SUBIECTE PROTETICA UNIDENTARA

1.Clasificarea leziunilor coronarePot fi : - de forma (incisivul central superior sub forma de tarus)de volum (forma nanica a incisivului lateral superior)

- de pozitie (caninul superior in vestibulo sau in palatopozitie)- de culoare (datorita igienei defectuoase, medicamentatiei pe baza de sulf, bismut si

tratamente conservative sau restauratoare defectuoase)

2.Cauzele leziunilor coronare sunt:- caria dentara simpla/complicata- abrafiunea fiziologica(cu varsta)/patologica- fracturi dentaretratamentul cariei dentare simple si complicate se realizeaza prin restaurari morfologice directe , abraziunea si fracturile dentare prin restaurari morfologice indirecte.

3.Principiile tratamentului protetic al  leziunilor coronare

1. biofunctional – principiul biofunctional are ca scop reabilitarea functiilor aparatului dento-maxilar : masticatia, fonatia, fizionomia, si functia ocluzala

Masticatia : - realizarea de contacte dento-dentare cuspid-fosa multiple, stabile, uniform repartizate- se contraindica modelajul aplatizat - suprafete morphologic cuspidate - se contraindica subdimensionarea in sens vestibulo-oral deoarece scade eficienta

masticatorie - din punct de vedere al modelajului anatoform functional se indica restaurarea de

contacte dento-dentare de tip cuspid-fosa (contact stabil , functional, efficient in functia masticatorie). Este cel mai indicat tip de contact dento-dentar la restaurarile partiale fixe.

Fonatia : - functia fonnetica se restaureaza cel mai rapid cand se realizeaza correct lucrarea fixa.Caracteristici ce trebuie respectate :- in regiunea frontala coroana de invelis trebuie sa se inscrie in configuratia arcadei , avand un traiect arcuat- dimensiunea cervico- incizala si vestibulo-orala va fi identical ca a dintilor naturali - modelajul fetelor axiale dar in special al celor orale va fi identic cu al dintilor naturali

(creste marginale,cingulum in1/3 medie, convexitati,relief concav-convex). Se contraindica modelajul aplatizat al fetelor orale , subdimensionat in sensul vestibulo-oral si cervico-incizal. Daca aceste caracteristici nu sunt respectate genereaza tulburari de fonatie, stigmatism,sasait.

Fizionomia :- consta in realizarea volumului , formei,si culorii dintilor artificiali identice cu ale dintilor naturali - volumul , forma se obtin prin modelajul individualizat al elementelor dentare pentru

a obtine armonia dente-dentare caracteristica cazului clinic- din punct de vedere estetic se vor realiza coroane integral ceramie pentru zona

frontala. Se pot realiza si din materiale hibride (ceromeri) ce confera o estetica foarte buna dar rezistenta lor este inferioara maselor ceramice.

2.biomecanic – coroanele de invelis se concep din punct de vedere biomecanic sa fie rezistente fizico- chimic, sa se insere pe infrastructura si sa fie stabile.Rezistenta fizica:

- In realizarea coroanelor de invelis se utilizeaza materiale rezistentre care sa nu se deformeze /abrazeze/fractureze. Materialele de placat trebuie sa fie sufficient de rezistente.

- Cazurile clinice care nu prezinta spatiu sufficient – se indica suprafete metalice . cazurile clinice cu spatiu sufficient in toate sensurile (1,5mm) materialul de placat ideal va fi masa ceramica.

- Se contraindica plasarea suprafetelor ocluzale in zonele laterale cu materiale de placat putin rezistente : rasini acrilice, compozite. Exceptie vor fi cazurile clinice care cer fizionomie maxima . se placheteaza cu materiale hibride : ceromeri,composite de ultima generatie, fotopolimerizabile in vid. Ceromerii se indica in ocluziile deschise in zona frontala.

Insertia :- insertia constructiei fixe este asigurata prin preparatia paralele a fetelor bontului si

poate fi facila cand preparatiile (bonturile) sunt mai conicizate sau coroanele de acoperire au grosime dirijata. Insertia medie si ferma are loc cand coroanele sunt cu grosime nedirijata si suprafata de contact este mare- slefuirea anatoforma.

Stabilitatea :- stabiliattea protezelor unidentare fixe este conferita de frictiunea realizata intre fata

interna a coroanei si bont- relatia de contact poate fi totala sau partiala (numai cervical)- stabilitatea este augmentata de stratul de ciment prin care se fixeaza puntile pe

bonturile dentare- fixitatea prin frictiune- cimentare.

3.Bioprofilactic : deosebit de important , cu ajutorul caruia concepem coroane de invelis care nu trebuie sa aiba efecte patologice asupra campului protetic. Morphologic se concep proteze unidentare care sa poata fi cat mai bine igienizate prin autocuratire /curatire mecanica(artificiala).

toate aceste principii contribuie la restabilirea functiilor fundamentale ale aparatului dento-maxilar (fonatia,masticatia,fizionomia)

4.Clasificarea coroanelor de invelis

In raport cu materialul din care se confectioneza :- coroane realizate in intregine din aliaje metalice ,ceramica sau acrilat- coroane mixte – combinatii intre aliaje-ceramica si aliaje-acrilat

In functie de gradul de acoperire sunt:- coroane de invelis toatle - ecuatoriale (acopera 2/3 din volumul coronar) sunt indicate pentru cazurile clinice

afectate parodontal , se obtin prin turnare de aliaje nobile si se inched marginal pe un prag situat la 1,5mm de colet.

- Coroane de invelis partiale – onlay – acopera o parte din fetele axiale In functie de aspectul estetic:

- proteze unidentare fizionomice, care refac integral fizionomia dintelui afectat:coroane polimerice,coroane ceramice, coroane mixte(au cea mai mare rezistenta mecanica )

- proteze unidentare nefizionomice, care se obtindin aliaje nobile :aur , Ag-Pd, Ni-Cr.- Proteze unidentare mixte: metalo- polimerice ; metalo- ceramice; metalo-compozite.

In functie de tehnologia de realizare :

- turnate (cea mai utilizata)- polimerizare, termopolimerizare si barofotopolimerizare(coroane metalo-compozite)- sinterizarea-pt restaurarile integral ceramice si metalo-ceramice- galvanoformarea- cape metalice- frezarea mecanica- sonoeroziunea – valabil pt sistemele integral ceramice.

In functie de indicatiile clinice:- pt protectia dintilor cu hiperestezie;expusi la fracturi- pt corectarea morfologiei coroanelor abrazate si reechilibrarea ocluzala- pt imobilizarea dintilor parodontotici- pt pregatiri preprotetice- coroanele sunt prevazute cu praguri care vor favoriza

agregarea PPS- pt corectarea anomaliilor- coroane de acoperire pt punti de hemiarcada, punti totale, - coroane de substitutie.

5.Indicatiile coroanelor de invelis

In scop morfo-functional si profilactic:- dinti cu pierderi mari de substanta dentara datorata cariei dentare- dinti cu obturatii intinse sau multiple- pierderi de substanta dura dentara prin traumatisme- abrazii patologice - dinti cu modificari de forma,volum,pozitie,sau culoare- refacerea punctelor de contact - considerente profilactice - dinti care prezinta o diferenta intre diametrul transversal coronar maxim si cel

cervical.In scop protetic:

- realizarea elementelor de agregare , de care se leaga corpurile de punte in restaurarile edentatiilor partiale intercalate

- imobilizarea dintilor parodontotici- tratamentul disfunctiei ocluzale- reconstituirea zonelor de sprijin.

6.Contraindicatiile coroanelor de invelis sunt:- dinti cu procese patologice apicale netratate- dinti cu tratamente endodontice incorecte sau incomplete- dinti cu inflamatii ale parodontiului marginal- dinti cu pungi gingivale parodontale- dinti cu mobolitate dentara avansata- dinti cu resorbtii alveolare- dinti in versiune de peste 30 grade fata de campul ocluzal- dinti lipsiti de antagonisti- pierderi mari de substanta dentara- tineri sub 16 ani.

7.Limita cervicala a preparatiei parodontiului

- la nivelul fundului santului gingival- la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei

libere- putin sub nivelul crestei marginale - supragingival.Cercetarile ulterioare au demonstrat ca unele din aceste localizari au un potential nociv asupra parodontiului preferandu-se preparatiile supragingivale.

8.Prepararea dintilor pentru coroane de invelis-tipuri de praguri.

Se diferentiaza 4 tipuri de preparare: 1) preparare tangentiala- slefuirea tangenta la toate fetele coroanei dintelui ,

cuprinde si coletul astfel incat limita preparatiei ajunge subgingival. Trecerea intre suprafata dentara slefuita si cea neslefuita a fost denumita “linia sau granita de demarcatie” – ea va coincide obligatoriu cu marginea coroanei

2) prepararea cu prag – crearea unui prag circular , orizontal la nivelul inchiderii marginale a coroanei, bontul devine mai mic comparativ cu dimensiunea lui de la nivelul sectiunii transversale radiculare.

3) Preparare mixta(cu prag-fara prag)- combinarea intre prepararea tangentiala si cea cu prag astfel incat pragul sa fie realizat numai in zona vizibila si sa se piarda la nivelul fetelor proximale.

Procedeu indicat pt prepararea coroanelor mixte unde vestibular trebuie indepartata o cantitate mai mare de substanta.4) prepararea escavata – cu o freza diamantata de tip flacara rotunjita se

realizeaza o suprafata escavata in jurul coletului dintelui.Plasarea coroanei se realizeaza in perimetrul dintelui , fara a mai fi necesara crearea pragului propriu-zis.

9.Protectia bonturilor dentare-metode chimice.

Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. Metodele chimice – au scopul de a oblitera canaliculele dentinare prin precipitarea unor substante chimice pe suprafata bontului.

10.Protectia bonturilor dentare-metode mecanice

Dupa prepararea bonturilor pt coroane de invelis apare inevitabil o plaga dentinara care expune la impactul cu mediul bucal numeroase prelungiri odontoblastice cantonate la nivelul canaliculelro dentinare. Astfel exista posibilitati de protectie a bonturilor preparate si acestea pot fi chimice si mecanice. Metodele mecanice – realizeaza o protectie optima bontului. Posibilitati: inele metalice sau plastice, coroane provizorii.

11.Coroanele provizorii pot fi :- prefabricate din: celluloid, policardonat, metal-anatoforme,cape(Al,St,Ag)- confectionate prin metadata directa sau indirecta din rasini acrilice sau diacrilice.

In general acestea se realizeaza din mase plastice, de obicei rasini acrilice auto sau termopolimerizabile, printr-o tehnica de confectionare directa sau indirecta.

Obiectivele :- protectia organului pulpo-dentinar in fata agresorilor fizici,chimici,fizico-chimici- protectia zonei gingivale si a dintilor preparati- prevenirea traumatismelor ocluzale- proteza de asteptare- interes diagnostic- prefigurarea rezultatului final- obtinerea unei stabilitati maxilo-mandibulare

Calitati : - culoare apropiata de cea a dintilor naturali- bine lustruiti- retentive si stabile pe bont- rezistenta mecanica- pot fi cimentate si descimentate usor- trebuie sa permita verificarea permanenta a : insertiei protezi provizorii,adaptarea sa

cervicala, variatia volumetrica a rasinilor acrilice in timpul polimerizarii.

12.Controlul fluidelor bucale se poate realiza:- rulouri de vata si comprese- aspiratorul de saliva,svedopterul,aspiratorul chirurgical- medicatia antisialogica: - anticolinergice: atropina,diciclomina,bromura de

metantelina sau bromura de propantelina. Prudenta la batrani si la persoanele cu afectiuni cardiace sau glaucoma

- de electie clonidina(antihipertensiv) 0,2mg.

13.Amprentarea campului protetic scopuri si obiectiveScopuri :

- redarea cat mai fidela a detaliilor si a dimensiunii campului protetic- sa permita realizarea unui model correct care la randul lui sa reproduca cat mai exact

toate caracteristicile campului proteticObiective :

- redarea cat mai fidela a formei ,dimensiunilor si detaliilor preparatiei- preluarea si redarea cu fidelitatea maxima a rapoartelor preparatiei cu parodontiul

marginal- inregistrarea si redarea rapoartelor preparatiei cu dintii antagonisti- redarea exacta a rapoartelor preparatiei cu dintii vecini- sa ofere posibilitatea obtinerii unui model de lucru cat mai exact.

14.Evictiunea gingivala

Este un procedeu utilizat in vederea facilitarii accesului materialului de amprenta in zona subgingivala, atunci cand limita cervicala a preparatiei a fost plasata la acest nivel. Se recurge astfel la evictiunea gingivala. Aceasta interventie trebuie sa asigure in zona subgingivala un spatiu lipsit de fluide (in momentul amprentarii) cu o adancine si o grosime care sa permita etalarea materialului de amprenta cu dimensiuni minime asiguratorii ale calitatii amprentarii.Pt realizarea evictiunii gingivale uneori este necesara anestezia,mai ales cand este folosit bisturiul electric.Exista mai multe metode de evictiune gingivala: - mecanica cu: snur de bumbac,inel,coroane provizorii.

- chimica cu: substante caustice,vvasoconstrictoare,substante astringente, decongestionanti nazali/oftalmici.

- Mecano-chimica: snur preimpregnat, snur impregnat dupa aplicare, inele cu diameter diverse impregnate , benzi de retractie Merocel, hodrocoloid reversibil injectat, expansyl.

- Chiuretajul gingival rotativ- cu o freza speciala- Electrochirurgia

Caracteristicele evictiunii gingivale:- usor de aplicat- nedureroasa- cu actiune rapida- cu effect destul de lung pt a permite manevrele clinice necesare ampentarii- nesangeranda- fara efecte secundare generale- fara efecte semnificative locale(retractii, necroze)

Factori care influenteaza alegerea unei metode de evictiune gingivala:- generali :diabet, cardiopatii,pace-maker,HTA, hipertiroidie,stari alergice- locali: plasarea limitei cervicale a preparatiei- conditiii parodontale: gingie subtire,aderenta,grosimea osului alveolar vestibular,- natura si amplitudinea retractiei gingivale inerente oricarei metode.

15.Clasificarea tehnicilor de amprentare

Se realizeaza in functie de: - timpii de lucru: - intr-un singur timp (monofazica) - in doi timpi (bifazica)- numarul componentelor folosite: - amprenta cu o componenta - amprenta cu doua componente

In 1977 Witz a stabilit urmatoarea nomenclatura de clasificare a tehnicilor de amprentare:

Amprenta unimaxilara: - amprenta obisnuita intr-un singur timp- amprenta in doi timpi- amprenta de spalare (in 2 faze)- amprenata in dublu amestec- amprenta compusa (sandwich)- amprenta pt RCRAmprenta bimaxilara:- amprenta unitara- amprenta bimaxilara

16.Amprenta intr-un singur timp

Indicatii : - amprenta arcadelor antagoniste - amprente preliminare in vederea realizarii modelelor pe care se confectioneaza

portamprentele individuale- amprente finale cu elastomeri de sinteza

Amprentele monofazice se pot realiza utilizand:- portamprente standard-hidrocoloizi ireversibili- portamprente individuale- elastomeri de sinteza

- portamprente speciale-elastomeri de sintezaTehnica:Materialul ales pentru amprentare se depune intr-o lingura universala, care este asezata pe campul protetic. Aceasta amprenta se realizeaza pentru inregistrarea dintilor antagonisti. Materialul folositeste reprezentat in general de hidrocoloizii ireversibili.

17.Amprenta in doi timpi

In primul timp pe dintele preparat si in fundel de sac gingival se depune prin injectare elastomerul fluid.In timpul doi,siliconul solid preparat cu reactivul,depus intr-o lingura universala se aseaza pe campul protetic,ca sa inglobeze siliconul fluid. In aceasta categorie poate sa fie introdusa tehnica de amprentare prin injectare.

18.Amprenta in dublu amestec- utilizeaza doua materiale de consistente diferite.

Tehnica:

- santul gingival este preparat dupa o metoda cunoscuta si preferata de specialist- in prima faza,materialul elastomer chitos este depus in lingura universala.asezat pe

arcada unde este situat bontul dentar. Sunt efectuate cateva miscari in plan orizontal. Se obtin impresiunile dintilor marite si deformate , lingura impreuna cu materialul de amprentare sunt indepartate imediat din cavitatea bucala.

- Materialul chitos indepartat, in stare plastica, este uscat. Elastomerul fluid ,pregatit de asistenta ,tras in seringi,se depunde in santul gingival,pe suprafata bontului si pe suprafata materialului chitos din lingura,care este tot in faza plasttica.

- Lingura cu cele doua materiale se reintroduce in cavitatea bucala si se aseaza pe arcada dentara

- In timpul prelucrarii materialelor nu se executa presiuni.- Dupa priza,amprenata este indepartata din cavitatea bucala si se examineaza

sistematic toate elementele..Avantaje:

- priza concomitenta a celor doua materiale cu eliminarea deformarii elastice a siliconului chitos de catre cel fluid

- tensiunile interne sunt intens diminuate- exactitate mult marita

19.Amprenta bimaxilaraIndicatii: -ocluzie stabila(sa existe stop ocluzal distal)

- 1-2 coroane solo- RCR

Contraindicatii :- mai mult de 2 coroane solo- punti- coroane elemente de agregare pt proteze - pacientul nu poate sa ocluda in IM cu lingura in cavitatea bucala- ocluzie instabila

20.Amprenta segmentaraSe realizeaza in doi timpi:- amprenta unitara – este amprenta care inregistreaza un singur dinte preparat pt

reconstituire,acoperire sau substitutie. Aceasta prezinta 2 elemente caracteristice:forma bontului dentar cu toate aspectele posibile(trunchi de con mai apropiat de cilindru sau de con) si dimensiunea bontului dentar la nivelul feteleor laterale,cuprinse intre spatial gingivo-dentar si fata ocluzala sau marginea incizala. De asemenea dimensiunile fetei ocluzale pt dintiii laterali si marginea incizala pt dintii frontali, limita gingivala este intotdeauna fidel inregistrata.

Tehnici pt amprentarea unitara:-tehnica clasica si cea moderna ambele folosesc ca si microportamprenta inelel sau cilindrul de cupru care poate fi confectionat in laborator sau poate fi prefabricat si comercializat sub diferite dimensiuni.- amprenta de situatie - este al doi lea timp al amprentei segmentare care se poate

finaliza cu elastomeri de sinteza sau hidrocoloizi inserati in portamprente care cuprind o hemiarcada sau arcada intreaga.

- amprenta prin care in cursul unei singure manopere se inregistreaza arcada dentara cu preparatia ,antagonistii si rapoartele ocluzale. - se poate realiza in 1,2 sau 3 timpi.

21.Inregistrarea ocluziei

Reprezintă o amprentă a feţelor ocluzale (margini incizale) ale ambelor arcade aflate în raportul dorit .

•Trebuie să cuprindă cât mai mulţi dinţi.

•Nu trebuie să depăşească ecuatorul clinic.

•Nu trebuie să acopere sub nici o formă părţile moi deoarece acestea reprezintă zone reziliente.

•Nu trebuie să fie perforată în cazul înregistrării RC.

Materiale:•Ceară de ocluzie (Beautypink)•Ceară cu adaos de pulberi metalice (cuprowax)•Ceară armată cu folie de aluminiu (aluwax)•Pastele ZOE-colofoniu pe diferite suporturi•Polieteri speciali (Ramitec-ESPE)•Siliconi de adiţie speciali ( Dimension Bite- ESPE, Regisil 2x- DeTrey, Kristall – Omicron dental, etc.)

22.Coroanele fizionomice -clasificare,avantaje,dezavantaje.Clasificare :

R.D.C.; polisticle (ART GLASS, BELLE GLASS); ceromeri : TARGIS VECTRIS.

Avantaje : prepararea bontului : conservativă ; adaptare marginală/proximală mult mai exactă (pe bont mobil) ; rezultate estetice superioare ; preţul de cost mai mic comparativ cu tehnologia integral ceramică; se elimină subetapele tehnologice (machetare, ambalare, polimerizare în vase); anticipează tehnologia metalo-ceramică; se pot fixa adeziv (cimentări adezive) după condiţionarea feţei interne (obţinerea unor

suprafeţe aspre prin frezare sau sablare). Tratamentul leziunilor dentare cu ajutorul coroanei fizionomice Termobaroplimerizarea se realizează la tº mai mare de 100ºC şi intervale de timp mai scurte :7-

30 minute; livrarea produselor se face mult mai nuanţat, complex. Masele compozite, polisticlele : formă

de pastă, culori diferite : masa opac, masa dentina, mase incizal, mase corectoare + flacoane cu lichide pentru conditionat ; aderenta intre aceste mase-compactizarea suprafetei laterale modelate.

Dezavantaje: preţ de cost + tehnologie mai scumpe  evaluările clinice sub 10 ani : stabilitatea stopurilor în zona laterală perturbă funcţional ocluzia ;

23.Coroana acrilicaUtilizare restrânsă ;Are caracter provizoriu .

Indicaţii : distrucţii coronare parţiale/totale ale dinţilor frontali ; leziuni carioase simple/profunde pe feţele proximale ; traumatisme însoţite de fracturi ; discromii de diferite etiologiii :(endogene =tratamente intracanalare eronate) sau (exogene =

aport excesiv de alcool, tutun, vin roşu) ; corectarea anomaliilor de formă, culoare, poziţie).

Contraindicaţii : Pe dinţii frontali care prezintă faţete de abraziune (sau pacienţi cu parafuncţii :scrâsnitul

dinţilor, bruxism) ; Ocluzii adânci acoperite :coroana este expusă (faţa orală) datorită contactului

ferm ,abraziunii intense cu expunere la fracturare.In parafuncţii se indică onlayurile extratisulare, mai rezistente, cu un modul de elasticitate favorabil. Nu răşini acrilice.

Pe dinţii laterali (PM, M) de necesitate se pot aplica la nivelul PM provizoriu ; trebuiesc schimbate semestrial (la 6 luni) şi examinată relaţia ocluzală  ; pe fondul abraziunii se pierde stopul zonei de contact. Este înlocuită cu o coroană mixtă cu stop ferm metalic sau cu o coroana ceramică.

Pacienţii tineri cu camere pulpare mari ale dinţilor frontali, unde nu se pot realiza preparaţii cu prag.Jacketul acrilic necesită o preparaţie nebiologică, cu sacrificiu de material dentar.

Prepararea: Elementul dentar se prepară sub forma unui bont cilindro-conic neretentiv.

Prepararea se realizează secvenţial prin reducerea (frezarea/slefuirea) feţelor axiale+marginea incizo-ocluzală.Reducerea este mai accentuată prin frezare pe feţele vizibile (faţa vestibulară+marginea incizală-suprafaţa ocluzală) pentru a crea un spaţiu necesar obţinerii unui rezultat estetic bun.

24.Coroana fizionomica metalo-ceramica. grad de estetică şi fizionomie maximă ; nuanţă coloristică egală cu a dinţilor naturali. Din punct de vedere optic masa ceramică este izotropă. Smalţul este anizotrop.

Metode de obţinere : Clasic :

Arderea masei ceramice pe folie/ cape metalice din platină sau aur platinat (sinterizare) ; Modern : Aplicare directă pe bont

Turnare-presare;Frezare mecanică;Frezare computerizată.

Indicaţii: La dinţii care necesită acoperire completă sau când există cerinţe estetice ridicate

(personae publice); Poate fi parte a unei punti din mai multe elemente; Ea poate fi purtătoarea unor elemente speciale de menţinere, sprijin şi stabilizare în

protezarea amovibilă scheletizată; Are o serie de indicaţii tipice: Distrucţii coronare majore; Necesitatea de rezistenţă şi retenţie sporite; Dinţi devitalizaţi; Necesitatea reconturării feţelor laterale ale dinţilor în înclinaţii minore ale acestora; Modificări ale planului ocluzal. Contraindicaţii: Camera pulpară voluminoasă; Peretele pulpar intact; Când alte mijloace mai conservative rezolvă problema.

Avantaje: Redare estetică superioară.

Dezavantaje: Indepartează mult ţesut dentar; Porţelanul se poate fractura; Dificultăţi în obţinerea ocluziei; Selecţia culorii mai dificilă; Preţ de cost ridicat.

Preparaţia dintelui: bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ; reducerea feţelor uniformă: 1mm pe toate feţele axiale si 1,5-2mm incizal /ocluzal 1,5-2 mm unghiul de întâlnire între pereţi şi prag este de 90º, cu rotunjirea zonelor de intâlnire ; prag finisat, nu bizotat ; Se contraindică unghiurile ascuţite, obtuze, denivelarile, anfractuozităţile deoarece sunt

surse de fisurare coronară (unghiurile ascutite generează tensiuni). Pragul se înfundă 0,3-0,5 mm = estetică maximă sau cu nivel -inserţie gingivală când

elementul dentar are o culoare care ne satisface.

25.Coroana compozita.

Compozitele se aplica pe structuri metalice, rezultand astfel coroanele metalo-plastice .

Slefuirea pt coronele metalo-plastice este identical cu cea pt coroanele metalo-ceramice,si anume:

bont dentar neretentiv,cilindro-conic reducerea fetelor uniforma, 1mm pe totefetele axialesi 1,5-2mm incizal/ocluzal 1,5-2mm unghiul de intalnire intre pereti si prag este de 90 grade ,cu rotunjirea zonelor de intalnire prag finisat ,nu bizitat

Se contraindica unghiurile ascutite ,obtuse,denivelarile,anfractuozitatile deoarece sunt surse de fisurare coronara(unghiurile ascutite genereaza tensiuni) Pragul se disimuleaza(infunda)0,3mm-0,5mm= estetica maxima, sau cu nivel-insertie gingivala cand elementul dentar are o culoare care ne satisface. Daca se prefera doar placarea fetei vestibulare slefuirea se va face ca la coroanele metalo-acrilice, in zona vestibulara se reduce 1-1,5mm pe dintii vitali si 1,5-2mm pe dintii devitali sau reconstituiti cu D.C.RFixarea compozitului pe structurile metalice se realizeaza prin macroretentii sau sisteme de legatura chimice in care intervine calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea, gravarea electrolitica si silanizarea). Macroretentiile prefabricate pot fi din ceara ,polimeri sau chiar metalice.Acestea pot fi: positive sau negative,pentru cele negative structura metalica trebuie sa fie mai groasa deoarece acestea sunt obtinute prin scluptarea metalului sau prin infundarea in macheta a unor cristale microsolubile ce lasa microcavitati. Avantajele RDC:

Realizeaza legatura chimica cu substratul metallic Nu necesita aliaje speciale Se pot polimeriza in straturi successive Sunt rezistente la abrazie Manopera de aplicare e simpla Se pot prepara usor

Compozitia compozitelor: Sunt rasini diacrilice composite Componenta organica 15-50% ce consta in microparticule de baza, monomeri de

dilutie,coloranti Componenta anorganica: 50-85% cuart cristalin ,particole de fibra de sticla de marimi

diferite(4-30microni).

26.Coroana Weisser-clasificare,preparare.Caracterisitic pentru coroanele Weiser este dispunerea componentei fizionomice doar pe faţa vestibulară, peste metalul subiacent, metal care acoperă dealtfel toate celelalte suprafeţe dentare. Coroanele mixte parţial fizionomice pot fi:

• Metalo-acrilice; • Metalo-compozit; • Metalo-ceramice.

Principalul avantaj este combinarea rezistenţei mecanice a coroanei de învelis metalică cu aspectul fizionomic al coroanelor Jacket.Dezavantajele sunt:

• Agregare inferioară coroanelor metalice turnate (datorită formei de retenţie mai slabă a bontului obţinut prin şlefuire);

• Necesită sacrificiu mare de ţesut dur dentar, mai ales vestibular, ( ceea ce impune frecvent devitalizarea);

• Posibile fisuri, fracturi, desprinderea componentei fizionomice(datorită unui fenomen de separare la interfaţa metal-componentă fizionomică);

• Efect fizionomic redus la dinţii mandibulari ( coroana metalo-acrilică nu poate satisface cerinţele estetice de placare ocluzală cu acrilat, deoarece se abrazează rapid, coroana metalo-compozită nu a convins în timp, alternativa cea mai indicată pentru satisfacerea fizionomiei fiind coroana metalo-ceramică sau integral ceramică).

Particularităţi în prepararea bontului pentru coroana tip Weiser Prepararea raţională a bontului impune respectarea următoarelor obiective:

• Deretentivizare în sens axial(cervico-ocluzal), cu stabilirea unui ax optim de inserţie al coroanei;

• Crearea spaţiului necesar atât pentru metal cât si pentru componenta fizionomică;• Asigurarea rezistenţei mecanice a protezei unidentare; • Asigurarea rezistenţei mecanice a preparaţiei;• Asigurarea menţinerii şi stabilităţii protezei unidentare pe preparaţie;• Asigurarea unor contacte dento-dentare funcţionale şi durabile;• Evitarea iritaţiei parodontale;

• Preparaţia prezintă particularităţi în raport cu topografia dintelui gazdă-frontal sau lateral dar şi în funcţie de particularităţile morfologice individuale ale dintelui ce urmează să fie acoperit cu o coroana tip Weiser.

27.Coroana metalo-ceramica-semifizionomica;Coroana mixtă metalo-ceramică este cea mai indicată dintre coroanele mixte, deoarece: • asigură stabilitate coloristică în timp ; • biocompatibilitate +proprietăţi mecanice; • cazuri clinice cu posibilităţi financiare. • Coroana metalo-ceramică Pregătirea câmpului protetic: • şlefuire reducţională inegală; • bont cilindro-conic, neretentiv; • reduceri : vestibular 1,5-2mm, incizal 1,5-2mm. Acest lucru este necesar pentru coroanele mixte metalo-polimerice. • feţele axiale+orală se deretentivizează uşor: - 0,3-0,5mm pentru cele acoperite cu metal; - 1-1,2mm +conicizare spre ax- componenta fizionomica extinsa şi pe feţele axiale

(metalo-compozită, metalo-ceramică). • bontul va fi preparat întotdeauna cu prag. !! Preparatia ideală pentru coroana metalo-ceramică este CHANFREIN-ul circumferenţial,

cu o limită decelabilă, amprentabilă, foarte exactă.

Cimentare / Fixare: • Coroanele metalo-acrilice se fixează prin fricţiune-cimentare cu cimenturi convenţionale

FOZ (fosfat de zinc)

• Coroanele metalo-compozite se fixează cu ajutorul cimenturilor policarboxuilat/polielectrolitice, cimenturile ionomere de sticla sau chiar FOZ.

• Coroanele metalo-ceramice se indică a fi fixate cu cimenturi ionomere sau cimenturi pe bază de răşini diacrilice =fixare adezivă ( cimenturile reacţionează chimic cu ţesuturile dentare).

28.Coroana metalo-acrilica-semifizionomica• La coroanele mixte metalo-acrilice toate suprafetele dentare ce vin în contact cu antagoniştii atât în poziţii diagnostice cât şi în mişcările excentrice ale mandibulei trebuie realizate obligatoriu din metal. • În ocluziile labiodonte este obligatorie protecţia metalică a marginii libere a frontalilor maxilari, ceea ce reduce considerabil efectul fizionomic.Coroana mixtă metalo-acrilică din punct de vedere fizionomic poate fi:• Parţial fizionomică; • Total fizionomică.Indicaţii(din punct de vedere al scopului urmărit):• element de agregare; • consolidarea dinţilor care prezintă obturaţii întinse,cu pereţi dentinari subminaţi; • corectarea morfologiei anormale a dinţilor care prezintă anomalii de volum ,formă; • corectarea culorii dinţilor devitali; • element de stabilizare a protezelor scheletate; • element de imobilizare a dinţilor parodontotici; • element de stabilizare a ocluziei.• Coroana metalo-acrilică Aliajele metalice indicate pentru componenta metalică:• Aliaje nobile de aur 833%; • Aliaje nobile de aur 833% cu platină 120%; • Aliaje seminobile de argint-paladiu; • Aliaje inoxidabile crom-nichel cu procente reduse de crom.Bontul dentar• Neretentiv în sens cervico-oral cu existenţa unui prag în zona coletului; • Pentru coroanele parţial fizionomice pragul de pe faţa vestibulară se prelungeşte şi în jumătatea vestibulară a feţelor proximale; • Pentru coroanele total fizionomice pragul este circular; • Faţa ocluzală este redusă cu 2mm pentru a favoriza retenţia acrilatului;

29.Coroana metalo-compozita/semifizionomicaCompozitele pe structuri metalice coroanele metalo-plastice• Şlefuirea pentru coroanele metalo-plastice identică cu cea pentru coroanele metalo-ceramice. • Daca se preferă placarea doar a feţei V şlefuirea = cu cea a coroanelor metalo-acrilice. • Fixarea compozitului pe structurile metalice se realizează prin macroretenţii sau sisteme de legătură chimice în care intervin calitatea materialului compozit sau o serie de procedee (sablarea, gravarea electrolitică şi silanizarea).Macroretenţiile = adaos la suprafaţa de retenţii prefabricate.• Pot fi din ceară, polimeri sau chiar metal. Mai există şi retenţii în minus prin sculptarea în structura metalică (macheta trebuie să fie mai groasă) sau prin înfundarea în machetă a unor cristale microsolubile ce lasă microcavităţi. Compozitele • Sunt răşini diacrilice (RDC)

Compoziţie :• componentă oragnică 15-50 % ce constă în microparticole de bază, monomeri de diluţie, coloranţi; • componentă anorganică – 50-85 % cuarţ cristalin, particole de fibră de sticlă de mărimi diferite (4-30 microni). RDC – avantaje: • realizează legătura chimică cu substratul metalic; • nu necesită aliaje speciale; • se pot polimeriza în straturi succesive; • sunt rezistente la abrazie; • manopera de aplicare e simplă;• se pot prepara uşor.

30.Coroanele stantate. - reprezintă restaurări protetice unidentare care pot fi utilizate ca şi elemente de agregare,fiind obţinute prin ambutisare din tablă de 0,20-0,25 mm. Se pot confecţiona atât din oţel inoxidabil de tip Wiplă,dar şi din aliaje nobile. Prepararea bontului se face în linii mari ca şi la coroana turnată cu unele deosebiri:şlefuirea reducţională este mai redusă şi fără prag,coroana fiind adaptată în şanţul gingival. Şlefuirea reducţională a suprafeţei ocluzale se limitează la 1-1,5 mm iar şlefuirea suprafeţelor proximale în treimea gingivală se va face paralelă.

Dezavantajele acestui tip de coroană sunt legate de imperfecţinile adaptării în zona terminală a bontului şi de raporturile care se stabilesc cu parodonţiul de înveliş. În plus metoda ştanţării nu permite redarea contururilor naturale ale dintelui şi nici rerfacerea morfologiei ocluzale. Avantaje:

• preţ de cost scăzut; • posibiliate de executare în laboratoare cu dotare minimă; • execuţia simplă; • toleranţa mare la imperfecţiunile de preparare a bonturilor.

31.Reconstituirile corono-radiculareSunt proteze unidentare fixe ce restaurează morfologia coronară parţial sau total distrusă. Se fixează prin frictiune–cimentare în lojetele intraradiculare (intracanalare) preparate pe 2/3 din lungimea rădăcinilor.Prezintă două părţi:

partea coronară, care înlocuieşte ţesuturile coronare ; partea radiculară, care pătrunde în canalul radicular pentru fixare.

Toate reconstituirile sunt acoperite de coroane. Indicaţii:

In restaurarea dinţilor fracturaţi accidental ; Restaurarea dinţilor cu procese carioase, profunde în scop protetic; In restaurarea dinţilor cu obturaţii metalice sau fizionomice (in scop protetic); In restaurarea dinţilor devitali fracturaţi acoperiţi sau nu cu coroane; Modificări de poziţie ale dinţilor -D.C.R.-uri cu ax modificat sau angulate; In locul coroanelor de substituţie ca soluţie mai biologică conservativă decât coroana de

substituţie. Contraindicaţii (când se indică coroana de substitutie):

Dinţi subdimensionaţi cu diametrul cervico-ocluzale mic ; In abraziuni exagerate ;

In distrucţii masive corono-radiculare cu fisuri radiculare; La pacienţii sensibili alergici la aliaje.

Clasificarea RCR-urilor 1. Timpul când sunt obţinute:imediat (extemporaneu), în cabinet;tardiv (prin turnarea aliajelor).2.Metoda utilizată:în doi timpi: în primul timp este confecţionată reconstituirea, în timpul doi este realizată coroana de acoperire;într-un singur timp, ambele microproteze (reconstituirea şi coroana de acoperire) sunt realizate în laborator pe acelaşi model.3.Dinţii pentru care sunt indicate:

monoradiculari; pluriradiculari.

Etape clinico-tehnice : Preparaţia dintelui : Consecutiv examenului radiologic se va cateteriză canalul radicular care după secţionarea

coroanei până la nivelul ţesutului sănătos va fi pregătit pe 2/3 din lungimea sa ; Preparaţia intraradiculară : are formă cilindro-conică fără praguri pe 2/3 din lungimea

rădăcinii. Nu se frezează excesiv preparaţia radiculară ; este mai bine a se realiza preparaţia mai lungă şi subţire decât scurtă şi groasă). D.C.R.cele mai eficiente sunt cele cu pivot lung şi subtire.

Amprentarea  Metoda indirecta: Metoda rigid elastica=STENTS+material siliconic aplicat pe canal ;Metoda cu material siliconic in dublu amestec cu sau fara tija de suport pentru materialul siliconic; Metoda directa: Pentru R.C.R. metoda directa se poate realiza din: ceara, rasini acrilice simple (R.A.S.); rasini compozite ; rasini+ceara. In metoda directa , medicul realizeaza macheta care va fi trimisa in laboratorul de tehnica

dentară , tehnicianul o ambaleaza si apoi o toarna. Cel mai curent procedeu este cu R.A.S.Avantaje:

Dupa priza macheta poate fi prelucrata in fomra si volumul dorite de clinician ; In final se poate perfecta adaptarea marginala cu ceara de inaly (inlay wax) ; Cel mai indicat material (Tehnica +avantaje) rasinile compozite.

Dupa amprentare, etapele sunt asemanatoare cu cele prezentate la incrustatia metalica: Modelul se toarna dintr-un gips dur (model monobloc sau segmentar cu bont mobilizabil); MachetaMetoda directa: conditionarea modelului 5 minute ; alegerea tijei ; se modeleaza dispozitivul intraradicular si segmentul coronar; intraradicular ceara este modelata prin plastifieri succesive si ulterior fulata; se introduce in ceara tija incalzita, se raceste si apoi se indeparteaza macheta pivotului din

canal; se modeleaza bontul artificial, cu forma morfologica subdimensionata ; macheta obtinuta se finiseaza, iar pe tija metalica se aplica machetele secundare.

Metoda indirect-directa: macheta se modeleaza pe model in cabinet; este perfectata adaptarea marginala si ocluzala de catre medic, in cavitatea pacientului; metoda utilizata in tehnologia R.A.S. si R.D.C.; se indica ca materialele sa fie acoperite filiform cu un strat subtire de ceara. Ambalare Turnare  Dezambalare  Prelucrare

Materiale utilizate pentru obtinerea R.C.R.-urilor: Pentru turnare R.C.R. se indica: Aliaje Ag/Pd (PALIAG, PALIDOR); Sunt stabile fizico-chimic; Prelucrare usoara; Pret de cost ridicat. Aliaje constituente :Ni-Cr SOFT Sunt mai ieftine ; Sunt stabile fizico-chimic ; Se prelucreaza greu. Aliaje baza cupru tip GAUDENT si Argint sub forma de monezi. Sunt materiale cu o rata mare de coroziune, produc metaloza. Sunt cele mai folosite. Pivoturi: R.D.C., ceramice (Al, Zr) utilizate in tehnologia integral ceramica. Avantaje R.C.R. : Sunt recuperati dinti vitali/devitali fracturati ; Prin agregare intraradiculara pe 2/3 se creste rezistenta mecanica la rupere a elementelor

dentare devenind apt pentru noi protezari ; Cu ajutorul D.C.R.se pot modifica forme si pozitii ale elementelor dentare (vezi D.C.R.

angulate) ; D.C.R-urile permit preparatii mai sofisticate pentru toate tipurile de coroane (pragri

vestibulare, proximale, circulare), casete (suficient de adanci). Este o solutie mai biologica decat coroana de substitutie si poate fi acoperit cu o varietate

mai mare de coroane. Pacient A.B., barbat, 19 ani, disctrucţie coronară 46 refacută prin reconstituire corono-

radiculara (pivot) metalică şi coroană de acoperire metalo-ceramică Heraceram – şlefuire cu prag juxtagingival.

32.Coroanele de substitutie-clasificare,avantaje,dezavantaje,mod de preparare• proteza fixă, unidentară ce se agregă intraradicular pe preparaţia dentară printr-un ştift (pivot)=dispozitiv radicular;• reface morfologia coronară afectată în scop protetic; • restaurează volumul cel mai mare de ţesuturi distruse;• nu sunt proteze conservative (comparativ cu coroanele mixte).

Clasificare coroane de substituţie :       1.Din punct de vedere estetic : Coroane de substituţie fizionomice : • Varianta bont artificial +acrilat din ce în  ce mai rar utilizată datorită proprietăţilor inferioare ale răşinilor acrilice simple.• Mai indicate (utilizate) sunt răşinile diacrilice compozite+masele ceramice.

Coroane de substituţie parţial fizionomice• Acest tip de coroane prezintă dispozitivul coronar format dintr-o casetă metalică şi o faţetă acrilică sau din porţelan 2.După scopul urmărit• Restauratoare ale morfologiei coroanelor dinţilor în fracturi,distrucţii carioase întinse,abraziuni avansate,distrofii şi displazii• Protetic,element de agregare,realizat numai pe grupul dinţilor frontali şi premolari.AVANTAJE: • Economie de substanţă dentară în preparaţia bontului;• Marginile preparaţiei sunt accesibile atât pentru medic la preparare cât şi pentru pacient la igienizare;• Posibilitatea controlului asupra eliminării surplusului de ciment;• Posibilitate de testare a vitalităţii dinţilor. DEZAVANTAJE: • Mentinere si stabilitate inferioare unei coroane de acoperire totale; • Periferia dento-protetică este expusă în cavitatea bucală acţiunii directe a plăcii bacteriene. Prepararea dintelui: • Secţionarea coroanei până în 1/3 cervicală la 1-2 mm de inserţia gingivală, prepararea bontului în 2 planuri-vestibular înclinat la 45º şi unul orizontal (oral=palatinal) la 1-1,5 mm de marginea gingivală, rezultând preparaţia în 2 planuri a bontului coronar.• Versantul vestibular după adaptarea inelului metalic se plasează (înfundă) subgingival 0,5 mm pentru un rezultat estetic superior.Prepararea radiculară : • canalul radicular este cateterizat cu un ac Kerr, după care se lărgeşte cu freze de canal tip Beutelrock pe o lungime de 2/3 şi o largime de 1/3 , rezultând o lojetă intraradiculară în care va pătrunde pivotul (ştiftul intraradicular) pentru agregarea coroanei.• Bontul secţionat înainte de prepararea subgingivală, se prepară subgingival cu pereţii axiali convergenţi cu freze diamantate pentru a pătrunde subgingival, corect inelul pericervial.

33.Coroanele de subtitutie fizionomiceCoroanele de substituţie fizionomice prezintă dispozitivul coronar format din bont metalic acoperit cu o coroană cu aspect estetic (acrilat sau porţelan).Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilicăComponentele coroanei sunt:•Dispozitivul radicular reprezentat în mod diferit după forma preparaţiei radiculare: - simplu-pivot - compus – pivot şi plăcuţă cu inel═capă•Dispozitivul coronar este reprezentat de bontul metalic acoperit de coroana acrilică.•Coroanele de substituţie Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana acrilicăIndicaţiile acestui tip de coroană sunt limitate în prezent.Este realizată numai ca microproteză

de restaurare coronară solitară,nefiind indicată relizarea ei ca şi element de agregare al punţilor dentare.Coroana acrilică prezintă următoarele elemente negative:

•Rezistenţă mecanică redusă la braziune şi la rupere; •Modificarea aspectului cromatic în timp;

•Impregnarea structurii cu lichidul bucal; •Tolerabilitate redusă.•Coroanele de substituţie Coroana de substituţie fizionomică cu elementul estetic reprezentat de coroana ceramicăComponenta fizionomică este caracterizată de calităţi ce o recomandă în locul celei din acrilat,dar este limitată utilizarea de existenţa condiţiilor tehnico-materiale,În prezent acest tip de coroană este utilizat foarte rar,deoarece se realizează reconstituiri corono-radiculare acoperite de coroane mixte metalo-ceramice.

34.Coroanele partiale-clasificare,indicatii,contraindicatii Clasificare:

Onlayul este o microproteză care acopră toate feţele unui dinte,exceptând cea vestibulară. Pinledge-ul este o coroană parţială care prezintă ca şi mijloace de retenţie crampoane

dentinare parapulpare,agregate în puţuri preparate în acest scop.

INDICAŢII: •Leziuni coronare superficiale care nu interesează faţa vestibulară ; •Element de agregare în protezarea prin punte a edentaţiilor parţiale reduse;•Element de agregare pe dinţi stâlpi neparaleli în protezarea prin punte a edentaţiilor parţiale ; •Abraziune generalizată ; •Imobilizarea dinţilor parodontotici-coroane parţiale solidarizate.

CONTRAINDICAŢII: • Leziuni coronare profunde cu afectarea feţei vestibulare ; • Predispoziţie la carie ; • Igienă defectuoasă ; • Dinţi cu dimensiune vesibulo-orală scăzută; • Dinţi cu dimensiune mică la colet.

35.Onlay-ulOnlayul este o microproteză care acopră toate feţele unui dinte,exceptând cea vestibulară.• Se foloseşte aproape în exclusivitate ca şi element de agregare pentru punţi,în edentaţiile intercalate reduse.• Reface, spre deosebire de inlay, si un perete lateral vestibular sau oral al dintelui acoperind astfel 2-3 maxim 4 din cei 5 pereţi ai dintelui. Rezistenţa mare face ca acesta să fie ultima soluţie înainte de coronare pentru un dinte vital. • În unele clasificări coroana parţială este trecută în rândul incrustaţiilor extratisulare sub denumirea de Onlay.După numărul feţelor pe care le acoperă ,Onlayul este o coroană:• ¾ -se aplică pe trei din 4 feţe-la incisiv şi canin• 4/5-se aplică pe 4 feţe din 5-la premolar şi molar. Avantaje:• Economie de substanţă dentară; • Marginile microprotezei sunt accesibile controlului în vederea unor finisări sau pentru igenizare; • Contact limitat cu marginea gingivală,risc scăzut de apariţie a iritaţiei parodontale; • Posibilitatea aplicării unui test pulpar electric; • Se păstreză culoarea şi aspectul natural al smalţului feţei vestibulare.Dezavantaje:• Vizibilitatea marginilor metalice nu poate fi evitată în totalitate; • Indicaţii de utilizare limitate de condiţiile clinice.

Indicaţii:• Element de agregare fizionomic în punţi dentare de întindere mică; • Contenţie pentru imobilizarea dinţilor în boala parodontală; • Sprijin pentru elementele de ancorare sau culisare ale protezelor parţiale mobilizabile; • În mod excepţional pentru restaurarea unor leziuni dentare.Contraindicaţii:• Dinţi nanici,scurţi şi subţiri; • Când nu se poate realiza o relaţie adecvată între preparaţia onlay-ului cu celelalte forme de şlefuire şi cu axul de inserţie al punţii; • Volum mai mare al camerei pulpare,în special la tineri; • Procese carioase multiple; • Dinţi cu distrofii dentare,displazii de smalţ,modificări de culoare; • Igiena bucală defectuoasă. Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar)[dupa Bratu]• Şant proximal: retenţie, stabilitate şi rezistenţă structurală.• Perete vestibular: integritate marginală • Bizou vestibular: integritate marginală • Şant transversal ocluzal: rezistenţă structurală • Suprafaţa ocluzală: rezistenţă structurala• Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenţă structurală.• Perete axial: retenţie, stabilitate, rezistenţă structurală şi protecţie parodontală • Zona terminală în chanfrein: integritate marginală şi protecţie parodontală.

36.Inlay-ulDefiniţie: • Incrustaţiile sunt proteze fixe unidentare de mică dimensiune (cea mai mică dimensiune) care restaurează parţial morfologia coronară.Fac parte din categoria incrustaţiilor intratisulare.Caracteristici: • Piese protetice (proteze unidentare fixe) de mare precizie ;• Se obţin prin parcurgerea strictă a etapelor clinico-tehnice, din materiale specifice, scumpe, tip aur (inlay gold, inaly gold SOFT), mase ceramice şi răşini compozite (cavităţi clasa III-pe dinţii frontali , cavităţi clasa I –dinţii premolari, molari la persoanele de sex feminin)• Se indică pentru înlocuirea obturaţiilor din amalgam (rezistenţă mecanică mai mare), precizie în restaurarea morfologiei (punct de contact)• Ca element de agregare pentru punţile de mică amplitudine-necesită dotare şi experienţă clinică , o echipă medic-tehnician de excepţie.

Indicaţiile incrustaţiilor:• restaurarea morfologiei coronare distruse sau afectată, modificată datorită proceselor carioase, traumatismelor, abraziunii înlocuind obturaţiile ;• persoane cu cariorezistenţă ;• dinţi cu coaroana clinică de înălţime medie  ;• dinţi vitali  ;• pentru terapia de imobilizare a dinţilor mobili din afecţiunile parodontale –sub formă de inlay intratisular dar în special inlay extratisular sau pinlay• element de agregare a punţilor speciale , a punţilor mici (1, 2 elemente) , tip incrustaţie în incrustaţie=agregare labilă la un capăt.• element proprotetic, pentru agregarea pintenilor ocluzali, ai croşetelor turnate (PPS);

Aceste indicaţii sunt limitate de caracteristicile menţionate anterior : dificultăţi clinice în prepararea cavităţilor ; dotare tehnologică şi clinică insuficientă-lipsa de experienţă ; preţul uneori prohibitiv pentru pacienţi datorită materialelor specifice. Contraindicaţii:• Dinţi rotaţi ;• Dinţi cu procese carioase extinse ;• Dinţi extrudaţi  ;• Dinţi devitali  ;• Dinţi cu obturaţii cervicale mari ;• Inlayul MOD este contraindicat pentru agregarea punţilor deoarece există pericolul fracturării pereţilor.Clasificarea inscrustaţiilor - după topografie şi întinderea leziunii: • incrustaţii intratisulare - inlay - limitate marginal de pereţi suficient de groşi de ţesut dur (smalt); • incrustaţii extratisulare – onlay - acoperă 3 din 4 feţe axiale sau 4 din 5 la dinţii cuspidaţi –premolari, molari=incrustaţii extratisulare=coroane parţiale-cele mai precise tipuri de proteze fixe unidentare. • incrustaţii intra-extratisulare - pinlay - când inlay prezintă un sistem retentiv tip pivot.

Clasificarea incrustaţiilor:După materialul din care sunt confecţionate:• Metalice; • Acrilice; • Ceramice ; • Compozite; • Combinate. După aspect:• Fizionomice; • Semifizionomice; • Nefizionomice .• Inlay-ul În zonele laterale se realizează inlayuri din aliaje metalice prin turnare, după o prealabilă amprentare:• aliaje de aur dentar de 24 K prin aurificaţie;• aliaje de aur 916 ‰ pentru cavităţi de clasa a III-a şi a V-a;• aliaje de aur 833 ‰ pentru leziuni mai întinse coronare;• aliaje seminobile Palliag, Pallidor;• aliaje de Ni-Cr-Co care dau precizie la turnare şi rezistă la solicitări, dar au adaptabilitate marginală mai deficitară.În zona frontală se realizează din ceramică / compozit

37.PinledgePinledge-ul este o coroană parţială care prezintă ca şi mijloace de retenţie crampoane dentinare parapulpare,agregate în puţuri preparate în acest scop.Realizarea pinledge-ului pretinde îndeplinirea următoarelor cerinţe:• Să se facă economie de ţesuturi dentare; • Să se menajeze pulpa dentară; • Să se conserve rezistenţa dintelui pe care se aplică; • Să fie mecanic foarte rezistent; • Să aibă un aspect estetic ridicat. Indicaţii:a.Elemente de agregare în punţi frontale ,reduse ca şi întindere atât la maxilar cât şi la mandibulă

b.Coroane parţiale agregate prin crampoane,solidarizate între ele,pot constitui sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale c.Reconturate morfologic pe feţele orale ale caninilor sau incisivilor,pinledge-urile pot oferi sprijin şi ancorarea protezelor parţiale mobilizabile. Prepararea unui incisiv central maxilar pentru Pinledge1.Prepararea feţei orale şi a crestelor marginale spre zonele proximale2.Realizarea treptelor şi schiţarea nişelor3.Prepararea puţurilor4.Bizotarea şi finisarea marginilor incizale şi a unghiurilorVariante ale Pinledge-uluiPreparaţia descrisă anterior îmbrăţişeză varianta clasică.Există mai multe posibilităţi de realizare a preparaţiei,între care şi varianta care combină retenţiile prin şanţuri cu puţuri.Pot fi reţinute următoarele posibilităţi:• Dacă una din feţele proximale este liberă(fără dinte adiacent) se poate înlocui la nivelul respectiv,cramponul cu un şanţ-preparaţia mixtă-rezultă un pinledge cu două crampoane şi un şanţ.• Se poate suprima puţul din cingulum şi înlocui prin două şanţuri proximale reunite prin unul transversal.Protecţia provizorie a preparaţiilor pentru Pinledge• După ce se usucă toate feţele dintelui,se introduce aţă cerată în puţuri,peste care se pensulează apoi cu răşină specială de obturaţie,seajustează în ocluzie şi se finiseză marginile.• Protecţia provizorie se mai poate face cu acrilat autopolimerizabil după metoda Scutan.Proba şi adaptarea Pinledge-ului

Se fac după aceleaşi principii şi procedee ca în cazul coroanelor parţiale cu şanţuri

38.Coroane de invelis integral ceramicePrin restaurare integral ceramica se intelege acel tip de restaurare protetica care se elaboreaza exclusiv din ceramica fara o infrastructura metalica.Sistemul integral ceramic cuprinde totalitatea tehnicilor si procedeelor clinice si de laborator prin care se realizeaza restaurari integral ceramice.Sistemele integral ceramice prezinta o serie de avantaje fata de sistemele metalo-ceramice:estetica mai buna ,biocompatibilitate,conductivitate termica mai redusa ,stabilitate chimica.Coroana de invelis integral ceramica este indicata in special in situatiile cand se urmareste obtinerea unui efect fizionomic cat mai aproape de natural deci in special in terapia leziunilor coronare a dintilor din zona frontala.Situatiile in care acest tip de restaurare protetica este indicata sunt urmatoarele:-fractura marginii incizale dincolo de limita in care se poate recurge la o restaurare conservativa sau la o fateta integral ceramica ;-dinte cu leziuni carioase multiple;-discromii dentare consecutive tratamentelor endodontice ce nu pot fi tratate cu ajutorul tehnicilor simple de albire;- discromii dentare datorate perturbarilor de mineralizare de-a lungul odontogenezei;-displazii de forma;-ectopii dentare ce nu pot fi redresate prin mijloace ortodontice;-cerinte fizionomice deosebite reclamate de anumite profesii.Principalele contraindicatii sunt:-pacientii cu parafunctii(bruxism),- dinti tineri care au camere pulpare voluminoase ;-dinti frontali mici;-pacienti cu coroane clinice foarte scurte datorita proceselor de abrazie si/sau atritie;-pacienti cu un indice de carie crescut.Preparatia necesara pentru o coroana integral ceramica necesita reducerea tesuturilor dentare dure in vederea asigurarii unei grosimi uniforme pentru stratul de ceramica (minimum 1-1,5mm).De asemenea pentru a evita concentrarea fortelor in masa restaurarii trebuie

urmarita obtinerea de muchii si unghiuri cat mai rotunjite.Bontul dentar trebuie sa prezinte o lungime suficienta pentru a se evita pe cat posibil fracturarea coroanei consecutiv contactelor dento-dentare din cursul masticatiei(fracturile in semiluna).Pragul cervical cu o latime de 1mm trebuie conformat uniform intr-un unghi de 90* pentru a asigura un sprijin bun al coroanei pe bont.Se interzic preparatiile pierdute in lama de cutit(end-Knife) care in proportie de 80% genereaza fisuri si fracturi,in timpul inserarii coroanelor,cat si ulterior.Etapele de realizare a preparatiei pentru o coroana de invelis ceramica sunt:- reducerea incizala cu inclinare la 45*,dupa verificarea radiologica a volumului camerei pulpare;-prepararea fetelor proximale (convergent spre oral);-prepararea fetei vestibulare cu dubla (cervico-incizala si mezio-distala);-prepararea fetei palatinale ;-adaptarea inelului de cupru sau aluminiu(eventual);-infundarea pragului cervical;-coroana provizorie cu fir de retractie si amprenta cu tehnica dublului amestec.Reducerea uniforma a tesuturilor dure dentare se face conform santurilor de ghidaj cu o profunzime de 1mm, in doua registre :un rand de santuri de la colet la ecuatorul dentar si un alt rand de la ecuator spre incizal,bine inteles cu inclinari diferite ale frezelor pe cele doua trasee.Reducerea marginii incizale se face cu aproximativ 2mm cu anumite particularitati de inclinare de la dinte la dinte.La prepararea dintilor laterali (cu precadere premolari),incepe cu fata ocluzala ,dupa trasarea unor santuri de ghidaj cu o profunzime de 2-2,2mm.Pentru a asigurarea grosimii necesare coroanei ceramice este obligatorie realizarea chamfrein-ului ocluzal a cuspidului de csprijin, intr-un unghi de 45* cu axul coronar,paralel cu versantul cuspidului de ghidaj.Urmeaza apoi prepararea fetelor vestibulara si oprala (conform santurilor de ghidaj) si apoi a fetelor proximale cu freze conice efilate strabatand dinspre vestibular spre oral unghiul de linie proximo-vestibular.

39.Coroane de dioxid de zirconiu 

Una dintre cele mai controversate laturi ale stomatologiei de azi, este restaurarea intregii

structuri dentare cu materiale biocompatibile (care sa fie tolerate si acceptate de

organism). De asemenea, se pune mare accent pe aspectul si rezistenta materialelor,

care trebuie sa fie indeajuns de rezistente de-a lungul anilor unor mari forte de

masticatie si unor presiuni dentare extreme (mai ales in cazul scrasnetelor de dinti - asa

zisul bruxism).

Un aspect foarte discutat in secolul XXI este si puritatea materialului. Un material care

intruneste in proportie de 100% aceste conditii, este oxidul de zirconiu (relativ nou

pentru Romania si deja cel mai solicitat in tarile puternic dezvoltate, datorita proprietatilor

sale speciale). Pe langa faptul ca aspectul dintilor ceramici pe suport de zirconiu este

identic cu cel al dintilor naturali, avand un atuu in plus pentru cosmetica dentara, oxidul

de zirconiu are o densitate foarte mare, porozitate 0%, compatibilitate biologica

excelenta - este absolut bio-inert, puritate 99,9%, nu isi modifica temperatura, are o

rezistenta foarte mare (zirconiul fiind folosit de multi ani in medicina generala la

realizarea protezelor de sold).

Pacientii care sunt foarte alergici nu vor avea nici o reactie negativa, mai ales ca oxidul

de zirconium ZrO2 are o compozitie rara si pura, nu corodeaza, nu are nici un fel de

conductivitate electica si nu irita. Pentru realizarea coronitelor ceramice pe suport din

oxid de zirconiu, acesta din urma fiind un material mai greu in prelucrare manuala, s-a

inventat tehnologia CAD/CAM pe scurt, cea mai avansata tehnologie vis-a-vis de

ultimele performante, perfectionata de la an la an.

5+1 motive pentru care sa alegi zirconiul

1. Zirconiul este un material perfect biocompatibil, deci nu provoaca nici un fel de

alergie

2. Zirconiul are o foarte mica afinitate la placa bacteriana, igiena deficitara fiind una din

cauzele escului si pierderii altor tipuri de implant

3. Un implant din zirconiu se integreaza in os prin legaturi calcice intre calciul din oase

si mineral, exact cum se repara osul dupa fracturi

4. Este singurul material din care se fac actualmente punti fara metal

5. In zirconiu lumina patrunde din toate directiile, estetica lucrarii fiind deosebita, dintii

realizati au aspect natural perfect.

Daca, dupa ani mai multi, gingia incepe sa se retraga, ceramica de zirconiu alb deschis este incomparabil mai estetica decat un surub stralucitor de metal Oxidul de aluminiu si ceramica din oxid de zirconiu sunt folosite de mai mult de 20 de ani in medicina, pentru implanturile de sold. Materialul este complet biocompatibil pentru ca substantele principale sunt partial aceleasi ca mineralele din structura osoasa naturala. Zirconiul devine rapid materialul de electie pentru realizarea coroanelor dentare.Oxidul de zirconiu este un material foarte rezistent utilizat de exemplu in medicina generala pentru proteze de sold.Rezistenta deosebita la presiune il face capabil sa suporte solicitarile masticatorii si uzura zilnice fara a se fractura. Si la fel de important are o transluciditate similara cu cea a dintilor naturali.Datorita absentei suportului metalic, lumina este reflectata de o coroana de zirconiu la fel ca la un dinte natural.Astfel, zirconiul are cel mai bun efect din punct de vedere estetic, ceea ce este foarte important daca noile coroane sunt localizate la nivelul dintilor frontali si mai ales daca ele se vor invecina cu dintii naturali.O alta calitate majora a zirconiului este absenta coroziunii. Astfel, reactiile gingivale cum ar fi lizereul (dunga) cenusie din jurul marginii coroanelor metalo-ceramice nu mai apar. De asemenea lipseste gustul metallic atat de deranjant. Coroanele de zirconiu sunt mai usoare decat cele pe suport metalic, deci acomodarea cu noile lucrari protetice se realizeaza mult mai repede. Acest lucru este foarte important in special in cazul puntilor dentare cu multe elemente.Riscul de alergie in cazul zirconiului este nul. Nu exista pacienti alergici la acest material, ste biocompatibil si bioinert.Zirconiul este inert si din punct de vedere termic. El nu conduce caldura astfel incat variatile termice nu sunt transmise pulpei dentare (nervului) si astfel scade riscul aparitiei iritatiei pulpare. Este motivul pentru care este folosit in industria aerospatiala ca scut termic la rachete.Precizia lucrarii din zirconiu este garantata de realizarea structurii interne de catre computer prin taierea dintr-un bloc solid de oxid de zirconiu. Datorita adapatarii extrem de precise a coroanelor de zirconiu, ele pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc iritatii pulpare.Tehnologia sofisticata utilizata pentru realizarea lucrarilor din zirconiu, precum si faptul ca zirconiul de calitate este scump, fac ca pretul unei coroane de acest tip sa fie ridicat. Pentru a depasi bariera pretului, anumiti producatori au ales sa realizeze coroane cu un continul scazut de zirconiu pentru a obtine un produs mai ieftin. Studiile au aratat insa ca aceste coroane mai ieftine sunt insuficient de rezistente pentru a suporta presiunile masticatorii fara a se sparge. Zeno® Zr este marca de discuri de oxid de zirconiu folosite pentru sistemul ZENO® Tec. Chiar si pacientii cu alergii sau cu un sistem imunitar slabit nu vor suferi nici un fel de reactii negative legate de ZENO® Zr. ZENO® Zr nu are deloc conductivitate electrica, deci nici potential electric, actionand ca un izolator.Din aceleasi motive, ZENO® Zr ofera o protectie optimizata impotriva iritatiilor dureroase care apar de obicei din cauza senzatiilor de cald sau rece in cavitatea bucala. Coroziunea este practic imposibila, prin urmare reactiile gingivale, precum obisnuita linie neagra din jurul gingiilor, aparute pe marginea implantului cu siguranta ca nu vor aparea. Tehnologia CAD/CAM ofera tehnicianului modern posibilitatea de a modela si freza dantura cu ajutorul computerului pornind de la modelul obtinut in urma amprentarii dintilor. CAD/CAM - ul este o intreaga linie tehnologica compusa din scaner 3D, 3 computere, masina de frezat, aspirator propriu si sinterizator, intreaga tehnologie este pusa in miscare prin numai cateva click-uri, iar capacitatea de lucru a masinii poate fi aproape non-stop, programarea putand firealizata si de la distanta, cu ajutorul internetului. Rezultatele sunt exceptionale, CAD/CAM - ul inlaturand cateva etape tehnice de pregatire a modelului, care in mod normal ar fi durat peste o saptamana. In cazul frezarii computerizate timpul este de numai 2 - 4 zile, cu

precizia tehnica exacta a unui computer.Toate procedurile finalizate cu tehnologia CAD/CAM ajuta mult si la partea finala a completarii dintelui, aplicarea ceramicii, unde intervine numai tehnicianul dentar. Culoarea zirconiulul si a ceramicii este identica (alba), motiv care ofera un avantaj in plus tehnicianului ceramist, acesta poate sa modeleze in straturi successive, sa se joace cu lucrarea in ceea ce priveste grosimea stratului de ceramica, culoarea si transparenta dintelui pentru satisfactia deplina chiar si a celui mai pretentios pacient. Etape clinico-tehnice   : Preparatia dintelui :

-bont dentar, neretentiv, cilindro-conic ; -reducerea feţelor uniformă: 1mm pe toate feţele axiale şi 1,5-2mm incizal /ocluzal 1,5-2 mm;-unghiul de întâlnire între pereţi şi prag este de 90º, cu rotunjirea zonelor de întâlnire ;-prag finisat, nu bizotat ;-se contraindică unghiuri ascuţite, obtuze, denivelări, anfractuozităţi deoarece sunt surse de fisurare coronară (unghiurile ascuţite generează tensiuni).-pragul se disimulează (înfundă) 0,3-0,5 mm = estetică maximă sau cu nivel –inserţie gingivală când elementul dentar are o culoare care ne satisface.-se contraindică preparaţiile în unghiuri ascuţite sau obtuze (unghiul ascuţit generează tensiuni).-preparaţia pentru jacketul ceramic-HEAVY CHAMFREIN. Reducerea mai accentuată la nivel incizal. In rest reducerea este uniformă.

40.Fatetele laminate din portelan

Odata cu punerea la punct a sistemelor adezive si a sistemelor integral ceramice moderne fatetele ceramice au devenit o metoda terapeutica de rutina in special la cazurile unde obtinerea unei fizionomii optime reclama sacrificii dentare primare,care se pot rezuma de obicei doar la fata vestibulara.Indicatiile fatetelor ceramice se regasesc in toate situatiile clinice dominate de prioritati estetice ,ele fiind o alternativa viabila pentru multe cazuri ,care pana nu demult se rezolvau doar prin coroane de invelis.Indicatii primare :Tulburari de forma ;-fracturi de unghiuri cu expunere minora de suprafete dentinare;refacerea gabaritului dintilor cu margini incizale reduse prin abrazie(dinti scurti);-eroziuni generalizate (dar cu expuneri punctiforme de suprafete dentinare);-dinti conoizi;-caninizarea unor premolari superiori;-inchideri de diasteme;-refacerea ghidajelor anterior si canin. Anomalii usoare de pozitie:-corectii usoare a dintilor rotati,-infraocluzii.Discromii moderate:statusuri clinice postraumatice cu modificari cromatice post-necroze pulpare;-discromii la varsta a treia;-discromii medicamentoase tetraciclinice fara afectari importante ale structurilor amelare.Indicatii cumulate :statusuri postraumatice; forme usoare de anomalie genetice sau de dezvoltare,displazii.Indicatiile secundare se refera mai ales la utilizarea fatetelor ca tehnici secundare cand se urmareste obtinerea unui provizorat de lunga durata :-dintii devitali fracturati la tineri ;-discromii tetraciclinice majore,tulburari accentuate de dezvoltare si genetice cu manifestari la nivelul coroanelor dentare.Faţetele laminate din porţelanReprezintă o metodă conservatoare prin care se poate reface aspectul, forma, culoarea dinţilor anteriori afectaţi prin distrucţii carioase, refăcute inestetic, discromii, abrazii, fracturi ale marginilor incizale.

• Metoda constă în lipirea pe suprafaţa vestibulară a dinţilor preparată superficial a unor faţete laminate din porţelan.

Avantaje:metodă minim invazivă ;permite modificarea formei, poziţiei, aspectului, culorii ;favorizează transmiterea luminii ;metodă simplă, durabilă ;dă reacţii tisulare minime.Faţetele laminate din porţelanDezavantaje:reduceri de ţesuturi dure în smalt;nu se pot face rectificări;nu se obţin rezultatele scontate întotdeauna ( la dinţii cu discromie avansată) ;fixarea nu este totdeauna eficientă ;rata de eşec ~ 5% ;manipulare dificilă ;ceramica feldspatică după ardere nu poate fi retuşată ;Indicaţii :anomalii de culoare şi formă ;distrofii , displazii, eroziuni ;fracturi de unghiuri ;malpoziţie.Preparatia pentru fateta

41.Coroana Jacket din acrilat

Coroana Jacket din acrilat Coroana fizionomică din acrilat prezintă pe toate feţele,un aspect cromatic identic cu cel al dinţilor naturali.Este confecţionată din răşini sintetice de tipul polimetacrilatului de metil.Prepararea bontului Bontul dentar este preparat neretentiv ,cu forma apropiată de cea a cilindrului;toate feţele laterale sunt puţin convergente incizal,sub un unghi de 5-6 grade.În zona coletului prezintă pragul cervical lat de 1,5 mm.Pragul este circular,de jur împrejurul coletului,pe faţa vestibulară este situat sub festonul gingival cu 0,5 mm.Bontul dentar care va fi acoperit de o coroană fizionomică din acrilat este obţinut prin şlefuirea coroanei dintelui natural pe toate feţele,urmărindu-se îndepărtarea din ţesuturi în mod egal,un strat de 1,5-2mm care este egal cu grosimea pereţilor viitoarei coroane.Coroana Jacket din acrilat AmprentaAmprentarea este diferită în funcţie de materialul preferat să fie utilizat.Astfel:Amprenta cu mase termoplastice(rar utiluzată,procedeu mai vechi de amprentare)Amprenta cu materiale elastice din grupul elastomerilor de sinteză.Această metodă impune prepararea anticipată a ţesutului gingival.Elastomerii de sinteză utilizaţi sunt de două consistenţe(pastă fluidă şi pastă chitoasă) în portamprentă.Coroana Jacket din acrilat.Metode pentru prepararea ţesuturilor gingivale.Deplasarea mecanică cu cape din materile plastice pentru dinţii din zona frontală şi cape metalice pentru cei din zona laterală.Procedeul este recomandat numai în situaţiile în care amprentarea bontului nu se realizează în aceeaşi şedinţă cu prepararea lui;Deplasare mecanică asociată cu cea mecanică-se realizează cu şnururi;Deplasarea ţesuturilor cu ajutorul bisturiului electric. Cimentarea :Culoarea cimentului nu modifică culoarea coroanei când suprafaţa vestibulară are grosimea de 1,5-2mm.Cimentarea coroanelor acrilice nu va fi însoţită de manevre de ciocănire,deoarece sunt casante.

42.Adaptarea microprotezelor in cavitatea bucala

Adaptarea marginală

1. Adaptarea supragingivală•la preparaţiile de tip onlay, coroane parţiale când trebuie să existe o zonă perfect adaptată rar hiatus dento-protetic.

2. Adaptarea subgingivală•la preparaţiile fară prag şi care au două aspecte – axial şi transversal.D.p.d.v. axial există coroana scurtă sau lungă.D.p.d.v. transversal există coroana strâmtă sau largă.•Dacă e prea lungă se scurtează şi se probează din nou, semnul penetraţiei gingivale este ischemia papilei (gingiei) şi senzaţia de rezistenţă elastică.•Dacă e prea scurtă se reface microproteza. •Ischemia gingivală e dată şi de coroanele prea largi şi prea groase.Adaptarea ocluzală•Microproteza trebuie să aibă faţa ocluzală cu relieful corespunzător antagoniştilor;•Să realizeze contacte stabile, fără contacte premature si interferenţe;•Dacă s-a făcut echilibrarea ocluzală înainte de adaptarea microprotezei è orice interferenţă sau contact e dat de microproteză;Apar interferenţe când microproteza e mai înaltă (supraocluzie);•Se depistează cu hârtie de articulaţie ce marchează zonele de supraocluzie;•Se poate reduce din coroană, sau bont pentru a ajunge Ia ocluzia normală.

43.Alegerea culorii

PRINCIPII ÎN DETERMINAREA CULORII ÎN PROTETICA FIXĂ

•suprafaţa dinţilor naturali trebuie să fie curăţată în ziua determinării culorii şi în ziua probei, respectiv a fixării. Indicaţie → igienizare prealabilă a dinţilor;•determinarea culorii nu se face după un tratament dentar prelungit, deoarece suprafeţele dentare care nu sunt umezite de salivă sau apă se usucă- creşte opacitatea dinţilor;•umezirea dinţilor naturali şi a dintelui din cheia de culori è egalizarea structurii de surprafaţă (a texturii);•determinarea culorii trebuie să se facă la lumină naturală şi comparativ şi la lumină artificială (incandescentă şi fluorescentă)•se preferă lumina zilei;•culoarea mediului înconjurător (în special roşul buzelor) influenţează culoarea dinţilor;•determinarea trebuie să se facă cu buzele retractate şi relaxate;•nuanţa rujului şi a îmbrăcămintei pot influenţa culoarea dinţilor;•mediul înconjurător trebuie să fie neutru din punct de vedere cromatic;•durata de privire → scurtă – max. 5 sec., pentru a preveni schimbarea perceperii ochiului;•dintele din cheie trebuie ţinut în aceeaşi poziţie cu dintele natural;•atunci când determinarea culorii se face cu greutate, se utilizează mostre confecţionate, modificate.

Modificările, respectiv combinaţiile se fac astfel:•dintelui artificial confecţionat i se şlefuieşte coletul;•dintele artificial confecţionat are suprafaţa orală acoperită cu un strat opac de lac de argint;•cavitatea bucală a pacientului să fie la înălţimea ochilor practicianului;•determinarea culorii se face la începutul şedinţei pentru ca ochii medicului să fie odihniţi;•între determinări ochii se relaxează prin privirea unui obiect albastru;•prin îngustarea fantei palpebrale cantitatea de lumină ce ajunge la celulele cu conuri scade şi permite celulelor cu bastonaşe (localizate la periferie) să discrimineze strălucirea culorilor; •mostrele se schimbă repede;

Restaurarea protetică → aspect cât mai natural•să ţineţi cont de variaţia culorilor pe arcadă, astfel: •incisivii superiori au aceeaşi saturaţie cu premolarii•incisivii inf. - grad mai mic de saturaţie decât incisivii sup.•caninii cu 2 grade mai mult decât incisivii superiori;•alegeţi culoarea cu saturaţia mai scăzută şi strălucirea mai crescută, deoarece saturaţia crescută şi strălucirea scăzută dau opacitate restaurării.

44.Cimentarea provizorie

Cimenatrea provizorie•cu ZOE;•cu ZOE şi vaselină sau ulei de parafină când e un bont mai lung;•cu ciment provizoriu – Scutabont, Tempbond;•Microprotezele singulare nu se cimentează provizoriu → se pot deforma / fractura / nu se mai pot îndepărta decât după un timp îndelungat / se pot înghiţi.

45.Cimentarea definitiva

•Reprezintă agregarea finală a microprotezei pe dinte.•Are rol în perfectarea retenţiei primare prin adaosul unei retenţii suplimenatre secundare = cimentul, şi care realizează o legătură fixă între componenta organică (preparaţia dentară) şi componenta artificială (microproteza).•Cimentarea este sigilarea sau închiderea etanşă a spaţiului micronic, ce ia naştere între suprafaţa dentară şi cea coronară, cu materiale (cimenturi dentare) care iniţial sunt fluide şi ulterior se întăresc (după Bratu).•Microprotezele singulare nu se cimentează provizoriu → se pot deforma / fractura / nu se mai pot îndepărta decât după un timp îndelungat / se pot înghiţi.Se realizează cu materiale ce trebuie să îndeplinească următoarele calităţi:•să fie biologic acceptate;•să nu se dizolve în contact cu fluidele bucale;•să asigure adezivitaie;•să reziste la solicitările mecanice;•să aibă capacitatea de a se întinde în straturi subţiri (filmul cimentului dentar);•să aibă efect carioprofilactic;•să se manipuleze uşor (timp de lucru şi priză) .

Tehnica cimentării definitivePregătirea microprotezei•degresare (ex. Alcool);•uscare;•memorizarea poziţiei coroanei pe dinte şi axul de inserţie;•putem face dispunerea coroanelor în ordinea cimentării.Pregătirea dintelui:•îndepărtarea coroanelor provizorii şi a cimetuiui;•curăţirea dintelui cu protejarea gingiei (sângerează);•izolarea dintelui ;•folosirea aspiratorului;•introducerea unui fir de bumbac în şanţul gingival pentru drenarea secreţiilor;•degresarea dintelui (ex. neofalină, apă oxigenată 3%);•uscarea (jetul de aer se aplică tangenţial, eventual aer călduţ); prepararea cimentului – după recomandarea producătorului•Coroanele se umectează cu ciment.•Inserţia se face în ax cu presiune digitală moderată urmată de presiune ocluzală cu rulou.•Aprecierea – inspecţie sau prin simţul ocluzal (o simte mai înaltă sau ca înainte).

46.Accidente ,complicatii ale tratamentului leziunilor coronare

Accidente posibile în timpul şlefuirii: •durerea, care depinde de sensibilitatea individuală, în cazul dinţilor vitali se foloseşte anestezia; •secţionarea buzei, limbii, planşeului sau mucoasei jugale, prin lipsa unui punct de sprijin ferm al mâinii operatorului, greşeală care poate determina deraparea instrumentului de şlefuit; în raport cu gravitatea leziunii se pot lua măsuri ca badijonări cu apă oxigenată, compresiuni pentru hemostază sau sutură chirurgicală;

•deschiderea camerei pulpare, printr-o orientare greşită asupra dimensiunilor organului pulpar;•traumatizarea paradonţiului marginal, consecutivă şlefuirii, poate să determine o lezare a fibrelor subepiteliale, ceea ce duce la retracţii cicatriceale sau la apariţia pungilor gingivale; •şlefuirea din neatenţie sau printr-o tehnică greşită a dintelui adiacent – punct de plecare pentru dezvoltarea unei carii; •fracturarea coronară a dintelui vecin sau antagonist, prin neatenţie sau prin manevrarea greşită a instrumentelor de şlefuit. Complicaţii posibile după şlefuire: •pulpita însoţită de durerile care apar în scurt timp după şlefuire. În principiu, tratamentul constă din extirparea vitală a pulpei, sau în unele cazuri se pot face tratamente cu substanţe medicamentoase, cum sunt corticosteroizii. •Sedarea durerilor nu înlătură pericolul afectării pulpei, îndeosebi prin cimentare, de aceea se recomandă în astfel de situaţii să se aplice coroane de protecţie provizorie cu Calxil, pe o perioadă de câteva săptămâni, sau în cazul coroanelor singulare să se cimenteze cu un ciment neutru. În afară de încercarea de terapie medicamentoasă se indică extirparea vitală, mai ales atunci când bontul reprezintă unul din stâlpii unei punţi de o întindere mai mare;•durerea trecătoare, care apare provocată de agenţi termici şi chimici şi cedează în urma aplicării coroanelor de protecţie; •necroza pulpară tardivă şi gangrena pulpară – complicaţii ale şlefuirii – cu consecinţe asupra integrităţii ţesuturilor periapicale (parodontite aplicate, cronice şi acute); •fractura bontului coronar, consecinţa lipsei de consolidare mecanică, în special a dinţilor monoradiculari depulpaţiGreşeli, accidente şi complicaţii în şlefuirea dinţilor. Greşeli cu consecinţe asupra formelor şlefuirii :•forme de bont exagerat conicizate, cu consecinţe asupra retentivităţii coroanelor şi a integrităţii pulpare; •bonturi cu perimetrul ocluzal mai mare decât cel cervical; •zone retentive la nivelul coletului – consecinţa unei incorecte preparări şi finisări a bontului; •şanţuri verticale pe suprafaţa bontului şi la colet, fapt care denotă că instrumentul de şlefuit nu a fost manevrat în mişcare continuă; •prepararea coletului pentru coroanele cu pătrundere subgingivală, insuficient de profund efectuată (a nu se confunda cu preparaţia escavată unde şlefuirea limitei se face, în mod voit, supragingival); •subminări retentive (praguri accidentale în profunzime), consecinţa unei tehnici greşite în orientarea instrumentelor de şlefuit, au drept rezultat o inserţie incompletă şi incorectă a coroanei; •spaţiu interocluzal insuficient printr-o reducere prea mică de substanţă dentară.Cauze•calitatea precară a materialelor;•deficienţe clinice - şlefuiri excesive cu conicizări sau insuficiente;•cimentări deficitare (fără uscare);•pregătire preprotetică incorectă şi malocluzii;•nerespectarea instrucţiunilor medicului.

Reparaţii posibile•coroana perforată se obturează folosind compozit sau amalgam;•faţetele desprinse se fixează de ex. cu Duracril;•faţetele pierdute se refac cu compozit sau indirect în laborator;•recimentare.

47.Ablatia microprotezelor

Ablaţia protezelor unitare se face în general cu instrumentar rotativ adecvat care permite secţionarea unei coroane de înveliş,îndepărtarea marginilor secţionate şi ulterior îndepărtarea ei în totalitate de pe bont.Tehnicile de ablaţie variază de la o restaurare unidentară la alta.

Metode de ablaţie prin dezvoltare de şocuri mecaniceMajoritatea metodelor de ablaţie utilizate la ora actuală folosesc dispozitive care dezvoltă şocuri mecanice.Dispozitivele manuale-şocul este obţinut prin imprimarea unei forţe mânerului dispozitivului.Şocul este transmis părţii active a dispozitivului acesta dizlocând restaurarea protetică.

Ablatia fără secţionare Indicaţii:•atunci când restaurarea se poate refolosi, nefiind necesară efectuarea unei noi restaurări;•restaurarea care trebuie îndepărtată conţine un aliaj nobil (aur);•se realizeaza cu ajutorul socurilor mecanice, cu diferite instrumente fiecare avand avantaje si dezavantaje .Dispozitive electromecanice : •dispozitivul Anthogyr (se ataseaza la unitul dentar si dezvolta socuri mecanice);•sistemul Coronaflex

Ablatia prin secţionare Se realizează cu instrumente rotative, de obicei diamantate, care permit secţionarea restaurării, după care cu ajutorul unui instrument adecvat se realizează acţiunea de pârghie pt. îndepărtarea restaurării. Exemple de instrumente speciale pentru îndepărtarea restaurărilor protetice fixe după secţionarea acestora: • instrument de lărgire a restaurării cu acţiune de pârghie ;•cleşte de lărgire a restaurării  ;•"pensa Planert" - partea activă a acestei pense se introduce în lăcaşul creat al restaurării, după care se activează ducând astfel la lărgirea restaurării;•instrument special numit "forceps Montfort", cu care se efectuează ablaţia prin secţionare (fără ajutorul instrumentelor rotative). Sunt recomandate la îndepărtarea coroanelor moi, din aliaje nobile, care permit secţionarea restaurărilor de lama instrumentului. Acest instrument poate fi folosit în combinaţie cu pensa Planert.

Avantaj: pulpa dentară a dinţilor stâlpi vitali nu este expusă la stresul termic.