dentinaRaspuns corect: a, b, c, d10, pag. 95, 9625.Paralelismul planurilor de ghidare se apreciaza:a. utilizand un model de studiu montat la paralelogrfb. utilizand tija de reperajc. utilizan un model functional montat la paralelogrfd. utilizand tijele retentivometricee. cu ochiul liberRaspuns corect: a, b10, pag.9126.Careeste atitudinea terapeutica recomandata in situatiile in care in urma prepararii unui lacas pentru pintul ocluzal se ajunge la nivelul dentinei:a. se realizeaza o obturatie din amalgamb. se realizeaza o incrustatiec. se realizeaza o proteza unidentarad. se efectueaza extractia dinteluie. se efectueazaamputatia coronara a dinteluiRaspuns corect: a, b, c10, pag. 9527.Care din urmatoarele afirmatii reprezinta caracteristici ale lacaselor supracingulare:a. sunt, de fapt, trepte supracingulareb. au o latime de 1mmc. se prepara pe orice dinted. se prepara cu ajutorul unei pietre diamantate cilindricee. pintenii aplicati in aceste lacase actioneaza aproape de axul dinteluiRaspuns corect: a, b, d, e10, pag.9628.In edentatia de clasa a III-a Kennedy, complicata cu o bresa suplimentara laterala, atitudinea terapeutica va consta in:a. realizarea a doua punti dentare adeziveb. realizarea unei proteze scheletate cu doua sei, dintii stalpi nefiind solidarizati prin bare, in cazul unei implantari bune a acestorac. realizarea unei proteze scheletate cu doua sei si solidarizarea dintilor stalpi prin bare, in cazul unei implantari deficitare a acestorad. realizarea unei proteze partiale acrilice, cu doua sei, indiferent de calitatea implantarii dintilor restantie. realizarea a doua punti dentare cu extensieRaspuns corect: b, c10, pag.107, 10829.In edentatia de clasa a IV-a redusa Kennedy, atitudinea terapeutica va consta in:a. realizarea unei punti dentare, in cazul unei creste edentate bine reprezentateb. realizarea unei proteze scheletate in cazul unei creste edentate atrofiatec. realizare unei punti totaled. realizarea unei punti mobilizabilee. realizarea unei punti cu corp de punte suspendatRaspuns corect: a, b10, pag.10930.Care este rolul boltii palatine, in cazul tratamentului edentatiei partiale prin proteza scheletataa. asigura mentinerea directa a protezei scheletateb. asigura mentinerea indirecta a protezei scheletatec. contribuie la mentinerea protezei scheletate prin adeziune, cand este platad. contribuie la sprijinul muco-osos al protezei scheletatee. contribuie la stabilizarea protezei scheletate, cand este adancaRaspuns corect: c, d, e10, pag.111TEMA 42 - ELEMENTE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATEAndrei Ionescu: Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile (pag.140 314)1.*Forma cea mai adecvata a barei linguale pe sectiune este:a)rotundab)ovalarac)piriformad)semirotundae)semipiriformaRaspuns: e2. Rezistenta barei linguale la mijlocul ei, se asigura prina)profilb)grosimec)brate opozante suplimentared)pinteni ocluzali suplimentarie)brate reciproce suplimentareRaspuns: a, b3. *Crosetul continuu contribuie laa)sprijinul muco-osos al protezeib)mentinerea directa a protezelor terminalec)mentinerea indirecta a protezelor terminaled)rigidizarea seilor frontalee)solidarizaea dintilor artificiali.Raspuns: c4. *Forma pe sectiune a crosetului continuu este:a)rotundab)ovalac)semirotundad)semiovalae)semipiriformaRaspuns: d5. Bara vestibulara se indica in urmatoarele situatii:a)insertie inalta a planseului bucalb)vestibularizare mare a dintilor frontalic)lingualizare mare a dintilor frontalid)torus mandibular exagerate)tubercul piriform vertical.Raspuns: a, c, d.6. Functiile crosetelor turnate sunt:a)stabilizareab)reciprocitateac)rigidizaread)pasivitateae)sprijinl muco-osos.Raspuns: a, b, d7. Mentinerea protezelor scheletate depinde dea)numarul crosetelorb)reciprocitatec)fizionomied)implantarea dintilor stalpie)pasivitate.Raspuns: a, c, d8. Marimea zonei retentive a dintilor stalpi directi depinde dea)morfologia radicularab)morfologia coronarac)axul de insertia al viitoarei protezed)marimea camerei pulparee)gradul de afectare parodontala.Raspuns: b, c.9. Pintenii interni se utilizeaza in:a)edentatiile de clasa I Kennedyb)edentatiile de clasa II Kennedyc)edentatiile de clasa III Kennedyd)edentatiile de clasa IV Kennedye)in toate tipurile de edentatii.Raspuns: c, d.10. Pintenii ocluzali se aplica pea)incisivi centralib)incisivi lateralic)caninid)premolarie)molari.Raspuns: d, e.11. Functiile pintenilor ocluzali sunt:a)asigurarea sprijinului muco-ososb)cresterea presiunii seilor asupra crestelor edentatec)mentinerea bratelor crosetelor in pozitie constantad)stabilizarea orizontala a protezelore)favorizarea migrarilor verticale a dintilor stalpi.Raspuns: c,d.12. Dezavantajele crosetului caninului sunt:a)aspectul nefizionomicb)lipsa pasivitatiic)lipsa reciprocitatiid)tulburarea ghidajului canine)lipsa stabilizarii.Raspuns: a, c, d.13. *Crosetul inelar sau cu 4 brate se aplica pea)incisivii centralib)incisivii lateralic)caninid)premolarie)molari.Raspuns: e.14.*Crosetul circular cu actiune dubla se aplica pea)incisivii centralib)incisivii lateralic)caninid)premolarie)molari.Raspuns: d.15. Crosetul Bonwill se utilizeaza ina)edentatii de clasa I Kennedyb)edentatii de clasa II Kennedyc)edentatii de clasa III Kennedyd)edentatii de clasa IV Kennedye)toate tipurile de edentatii.Raspuns: b, d.16. *Crosetul divizatS se aplica pea)incisivii centralib)incisivii lateralic)caninid)premolarie)molari.Raspuns: d.17. Crosetul divizatT se aplica pea)incisivii centralib)incisivii lateralic)caninid)premolarie)molari.Raspuns: c, d, e.18. Crosetul R.P.I. se compune dina)pinten ocluzalb)placuta proximo-vestibularac)brat retentiv divizat in Id)brat retentiv divizat in Ue)brat retentiv divizat in L.Raspuns: a, c.19.Dezavantajele crosetelor mixte sunt:a)flexibilitatea mareb)solicitarea exagerata a dintilor stalpic)nerespectarea pasivitatiid)contactul liniar cu dintele stalpe)rezistenta la indoire.Raspuns: b, c.20.* Indicatia de baza a culiselor este:a)edentatia de clasa I Kennedyb)edentatia de clasa II Kennedyc)edentatia de clasa III Kennedyd)edentatia de clasa IV Kennedye)orice tip de edentatie.Raspuns: c.21 Culisele se pot fixa pea)coroane metalo-ceramiceb)coroane de substitutiec)inleyd)obturatii de amalgame)punti.Raspuns: a, b, e.22. Distantarea barei linguale fata de mucoasa procesului alveolar depinde dea)sprijinul protezeib)stabilitatea protezeic)lungimea seilord)forma anatomica a procesului alveolare)rezlienta mucoasei crestei alveolare.Raspuns: a, d, e.23.Zonele de minima rezistenta ale barei linguale sunta)marginile barei lingualeb)mijlocul barei lingualec)jonctiunea cu conectorii secundarid)unirea cu seilee)jonctiunea cu conectorii principali.Raspuns: b, c, d.24.Gradul de flexibilitate a portiunii terminale a bratului retentiv depinde dea)lungimea bratului opozant al crosetuluib)lungimea bratului retentiv al crosetuluic)diametrul bratului retentivd)forma in care se termina bratul retentive)forma in care incepe bratul retentiv.Raspuns: b, c, d.25. Gradul de frictiune dintre dinte si croset depinde de:a)aliajul din care este confectionat crosetulb)marimea suprafetei de contact dintre dinte si crosetc)marimea coroanei dentared)intimitatea contactului dintre dinte si crosete)prezenta obturatiilor pe dinte.Raspuns:a, b, d.26. Crosetele turnate pot determina modificari de pozitie asupra dintilor stalpi in urmatoarele situatiia)fractura pintenilor ocluzalib)nerespectarea reciprocitatiic)neactivarea bratelor retentived)neactivarea bratelor opozantee)nerespectarea pasivitatii.Raspuns: a, b, e.27. In producerea uzurii smaltului intervin:a)duritatea aliajuluib)fluxul salivar crescutc)gradul crescut de mineralizare a smaltuluid)intimitatea contactului dintre dinte si crosete)asperitatile suprafeteiinterne a crosetului.Raspuns: a, d, e.28. Crosetele circulare prezinta urmatoarele caracteristicia)dezinsertia este mai usoara decat insertiab)insertia este mai usoara decat dezinsertiac)toate btatele pleaca dintr-un corp comund)bratul retentiv plaeca din sae)are cu dintele un contact aproape circular.Raspuns: b, c, e.29. Crosetele divizate prezinta urmatoarele caracteristicia)la dezinsertia protezei actioneaza asupra dintelui prin impingereb)la dezinsertia protezei actioneaza asupra dintelui prin tractiunec)toate bratele pleaca dintr-un corp comund)bratele retentive au forma de literee)sunt mai putin vizibile decat crotetele circulare.Raspuns:a, d, e.30. *La crosetul mixt McCracken, elementul retentionat in saua acrilica este reprezentat dea)pintenul ocluzalb)bratul retentivc)bratul opozantd)conectorul secundare)corpul crosetului.Raspuns: b.TEMA 43 -DETERIORAREA}I #NREGISTRAREA RELA|IEI INTERMAXILARE #N EDENTA|IA PAR|IAL{ TRATAT{ CU PROTEZE SCHELETATE1. *Determinarea ]i @nregistrarea relaiei intermaxilare:a)precede proba scheletului metalic al protezeib)urmeaz[ probei scheletului metalic al protezeic)nu depinde de num[rul ]i dispoziia topografic[ a dinilor restanid)se realizeaz[ chiar dac[ DVO este incorect[e)nu necesit[ existena unei relaii de ocluzie stabil[R: b2. * Cauzele apariiei de contacte instabile @n RC ]i IM sunt:a)tratament preprotetic corect de echilibrare ocluzal[b)apariia contactelor premature prin aplicarea de microprotezec)scheletul metalic nu realizeaz[ interferene prin pintenii ocluzalid)contactele premature au fost @nl[turate @n etapa clinic[ a probei scheletuluie)interferene ocluzale depistate ]i eliminate @n cadrul tratamentului proproteticR: b3. *'In[larea de ocluzie' se caracterizeaz[ prin:a)trebuie s[ fie suportat[ numai de suportul muco-ososb)nu trebuie s[ fie suportat[ numai de suportul muco-ososc)nu este justificat[ de manifest[ri @n articulaia temporo-mandibular[d)manifest[rile articulare sunt cauzate de contracii musculare simetricee)manifest[rile articulare se datoreaz[ foarte des unei DVO cobor`teR: b4.* Poziionarea manual[ a modelelor @n IM:a)este posibil[ c`nd exist[ trei unit[i de masticaieb)are aplicabilitate @n edentaiile @ntinsec)este mai precis[ cu c`t exist[ mai puini dini restanid)nu se realizeaz[ @n aceea]i etap[ clinic[ de prob[ a scheletului metalice)este posibil[ c`nd exist[ cel puin patru unit[i de masticaieR: e5. *Poziionarea modelelor cu ajutorul materialelor de @nregistrare a poziiei de IM:a)se poate utiliza @n edentaiile de cl. a II-ab)se poate utiliza c`nd exist[ puini dini restanic)se poate utiliza @n edentaii de cl. a III-ad)se poate utiliza @n edentaii de cl. a IV-ae)nu se pot utiliza materiale termoplasticeR: c6.*Cerurile speciale pentru @nregistr[rile ocluzale se caracterizeaz[ prin:a)devin plastice la o temperatur[ de 30 de gradeb)nu au inserii subiri de aluminiuc)devin plastice la o temperatur[ de 50 de graded)fac parte din categoria materialelor cu priz[ chimic[e)nu pot fi folosite cu un suport textilR: c7.*Tehnica @nregistr[rii cu cear[ de ocluzie se caracterizeaz[ prin:a)este cea mai puin utilizat[b)pl[cua de cear[ se ramole]te @n flac[r[c)pl[cua de cear[ se adapteaz[ pe modelul mandibulard)pl[cua de cear[ se r[ce]te cu aere)pl[cua de cear[ se ramole]te @n ap[ la 50-55 de gradeR: e1.O perfect[ @nregistrare a RIM de ocluzie comport[:a)indentaii ad`ncib)consisten[ mare @n timpul @nregistr[riic)durat[ a @nregistr[rii c`t mai scurt[d)comoditate pentru paciente)consisten[ rigid[ dup[ @nregistrareR: c, d, e2.Determinarea ]i @nregistrarea RIM c`nd exist[ dini restani dar nu exist[ contacte dento-dentare presupune:a)realizarea planului de ocluzie cu ajutorul ]abloanelorb)situaia nu se aseam[n[ cu edentaia total[ privind determinarea ]i @nregistrarea RIMc)determinarea DVO precede realizarea planului de ocluzied)RC nu va coincide cu IM dup[ realizarea protezelore)RC va coincide cu IM dup[ realizarea protezelorR: a, e3.Indentaiile obinute @n urma @nregistr[rii RIM, se caracterizeaz[ prin:a)nu se limiteaz[ doar la faa ocluzal[b)sunt puin ad`ncic)redau numai faa ocluzal[d)cuprind doar dinii din zona lateral[e)cuprind toi dinii restaniR: b, c, e4.Tehnica @nregistr[rii RIM cu pasta de eugenat de zinc se caracterizeaz[ prin:a)consistena crescut[ @n timpul @nregistr[riib)rigiditate dup[ priz[c)este necesar[ utilizarea unui cadru din s`rm[d)cadrul nu trebuie s[ dep[]easc[ arcadele dentaree)eugenatul de zinc se aplic[ @n grosime mai mare de 3mmR: b, c5.Determinarea ]i @nregistrarea RIM cu ajutorul ]abloanelor de ocluzie:a)se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a III-ab)se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a IV-a redusec)se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa I-a ]i a II-ad)se utilizeaz[ @n edentaiile de clasa a IV-a @ntinse sau extinsee)se utilizeaz[ c`nd sunt unit[i de masticaie suficienteR: c, d6.Realizarea unei singure protezescheletat[ presupune:a)]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ @n cabinetb)]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ @n laboratorc)]ablonul de ocluzie se confecioneaz[ pe scheletul metalic al protezeid)aceasta ofer[ meninere ]i stabilitate foarte bunee)pentru pacient este o manevr[ incomod[R: b, c, d7.C`nd trebuie realizate dou[ proteze scheletate:a)se utilizeaz[ ]abloane cu baza din acrilatb)se utilizeaz[ ]abloane cu baza din cear[c)se utilizeaz[ ]abloane cu valuri de ocluzie din Stentsd)se utilizeaz[ ]abloane cu valuri de ocluzie din cear[e)se utilizeaz[ ]abloane cu baza din plac[ de baz[R: a, d, e8.Obinerea unor relaii ocluzale imprecise, se datoreaz[ urm[toarelor cauze:a)rezilienei mucoaseib)num[rului de cro]etec)tipului de conector principald)consistenei neuniforme a valurilor de cear[e)tipului de masticaieR: a, d9.C`nd la un maxilar se realizeaz[ o protez[ scheletat[, iar la cel[lalt o protez[ total[:a)se confecioneaz[ dou[ ]abloane pe scheletele metalice ale protezelorb)nu se confecioneaz[ dou[ ]abloane pe scheletele metalice ale protezelorc)se realizeaz[ mai @nt`i proteza total[ ]i apoi cea scheletat[d)se confecioneaz[ ]abloane cu baza din acrilate)se realizeaz[ mai @nt`i proteza scheletat[ ]i apoi cea total[R: b, d, e10.Care din urm[toarele etape nu sunt corecte @n @nregistrarea RIM cu ]abloane de ocluzie din cear[ c`nd se realizeaz[ o singur[ protez[ scheletat[:a)se ramole]te valul de ocluzie cu ap[ fierbinteb)pacientul va @nchide @n IM, realiz`nd presiuni inegalec)@ntre indentaii ]i suprafaa modelul antagonist, trebuie s[ existe un spaiud)modelele se fixeaz[ @n poziie corect[ cu bee de chibrite)@ntre indentaii ]i suprafaa modelului antagonist nu trebuie s[ existe niciun spaiuR: d, e11.Tehnica @nregistr[rii RIM cu ]abloane de ocluzie c`nd DVO este p[strat[ ]i se realizeaz[ dou[ proteze scheletate, presupune:a)realizarea de ]abloane cu valuri de ocluzie din Stentsb)realizarea de ]abloane cu valuri de ocluzie din cear[c)]abloanele se realizeaz[ pe modelele de studiud)]abloanele vor fi trimise @n cabinet @mpreun[ cu scheletele metalice ale protezelore)@nt`i se va face proba ]i adaptarea scheletelor metaliceR: b, d, e12.Existena unui contact @ntre bazele ]abloanelor @n regiunea distal[, presupune:a)desfiinarea contactului prin ]lefuirea bazelorb)desfiinarea contactului prin ]lefuirea bordurilor de ocluziec)nu se repet[ @nregistrarea RIMd)se repet[ @nregistrarea RIMe)]abloanele solidarizate se aplic[ pe modeleR: a, d, e13.C`nd exist[ edentaie total[ maxilar[ ]i termino-terminal[ mandibular[, determinarea RIM se face astfel:a)se modeleaz[ mai @nt`i ]ablonul inferiorb)se realizeaz[ nivelul ]i orientarea planului de ocluzie @n regiunea frontal[ ]i lateral[c)se ramole]te ]ablonul superior ]i se determin[ DVOd)se ramole]te ]ablonul inferior ]i se determin[ DVOe)se modeleaz[ mai @nt`i ]ablonul superiorR: b, d, e14.C`nd se impune o supraocluzie frontal[ mai mare, este necesar:a)valul de ocluzie superior s[ fie scobit @n regiunea frontal[b)valul de ocluzie inferior s[ fie scobit @n regiunea frontal[c)contactul @ntre ]abloane se face numai @n regiunea lateral[d)contactul @ntre ]abloane se face numai @n regiunea frontal[e)contactul @ntre ]abloane se face pe toat[ suprafaaR: a, c15.C`nd exist[ edentaie total[ mandibular[ ]i termino-terminal[ maxilar[, determinarea RIM se face astfel:a)nivelul ]i orientarea planului de ocluzie @n regiunea lateral[ se stabile]te mai @nt`i pe ]ablonul de ocluzie superiorb)nivelul ]i orientarea planului de ocluzie @n regiunea lateral[ se stabile]te mai @nt`i pe ]ablonul de ocluzie inferiorc)se ramole]te ]ablonul inferiord)se ramole]te ]ablonul superiore)se determin[ separat dimensiunea vertical[ ]i relaia centric[R: a, c16. Falsa @nregistrare a poziiei de RC se datoreaz[ urm[toarelor cauze:a)ramolirea uniform[ a cerei valului de ocluzieb)@nfundarea bazei ]ablonului din cauza rezilienei mucoaseic)ramolirea inegal[ a cerei valului de ocluzied)durere la nivelul crestelore)devieri ale mandibuleiR: b, c, d, e17.Determinarea funcional[ a RIM se utilizeaz[ atunci c`nd:a)se confecioneaz[ dou[ proteze scheletateb)se confecioneaz[ o singur[ protez[ scheletat[c)se urm[re]te eliminarea unor surse de erorid)dimensiunea vertical[ nu este p[strat[e)ocluzia este stabil[R: b, c, e18.Determinarea funcional[ a RIM presupune:a)realizarea pe scheletul metalic al protezei a dou[ ]ei din acrilatb)valuri de ocluzie dintro cear[ mai dur[ dec`t cea obi]nuit[c)arcada antagonist[ nu este integr[d)arcada antagonist[ este integr[e)existena unei edentaii de cl. a IV-aR: a, b, d19.Pentru edentaiile din zona lateral[, @n fi]a tehnic[ se specific[:a)forma dinilorb)gradul de supraocluziec)artificii de montared)culoarea dinilore)felul ocluzieiR: d, e20.Din categoria cerurilor speciale necesare @nregistr[rii RIM, fac parte:a)Aluwaxb)Tenatexc)Silasoftd)Stentse)MoycoR: a, b, eTEMA NR. 44 -AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC ADENTAT TOTAL(Hutu 1998 pg. 60-69;94-129)1. Care din obiectivele amprentarii intr-o edentatie totala pot fi realizate de amprenta preliminara?a)rezolva probleme de fonatieb)rezolva integral sprijinulc)rezolva integral problemele de adeziuned)da indicatii asupra zonei de succesiunee)rezolva problemele de fizionomieR:a,d,e2. Care din urmatoarele afirmatii privind lingurile standard Clan Tray sunt corecte?a) au marginea linguala mai scurta spre distalb) au marginea linguala mai lunga spre distalc) au marginea linguala mai lunga spre meziald) au marginea linguala mai scurta spre meziale) alegerea lor se face cu ajutorul unui compassR=a,c,e3.In functie de cine se face alegerea unei linguri standard necesare amprentarii preliminare in edentatia totala?a) de etiologia edentatieib) de forma crestei aveolarec) de inaltimea crestei edentaled) de latimea crestei aveolaree) de varsta pacientuluiR=b,c,d4.Amprenta preliminara cu gips la edentalul total are urmatoarele caracteristici:a) lingura standard trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de retentieb) lingura standard nu trebuie sa fie prevazutac) lingura standard trebuie sa fie la distanta de campul protecticd) lingura standard trebuie sa fie in contact cu suprafata campului protectice) amprenta poate fi reconstituita in caz de fracturaR=b,c,e5.Amprenta preliminara cu alginate la edetentul total are urmatoarele caracteristici:a) lingura trebuie sa aiba system de retentionareb) lingura trebuie sa fie la 1mmdistanta de suprafata crestelorc) se recomanda pe campuri retentived) modelul se toarna dupa minimum 80 mine) alveolele perfectionate permit o amprenta de spalareR=a,c,e6.Amprenta preliminara cu silicon la edentalul total are urmatoarelecaracteristici:a) se foloseste cand se urmareste o pregatire tisularab) se poate folosi ca amprenta finala in cazul unei protezari provizoriic) lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesitafoarte multe procedee de adoptared) lingura individuala confectionata dupa o asemenea amprenta necesita foarte putine procedee de adoptaree) necesita silicon de consistenta diferitaR=a,b,d,e7.Amprenta preliminara cu mase termoplastice are urmatoarele caracteristici:a) masa termoplastica se incalzeste la temperatura de 80-90 grade Cb) masa termoplastica se incalzeste la temperature de 60-70 grade Cc) este o metoda de amprentare simplad) este o metoda de amprenatare laborioasae) permite obtinerea unei bune inchideri marginaleR=b,d,e8.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare mucodinamice in edentatia totalaa) necesita lingura individuala bine adoptata marginalb) in timpul amprentarii se mobilizeaza prin miscari periferic campului protecticc) utilizeaza pentru amprentare doua tipuri de materiale cu consistenta diferitad) protezele obtinute prin aceasta metoda au succiune deficitarae) sunt cele mai utilizate metodeR=a,b,c,e9.Care sunt caracteristicile componetelor compressive in edentatia dentara?a) exercita o anumita presiune asupra mucoasei fixeb) nu exercita presiune la nivelul mucoasei fixec) sunt indicate la campurile protectice cu mucoasa rezilientad) sunt indicate la campurile protectice tarie) foloseste materiale cu vascozitate crescutaR=a,d,e10. Care sunt grupele utilizate pentru amprentarea mucodinamica in edentatia totala?a) numai miscari de inchidere, deschidere a guriib) miscari comandate de medicc) numai miscari ale limbiid) miscari effectuate de medice) miscariR=b,d,e11.Care sunt caracteristicile metodelor de amprentare cu gura inchisa la edentalul total?a) necesita linguri individuale prevazute cu roluri de ocluzieb) necesita determinarea in prelabil a dimensiunii verticalec) presiunea de amprentare este exercitata de pacientd) realizeaza proteze cu margini lungie) sunt amprente mucostaliceR=a,b,c,d12. Metoda Devin de amprentare a campului protectic in edentatia totala are urmatoarele caracteristici:a) este o amprenta cu gura deschisab) este o amprenta cu gura inchisac) modificarea periferice campului protectic se face prin fonalied) utilzeaza sabloane de ocluzie bine adoptatee) necesita in prealabil stabilirea DVOR=a,c,d,e13.*Identificarea succesiunii lingurii individuale maxilare la nivelul pozei distale se face astfel:a) tractiunii vestibulare pe manerb) tractiunii verticale pe manerc) tractiunii oro-vestibulare pe manerd) tractiunii din aproape in aproape pe marginea vestibulara a linguriie) inchiderea sideschiderea guriiR=c14.Zonele ,,cheie mandibulare la nivelul carora se realizeaza inchiderea marginala sunt:a) zona tuberculului piriformb) zona linguala centralac) zona vestibulara frontalad) zona linguala lateralae) zona vestibulara lateralaR=a,b,c15. *Testul I de succesiune de lingura totala mandibulara:a) verifica succesiunea la zona linguala centralab) verifica succesiunea la nivelul tuberculului piriformc) consta in presiuni pe maner in sens vertibulo-orald) lingura trebuyie sa se desprinda cu usurintae) verifica inchiderea marginala totalaR=b16.Testul 3 de succesiune la lingura individuala mandibularaa) verifica inchiderea in zona linguala dentalab) verifica inchiderea la nivelul tuberculilor piriformic) verifica inchiderea marginala totalad) lingura se desprinde cu usurintae) consta in presiuni pe maner in sens vestibule-oral si tractiune verticalaR=c,e17.*In primul timp al amprentei finale se urmarestea) rectificarea sprijinului si aleziuniib) realizarea inchiderii marginalec) rezolvarea problemelor de fonatied) rezolvarea problemelor de fizionomiee) obtinerea tonicitatii muscularefavorabileR=a18.Care sunt obiectivele ce trebuie sa le realizeze amprenta in edentatia totalaa) obtinerea unei corecte inaltimi marginale protezeib) extinderea mazim posibila a protezeic) stabilirea nivelului planului de ocluzied) repartizareade presiuni egale pe campul protectice) realizarea libertatii miscarilor musculareR=a,b,d,e19.Ce caracteristici prezinta metoda Schreinemocers de amprentare in edentatia totala?a) utilizeaza pemtru amprentare linguri standardb) pentru amprenta preliminara se foloseste alginalulc) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea vestibulara centralad) lingura individuala mandibulara se ingroasa in regiunea linguala centralae) lingura individuala este prevazuta cu bordure de ocluzieR=b,d,e20.Amprenta functionala dupatehnica Pedro Sauzar prezinta o serie de caracteristici:a) face parte din grupa amprentelor luate cu gura deschisab) se foloseste in amprentarea campurilor protectice durec) se foloseste in amprentarea campurilor moid) se prefera modularea functionala fcuta de paciente) este o metoda simplaR=a,b,c,d21. Tehnica de amprentare Y. Gilbert si M. Blandin are urmatoarele caracteristici :a) foloseste ca material de amprentarealginateleb) foloseste ca material de amprentare mase termoplasticec) folosecca materiale de amprentare siliconid) reda cu felitate detaliile campului protetice) amprenta se deformeaza cu usurintaR=c,d22.Examenul clinic al substratului oral ne permitea) aprecierea gradului de atrofie a campuluil protecticb) aprecierea zonelor osoase care pot fi folosite pentru studierea protezeic) precizeaza limiteleosoase ale bazei protezeid) stabilirea formelor ce urmeaza sa fie dezponatee) alegerea metodei de amprentareR=a,b,c,d23.Analiza substratului mucos al campului protectic are rod deosebit in:a) alegerea materialului de amprentab) alegerea metodei de amprentac) precizarea limitelor osoase ale zonei protezeid) aprecierea gradului de atrofie al campuluil protectice) stabilirea unor zone ce trebuie modificate chirurgicalR=a,b24.*Conform conceptiei Clinicii de Protectie din Bucuresti amprenta preliminara are urmatoarele caracteristici:a) lingura universala nu este prevazuta cu system de retentieb) lingura stabdard trebuiesa preseze anumite zone ale campului protecticc) lingura universala trebuie sa menajeze un spatiu de 3-5 mm intre peretii ei si versantele oaselor edentaled) lingura standard trebuie sa fie mai larga peste 5mme) lingura universala trebuie sa adere strans la campul protecticR=c25.Testul 2 de succesiune la nivelul lingurii individuale mandibulare urmareste:a) verifica inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriformb) verifica inchiderea marginala in vestibulara centralac)verifica inchiderea marginala in zona linguala centralad) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens oro-vestibulare) se efectueaza presiuni pe manerul lingurii in sens vestibule-oralR=c,e26.Adaptarea lingurii individuale urmareste;a) marginile lingurii sa aiba un contact lejer cu mucoasa pasiv mobilab) rascroira la nivelul frenurilor si a insertiilor tendinoasec) realizarea unei grosimi a marginilor care sa corespunda largimii medii a fundului de sacmucosald) marginile lingurii trebuie sa depaseasca lungimea fundului de sac mucosale) marginiile lingurii sa intre in contact cu mucoasa mobileR=a,b,c27.Amprenta mucostabila se caracterizeazaprin:a) modelarea marginala este efectuata de medicb) modelarea marginala se lasa pe seama fluiditatii materialului de amprentac) dupa confectionarea protezei aceasta necesita o lunga perioada de individualizare marginalad) dupa confectionarea protezei se adapteaza perfecte) este o metoda larg utilizataR=b,c28.Amprentele de desponerare au urmatoarele caracteristici:a) sunt indicate pe campurile protectice moib) sunt indicate pe campurile protectice sensibilec) lingura individuala este prevazuta cu orificii in dreptul zonelor sensibiled) presiunea din timpul amprentarii influenteaza sprijinule) presiunea din timpul amprentarii nu influenteaza sprijinulR=b,c,d29.Miscarile comandate de medic sunt:a) deschiderea moderata a guriib) deschiderea mare a guriic) balansarea mandibuleid) miscarea unui sens frontale) miscarea limbiiR=a,b,c,e30. Modelarile automatizate ale marginilor amprentei presupun:a) purtarea ei in cavitatea bucalab) presupune existenta unor linguri foarte bine adoptatec)amprentele sunt prevazute cu bordure de ocluziid) folosesc materiale bucoplasticee) folosesc materiale termoplasticeR= a,b,c,dTEMA NR. 45 - DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE LA EDENTATUL TOTAL9. E. Hutu, s.a. Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.1. *Urmatoarele operatiuni clinice reprezinta etape ale determinarilor relatiilor intermaxilare, CU EXCEPTIA:A. verificarea sabloanelor de ocluzieB. determinarea curburii vestibulare a sablonului superiorC. determinarea dimensiunii verticale a etajului superior al feteiD. determinarea si inregistrerea relatiei centriceE. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelorRaspuns: C(pag. 131)2. *Controlul intraoral al sabloanelor de ocluzie in edentatia totala consta in:A. incepe prin verificarea mentinerii si stabilitatii pe campul protetic a sablonului inferiorB. se testeaza eventuala aparitie a miscarii de basculare in jurul unui ax median exercitand presiuni oro-vestibulare in regiunea frontalaC. verificarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median din cauza eventualelor asperitati de pe fata interioara a sabloanelorD. testarea aparitiei miscarii de basculare in jurul unui ax median, apasand alternativ pe suprafata ocluzala a valurilor de ocluzie in dreptul molarilorE. se verifica mentinerea sabloanelor pe campul proteticRaspuns: E(pag. 132)3. *Etapele clinice ale determinarii relatiilor intermaxilare in edentatia totala sunt enumerate aleatoriu: 1. determinarea curburii vestibulare a sablonului superior; 2. determinarea si inregistrarea relatiei centrice; 3. stabilirea indicatiilor necesare confectionarii machetelor; 4. verificarea sabloanelor de ocluzie; 5. determinarea dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei; 6. stabilirea nivelului si directiei planului de ocluzie in regiunea frontala si laterala. Precizati ordinea lor corecta.A. 6, 5, 4, 3, 2, 1B. 2, 3, 6, 4, 1, 5C. 4, 1, 6, 5, 2, 3D. 3, 5, 1, 6, 2, 4E. 4, 1, 6, 2, 5, 3Raspuns: C(pag. 131)4. *Modalitatile clinice de inregistrare a relatiei centrice sunt:A. tehnica descrisa de NeillB. tehnica descrisa de DawsonC. memoria tisularaD. deglutitiaE. memoria ocluzalaRaspuns: A(pag. 145)5. *Cum se numeste unghiul utilizat la inregistrarea relatiei centrice prin inscrierea grafica intraorala:A. DondersB. BonwillC. GoticD. BrodieE. GoniacRaspuns: C(pag. 148)6. *Situarea planului ocluzal la jumatatea fantei orale poate fi o indicatie pentru o supraocluzie frontala de:A. 2 mmB. 3 mmC. 0,2 0,4 mmD. 0,5 1,5 mmE. 0,1 0,3 mmRaspuns: D(pag. 151)7. *Valoarea spatiului minim de vorbire se poate masura la pronuntia fonemei:A. MB. SC. KD. PE. VRaspuns: B(pag. 142)8. Determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total cuprinde urmatoarele operatiuni clinice:A. determinarea si inregistrarea pozitiei de intercuspidare maximaB. verificarea stabilitatii machetelorC. determinarea dimensiunii verticale al etajului inferior al feteiD. stabilirea nivelului si directiei planului CamperE. stabilirea indicatiilor necesare alegerii si montarii dintilor artificialiRaspuns: C, E(pag. 131)9. Care din urmatoarele afirmatii despre sablonul de ocluzie sunt corecte.A. baza sablonului de ocluzie este confectionata din ceara rozB. marginile bazei sablonului trebuie sa patrunda in fundul de sacC. baza sablonului de ocluzie trebuie sa fie perfect adaptata pe modelD. valul de ocluzie superior se opreste la 1,5 mm posterior de tuberozitatiE. valul de ocluzie inferior se opreste la 1,5 mm anterior de tuberculul piriformRaspuns: B, C(pag. 131, 132, 133)10. Bordura de ocluzie a sablonului de ocluzie superior in edentatia totala trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni:A. in regiunea frontala, grosimea de 5 mmB. in regiunea frontala, inaltimea de 10 mmC. in regiunea laterala, inaltimea de 8 mm si latimea de 6 mmD. la nivelul tuberozitatii, valul de ocluzie va avea o latime egala cu a tuberozitatiiE. bordurile de ocluzie se termina la 1,5 mm de linia AhRaspuns: A, B(pag. 132)11. Sablonul de ocluzie inferior in edentatia totala prezinta urmatoarele caracteristici:A. baza sa este realizata din ceara roz mai duraB. valul de ocluzie va fi montat pe mijlocul cresteiC. nivelul fetei ocluzale depaseste marginea superioara a buzei inferioareD. valul de ocluzie se opreste la 1,5 mm de tuberozitatiE. nivelul fetei ocluzale a valului de ocluzie va fi situat pe un plan orizontal ce pleaca de la limita inferioara a treimii superioare a tuberculului piriform pana la marginea superioara a buzei inferioareRaspuns: B, E(pag. 133)12. Care din urmatoarele afirmatii privind sabloanele de ocluzie utilizate in terapia edentatiei totale sunt corecte:A. servesc pentru determinarea nivelului si directiei planului de ocluzieB. materializeaza schematic baza si arcadele dentare ale viitoarelor proteze totaleC. cu ajutorul lor se obtin datele necesare alegerii si montarii dintilor artificialiD. se pot realiza numai din placa de bazaE. trebuie sa fie perfect adaptate pe campul proteticRaspuns: A, B, C, E(pag. 131, 132)13. Care din urmatoarele afirmatii despre nivelul planului de ocluzie in edentatia totala sunt corecte:A. se defineste ca fiind portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a guriiB. acest nivel are o dimensiune egala pentru toti pacientiiC. in mod obisnuit se realizeaza un nivel de 1- 2mm, indiferent de situatia clinicaD. se stabileste in functie de varstaE. la sablonul inferior, nivelul planului de ocluzie nu trebuie sa depaseasca marginea libera a buzei inferioareRaspuns: A, D, E(pag. 135, 135)14. Orientarea planului de ocluzie in edentatia totala:A. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia tragio-palpebralaB. in regiunea frontala trebuie sa realizeze un paralelism cu linia bipupilaraC. in regiunea laterala este orientat in raport cu planul de referinta al lui FrankfurtD. in regiunea laterala este orientat in raport cu planul situat intre spina nazala anterioara si centrul conductului auditiv externE. dupa Sears, planul de ocluzie este paralel cu curbura crestei inferioareRaspuns: B, D(pag. 136,137)15. Se defineste nivel al planului de ocluzie:A. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea larga a guriiB. portiunea vizibila din valul de ocluzie la o fonatie minimaC. portiunea vizibila din valul de ocluzie la pronuntia fonemei KD. portiunea vizibila din valul de ocluzie la deschiderea usoara a guriiE. portiunea vizibila din valul de ocluzie atunci cand pacientul priveste drept inainteRaspuns: B, D(pag. 136)16. Prin ce metode se poate face determinarea relatiei centrice la un edentat total:A. metoda homotropismului linguo-mandibularB. metoda BoianovC. metoda reflexului molarD. metoda DawsonE. metoda inscrierii unghiului BenettRaspuns: A, C, D(pag. 144,145)17. Pozitia de repaus a mandibulei se poate constata astfel:A. antropometricB. fiziologicC. functionalD. electromiograficE. vizualRaspuns: A, C D(pag. 139,140)18. Pentru determinarea D.V.R in activitatea curenta clinica este necesar sa se indeplineasca urmatoarele conditii:A. pacientul va sta in fotoliu drept, cu capul sprijinit de tetieraB. pacientul va trebui sa fie relaxat, linistitC. pacientul va purta vechile protezeD. va fi combatuta tendinta de propulsie cu exercitii care obosesc musculaturaE. determinarea D.V.R trebuie sa se realizeze cu amandoua sabloanele de ocluzie in guraRaspuns: B, D(pag. 140)19. La edentatul total, pozitia de repaus a mandibulei se poate repera astfel:A. dupa deglutitie, mandibula vine la pozitia de repausB. pacientul va avea aspectul de individ stresat, preocupatC. cu vechile protezein guraD. prin procedeul imaginat de WillisE. prin utilizarea numarului de aur 4/5 AppenrodtRaspuns: A, D(pag. 139,140)20. Care din urmatoarele afirmatii privind planul de orientare protetica sunt corecte:A. uneste marginea libera a incisivilor superiori cu cuspizii palatinali ai molarilor de sase ani maxilariB. de nivelul sau de situare in zona frontala depinde gradul de vizibilitate al dintilor frontaliC. in zona anterioara este paralel cu linia surasuluiD. in zona laterala este paralel cu planul CamperE. in zona anterioara este paralel cu planul AndersenRaspuns: B, D(pag. 136,137)21. Erorile in inregistrarea relatiei centrice la edentatul total au urmatoarele consecinte:A. proba spatulei pozitiva la proba macheteiB. diferente de cateva zecimi de mm intre pozitia in care au fost solidarizate sabloanele si adevarata pozitie de relatie centrica, provoaca la protezele finite frecvente momente de instabilitateC. instabilitatea protezelor finite care va provoca dureri si oboseala muscularaD. modificarea engramei de masticatieE. proba spatulei negativa la proba macheteiRaspuns: A, B, C, D(pag. 149)22. Care sunt liniile ce se traseaza pe valurile de ocluzie ale celor doua sabloane pentru verificarea determinarii corecte a pozitiei de relatie centrica:A.linia medianaB.linia OphriacaC.linia surasuluiD.linia orbitalaE.liniile caninilorRaspuns: A, C, E(pag. 149, 150)23. Planul lui Fox serveste la:A. orientarea planului de ocluzie paralel cu linia bipupilaraB. inregistrarea axei balamaC. determinarea D.V.OD. precizarea orientarii planului de ocluzie fasa de planul lui CamperE. determinarea adancimii pungilor lui FischRaspuns: A, D(pag. 137)24. Supraevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:A. traumatizarea continua a mucoasei din zona de sprijinB. accentuarea santurilor perioraleC. aparitia zgomotului de castagneteD. vizibilitatea exagerata a dintilorE. oboseala permanenta a musculaturiiRaspuns: A, C, D, E(pag. 142)25. Subevaluarea D.V.O are urmatoarele consecinte:A. facies crispatB. aspect imbatranitC. aparitia perleche-ului la comisurile buzelorD. vizibilitatea exagerata a dintilorE. vizibilitatea redusa a rosului buzelorRaspuns: B, C, E(pag. 143)26. Care din urmatoarele afirmatii despre spatiul minim de vorbire sunt corecte:A. a fost descris de ThomsonB. a fost descris de SilvermanC. pacientul trebuie sa pronunte cuvinte terminate in sD. pacientul pronunta: pas cu pas, mai sus, mai josE. este sinonim cu spatiul liber de inocluzie fiziologicaRaspuns: B, C, D(pag. 142)27. Montarile atipice care se pot cere pe fisa de laborator a pacientului edentat total:A. torsionariB. incalecariC. tremeD. inocluzia sagitalaE. diastemeRaspuns: A, B, C, E(pag. 150)28. Care sunt dezavantajele inregistrarii grafice extraorale a relatiei centrice la edentatul total:A. miscarile ample pe care la face pacientul difera de cele efectuate in timpul masticatieiB. destabilizarea sabloanelorC. varful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei pozitii mai anterioareD. varful unghiului gotic nu ar corespunde R.C, ci unei pozitii mai posterioareE. miscarile pe care le face pacientul nu difera de cele efectuate in timpul masticatieiRaspuns: A, B, C(pag. 148)29. Supraevaluarea D.V.O se caracterizeaza prin:A. aspect imbatranit, caracteristic edentatului totalB. pacientul strange permanent dintiiC. buzele nu reusesc sa acopere dintii decat cu efortD. aparitia zabalutei la comisurile buzelorE. accentuarea santurilor perioraleRaspuns: B, C(pag. 142)30. Consecintele subevaluarii D.V.O sunt urmatoarele:A. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor coboratoriB. oboseala in masticatie prin suprasolicitarea muschilor ridicatoriC. aspect imbatranitD. oboseala muschilor maseter si temporalE. oboseala muschiului milohioidianRaspuns: B, C, D(pag. 143)TEMA NR. 46 - PROBA MACHETELOR9. E. Hutu, s.a. Edentatia totala, Ed. a III-a, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998.1. *La proba machetei protezei totale, coridorul bucal se evidentiaza in timpul surasului intre:A. linia surasului si planul de ocluzieB. marginea libera a dintilor frontaliC. cele doua comisuri bucaleD. fetele vestibulare ale premolarilor si fata mucozala a obrajilorE. buza superioara si cea inferioaraRaspuns: D(pag. 212)2. *Stabilitatea machetei protezei totale superioare se verifica prin:A. presiuni oro-vestibulare pe dintii frontaliB. proba spatuleiC. apasari alternative dreapta-stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilorD. tractiuni pe marginile bazei de cearaE. pronuntarea fonemei SRaspuns: C(pag. 210)3. *La controlul fonetic al machetei protezei totale maxilare pronuntarea alterata a fonemei K se datoreaza:A. montarii prea vestibulare a dintilor frontaliB. macheta superioara este prea extinsa sau prea groasa in regiunea posterioaraC. marginile machetei in zona frontala sunt prea groaseD. dintii laterali sunt montati in afara cresteiE. curba Spee este prea accentuataRaspuns: B(pag. 218)4. *Dupa Frush si Frischner, care din urmatoarele recomandari privind montarea dintilor sunt corecte:A. incalecarea incisivului central peste incisivul lateral confera un aspect de feminitateaB. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele hemiarcade la femeiC. coborarea celor doi incisivi laterali imprima o nota vesela, simpaticaD. diastemele si tremele impieteaza asupra rezistentei mecanice a protezeiE. anomaliile in pozitionarea dintilor trebuie reproduse simetric pe ambele arcadeRaspuns: D(pag. 213)5. *La controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare, daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:A. pacientul are un facies relaxatB. dintii nu sunt vizibiliC. buzele nu intra in contact sau intra in contact cu efortD. rosul buzelor nu este vizibilE. aspectul fetei este imbatranitRaspuns: C(pag. 214)6. *La proba machetelor protezelor totale in cavitatea orala, care din urmatoarele situatii indica o dimensiune verticala de ocluzie micsorata:A. vizibilitatea dintilor este exagerataB. aspectul fetei pacientului este intineritC. buzele nu intra in contactD. santurile periorale sunt accentuateE. apare zgomotul de castagneteRaspuns: D(pag. 214)7. *Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetelor protezelor totale aplicate in cavitatea orala:A. fonema Vare o emisie suierataB. fonema S are o emisie ca un zazait atunci cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mareC. fonema S are o emisie ca un zazait atunci cand frontalii superiori sunt prea vestibularizati sau frontalii inferiori prea lingualizatiD. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea scurtiE. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea lungiRaspuns: D(pag. 217, 218)8. *La controlul fonetic al machetelor protezelor totale, cand foneme V seamana cu fonema F:A. dintii superiori sunt prea scurtiB. dintii inferiori sunt prea scurtiC. dintii superiori sunt prea lungiD. frontalii superiori sunt oralizatiE. macheta superioara este prea extinsaRaspuns: A(pag. 218)9. Pentru etapa de proba a machetelor, medicul va primi din laborator:A. machetele si lingurile individualeB. fisa de laboratorC. machetele asezate pe modele functionale montate in ocluzor sau articulatorD. machetele asezate pe modele de studiu montate in ocluzor sau articulatorE. sabloanele de ocluzieRaspuns: B, C, E(pag. 206)10. Pe modelelecare se realizeaza machetele viitoarelor proteze totale trebuie sa fie trasate urmatoarele linii de referinta:A. linia bipupilaraB. linia surasuluiC. linia suborbitalaD. linia caninilorE. linia medianaRaspuns: B, D,E(pag. 206)11. La controlul extraoral al machetei protezei totale se urmareste ca:A. bazele din ceara sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioaraB. bazele din ceara sa acopere in intregime tuberculii piriformiC. papilele interdentare sa fie modelate concavD. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convexE. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat convexRaspuns: A, D(pag. 207, 208)12. La controlul extraoral al machetelor protezei totale se urmareste ca:A. dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate trei dintiB. inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasuluiC. cei sase dinti frontali trebuie sa ocupe spatiul dintre cele doua linii ale caninilorD. dintii laterali sa nu respecte regula lui PoundE. curbura incizala sa fie cu concavitatea in josRaspuns: A, B, C(pag. 207)13. La controlul intraoral al machetei superioare a protezei totale urmarim ca:A. la miscarile functionale ale obrajilor baza machetei sa nu fie dislocataB. la miscarile functionale ale buzelor baza machetei sa nu fie dislocataC. baza machetei superioare sa ocoleasca zona de inchidere palatina posterioaraD. sa verificam stabilitatea machetei superioare prin apasari simultane dreapta - stanga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilorE. succiunea sa fie optimaRaspuns: A, B,(pag. 209, 210)14. Ce criterii trebuie sa respecte baza din ceara a machetelor protezelor totale:A. sa respecte limitele functionale ale campului proteticB. versantele vestibulare ale machetelor sa fie modelate convexC. versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concavD. ceara din care sunt confectionate sa aiba punct de inmuiere cat mai micE. papilele interdentare sa fie modelate convexRaspuns: A, B, C, E(pag. 207, 209)15. Care din urmatoarele afirmatii privind controlul machetei protezei totale inferioare sunt corecte:A. pozitia anterioara a limbii contribuie la mentinerea machetei mandibulareB. controlul extinderii bazei machetei se executa cu gura intredeschisaC. stabilitatea se verifica prin presiuni alternative la nivelul premolarilorD. aparitia miscarii de basculare impune remontarea dintilor lateraliE. gravitatia nu favorizeaza mentinerea machetei inferioareRaspuns: A, B, C, D(pag. 210)16. Care din urmatoarele afirmatii despre controlul estetic al machetelor protezelor totale sunt corecte:A. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura deschisaB. examinarea aspectului facial al pacientului se face cu gura inchisa si cu gura semideschisaC. se observa aspectul facial al pacientului din fata si din profilD. pacientul va fi solicitat sa-si exprime opinia, iarmedicul va sta in fata lui pentru a observa mai usor impresiile pacientuluiE. pacientul nu va fi solicitat sa-si exprime opiniaRaspuns: B, C(pag. 210, 212)17. La controlul estetic al machetei protezei totale cand pacientul este examinat cu gura inchisa din profil se au in vedere urmatoarele aspecte:A. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la care s-a realizat in zona frontala montare cap la capB. buza superioara trebuie sa fie mai proeminenta cand s-a realizat o montare inversa frontalaC. marginea vestibulara a machetei superioare sa nu bombeze prea mult sub pragul narinar realizand o treaptaD. daca montarea dintilor s-a facut cap la cap, buzele trebuie sa fie in acelasi planE. buza superioara trebuie sa fie ceva mai proeminenta decat buza inferioara la pacientii la care in regiunea frontala s-a realizat montarea cel mai des folosita cap la capRaspuns: C, D(pag. 211)18. Controlul fonetic al machetelor protezelor totale urmareste ca:A. sa fie respectata libertatea mandibulei in lateropulsia de fonatieB. in timp ce pacientul numara de la 13 la 33, dintii frontali inferiori sa atinga fata palatinala a frontalilor superioriC. supraocluzia frontala si inocluzia sagitala sa fie corelate corespunzatorD. prezenta machetelor protezelor totale sa nu impiedice fonatiaE. in propulsia de fonatie, muchiile incizale ale incisivilor inferiori sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisivilor superioriRaspuns: C, D, E(pag. 217)19. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicate in cavitatea orala:A. fonema S are o emisie suierata atunci cand frontalii superiori sunt prea oralizati sau frontalii inferiori sunt prea vestibularizatiB. fonema S are o emisie suierata atunci cand intre varful limbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea mareC. pronuntarea lui F si V este distincta daca lungimea dintilor frontali superiori si plasarea lor in sens vestibulo-oral este corectaD. in timpul pronuntiei fonemelor F si V muchia incizala a frontalilor superiori trebuie sa atinga usor buza inferioaraE. in timpul pronuntiei fonemelor F si V muchia incizala a frontalilor inferiori trebuie sa atinga usor varful limbiiRaspuns: B, C, D(pag. 217, 218)20. Urmatoarele afirmatii privind controlul fonetic al machetei protezei totale sunt adevarate:A. daca fonema D se aude ca fonema T, dintii superiori sunt vestibularizatiB. daca fonema D se aude ca fonema T, macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioaraC. daca fonema D se aude ca fonema T, macheta superioara este prea extinsaD. daca fonema T se aude ca fonema D, dintii superiori sunt vestibularizatiE. daca fonema T se aude ca fonema D, dintii sunt oralizatiRaspuns: A, E(pag. 218)21. Care din urmatoarele situatii pot apare la controlul fonetic al machetei protezei totale aplicata in cavitatea orala:A. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt oralizatiB. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea scurtiC. fonema V seamana cu fonema F atunci cand dintii superiori sunt prea LATID. fonema K este alterata atunci cand macheta superioara este prea groasa in regiunea posterioaraE. fonema K este alterata atunci cand macheta este prea groasa in zona rugilor palatineRaspuns: B, D(pag. 218)22. Daca la proba fonetica a machetelor protezelor totale, fonema S are o emisie suierata inseamna ca:A. frontalii superiori sunt prea vestibularizatiB. frontalii superiori sunt prea oralizatiC. intrevarfullimbii si regiunea retroincisiva este un spatiu prea micD. frontalii inferiori sunt prea lingualizatiE. dintii superiori sunt prea scurtiRaspuns: A, D(pag. 217, 218)23. In care din situatiile enumerate mai jos este necesara remontarea dintilor artificiali:A. concordanta intre linia interincisiva superioara si linia mediana a feteiB. alegerea neadecvata a culorii garniturii de dinti artificialiC. montarea frontalilor superiori in afara cresteiD. proba spatulei pozitiva bilateralE. proba spatulei pozitiva unilateralRaspuns: B, D, E(pag. 218)24. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:A. se realizeaza gravarea modelului de catre tehnicianB. se realizeaza gravarea modelului de catre medicC. se repereaza in cavitatea orala santurile pterigomaxilareD. se deseneaza pe model zonele de despovarareE. se deceleaza zonele retentive care pot crea probleme la insertia protezeiRaspuns: B, C(pag. 219)25. Pentru realizarea inchiderii palatinale posterioare la proteza totala:A. profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 2/3 din depresibilitatea tesuturilorB. profunzimea gravarii trebuie sa fie egala cu 1/3 din depresibilitatea tesuturilorC. profunzimea gravarii variaza si in functie de inclinarea valuluiD. profunzimea gravbarii este mai mare pentru valurile verticaleE. profunzimea gravarii este mai mare pentru valurile orizontaleRaspuns: A, C, D(pag. 219, 220)26. Zonele de despovarare, unde baza protezei totale nu trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa sunt:A. torusul palatinB. torusul mandibularC. santurile pterigomaxilareD. exostozeleE. gaura mentonieraRaspuns: A, B, D, E(pag. 220)27. Care din urmatoarele afirmatii privind folierea torusului palatin sunt corecte:A. gradul de foliere trebuie corelat cu diferenta dintre rezilienta mucoasei de pe crestele edentate si rezilienta mucoasei care acopera torusulB. daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza nu basculeazaC. daca folierea pe torus este mica si rezilienta pe creste mare, proteza basculeazaD. folierea torusului palatin se realizeaza de catre medic in cabinetE. torusul palatin nu se foliazaRaspuns: A, C(pag. 220, 221)28. Dupa Grant si Johnson, atitudinea fata de retentivitatile osoase bilaterale sau multiple este urmatoarea:A. retentivitatea existenta se va desfiinta complet pe model prin adaugarea de ghipsB. din retentivitatea existenta se va pastra 1 mm pentru a ajuta mentinerea protezei, iar marginea protezei se va termina in fundul de sacC. marginea protezei va fi extinsa numai pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm pe o parte, pe cealalta parte extinderea fiind pana la 3 mm de fundul de sacD. marginile protezei care depasesc retentivitatile vor fi realizate din material rezilientE. niciuna din solutiile propuse nu da un rezultat idealRaspuns: B, D, E(pag. 221)29. Daca la controlul intraoral al machetelor protezelor totale, intre pozitia de IM si pozitia de RC este o diferenta de 1 mm:A. aceasta reprezinta situatia idealaB. perfectarea relatiilor ocluzale nu se poate face pe proteze finiteC. se identifica obstacolele cu hartie de articulatieD. perfectarea relatiilor ocluzale se face la machete prin slefuiri selectiveE. se impune o noua determinare a relatiilor intermaxilareRaspuns: C, D(pag. 216)30. Care din urmatoarele afirmatii privind zonele de despovarare ale campului protetic edentat total sunt adevarate:A. reprezinta zonele unde baza protezei totale trebuie sa vina in contact intim cu mucoasa campului proteticB. localizarea lor va fi stabilita prin desenarea zonei respective pe modelC. grosimea zonei de despovarare variaza intre 0,25 mm si 1 mmD. papila incisiva nu necesita despovarareE. tuberculul piriform nu necesita despovarareRaspuns: B, C, E(pag. 220)TEMA 47: STOMATITELE PROTETICE LA EDENTATUL TOTALE.M. Hutu: Edentatia totala (pag. 275 282)1. Factorii generali incriminati in etiologia stomatitelor protetice sunta)diabetul zaharatb)insuficienta renala cronicac)litiaza biliarad)hemopatiilee)igiena corespunzatoare a protezelor.Raspuns:a,b,d2. Factorii locali incriminati in etiologia stomatopatiilor protetice sunta)inaintarea in varstab)leucemia limfoida cronicac)cresterea temperaturii locale sub proteza totalad)imperfectiunile de executie ale protezeie)autocuratirea deficitara.Raspuns: c, d,e.3.T*eoria mecano-traumatica de producere a stomatopatiilor protetice incrimineazaa)Candida albicansb)monomerul acrilicc)fragilitatea capilarad)protezele adaptate necorespunzazore)Streptococul mutansRaspuns: d.4. *Teoria bacteriotoxica de producere a stomatopatiilor protetice incrimineazaa)fragilitatea capilarab)monomerul acrilicc)Candida albicansd)Fusobacterium nucleatume)Prevotella intermedia.Raspuns: c.5. Eroziunile mucoasei campului protetic edentat total sunt provocate dea)margini impropri ale protezeib)structura chimica a protezeic)greseli de amprentared)candida albicanse)tehnologie necorespunzatoare in laborator.Raspuns: a, c, e.6. Eroziunilemucoasei campului protetic au mai frecvent urmatoarele localizaria)linia oblica externab)linia oblica internac)cresta zigomato-alveolarad)tuberculul piriforme)coama crestei edentate.Raspuns: b, c.7.Tratamentul reactiei imediate totale a mucoasei campului protetic edentat total consta ina)suprimarea imediata a protezeib)captusirea directa a protezeic)lavaj cu solutii antiseptice slabed)echilibrarea ocluzalae)antihistaminice.Raspuns: a, c, e.8.*Leziunile de decubit ale mucoasei campului protetic edentat au ca etiologiea)captusirea directab)atrofia campului proteticc)afectiuni renale croniced)tulburari vascularee)greseli de amprentare.Raspuns: b.9. Leziunile de decubit se caracterizeaza prina)miros fetidb)flora microbiana moderatac)flora microbiana abundentad)absenta diskeratozeie)localizare la orice nivel.Raspuns: b, d.10.Leziunile maligne se diferentiaza de leziunile de decubit prina)consistenta durab)adenopatie inconstantac)tumefactie edematoasad)halena fetidae)diskeratoza frecventa.Raspuns: a, d, e.11. Leziunile de decubit se diferentiaza de leziunile maligne prina)margini indurateb)adenopatie moderatac)localizare anterioara mandibularad)asociere cu eritroplaziee)asociere cu lichenul plan.Raspuns: b, c.12. Hiperplaziile marginale se manifesta sub forma dea)papilomb)carcinom adenoid chisticc)epiteliomd)epulidee)ameloblastom.Raspuns: a, c, d,13. Aparitia leziunilor eritemato-congestive tardive sub proteza totala este determinata dea)porozitatile protezeib)igiena necorespunzatoarec)margini iritanted)camara de vide)imperfectiuni de ordin ocluzal.Raspuns: a, b, e.14. Aparitia ulceratiilor bazale tardive sub proteza totala este determinata dea)linii americaneb)camera de vidc)dizarmonii ocluzaled)atrofia campului protetice)avitaminoze.Raspuns: a, b, c.15. *Hiperplaziile bazale tardive sub proteza totala sunt determinate dea)dizarmonii ocluzaleb)camera de vidc)resorbtia substratului ososd)imperfectiuni ocluzalee)margini iritative.Raspuns: b.16. Reactiile tardive totale apar in general ina)anemiib)ulcer duodenalc)ulcer gastricd)ciroza hepaticae)litiaza parotidiana.Raspuns: a, d.17. Leziunile tardive chimico-toxice sunt determinate dea)Candida albicansb)adezivii utilizati pentru imbunatatirea mentinerii protezeic)detergentii folositi pentru igienizarea protezelord)camera de vide)refacerea arcadelor artificiale.Raspuns: b, c.18.* Tratamentul stomatopatiilor traumatice tardive este reprezentat dea)rebazarea protezelorb)echilibrarea ocluzalac)vitaminoterapiad)lavaj cu solutii slab antisepticee)excizie chirurgicala.Raspuns: b.19. Tratamentul profilactic al protezarii in situatia unui teren deficitar consta ina)vitaminoterapieb)eliminarea alimentelor picantec)mentinerea unei igiene riguroased)utilizarea de adezivi pentru mentinerea protezelore)tratarea afectiunulor generale.Raspuns: a, b, c, e.20. *Tratamentul antiinflamator al eroziunilor marginale imediate se face cua)cloraminab)digluconat de clorhexidinac)clorura de zincd)orthochromee)zovirax.Raspuns: b.21. Reactiile imediate totale aparute sub proteza totala se manifesta prina)hiperemieb)sangerarec)dureri vii de tip arsurad)hipertrofiee)petesii.Raspuns: a, c.22. Tratamentul hiperplaziilor marginale protetice consta ina)vitaminoterapieb)antihistaminicec)excizia formatiunilor tumoraled)modificarea protezei totalee)echilibrare ocluzala.Raspuns: c, d.23.* Teoria chimico-toxica de producere a stomatopatiilor protetice incriminazaa)cresterea temperaturii bucale sub placa proteticab)dezechilibrul ocluzalc)monomerul acrilicd)streptococul mutanse)fragilitatea capilara.Raspuns: c.24. Mecanismele prin care factorii ocluzali intervin in producerea stomatopatiilor protetice sunta)instabilizarea protezeib)suprasolicitarea campului protetic subiacentc)aparitia succiuniid)micsorarea dimensiunii verticale de ocluziee)micsorarea spatiului de inocluzie fiziologica.Raspuns: a, b.25. In diagnosticul diferential al leziunulor de decubit cu leziunile maligne, BURKET analizeaza urmatoarele elementea)prezenta sangerariib)prezanta adenopatieic)halenad)localizareae)dimensiunea.Raspuns: b, c, d.26. *Stomatitele protetice imediate totale se produc prin mecanisma)mecano-traumaticb)bacteriotoxicc)chimicotoxicd)enzimatice)proteolitic.Raspuns: c.27. Topografic, stomatopatiile protetice se clasifica ina)imediateb)tardivec)marginaled)bazalee)totale.Raspuns: c, d, e.28. *Stomatopatiile protetice imediate bazale sunt reprezentate dea)ulceratii de decubitb)hiperplaziic)hipertrofiid)eroziuni in situe)alergii.Raspuns: d.29. Stomatopatiile protetice tardive bazale sunt reprezentate dea)leziuni eritemato congestiveb)ulceratiic)alergiid)hiperplaziie)echimoze.Raspuns: a, b, d.30. Stomatopatiile protetice imediate marginale sunt reprezentate dea)eroziuni la insertia protezeib)eroziuni in situc)ulceratiid)alergiie)fragilitate capilara.Raspuns: a, b.1. Stomatopatiile protetice tardive marginale sunt reprezentate dea)hipertrofiib)hiperplaziic)leziuni eritemato-congestived)ulceratii de decubite)alergii.Raspuns: b, d.

TEMA 48 - RESTAURARI UNIDENTARE INTRACORONARE SI EXTRACORONARE1. *Care din urmatoarele afirmatii reprezinta avantaje ale incrustatiilor din aliaje nobile comparativ cu cele din amalgam:a) economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului datorita rigiditatii metaluluib) imbunatatirea adaptarii marginale prin brunisarea efectuata inainte de cimentarec) refacerea morfologiei ocluzale functionale, prin modelarea in cavitatea oralad) coloreaza tesuturile dentaree) nu reusesc sa refaca perfect zonele de contact interdentarR= apag.1922. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale incrustatiilor:a) restaurarea morfologiei dintilor care au suferit leziuni coronare prin cariesau fracturib) leziuni coronare intinse, la dintii laterali, pentru a evita bimetalismulc) elemente de agregare in edentatii intinse, mai ales frontaled) sine fixe de imobilizare in parodontitele marginalee) refacerea morfologiei coronare conform principiilor ocluziei functionaleR= a, dpag.1933. *Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale onlay-urilor:a) leziuni coronare reduse, cu cuspizi vestibulari abrazatib) leziuni coronare reduse, cu cuspizi orali abrazatic) leziuni coronare intinse , cu cuspizi vestibulari si/sau orali intactid) cand istmul reprezinta 1/3 sau mai putin din dimensiunea coronara vestibulo-oralae) molari indemni cu pereti vestibulari si orali abrazatiR= cpag.1934. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii ale incrustatiilor:a) pacienti cu indice de intensitate al cariei scazutb) igiena corectac) leziuni coronare extinse( se indica metoda substitutiei coronare)d) la tineri, cand exista riscul deschiderii camerei pulparee) pacienti cu indice de intensitate al cariei crescutR= c, d ,epag.1935. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta indicatii ale inlay-urilor ceramice:a) leziuni carioase mici sau moderate cu adancimea cavitatii de cel putin 2 mmb) leziuni carioase mari, cu margini de smalt nesustinutec) in situatia cand dintii antagonisti sunt restaurati cu coroane metaliced) in cavitatile in care se poate obtine o forma retentivae) dinti cu tratament endodontic,la care cavitatea de acces a compromis rezistenta dinteluiR= a, b, epag. 2016. Urmatoarele afirmatii reprezinta avantaje ale terapiei prin inlay/onlay ceramice:a) estetica deosebitab) mentinerea sanatatii parodontalec) rezistenta la uzurad) radiotransparentae) adaptarea marginala deficitaraR= a, b, cpag.2017. *Care din urmatoarele afirmatii constitue dezavantaje ale inlay-urilor ceramice:a) radioopacitateab) adaptarea marginala bunac) rezistenta la uzurad) mentinerea sanatatii parodontalee) posibilitatea uzurii arcadei antagonisteR= epag.2028. Care din urmatoarele afirmatii constitue dezavantaje ale inlay-urilor ceramice:a) necesitatea unor echipamente specialeb) pret de cost scazutc) corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea culorii initialed) corecturile ocluzale dupa cimentare pot duce la pierderea transluciditatii initialee) timp de lucru redusR= a, c, dpag. 2029. Realizarea propriu-zisa a inlay-ului ceramic presupune:a) mascarea fundului cavitatiib) depunerea si polimerizareac) polimerizarea finala-12 min.d) finisaree) lustruireR= a, d, epag.20210. Realizarea propriu-zisa a inlay-ului ceramic presupune:a) mascarea fundului cavitatiib) depunerea strat cu strat a maselor ceramicec) arderea masei ceramiced) echilibrarea ocluzalae) aplicarea unui lac transparentR= a, b, c, dpag. 20211. Realizarea propriu-zisa a inlay-ului compozit presupune:a) mascarea fundului cavitatiib) depunerea si polimerizarea straturilor de compozitc) echilibrarea ocluzalad) finisaree) lustruire/glazurareR=a, b, c, dpag. 20212. Conditionarea unui inlay ceramic se realizeaza prin:a) sablareb) gravaj acidc) silanizared) asperizare cu freze diamantatee) nu se realizeaza conditionareaR=a, b, cpag. 20213. Care din urmatoarele afirmatii constitue indicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:a) prezenta de fisuri amelareb) anomalii de formac) distrofii dentare de pe fata vestibularad) distrofii dentare de pe fata oralae)inchideri de diastemeR= a, b, c, epag. 21114. *Care din urmatoarele afirmatii constitue contraindicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:a) prezenta de fisuri amelareb) anomalii de formac) predispozitii la carii dentared) dinti cu distructii mari pe fata vestibulara dar cu fata orala indemnae) distrofiile dentare de pe fata vestibularaR= cpag 21215. Care din urmatoarele afirmatii constitue contraindicatii ale terapiei prin fatetari vestibulare:a) predispozitii la carii dentareb) igiena bucala defectuoasac) prezenta unor obturatii coronare masived) bruxismule) inchideri de diastemeR= a, b, c, dpag. 21216. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta principalele caracteristici ale coroanelor partiale:a) pastreaza o parte din particularitatile estetice ale dintelui naturalb) necesita preparatii intempestivec) permit verificarea ulterioara a vitalitatii dinteluid) nu permit verificarea ulterioara a vitalitatii dinteluie) preparatia marginala se face sub control indirectR= a,cpag.21317. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta principalele caracteristici ale coroanelor partiale:a) nu necesita preparatii intempestiveb) pastreaza o parte din particularitatile estetice ale dintelui naturalc) nu permit verificarea ulterioara a vitalitatii dinteluid) preparatia marginala se face sub control directe) limitele marginale ale coroanei sunt plasate in zone de autocuratireR= a, b, d, epag. 21318. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta contraindicatii in terapia prin proteze partiale:a) sacrificiu de tesut dentar redus in comparatie cu realizarea unei coroane de invelisb) daca exista un indiice de carie mare si/sau igiena necorespunzatoarec) cand coroanele dentare au dimensiuni cervico-ocluzale redused) dinti cu modificari ale cromaticii pe fata vestibularae) conditii tehnico-materiale necorespunzatoareR= b, c ,d , epag. 21519. Retentia coroanelor partiale impotriva fortelor de desprindere ocluzala se realizeaza prin:a) pereti axiali paraleli, santuri si puturi parapulpareb) forte mari de frecare datorita insertiei paralelec) rama metalica, 0,5 mm, pe fata vestibularad) pereti axiali neparalelie) rigidizare impotriva incovoieriiR= a,bpag. 22020. *Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice:a) dinti cu distructii coronare intinsesau cu obturatii multiple, pentru consolidarea lorb) pe dintii cu parodontiu marginal afectatc) pe dinti cu resorbtii alveolare care ating treimea apicalad) pe dintii cu mobilitate dentara avansatae) pe dintii izolati fara antagonistiR= apag. 22221. Reprezinta indicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele afirmatii:a) ca elemente de agregare in protezarea fixab) ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabilac) ca elemente ale sinelor de contentie in scop de imobilizared) pe dintii izolati fara antagonistie) pe dintii cu mobilitate dentara avansataR= a, b, cpag. 22222. *Reprezinta contraindicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele afirmatii:a) ca elemente de agregare in protezarea fixab) ca elemente ale sinelor de contentie in scop de imobilizarec) dinti cu distructii coronare intinsesau cu obturatii multiple, pentru consolidarea lord) ca elemente de ancorare in protezarea mobilizabilae) pe dintii cu modificari de pozitie de peste 300fata de campul ocluzalR= epag. 22223. Reprezinta contraindicatii ale terapiei prin coroane de invelis metalice urmatoarele situatii:a) pe dintii cu parodontiu marginal afectatb) pe dinti cu resorbtii alveolare care ating treimea apicalac) pe dintii cu mobilitate dentara avansatad) pe dintii izolati fara antagonistie) ca elemente de agregare in protezarea fixaR= a, b, c, dpag. 22224. *In care din urmatoarele situatii clinice se indica terapia prin coroane jacket ceramice:a) discromii ale frontalilor indiferent de etiologieb) la pacientii tineric) in ocluziile adanci acoperited) in ocluziile cap la cape) pe dintii frontali care prezinta strangulari cervicaleR=apag.22225. In care din urmatoarele situatii clinice se indica terapia prin coroane jacket ceramice:a) leziuni carioase de amploare care au fost restaurate de repetate ori cu obturatiib) fracturi ale marginilor incizale de amploarec) anomalii de forma si pozitied) discromii posttratamente endodontalee) pe dintii frontali care prezinta strangulari cervicaleR = a, b, c, dpag. 22226. In care din urmatoarele situatii clinice se contraindica terapia prin coroane jacket ceramice:a) la pacientii tinerib) dintii scurti, la care contactul coroanei cu antagonistii s-ar face pe suprafetenesustinute de bontc)in ocluziile adanci acoperited) anomalii de forma si pozitiee) in inocluzie sagitalaR = a, b, c,pag.22227. Spatiul corespunzator pentru obtinerea unei grosimi minime a coroanei la prepararea bontului pentru coroanele de acoperire este de:a) 0,8 mm-zona cervicalab) 1,2 mm, fetele axiale, vestibulara si oralac) 1,5 mm, marginea incizala/fata ocluzala si zona ariilor de contactd) 0,2 mm-zona cervicalae) 2,5 mm, marginea incizala/fata ocluzala si zona ariilor de contactR = a, b, cpag. 23128. Care din urmatoarele afirmatii constitue avantaje ale unei coroane jacket din compozit:a) estetica bunab) posibilitatea reproducerii diferitelor nuantec) adaptare marginala bunad) stabilitate in timp mai mare de 7 anie) asigura stopuri ocluzale stabile in timpR = a, b, cpag. 23329. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta cerinte ale componentei fizionomice a unei coroane mixte:a)sa asigure functia de sprijinb) sa evite modificarea raporturilor ocluzalec) sa mentina neschimbate contactele ocluzale din timpul deglutitieid) sa stimuleze functional dintii antagonistie) sa nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale functiei ocluzaleR = a, b, c, d, epag. 23530. Modelarea directa prin tehnica ,,strat cu strat' a unei coroane jacket cu rasini diacrilice compozite prezinta urmatoarele avantaje:a) scurtarea timpului de lucrub) evitarea erorilor din cursul machetarii, ambalarii, si indesarii polimerului in tiparc) adaptarea marginala imbunatatitad) conturarea corecta a ariilor de contacte) corectitudinea preparatiei nu este necesaraR = a, b, c, dpag. 231TEMA 49 - INREGISTRAREA RELATIILOR INTERMAXILAREIN PROTEZAREA FIXA1. *Urmatoarele afirmatii privind PIM sunt adevarate:a. este o pozitie osteoligamentara;b. presupune contacte ocluzale multiple;c. este asociata cu o stare de repaus muscular;d. presupune existenta spatiului interocluzal de repaus;e. pe diagrama lui Poselt este situata posterior ORCR -bpag. 1422. *Relatia intermaxilara fara ocluzie apare in:a. edentatii partiale intinse cand dintii celor doua arcade nu pot realiza contacte ocluzale;b. edentatii partiale intinse situate simultan pe cele doua hemiarcade drepte;c. prezenta a multiple contacte premature si interferente ocluzale in pozitiile statice ale mandibuleid. DVO a fost modificata in plus prin insertia unor restaurari protetice;e. bruxism.R -apag. 1463. *Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele avantaje:a. depinde de instruirea operatorului;b. depinde pozitia capului si a fotoliului dentar;c. se obtin rezultatele cele mai sigure si repetabile;d. depinde de capacitatea pacientului de a-si relaxa musculatura masticatorie;e. necesita asistenta pentru determinarea ei.R -cpag. 1514. *Urmatoarele afirmatii Jig-ul anterior sunt adevarate:a. dispozitivul a fost imaginat de Dawson;b. este un miniplan ce trebuie sa formeze un unghi de 45 pana la 60 grade posterior si superior de la planul de ocluzie;c. se poate utiliza si atunci cand pacientul nu are incisivii prezenti pe arcade;d. are forma unei linguri inferioare pentru amprenta;e. este utilizat in metodele unimanuale de conducere a mandibulei in RC.R -bpag. 1525. *Ceara de inregistrare a ocluziei in protetica fixa trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici:a. la temperatura cavitatii orale sa devina rigida;b. sa aiba un gust placut;c. sapastreze plasticitatea dupa ce este indepartata din cavitatea orala;d. vestibular va acoperi in totalitate fetele dintilor;e. va inregistra obligatoriu si zone de mucoasa.R -apag. 1546. *Reperul muscular in RC se refera la:a. surprinderea prin palpare a contractiei musculare echilibrate a grupelor de muschi mobilizatori;b. stare de repaus a muschilor mobilizatori;c. contractie asimetrica a muschilor pterigoidieni laterali;d. condilii se palpeaza in cavitatea glenoida;e. condilii nu se palpeaza in cavitatea glenoida.R -apag. 1487. *Suprafetele dentare de ghidaj pe care aluneca suprafetele de sprijin in cursul miscarilor mandibulare sunt reprezentate de:a. versantii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai molarilor maxilari;b. versantii ocluzali ai cuspizilor vestibulari mandibulari;c. versantii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari;d. marginile incizale ale incisivilor inferiori;e. fetele vestibulare ale incisivilor superiori.R -cpag. 1608. *Ghidajul canin se caracterizeaza prin:a. miscarea de lateralitate este ghidata exclusiv de caninii de partea nelucratoare;b. miscarea de lateralitate este ghidata de canin si dintii laterali de partea lucratoare;c. miscarea de lateralitate este ghidata de grupul frontal;d. miscarea de lateralitate este ghidata exclusiv de canini de partea lucratoare;e. miscarea de lateralitate nu se efectueaza.R -dpag. 1619. In cazul stopurilor ocluzale stabile ce vor fi desfiintate in timpul prepararii dintilor se recomanda memorarea relatiilor intermaxilare prin:a. restaurari provizorii;b. prepararea seriata a dintilor;c. utilizarea gutierelor;d. utilizarea unor sabloane de ocluzie confectionate inaintea prepararii dintilor;e. efectuarea seriata a elementelor de agregare.R - a, b, d, epag. 14510. ORC se modifica in cursul vietii sub influenta urmatorilor factori:a. uzura accentuata a arcadelor dentare;b. edentatii mici cu migrari ale dintilor restanti;c. procese patologice cronice dento-parodontale;d. incongruente dento-alveolare cu inghesuire;e. tratamente protetice incorecte.R - a, b, c, epag. 14411. Ocluzia instabila se caracterizeaza prin:a. in IM nu mai exista stopuri ocluzale stabile intre dintii antagonisti;b. brese frontale reduse;c. DVO este incerta;d. DVO este fiziologica;e. In RC doua perechi de dinti laterali realizeaua contact cu antagonistii.R -a, cpag. 14512. Cauzele ocluziei instabile:a. edentatii partiale intinse;b. prezenta long centricului,c. bruxism;d. migrari ale dintilor restanti;e. pozitia de RC se inregistreaza cu greutate.R- a, c, dpag. 14513. RC se caracterizeaza prin urmatoarele repere clinice:a. reperul osos;b. reperul ligamentar;c. reperul articular;d. reperul musculare. reperul dentar ocluzal.R -a, c, d, epag. 14814. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC se poate realiza prin:a. relaxarea psihologica;b. relaxarea farmacologica;c. restaurari protetice fixe;d. materiale de inregistrare cat mai fidele;e. relaxare mecanica.R- a, b, epag 15015. Metoda de conducere bimanuala a mandibulei in RC prezinta urmatoarele dezavantaje:a. depinde de pozitia capului si a fotoliului;b. necesita si o asistenta pentru realizarea ei;c. rezultatele sunt nesigure;d. rezultatele nu sunt repetabile;e. depinde de instruirea si indemanarea operatorului.R - a, b, e16. Determinarea RC cu rigla curba progresiva (sistem OSU) prezinta urmatoarele avantaje:a. stabileste o DV selectionata;b. permite inregistrarea grafica a RC;c. faciliteaza diagnosticul;d. ceara de ocluzie este usor de manevrat;e. sistem simplu, rapid si precis.R- a, c, epag 15417. Relaxarea musculara in vederea determinarii RC se obtine prin;a. deschidere fortata;b. inchidere fortata;c. propulsie mandibulara fortata;d. propulsie mandibulara minima;e. retropulsie minima.R - a, cpag. 15018. In ocluzia stabila se recomandamemorarea relatiilor intermaxilare prin:a. restaurari provizorii;b. gutiere acrilice;c. platou retroincizal;d. efectuarea seriata a elementelor de agregare;e. prepararea seriata.R -a, d, epag. 14519. Urmatoarele afirmatii referitoare la relatiile intermaxilare fara ocluzie sunt adevarate:a. apar in edentatii partiale intinse cand dintii restanti nu au contacte ocluzale cu antagonistii;b. inregistrarea relatiilor intermaxilare se face cu sabloanele de ocluzie;c. inregistrarea relatiilor intermaxilare se face cu ceara de ocluzie;d. DVO este supraevaluata;e. PIM este incerta.R -a, bpag. 14620. Metoda de determinare grafica a RC permite inregistrarea:a. diagramei miscarilor limita in plan orizontal;b. relatiei centrice;c. intercuspidarii maxime;d. long centricului;e. contactelor tripodice.R -a, bpag 15621. Urmatoarele afirmatii referitoare la PIM sunt adevarate:a. este cea mai frecventa pozitie functionala mandibulo-craniana cu contact dento-dentar;b. este o pozitie diagnostica;c. este pozitie de forta;d. in IM se incheie majoritatea ciclurilor functionale prin care se realizeaza incizia;e. poate coincide cu RC.R -a, c, d, epag. 15722. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:a. obtinerea stabilitatii ocluzale a la long;b. functionalitatea ADM satisfacatoare pentru pacient;c. eliminarea simptomatologiei DTM;d. toti pacientii trebuie sa prezinte long-centric;e. marirea DVO.R -a, b, cpag. 15823. Miscarea de propulsie se caracterizeaza astfel;a. este ghidata de fetele palatine si/sau marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari;b. ghidajul anterior in cursul miscarii de propulsie determina dezocluzia dintilor posteriori;c. ideal este ca miscarea de propulsie sa fie sustinuta de 2incisivi;d. se accepta ca functional ghidajul anterior sustinut de doi frontali superiori cu antagonistii lor;e. in timpul miscarii mandibula poate devia usor de la linia medianaR - a, b, dpag.16024. In cursul miscarii de lateralitate pot intervenii urmatoarele tipuri de ghidaj:a. ghidaj canin;b. ghidaj incisiv;c. ghidaj anterior;d. ghidaj de grup;e. ghidaj molar.R- a, dpag. 16125. In RC pozitia condililor este:a. diferita de la un pacient la altul;b. cea mai inalta si retrudata in fosa glenoida;c. influentata de forma discurilor articulare;d. influentata de tipul masticator;e. variaza pe distanta de 1 mm.R - a, b, c, epag. 143.TEMA 50: BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA BUCALAAndrei Ionescu: Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile (pag. 114 140)TEMA 50: BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA BUCALAAndrei Ionescu: Tratamentul edentatiei partiale cu proteze mobile (pag. 114 140)2. Caracteristicile fortei functionale de masticatie sunta)directia este predominant orizontalab)directia este predominant verticalac)sensul este de jos in susd)sensul este de sus in jose)durata este intermitenta.Raspuns: b, c, e.3. Mijloacele auxiliare de mentinere sunt reprezentate dea)adeziuneb)succiunec)retentivitatile anatomiced)presiunea atmosfericae)tonicitate muscularaRaspuns: a, c, e.4. Infundarea protezelor pe campul protetic este determinata dea)proteze incorect realizate marginalb)masticatiec)deglutitied)bruxisme)dimensiune verticala de ocluzie micsorata.Raspuns: b, c, d.5. *Desprinderea protezelor de pe campul protetic este determinata dea)dimensiune verticala de ocluzie maritab)alimente lipicioasec)masticatied)echilibrare incorecta a ocluzieie)bruxism.Raspuns: b.6. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate dea)pintenii ocluzalib)seile terminalec)gherutele incizaled)portiunea subecuatoriala a bratelor retentivee)conectorii principali dento-mucozali.Raspuns:a, c, e,7. Un sprijin parodontal corect trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiia)sa actioneze perpendicular pe axul lung al dintelui stalpb)sa actioneze in axul lung al dintilor stalpic)sa fie plasat langa edentatie cand proteza are sprijin parodontald)sa fie plasat langa edentatie cand proteza are sprijin mixte)sa actioneze cat mai aproape de centrul dintelui.Raspuns: b, c, e.8. Mezializarea protezelor este favorizata in edentatiile terminale dea)creste ascendente spre distal la mandibulab)creste descendente spre distal la maxilarc)creste descendente spre distal la mandibulad)creste ascendente spre distal la maxilare)contacte premature protruzive in relatie centrica.Raspuns: a, b, e.9. *Deplasarile laterale ale protezelor scheletate sunt favorizate dea)creste edentate laterale bine reprezentateb)creste edentate frontale atrofiatec)atrofii mari ale crestelor lateraled)echilibrarea ocluzala corectae)utilizarea culiselor.Raspuns: c.10. *In edentatiile de clasa I si II , axa de rotatie a bascularii prin desprindere trece prina)varfurile extremitatilor libere ale bratelor opozanteb)varfurile extremitatilor libere ale bratelor retentive plasate cel mai posteriorc)varfurile extremitatilor libere ale bratelor libere retentive plasate cel maianteriord)pintenii ocluzali ai crosetelor plasate cel mai anteriore)pintenii ocluzali ai crosetelor plasate cel mai posterior.Raspuns: b.11. Lipsa mijloacelor de mentinere indirecta determinaa)dezactivarea bratelor retentive ale crosetelorb)dezactivarea bratelor opozante ale crosetelorc)uzura prematura a sistemelor specialed)abrazia dintilor artificialie)fractura conectorului principal.Raspuns:a, c.12. Mentinerea indirecta depinde dea)eficacitatea mentinerii directeb)eficacitatea reciprocitatiic)eficacitatea sprijinuluid)rigiditatea conectorului secundare)valoarea parodontala a dintilor stalpi indirectiRaspuns: a, d, e.13. Functiile auxiliare ale elementelor contrabasculante sunta)cresterea adeziunii protezeib)stabilizarea orizontala a protezeic)rigidizarea elementelor componente ale protzeid)imobiizarea dintilor frontalie)reducerea abratiei dintilor frontali.Raspuns: b, c, d.14. In mentinerea indirecta mai intervin cu rol secundara)marirea dimensiunii mezio-distalea arcadei artificialeb)micsorarea dimensiuni mezio-distale a arcadei artificialec)crosetele circulare deschise edentald)succiuneae)modelarea ret