Introducere

Reteaua de supermarket ‘‘Fourchette’’

2.1. Caracterizarea activităţii companiei “Fourchette-M” S.R.L.

Compania ucraineană “Fourchette-M” S.R.L. cu o istorie de mai bine de 10 ani pe piaţa din Ucraina a reuşit să devină una din cele mai cunoscute şi de succes reţele de magazine. În Kiev notorietatea mărcii o constituie 99%, în timp ce în în capitala Moldovei cifra este de 88%. La inceput reţeaua era constituită de cîteva magazine de tip “bufet” ca în 1998 la Kiev să se deschidă primul supermarket ”Fourchette”. Astăzi ”Fourchette” este un celebru lanţ de magazine cu amănuntul şi ridicata cu o largă gamă sortimentală de circa 25000 de produse. În prezent compania dispune de propriile săli de prelucrare a cărnii, brutării şi alte secţii care au dus la crearea “private label” adică a propriei mărci. De asemenea firma a fost una din primele care a început să-şi comercializeze toată gama de produse prin internet. Acest serviciu incă nu este disponibil pentru Republica Moldova,,dar in Ucraina a devenit foarte popular şi pare a fi un sector promiţător şi la noi.

În Republica Moldova reţeaua de magazine “Fourchette” s-a extins după cum urmează:

Tabelul 2.1.

Reţeaua de magazine “Fourchette” în Republica MoldovaOraşul Adresa

1.Bălţi str. Alexandru cel Bun 52.Chişinău b-d. Dacia 53. Bălţi str. Hotinscaia 174. Chişinău str. Calea Ieşilor 105. Chişinău str. Moscovei6. Edineţ str. Independenţei 907. Soroca b-d.Ştefan cel Mare 1108. Comrat str.Pobeda 589. Chişinău str.Arborilor 21 “Shopping Malldova»

În toamna anului 2006 la Bălţi s-a deschis primul supermarket “Fourchette” cu o suprafaţă de 2000 m². În aprilie 2007 este deschis deja primul magazin în

Chişinău cu o suprafaţă de 1500 m². Astfel compania ajunge în 4 ani la 9 magazine pe teritoriul Moldovei, ultimul fiind deschis in centrul comercial “Shopping

MallDova” cu o suprafaţă de 3000 m².

MODULUL I

I Caracteristica unitatii de comert, aspecte generale:

Denumirea: Fourchette-M SRL ICS; Adresa: str. Independentei, 15; Forma organizatorico-juridica: Societate cu Raspundere Limitata; Genul de activitate a intreprinderii: comert cu amanuntul si activitate in sfera alimentatiei publice.

Reguli de baza ale comertului cu amanuntul:1. În activitatea lor întreprinderile se călăuzesc de legislaţia Republicii Moldova. 2Lucrătorii întreprinderii sînt obligaţi să cunoască şi să respecte cu stricteţe Regulile de bază. 3.În fiece întreprindere se respectă necondiţionat cerinţele regimului de lucru stabilit şi cele ce ţin de profilul ei comerical.

4.Relaţiile reciproce dintre întreprinderile, care desfăşoară activităţi productive şi de comerţ în alimentaţia publică, şi colectivele deservite de acestea din întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii sînt specificate prin contracte, care prevăd recuperarea cheltuielilor pentru obţinerea şi comercializarea producţiei.

5. Regimul de lucru al întreprinderii este stabilit de proprietarul sau conducătorul ei, de comun acord cu organele autoadministrării locale.

Regimul de lucru pentru întreprinderile alimentaţiei publice, care practică activităţi de producţie şi comerţ la întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, se stabileşte de comun acord cu administraţia lor.

6. Încăperile comerciale şi de producţie ale întreprinderii se amenajează în strictă conformitate cu cerinţele protecţiei muncii, ocrotirii sănătăţii şi mediului ambiant, păstrării, fabricării şi comercializării producţiei (mărfurilor), securităţii antiincendiare şi cu alte prescripţii, specificate în actele normative.

7. La intrarea (pe faţada) întreprinderii se află firma acesteia, pe care se indică în două limbi denumirea ei, apartenenţa (proprietarul), regimul de lucru.

8. Într-un loc vizibil se vor expune extrase din prezentele Reguli de bază şi din alte acte normative, care reglementează comerţul şi activitatea de producţie şi comerţ în alimentaţia publică.

9.Sesizările şi reclamaţiile consumatorilor se înscriu în Condica de sugestii şi reclamaţii, care este eliberată de către organele de statistică teritoriale, şnuruită şi autentificată prin aplicarea ştampilei şi semnăturii reprezentantului autorităţii administraţiei publice locale. 10. Cumpărătorii sînt deserviţi de către întreprindere în orele de program.

Suspendarea accesului cumpărătorilor în sala comercială în legătură cu apropierea pauzei pentru prînz sau a orei de închidere a întreprinderii este interzisă. Cu 10 minute înainte de închidere lucrătorii întreprinderii previn cumpărătorii că timpul de lucru expiră şi deservirea clienţilor se suspendă.Cînd întreprinderea se închide pentru pauza de prînz sau la sfîrşitul zilei de lucru, casa încetează să funcţioneze în strictă corespundere cu orele de program. Însă toţi cumpărătorii, care au deja cecuri de casă sau bonuri de marfă, trebuie să fie deserviţi. 11. Închiderea întreprinderii pentru reparaţii (reutilare) se face de comun acord cu organele autoadministrării locale. Dacă unitatea în cauză îşi desfăşoară activitatea de producţie şi comerţ la întreprinderi industriale, instituţii şi organizaţii, atunci închiderea ei pentru reparaţii se coordonează cu administraţia lor.

Despre închiderea întreprinderii pentru reparaţii (reutilare) cumpărătorii sînt înştiinţaţi printr-un anunţ special, afişat cu cel tîrziu 5 zile înainte de data preconizată. În anunţ se vor indica adresele celor mai apropiate întreprinderi cu profil asemănător.

12.În vitrinele întreprinderilor se expun numai mostre de mărfuri care sînt în vînzare. Modelele mărfurilor din vitrină trebuie vîndute la solicitarea cumpărătorului după ce a fost verificată calitatea lor.

Mostrele de mărfuri, folosite ca elemente ale aranjamentului vitrinei sau care fac parte din inventar, nu se vînd.

Modul de eliberare a autorizatiei de functionare a intreprinderii:

Pentru obtinerea autorizatiei de functionare a unitatii de comert, solicitantul va depune o cerere la Centrul de informare si documentare a populatiei al Primariei municipiului Chisinau o cerere-tip completata. Modelul de cerere va fi elaborate de catre Directia generala comert, alimentatie publica si prestari servicii, urmind a fi plasata pe pagina web a institutiei in termen de doua luni din momentul aprobarii prezentului regulament. In cerere vor fi indicate urmatoarele :a) denumirea complete a obiectivului pentru care se solicita autorizatia;b)adresa obiectivului;c) principalele grupuri de mărfuri care vor fi comercializate în unitatea respectivă sau

serviciile prestate;d) orarul de funcţionare a unităţii;e) numele persoanei responsabile pentru funcţionarea unităţii.

Modul de eliberare a autorizatiei sanitare:

Autorizaţia sanitară reprezintă un act tehnic şi juridic eliberat în scris de către autoritatea locală de sănătate publică, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente ori de punere în funcţiune a unei activităţi în obiective de interes public. Se scrie cerere-tip ddupa model completata.La cerere se anexează:a) dosar tehnic, care va cuprinde: avizul sanitar, dacă este cazul, planul dimensionat cu structura interioară, dotările necesare desfăşurării activităţii supuse autorizării, prezentarea circuitelor funcţionale, modul de asigurare a iluminatului, ventilaţiei, temperaturii ambientale, schiţa reţelelor de utilităţi sau modul de asigurare a acestora (apă potabilă, apă caldă menajeră, evacuarea apelor uzate menajere şi tehnologice, evacuarea deşeurilor solide şi, în cazul unităţilor medicale, a deşeurilor periculoase rezultat din activitatea desfăşurată);b) dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitara.

Modul de eliberare a licentelor pentru comercializarea bauturilor alcoolice si articolelor de tutungerie:

1.Licenţa de stat pentru dreptul de comercializare cu amănuntul a băuturilor alcoolice şi articolelor de tutun (în continuare - licenţa) se eliberează de către primăriile municipiilor şi executivele raionale şi atestează că subiectul activităţii comerciale dispune, în conformitate cu prevederile actelor normative, de anumite condiţii pentru depozitarea şi comercializarea băuturilor alcoolice şi articolelor de tutun.2.Pentru obţinerea licenţei subiectul activităţii comerciale depune la primaria municipiului o cerere dupa model .La cerere se anexează:a)copia certificatului de înregistrare de stat a subiectului activităţii comerciale;b)datele privind utilarea întreprinderii comerciale cu mijloace tehnice şi de măsură pentru c)asigurarea comercializării băuturilor alcoolice şi a articolelor de tutun, păstrarea lor în corespundere cu prevederile actelor normative;d)copia licenţei pentru dreptul de activitate în domeniul comerţului cu amănuntul şi alimentaţiei publice;e)documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei.

1.3. Structura întreprinderii comerciale:

Magazinul Fourchette este amplasat paralel cu strada care este o arteră mare de circulație a vehicolelor ceea ce-i oferă facilități la transportarea mărfurilor de la fabrici la companie. Magazinul dispune de: o sala comerciala, un depozit, bucătăria, cabinetul directorului general, patru wc atit al lucratorilor cit si unul pentru clienti. In salile comerciale se comercializeaza atit produse alimentare cit si nealimentare. În depozit se depozitează atit produsele alimentasre cit si cele nealimentare, recepționarea mărfurilor are loc la intrarea in depozit,adica la rampa. Casa este folosită pentru achitarea cumpărăturilor efectuate de către cumpărători și eliberarea cecului. Restul oficiilor sunt destinate pentru lucrul angajaților din alte sfere. În interiorul sălilor comerciale produsele sunt amenajate dupa sectoare rafturile pentru expunerea marfurilor la reducere care atrag clientii obiectelor. La receptie se folosește xeroxul, faxul și printerul. La casa casierul este dotat cu aparatul de casa pentru achitarea produselor.

Planificarea maga z inului

Scopuri:

utilizarea optimă a spațiului comercial

amplasarea optimă a categoriilor de produse

amplasarea punctelor de vînzare

modalitățile de încetenire a fluxului de cumpărători

Magazinul este divizat în 25 raioane aliementare și nealimentare. Vizual se observă o divizare orizontală a sălii comerciale în zona alimentară și nealimentară. Fiind un magazin pentru întreaga familie sortimentul este unul foarte variat: de la produse cu cerere zilnică (lactate) , produse cu cerere periodică (produse pentru uz casnic), cît și pentru fiecare membru al familiei (jucării pentru copii)

Planificarea intrerioară a magazinului Fourchette

Utilajul comercial :

frigidere, vitrine frigorifice, gondole

Aprox 40% din spațiu comercial îi revine utilajului comercial. Preponderent este folosit tipul vertical de amplasare a utilajului comercial, avantejele acestui fiind:

este cel mai eficient mod de utilizare a spațiului;

oferă posibilitatea instalării unui numar mai mare de display-uri, alăturate

marginilor rîndurilor principale;

se știe că 80-90% cumpărătorilor parcurg punctele de vînzări situate pe

perimetrul sălii comerciale şi doar 40-50% trec prin rîndurile interioare. Iar în acest caz cumpărătorii sunt nevoiţi să parcurgă cel puţin un rînd în drum spre casele de marcat, astfel creşte posibilitatea să cumpere un produs , şi posibil vor căuta şi unul complementar.

Puncte de vinzare suplimentare

Majoritatea punctelor de vînzare suplimentare sunt reprezentate prin display-uri :

- unele sunt aranjate în continuarea raftului, altele se află chiar în drum, spre a înceteni fluxul cumpărătorilor.

- pentru aceeaşi marcă şi tip de produse ( suc “Gustos”, “Coca Cola”, cafea “Nescafe” , ceai “Greenfield”, şampon “Wash&Go”)

- pentru mărci diferite , dar pentru acelaşi tip de produse (iaurt, sucuri, cafea, băuturi alcoolice , măsline, apă de toaletă cu mostre)

Casele de marcat

Sunt prezente 15 case de marcat. Caracteristicele acestora sunt :

asigură desfăşurarea unei circulaţii nestânjenite a cumpărătorilor, încât fluxul acestora nu se intersecteaz în faţa caselor de marcat;

cumpărătorii sunt îndrumaţi în aşa fel încât toate casele să fie solicitate în mod relativ uniform;

nu funcţionează toate casele de marcat, chiar şi în orele de vîrf, cel puţin 2 nu funcţionează, fapt ce creează aglomerări.

Elemente promoţionale

Afișul include 4 rubrici: delicious, comod, avantajos, econom.

atrage atenția

informează consumatorul

nu e clară diferenţa dintre “avantajos” şi “econom”

se creează impresia că gustos este doar ceea ce e menţionat în rubrica

“delicious”

elementele promoţionale sunt înserate astfel încît informaţiile esenţiale despre produs nu sunt acoperite

mesajul de promovare este plasat într-un mod strategic– la înălţime - astfel

încît acesta să fie uşor vizibil pentru consumator.

dimensiunea caracterelor este una potrivită

mesajul ofertei este uşor identificabil prin prezenţa caracteristicii

sale principale, şi anume ieftinirea preţului.

noul preţ nu este bine evidenţiat şi prezentat în contrast cu vechiul preţ.

nu este contrastul dintre culori care să evidenţieze oferta făcută

Printre materiale promoţionale (POSM) pot fi menționate: posteri, stickeri, separatoarele de raft,display-uri şi wobblere.

Poster: suport tipărit, de diferite dimensiuni, prin care brandul comunică beneficiile sau întăreşte mesaje legate de promoţii.

Sticker: material de promovare cu utilitate largã, de la lipirea pe uşa magazinului, pânã la înmânarea lui sub formã de element colectionabil sau cadou.

Shelf talker: element de promovare care poate fi realizat din carton, plastic, lemn sau metal şi care are scopul atît de semnalizare a produsului în raft, cât şi ca suport de comunicare a mesajului de brand sau a unor promoţii.

Stopper (cu varianta wobbler): obiect care marcheazã ferm produsul în raft prin faptul cã iese în afara raftului. Poate avea forme rotunde, ovoide, triunghiulare sau pãtrate şi se poate realiza din multe tipuri de materiale; sunt foarte avantajoase ca impact al semnalizãrii prin faptul cã au suprafata mai generoasã de expunere şi pentru că sunt extensii ale produsului din raft, ceea ce contribuie esential la captarea atenţiei consumatorului.

Separatoare de raft: materiale de semnalizare realizate din carton plastifiat sau plastic; au rolul de a sublinia identitatea unui produs sau a unei clase de produse. Ocupă puţin loc în economia raftului şi sunt extrem de eficiente ca impact vizual, delimitând foarte clar produsul în diversitatea de oferte.

Display -uri fixe : suporturi de produs însoţite de vizual; practic, se pot realiza în modalităţi nenumărate, din plastic, lemn, carton, metal, plexiglass sau pot relua forme şi teme diverse: tradiţionale, clasice, moderne. Au rolul de a detaşa produsul de raft, de a-i evidenţia importanţa şi rangul în seria largã de produse gãzduite de magazin.

Display -uri mobile : similare celor fixe, dar îmbogăţite prin dinamism şi interactivitate. Pot fi îmbogăţite cu sisteme informaţionale care sâ le confere posibilitatea de a transmite mesaje acustice, sonore, olfactive sau motrice.

Dispensere: suporturi branduite, instalate fie la raft, fie independent de acesta şi care conţin pliante sau cupoane de reduceri. Utile atât din punct de vedere al imaginii mărcii, cât şi din punct de vedere logistic.

Impactul vizual şi acurateţea mesajului sunt elementele - cheie care justificã prezenţa acestor materiale în magazin.

Muzica –modalitate de influențare a vitezei/tempoului mișcării fluxului de cumpărători

Orele de virf – muzică energică, dinamică, încurajează o trecere mai rapidă prin sala comercială, spre a nu crea aglomerări

Dimineaţa – muzică liniștită, predispune spre relaxare,reflexie, tempou lent, spre a-i reține pe cumpărători cît mai mult în sala comercială

Design interior-este unul obişnuit, nu atrage o atenţie deosebită

Pereţii interiori- văruiţi cu alb şi portocaliu, culorile reprezentative ale magazinului

Pardoseala- de ciment

Plafon- lampa-lumină de zi, lampa cu incandescenţă

Iluminare –efectul luminii de zi

Aranjarea produselor pe raft

Majoritatea produselor sunt aranjate vertical. Avantajele prezentării verticale:

frânează mersul clienților, îi obligă să parcurgă cu privirea toată înălțimea pentru a descoperi produsul care îl caută (cumpărare premeditată) și le permite să observe produsele a căror cumpărare nu au prevăzut-o;

permite unui produs să fie prezent la fiecare nivel de vânzare: clientul percepe produsul la nivelul ochilor și îl cumpără de la nivelul mâinii sale;

amenajarea verticală dă impresia de ordine și de luminozitate;

permite o mai mare rapiditate în perceperea articolelor.

În magazinul Fourchette se utilizează:

- în cazul sucurilor, berii, băuturilor răcoritoare

- în cazul display-lor

- într-o aranjare mixtă (o singură marcă, produse diferite : porumb, mazăre)

1.4. Ordinea deschiderii și închiderii magazinului, predarea organelor de pază după închidere.

Programul de lucrul al magazinului Fourchette este cuprins intre orele 8.00 si 22.30 pe parcursul intregii saptamini.

Magazinul este deschis de o persoana responsabila,care cunoaste codul de alarmă, aceasta persoană vine cu 15 min. Inaintea lucrului și descuiemagazinul. După ce ziua de muncă se termină casiera scoate casa, adică calculează soldul pe ziua ce a trecut. Casierul pregătește încasările băneşti şi alte documente de plată și întocmește darea de seamă a casei casierului superior conform unui bon de intrare. Fiecare lucrător face ordine la locul de muncă.Inainte de a închide magazinul lucrătorii mai controlează încă o dată locul de muncă ceea ce privește igiena. După ce totul a fost efectuat și reverificat lucrătorii părăsesc locul de muncă anunțînd persoana de serviciu ce trebuie să încuie magazinul.

După ce tot personalul a plecat persoană de serviciu pune un cod de alarmă pe care nimeni nu-l știe înafară de ea.

1.5. Organizarea instruirii personalului și regulile tehnicii securităţii în unităţile de comerţ.

În fiecare unitate comercială trebuie să fie prezent un jurnal în care să fie înscrise regulile securității în timpul muncii. Personalul trebuie o dată într-o perioadă de timp să se semneze că a luat cunoștință cu regulile de securitate. Fiecare angajat a oricărei întreprinderi ar trebui să fie instruit în privința postului pe care îl ocupă. Managerul sau alta persoană ce ocupă un loc de muncă mai superior ar trebui să facă o instruire în privința tehnicii securitîății, deoarece se pot întîmpla cazuri exceptate ce se termină în cele mai dese cazuri cu traume.

La magazinul Fourchette fiecare angajat este instruit despre munca pe cara trebuie să o efectueze.

In corespundere cu regulamentul de ordine interioara a muncii, se pretind urmatoarele cerinte de la toti lucratorii magazinului “I.C.S. Fourchette MS.R.l”

1. Sa respecte cu strictete regimul de lucru al unitatii comerciale date;

2. Sa nu intirzie la serviciu;

3. Sa nu paraseasca locul de munca in timpul zilei de lucru;

4. Sa fie prinzul pe rind conform oralului;

5. Sa nu plece acasa mai devreme decit ora cuvenita;

6. Sa aiba un aspect exterior impecabil (neaparat sa poarte uniforma);

Pentru vinzatori mai exista si niste reguli adaugatoare, cum ar fi:

1. Sa pregateasca locul de munca pina la inceperea zilei lucratoare, sa respecte curatenia, sa urmareasca sortimentul , preturile;

2. Sa fie comunicativ, amabil, bine-voitor cu clientii;

3. Sa poata asculta cumparatorul, sa aplaneze situatiile de conflict;

Se interzice categoric:

1. Sa se foloseasca telefonul mobil;

2. Sa consume guma de mestecat;

3. Sa se plimbe prin sala fara motiv;

4. Sa vorbeasca cu voce ridicata unul cu altul.etc.

Modulul II

II. Tehnologii comerciale in unitatile de comert

2.1. Organizarea procesului comercial din cadrul magazinului.

Ca si in orice activitate in grup, cum se lucreaza in unitatea comerciala, este necesara o organizare stricta a personalului. Lucrul in intreprindere este dirijat de Directorul general si subalternii lui.

Pe linga cel mai important proces de vinzare, in magazin se mai petrec un sir de actiuni care impreuna formeaza totalitatea proceselor din cadrul magazinului si asigura o neintrerupta deservire calitativa a consumatorilor.

Aceste procese sunt :

Receptia- care include verificarea cantitativa si calitativa a produselor, aprobarea documentelor insotitoare, primirea marfurilor si transportarea lor in depozit.

Dezambalarea- acest lucru se produce la iesirea marfii din depozit si transportarea ei in sala comerciala, adica scoaterea marfii din cutii mari, ambalaje deteriorate sau prea mari pentru a le putea transporta in sala de comert.

Amblarea- este procesul ambalarii marfurilor care nu se pot comercializa fara ambalaj, insa au sosit la intreprindere intr-un stoc mare pe care consumatorul nu este in stare sa il cumpere, atunci marfurile se ambaleaza cite o piesa, doua sau i se micsoreaza masa sa. Pentru aceasta la intreprindere exista o incapere speciala, cu inventar si aparate necesare acestui proces. Transportarea- marfurile sunt transportate de la rampa de la depozit si de la depozit in sala comerciala.

Etalarea- este asezarea marfurilor pe rafturi, in asa mod ca ea sa fie vizibila si ca orice doritor sa o poata cumpara in ce cantitati doreste.

Amplasarea preturilor- indata ce marfa iese din depozit si este asezata pe rafturi, de la receptie sunt aduse preturile acestor marfuri, ele trebuie comparate cu codurile de pe produs si asezate corespunzator. Unele marfuri mici care se vind rapid sunt stiker-uite, pe ele cu ajutorul unei masini speciale se aplica un stiker.

Procesele operative in unitatile de comert.Factorii intreprinderii in organizarea rationala a circulatiei marfurilor.

Circulatia marfurilor cu amanuntul încheie procesul circulatiei marfurilor, (ele ajungând la consumatorul final). Acesta se deruleaza prin unitatile comerciale specializate în vânzarea marfurilor cu amanuntul, constând în magazine complexe, chioscuri, etc.La unele unitati comerciale de vânzare cu amanuntul sunt organizate si depozite de repartizare în care se primesc marfurile de la furnizori, distribuindu-se apoi un sortiment comercial magazinelor.Contabilul firmii urmareste daca coincide timpul aprovizionarii cu timpul intrarii marfii in magazin,dupa care le stocheaza si le pregateste pentru procesul de comercealizare. Unele marfuri ca de exemplu cascavalul, carnea, pestele, necesita innainte de comercializare sa fie preambalate dar in cantitati mai mici. In acest caz marfa se duce in camera de preambalare, unde este taiata, cintarita si i se aplica codul cu bare si pretul.

Principalele surse de aprovizionare a unitatii comerciale sunt furnizorii.

Furnizorii in magazinul “Fourchette” sunt:

1) Producatorii si intreprinderile industriale ale R.M.(Franzeluta, Milk Mark, Alba, Bucuria, JLC, etc.)

2) Societatile cu raspundere limitata si intreprinderile individuale(SRL « JLC », SRL « Alba », SRL « Vitanta », etc.)

3) Importul marfurilor din tari straine (dulciuri, ceai/cafea, bauturi alcoolice, lactate, etc.)

Distributia marfurilor. Ea reprezinta procesul prin care bunurile si serviciile sunt puse la dispozitia consumatorilor. Pentru “Fourchette” este specific distributia selective, adica care este specifica marfurilor care au nevoie de anumite conditii de pastrare, expunere si vinzare. O asemenea distributie are in vedere produsele alimentare perisabile, produsele electronice si electrocasnice, etc.

Procesul de logistica al intreprinderii. Logistica de distributie toate activitatile care sunt necesare pentru a aduce produsele din punctul lor de finalizare, din intreprinderea producatoare, pina la ultimul puct din canalul de distributie.

Activitatile logistice cuprind:

1) Proiectarea si organizarea depozitelor;

2) Depozitarea;

3) Transportul;

Canalele de distributie reprezinta un sistem complex, care include nu numai Producatorul-Intermediarii-Consumatorii, dar si relatiile de interdependenta ce iau nastere intre acestia, scopul acestui system fiind acela de a adduce marfurile, pe cai cit mai eficiente, la indemina cumparatorilor. Canalul de distributie are un caracter tridimensional, structura lui avind dimensiuni legate de lungime, latime si adincime.

Lungimea canalului depinde de numarul verigilor intermediare prin care trece produsul pina ajunge la consumatorul final. Este vorba de numarul de etape, dar nu de distanta in spatiu parcursa de produsul respectiv.

Latimea canalului depinde de numarul unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs in cadrul aceleeasi etape din structura circuitului in cauza.

Adincimea canalului de distributie are in vedere gradul in care canalul asigura extinderea sau circulatia marfurilor si implicit apropierea produselor de locurile effective de consum, fie prin amplasarea unitatilor de desfacere, fie prin formele de comercializare practicate.

2.2. Organizarea relatiilor contractuale al intreprinderii cu furnizorii si

beneficiarii.

O conditie importanta la crearea relatiilor economice, este organizarea relatiilor

contractuale intre intreprindere si furnizori.Organizarea relatiilor contractuale

presupune nu doar incheierea diverselor contracte, dar si executarea obligatiilor

contractuale si achitarii financiare reciproce.

Contractul - acord incheiat intre 2 sau mai multe persoane fizice sau jurudice

cu privire la desfasurarea relatiilor economice dintre ele, reprezentind suportul

juridic al oricarei tranzactii comerciale.

Continutul contractului:

1. Partile si reprezentantii;

2. Obiectul contractului;

3. Durata contractului si obligatia de livrare a marfii;

4. Pretul si modalitatea de plata, conturile si bancile la care acestia sunt deschise;

5. Garantiile privind calitatea marfii, ambalajul, marcarea si etichetarea, expedierea si transportul;

6. Clauzele;

7. Conditiile se expeditie, incarcare, descarcare, transport;

8. Clauza penala.

Exista foarte multe tipuri de contracte, iar o raspundere larga in practica comerciala o au:

Contractul de vinzare-cumparare; Contractul de livrare; Contractul economic.

Contractul de vinzare- cumparare este acel contract in baza caruia o persoana, numita vinzator, transfera si garanteaza altei persoane, numita comparator, dreprul sau de proprietate asuora unui bun.

Continutul contractului de vinzare-cumparare:

Titlul;

Preambulul(exportul si imoirt);

Obiectul contractului;

Denumirea marfii;

Cantitatea;

Calitatea;

Ambalarea marfii;

Marcarea marfii;

Pretul;

Transportul marfii;

Garantii de calitate etc.

Contractul de livrare-este contractul in care furnizorul se obliga sa produca sis a livreze, iar beneficiarul se obliga sa achite plata pentru productia livrata.

Trebuie sa contina:

1. Pretul si ordinea de achitare;

2. Calitatea productiei, materiei prime;

3. Termrnii, ordinea livrarii, responsabilitatea.

Cei mai importanti furnizori ai grupei băuturilor

EFES VITANTA COCA-COLA

VARDA PREMIER SV

GELIBERT ELIT CENTAUR

SB TRADE REPLAST COM

TRINON GRUP AQUA TRADE

Produse locale

Categoria produselor locale include: carne, peşte, produse lactate, făină,

produse de panificaţie şi alte bunuri.

Cei mai mari furnizori de bunuri ai grupei locale :

Principalii furnizori ai grupei locale

CETIGAN LAPMOL

TELEMAR CARIBA AGRO

OSCAN IMPEX PANINELLA

BASARABIA NORD FIDESCO

SLAVENA LUX FEREX

LACTALIS ALBA GARITUDOR

SUPER VICTORIA BONITO MOL

BăcanieÎn categoria acestei grupe intră următoarele produse:

făină de grâu şi altele; cereale necesare pentru hrană - hrişcă, ovăz, orez şi alte cereale; diferitele tipuri de fasole, ce conţin o cantitate mare de proteine vegetale; paste diferite; uleiuri vegetale - floarea-soarelui, ulei de măsline şi alte specii; diferite tipuri de ketchup; sosuri; cele mai importante condimente - zahăr, sare, carbonat de sodiu; principalele tipuri de condimente - piper, frunze de dafin, şi multe altele; elaborarea de repede bucătărie - paste făinoase, precum şi de cereale, supe,

piure; fructe uscate, nuci, seminţe şi legume uscate; varietate de snacuri - chips-uri, seminţe, biscuiţi;

Cei mai mari furnizori în categoria băcănie

TRIGOR AVD LUX PROBA GRUP

BONALI IMPEX BUCURIA

MOLDAGROPRODUCT COMALIMSER

RUSANDA ALMAIAN

OLIVA PLUS EL PASSO

HENDRIX-BAIL SNACK CLUB

INTERTERM ANRUAD

RIUL VECHI IDEEA PRIM

Non –food

Cei mai mari furnizori ai acesei grupe sunt :

Cei mai mari furnizori în categoria de non-food

LE BRIDGE TRIGOR AVD

ABRICOL VION IMPEX

REPUTATIA MAG

SAN FLORIN TAROL DD

Ponderea furnizorilor pe grupe de produs

Metodologia si tehnica incheierii contractelor comerciale:

Inainte de a incheia contractul, intre producatori si comercianti exista relatii care imbraca diverse forme de colaborare in pregatirea si realizarea schimbului.

Contractul este un act juridic civil concretizat in acordul de vointa a doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, a modifica sau a stinge intre ele drepturi si obligatii.Orice contract se bazeaza pe un acord de vointa. Dumneavoastra sunteti de acord sa creati, modificati sau stingeti drepturi si/sau obligatii. In intreprindere cel mai important este contractul de vinzare cumparare,pe linga el mai sunt si alte contracte cum ar fi :

1) contracte de vanzare-cumparare (cel mai important contract atat pe planul

comertului intern, cat si in relatiile comerciale internationale);

2) contractele de intermedieri (contractul de mandat, contractul de comision,

contractul de agency);

3) contractele de concesiune (contractul de concesiune exclusiva, contractul de

franchising);

4) contractele de transfer de tehnologie (contractul de licenta, contractul de knowhow,

contractul de consulting-engineering);

5) contractele de finantare a operatiilor comerciale (contractul de leasing, contractul

de factoring) etc…

Prin contract se infaptuiesc cele doua componente ale vietii economice: productia si

circulatia marfurilor prin intermediul banilor. Cel mai des intalnit, in domeniul comercial,

este contractul din continutul caruia rezulta ca de la data perfectarii lui se nasc drepturi

si obligatii reciproce si interdependente intre parti.

Aceasta inseamna ca in schimbul obligatiei de a livra un produs, cealalta parte se obliga, reciproc si interdependent, sa plateasca un pret.

MODULUL III

III.Oferta si promovarea marfurilor in sistemul tehnologic al magazinului

3.1. Analiza realizarii actelor legislative, cu privire la “Regulile de comercializare cu amanuntul a unor tipuri de marfuri alimentare si nealimentare”

*Profilul comercial şi specializarea unităţii de comerţ se stabileşte de către

proprietar, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Unităţile de comerţ care comercializează produse alimentare uşor alterabile

trebuie să fie dotate cu utilaje comerciale şi frigorifice necesare, mijloace

mecanice şi inventar, conform regulilor sanitare şi normelor de dotare tehnică în

vigoare.

* Decontările cu consumatorii pentru mărfurile comercializate se efectuează prin

intermediul maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală, în conformitate cu

actele normative în vigoare.

*Consumatorul este în drept să controleze veridicitatea calculării costului mărfii

conform etichetelor de marfă, precum şi a greutăţii şi unităţii de măsură la

mărfurile cumpărate, a termenelor de valabilitate (păstrare) a produselor

conform facturilor, a fişelor de ridicare a mărfurilor, prezenţa certificatului de

conformitate, certificatului igienic, precum şi informaţia corespunzătoare pentru

consumatori, conform prevederilor standardelor naţionale.

*În cazul în care a fost comercializată marfa cu defecţiuni şi consumatorul nu a

fost prevenit de către vînzător, consumatorul este în drept să ceară, la discreţia

sa, realizarea drepturilor ce-i revin în conformitate cu prevederile legii.

*Unitatea de comerţ va asigura în mod obligatoriu prezenţa indicatoarelor de

preţuri (întocmite corect) la mărfurile expuse spre comercializare şi, la solicitarea

consumatorului, va oferi o informaţie completă despre producători, proprietăţile

de consum şi preţurile la mărfuri, asigurînd, de asemenea şi un nivel adecvat de

servire.

*Vînzătorii sînt obligaţi să supravegheze calitatea mărfurilor comercializate şi, în

caz de depistare a înrăutăţirii indicilor calităţii mărfurilor.

Cererea de marfuri in intreprindere

Cererea -reprezintă nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin intermediul pietei, adică prin vânzare-cumpărare. Cererea are drept suport puterea de cumpărare a oamenilor; de aceea, ea exprimă , în același timp, cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dar, la prețurile existente, considerând date veniturile și preferințele cumpărătorilor. Cererea poate fi

individuală, adică din partea unui singur cumpărător la un bun economic sau la altul;

totală, adică din partea tuturor cumpărătorilor la bunul sau serviciul respectiv;

agregată sau globală care exprimă ansamblul cererii din partea tuturor cumpărătorilor și la toate bunurile și serviciile existente; aceasta se exprimă în forma bănească, fiind astfel posibile măsurarea și compararea.Cererea cuprinde:

Bunuri si servicii destinate consumului final.

Bunuri si servicii destinate consumului intermediar.

Sortimentul de marfuri se formeaza in dependenta de tipul si profilul marfii, se arnjeaza in asa fel in cit sa existe o legatura intre ele. Sortimentul reprezinta imbinarea si selectarea diferitor tipuri de producte.

Cererea, ca volum, structura și nivel al cerințelor de consum, se schimbă de la o perioadă sau alta, având, deci, un caracter dinamic. Principalii factori de care depinde dinamica cererii sunt nevoile, venitul si prețul. Într-o astfel de confruntare, piaţa ar putea confirma doar parţial nevoia reală pentru diverse produse oferite, ceea ce ar fi tardiv pentru procesul de producţie sau pentru activitatea comercială. Producătorii vor să ştie dinainte dacă produsele oferite vor avea cerere, în ce cantitate şi la ce preţ, după cum şi comercianţii vor să aibă certitudinea obţinerii produselor dorite.

Cererea de marfuri, reprezinta o diversitate de forme si intensitati de manifestari, in functie de tipul de nevoi satisfacute.

Cele mai importante tipuri de cereri de marfuri in magazinul “Fourchette” sunt:

I. Cererea curenta-specifica marfurilor de prima necesitate (in special P.A.);

II. Cererea periodica-intilnita la produsele de uz casnic;

III. Cererea rara-este manifestata la bunurile de folosinta indelungata(produse electrocasnice).

Sortimentul de marfuri alimentare si nealimentare

Sortimentul de marfuri se grupeaza in citeva grupe :

Pîine şi produse de cofetărie; Lapte şi produse lactate; Peşte şi produse din peşte; Carne şi produse din carne ; Mezeluri; Băcănie.

Condiţii de păstrare a alimentelor:

orice aliment perisabil (cu durată mică de păstrare: lapte şi produse proaspete din lapte, carne şi preparate din carne, legume şi fructe crude, prăjituri, îngheţate) se păstrează obligatoriu la temperaturi între 0 şi +4ºC, adică la frigider;

Pentru păstrare mai îndelungată, alimentele perisabile (cu excepţia laptelui, produselor proaspete din lapte, prăjiturilor, ouălor) se ţin la congelator, la temperaturi sub –15ºC. Durata de păstrare a alimentelor se prelungeşte şi prin utilizarea metodelor de conservare. Aceste metode sunt: fierberea – prelungeşte termenul de păstrare cu încă 24-48 de ore, cu condiţia păstrării la frigider după răcire;

pasteurizarea laptelui, a berii, a băuturilor răcoritoare – se aplică la nivel industrial şi prelungeşte păstrarea alimentelor cu 24 de ore (lapte) până la 1 an (băuturi răcoritoare);

sterilizarea conservelor de carne, legume, fructe, mixte, lapte UHT – prelungeşte timpul de păstrare între 6 luni şi 3 ani;

Metodica formarii sortimentului de marfuri in magazine.

Mărfurile de consum, în deosebi produsele alimentare, au o deosebită importanţă

socială şi economică, sunt primordial necesare pentru satisfacerea necesităţilor vitale

ale omului, au impact asupra sănătăţii organismului uman şi asupra mediului ambiant.

Sortimentul reprezinta totalitatea marfurilor care este format din diferite produse care

au la baza un principiu comun de formare, materie prima, destinatie capacitati,

marime.Sortimentul de marfuri este o parte componenta foarte importanta in procesul

de comercializare in unitatile de comert cu amanuntul . Asortimentul de marfuri in

forma sa concreta, de bunuri si materiale puse la dispozitia clientului unui punct de

vinzare - ocupa un loc dominant in politica comerciala a unei firme.El defineste, prin

natura produselor din care este constituit: segmental de utilizatori caruia se adreseaza:

masura activitatii economice a punctului de vinzare.

In fata diversitatii nevoilor clientului, comerciantul stabileste un sortiment printr-o

uniune de produse particulare. Vocabularul curent folosit pentru descrierea

subdiviziunelor unui sortiment cuprinde:

1.Produsul - care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator in vederea

satisfacerii unei nevoi. Produsul este vindut sub un nume care ii individualizeaza starea

si uneori calitatea. De exemplu: pine; brinza; cascaval.

2.Categoria de produse care desemneaza un ansamblu de produse capabile sa raspunda

unei finalitati globale identice, respectiv aceleasi nevoi. De exemplu:sos pentru lasagnia;

vanilie pentru prajituri

3.Modelul care corespunde individualizarii unui produs, in functie de materie prima, de

designul folosit.

4.Referinta care este veriga de analiza cea mai mica, pentru ca ea identifica marca unui

anumit model dintr-un produs.

5.Piese sau articolul, cera raspunde unitatii de vinzare dintr-o referinta particulara data.

De regula sortimentul de marfuri se deduce din cererea consumatorilor, in dependent

de capacitatea lor de a procura produsele oferite.

Descrierea sortimentului pe grupe de marfuri alimentare si nealimentare, indicind producatorul, caracteristici de calitae, conditii de pastrare si termenul de valabilitate

Sortimentul de produse-muţimea mărfurilor realizate saucomercializate de o anumită organizaţie,structură cantitativ şicalitativ,în funcţie de anumite criterii,astfel încît săcorespundă cererii unui anumit segment de consumatori şi săcontribuie la asigurarea unei activităţi de producţie respectiv comerciale rentabile.

Caracteristici de calitate suntînsuşiri, atribute sau proprietăţi cuajutorul căruia se evaluează calitatea.Ele determină caracterulcomplex al calităţii.

Defect este (despre produse nealimentare)lipsă,scădere,imperfecţiune materială,fizică saumorală,neajuns al prdusului,ceea ce interzice folosirea lui;(despre produse aliementare) stricăciuni,mucegăiri ceea cele face necomestibile.Termen de valabilitate este termenul de folosire a produsului, încazul în care termenul de valabilitate este trecut se interzicefolosirea acestui produs.

Sortimentul de mărfuri din magazin este variat împărţindu-se în mai multe categorii:

1.Panificaţie: pîine,chifle,covrigei,biscuiţi,prăjituri.

Termenul de valabilitate 72 ore la pîine şichifle; 60 zile lacovrigei şi biscuiţi.

Defectele posibile: mucegăire, infestare cu alte mirosuri.

2.Crupe: fulgi de ovăs,hrişcă,orez.

Făină de grîu,făină de păpuşoi,zahăr,sare,mazăre.

Majoritatea au termenul de valabilitate 12 luni de la data fabricării,doar făina de grîu are 18 luni ,iar cea de păpuşoi-10 luni.Defectele posibile:infesatre cu altemirosuri,învechire,depuneri de insecte.

3.Paste făinoase:

-tuburi curbate sau drepte cu tăietura dreaptă

- cu lungimea de la 1,5-4,0 după curbaexterioară şi 3,0

-10,0 pentru paste groase; pene-tuburi cu tăietură oblică

-cu lungimea de la 3,0-10,0 cu unghiul de la ascuţit pînă la obtuz;benzi din care sunt tăieţeii lungi(curbaţidublu)-20,0;şi figurine dintr care sunt urechiuşe,sfredeluş-cu lungimile de 1,5 pentru

paste făinoase matriţate şi 3,0 pentru paste făinoase presate şi alte sortimente.

Termenul de valabilitate:4,5 luni.

Defecte posibile: împachetarea necorespunzătoare, intrusuri în pachet.

4.Conserve:

peşte,carne de vită,mazăre,păpuşoi, roşii,masline,ananas,pepeni, ciuperci,pasta de tomate. Legumele avînd termen de valabilitate 2,3 ani de la data fabricării.

Defectele posibile: mucegăire, înăcrire, borcanul poate fi spart, conservarea poate fi necorespunzătoare.

5.Dulciuri:

ele fiind de diferite tipuri de la diferite fabrici.Termenul de valabilitate fiind la majoritatea de 12 luni.Defectele pot fi infestarea cu alte mirosuri.

6.Băuturi calde:

ceai,cafea,capucino.

Termen de valabilitate: 24 luni. Defecte: infestare.

7.Băuturi răcoritoare alcoolice:

vodkă,rachiu,koniak,şampanie,kagor,bere,vin roşu sec,roşu demodulce,alb demidulce.

Termen de valabilitate la vinuri este nelimitat, la celelalte băutiri cîţiva ani.

8.Băuturi răcoritoare nealcoolice:

Dorna,Gura Căinarului, Viva, Fanta,

Coca-Cola, Sprite, Nestea, Joy’s, Letto.Termen de valabilitate la toate 12 luni.

9.Mezeluri:

salam,crenvuşti. Termen de valabillitate 1 luna- 3luni

Defecte: învechire, mucegăire.

10.Lactate:

lapte-72 ore;smîntînă-10 zile; iaurt-12 zile; chefir-5zile; brînză dulce-10 zile; maioneză-3 luni sau 6 luni în dependenţă de temperatura de păstrare; caşcava-12 zile.

Defecte: mucegăire, infestare, învechire, paraziti în pachete.

Produse îngheţate: ingheţată, aluat îngheţat, pulpe de curcan, colţunaşi. Termen de valabilitate 6 luni.

Defectele: învechire, lipsă de produs, împachetare necorespunzătoare.

Familiarizarea cu continutul actelor care prescriu calitatea marfurilor.

La receptia marfurilor sunt primite si actele care confirma ca marfa este in conformitate cu standardele si regulamentele in vigoare, si nu vor actiona negativ asupra sanatatii consumatorilor.

- Factura fiscală – este un formular tipizat de document primar cu regim special, prezentat cumpărătorului de către subiectul impozabil, înregistrat în modulul stabilit, la efectuarea livrărilor impozabile.

Conținutul facturii fiscale:

- Furnizorul

- Cumpărătorul

- Delegația

- Documentele anexate

- Punctul de încărcare

- Punctul de descărcare

- Redirijări

- Foaia de parcurs, seria ,număr, data.

- Transportator

- Totalul

- Valoarea totală a livrărilor impozabile(fără TVA)

- Taxa pe Valoarea Adăugată

- Accizele

- Valoarea livrării

- Permis eliberarea

- Predat bunurile

- Primit bunurile

- Timpul de staționare a transportului

- Ruta și distanța

- Expedierea;

- Transportul;

- Ruta;

- Notele speciale;

- Numele,prenumele, medicului veterinar;

- Semnătura;

- Ştampila.

Certificatul de calitate- este un document emis de catre unitatea producatoare prin care atesta calitatea care a stat la baza fabricarei unui produs potrivit standardelor legale, este aprobat de catre : Costita Danici ’’Controlul sanitar veterinar de productie’’

Conţinutul certificatului de calitate:

- nr. certificatului ;

- data ;

- expeditorul ;

- destinatorul ;

- denumirea produsului ;

- tipul ambalajului ;

- nr.de locuri ;

- masa neta ;

- data fabricarei ;

- termen de valabilitate ;

- data expirarii termenului de realizare ;

- conformitatea documentelor normative.

Analiza normelor cu privire la etichetarea marfurilor.

Etichetarea- aplicarea etichetei sau inscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vinzare cu amanuntul, pe dispozitivul de ambalat, ce insotesc produsul pus in vinzare si se refera la acesta.

Cerintele obligatorii de etichetare a produselor alimentare.

Denumirea sub care este comercializat alimentul ;

Lista cu ingrediente si cantitatea unor ingrediente ;

Cantitatea neta ;

Data durabilitatii minimale ;

Instructiuni de folosire ;

Denumirea si adresa ;

Tara de orogine ;

Identificarea lotului (-L);

Concentratia alcoolica (%).

Elementele mesajului obligatoriu care trebuie sa apara pe eticheta sunt:

denumirea produsului si numele producatorului, tara de origine;

grupa din care face parte produsul, eventual clasa de calitate;

principalele caracteristici de calitate si masa pe unitatea de ambalaj;

data fabricatiei;

lotul de fabricatie;

restrictii de consum, domeniul de utilizare;

documentul tehnico-normativ (standard sau alt act normativ)

conditiile de pastrare, depozitare;

termen de valabilitate sau garantie.

mentiunea specifica pentru acele produse care au suferit un anume tratament de modificare a calitatii

Codificarea marfurilor. Codul cu bare, cerintele de aplicare la marfuri

Cod – o combinaţie de elemente simbolice prin care sereprezintă o informaţie.

Codificare – operaţiunea de transpunere în cod a elementelor definitorii ale unor produse,servicii,fenomene.

Cod cu bare – o modalitate de reprezentare grafică a caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare închisă cu spaţii albe de dimensiuni diferite.

Codul cu bare pune la dispoziţia utilizatorilor o metodă deintroducere automată a datelor în sistemul informatic,cu oviteză şi acurateţe deosebită,un lucru practic care esteimposibil de realizat prin culegerea manuală a datelor.

Metoda de imprimare este importantă pentru menţinerea

caracteristicilor codu

lui,în condiţii de mediu diferite în care

sunt transportate sau depozitate produsele.Codurile cu bare pot fi aplicate:

pe ambalajul produsului; pe etichete,care se aplică pe ambalaj; prin etichetare la locul ambalării produsului.

MODULUL IV

IV. DEPOZITE DE MARFURI4.1. Tipuri de depozite, amplasarea spatiilor de depozitare in unitatea comerciala

1. În functie de rolul îndeplinit:- depozite de pastrare (depozite de stocare), corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume, fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi);- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. În

aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta, centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor.

2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc:- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare, petrol, îngrasaminte chimice, etc.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor; - depozite de tranzit, amplasate de regula în gari si porturi, servind pentru pastrarea temporara si uneori pentru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari;

3. Dupa gradul de specializare: - depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare, cartofi, combustibili lichizi);- depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii, încaltaminte, cosmetice etc);

-depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte, galanterie-cosmetice);

-depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;

-depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.

4. Dupa forma de proprietate

- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice;

- depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat;

Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a depozitelor etc.

Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea în tranzit. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international.In hipermagazin sunt depozite destul de mari si incapatatoare si bine aranjate, ele sunt amplasate in interiorul blocului unde se afla magazinul, de asemenea au depozite specializare, desigur sunt private, dar au si depozite mixte.

Conditiile incaperii destinate depozitarii si pastrarii marfurilor

În funcţie de procesele operative ce se desfăşoară, suprafaţa totală a unui depozit este formată din:-Suprafaţa încăperilor operative ( cca 80-90%) destinată păstrării efective a stocurilor de mărfuri , amenajată ca o sală unică sau sub forma unor încăperi separate sau săli compartimentate pentru păstrarea unor produse alimentare ce necesită regim diferenţiat de păstrare şi pentru efectuarea operaţiilor de sortare , recepţie şi expediere.-Suprafaţa ocupată de încăperile administrative şi cu caracter social -Suprafaţa afectată încăperilor tehnice.Pentru o mai bună organizare a activităţii se impune necesitatea sectorizării pe orizontală a suprafeţei de depozitare astfel:

- zona I, situată în imediata vecinătate a căilor principale de acces, destinată produselor care se livrează cu o frecvenţă mare şi în cantităţi mari

- zona II, situată de o parte şi de alta a primei zone sau în adâncime faţă de aceasta, este destinată produselor care se livrează cu o frecvenţă medie şi în cantităţi medii

- zona III, amplasată în părţile periferice ale depozitului, cele mai îndepărtate de căile principale de acces, este afectată păstrării mărfurilor cu circulaţie lentă sau de extrasezon

şi a înălţimii utile de depozitare a stelajelor:

- zona I, situată pe primul nivel al stelajului, este destinată mărfurilor de volum şi greutate mare sau cu o viteză de circulaţie accelerată

- zona II, situată pe al doilea nivel al stelajului, este destinată mărfurilor de volum şi greutate mică sau cu o viteză de circulaţie lentă

zona III, nivelurile trei şi patru ale stelajului, constituie spaţiul destinat stocurilor de rezervă

Selectarea spatiilor, a utilajului din deposit pentru pastrarea marfurilor si a produselor usor alterabile

Mobilierul se compune din: rafturi simple, dulapuri cu sertare, containere etc.

Utilajul aflat în dotarea depozitelor constă în: utilaj frigorific, cântare, utilaje de transport, stelaje, dulapuri, mese pentru ambalat.Unelte de lucru şi echipamentele sunt utilizate în procesele de servicii, ele sunt: maşini de tăiat şi porţionat, amşini de umplere automată, maşini de sigilare, maşini electronice de etichetat ( marcat), maşini de testarea aparatelor electronice şi electrocasnice etc.

Respectarea cerintelor sanotaro-igienice catre marfa si ambalaj

In depozit trebuie de pastat igiena,la fel ca si in sala comerciala , pentru pasrtarea produselor conform tuturor documentelor si standardelor, pentru a evita posibila parazitare, infectare, deteriorare sau alterare a produselor, pentru a aduce minimum posibil de daune magazinului. Trebuie de respectat la fel si alti factori de exemplu :umditatea relativa a aerului , fiecare orodus are limita sa permisa, desigur in deposit nu trebuie s arazbata razele solare pentru a nu dauna produselor usor alterabile, pentru a nu dereriora ambalajul lor.

Modul de restituire a ambalajului la intreprindere si furnizori

Ambalajele de circulatie (navete, sticle, borcane etc.), la schimb intre furnizorii de marfa si clienti, nu se factureaza si nu se supun TVA. In conditiile in care clientii nu detin cantitati de ambalaje necesare efectuarii schimbului prevazut mai sus, ei pot primi de la furnizorii de marfa ambalajele necesare in schimbul unei garantii depuse acestora, fara facturare si fara TVA. Periodic, se vor factura si se vor supune TVA cantitatile de ambalaje date in garantie si scoase din uz la clienti ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor etc.

CONDITIILE DE PASTRARE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE

Pastrarea alimenteler trebuie sa se faca astfel incat sa se previna alterarea, degradarea, contaminarea chimica si biologica, impurificarea cu praf sau mirosuri straine de natura produsului. Unitatile de alimentatie publica trebuie sa asigure pastrarea alimentelor in camere sau compartimente special amenajate pentru anumite categorii de produse si anume: produse uscate (cereale, fainoase, zahar, produse ambalate), lapte si produse lactate, carne, peste, derivate ale acestora, legume, fructe proaspete si conservate. In depozite si incaperi destinate pastrarii produselor alimentare se va asigura o ventilatie permanenta si corespunzatoare; se vor impiedica accesul insectelor ti rozatoarelor. Produsele alimentare, cu exceptia legumelor si fructelor crude, se pastreaza in lazi,

butoaie, saci care sa asigure protectia prafului.Produsele alimentare se depoziteaza pe gratare de lemn asezate in stive, pe randuri sau compartimente, distantate in asa fel incat sa asigure o ventilatie perfecta, precum si accesul persoanelor care controleaza starea produselor depozitate. Autoritatile din alimentatia publica sunt obligate sa pastreze timp de 36 ore o proba din fiecare fel de mancare gatita si servita.

Produsele de panificatie se pot pastra in cosuri de rachita, de material plastic sau in lazile fabricilor, cu conditia ca acestea sa fie curate si acoperite, sau sa fie asezate direct pe pardoseala si la adapost de praf si de sursa de caldura. Se pastreaza la temperatura de 10 - 18 oC, cu umiditatea relativa a aerului de 60 - 70 %, in spatii dezinfectate, uscate, aerisite, bine ventilate, izolate de surse puternice de caldura.

Faina se pastreaza in depozite uscate, aerisite, in saci de material textil sau in pungi de hartie, stivuite, astfel incat sa poata circula aerul la temperaturi de 10 oC, umiditatea relativa a aerului fiind de 70 - 75 %, timp de 60 de zile in perioada 01.04-30.09 si 120 de zile in perioada 01.10-31.03, in camere fara rozatoare sau insecte. Umiditatea mai mare de 14,5 % a fainii duce la formarea cocoloaselor.

Crupele (gris, malai, orez, arpacas) se pastreaza in locuri uscate, dezinfectate, bine aerisite, respectand conditiile de vecinatate, deoarece primesc usor mirosuri straine; temperatura de 16 - 20 oC, umiditatea de 70 - 75 % pentru a evita uscare in exces, mucegairea sau incingerea. Se pot pastra 30 de zile in perioada calda si 45 de zile in perioada rece.

Pastele fainoase sunt ambalate in pungi de celofan, hartie pergamentata sau polietilena, cutii de carton, saci de hartie, lazi de lemn. Spatiile de depozitare trebuie sa fie curate, uscate, aerisite, dezinfectate. Temperatura de pastrare sa fie de 20 oC, iar umiditatea de maximum 85 %. Termenul de valabilitate pentru pastele simple este de 12 luni, pentru pastele cu oua este de 8 luni iar pentru pastele cu alte adaosuri este de 6 luni.

Legumele se pastreaza in pivnite uscate sau incaperi racoroase an care se poate asigura un curent continuu de aer; ele vor fi asezate in lazi curate sau pe platforme de rafturi cu schelet metalic si vor fi controlate periodic, indepartandu-se imediat cele stricate. In astfel de conditii se pastreaza legumele mai putin perisabile (cartofii de toamna, ceapa uscata, usturoi, radacinoase) si la temperaturi de 0 - 5 oC, umiditatea relativa fiind de 75 - 90 %. Legumele perisabile (verdeturi, dovlecei, ceapa verde, usturoi verde, ciuperci, tomate, cartofi timpurii) trebuie consumate imediat.

Carnea este un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor, de aceea se impun conditii speciale de pastrare si depozitare, in spatii frigorifice: carnea refrigerata se pastreaza la o temperatura de 0 oC+4 oC si o umiditate relativa a aerului de 75 - 85 %,

timp de 48 ore; carnea congelata se depoziteaza in spatii speciale, care sa asigure o temperatura in profunzime de -12 oC; poate fi pastrata astfel timp de 4 - 12 luni.

Laptele si produsele lactate se pastreaza in bidoane speciale acoperite cu vase smaltuite acoperite cu capac, puse in racitoare sau in bazine cu apa racita si gheata la temperatura de +2 oC+8 oC timp de 24 ore. Depozitarea se face in incaperi frigorifice curate, dezinfectate, fara miros strain. Este interzisa depozitarea laptelui in locuri insalubre.

Grasimile se tin in spatii aerisite, curate, intunecoase, la o temperatura de 0 - 7 oC, umiditate de 75 - 80 %. Termen de pastrare valabil; ulei vegetal 4 luni, ulei de germeni de porumb 90 de zile, margarina 30 de zile, untura 90 de zile.

Ouale se depoziteaza in spatii si ambalaje curate, bine aerisite, intunecoase, cu temperaturi de 0 - 14 oC si umiditate de 70 - 90 %. Termenul de depozitare in perioada 15.09-31.03 este de 20 de zile, iar in perioada 01.04 - 14.09 de 10 zile. Sa se evite depozitarea indelungata a oualor.

Conluzie

In urma realizarii acestei practici am analizat intreprinderea din mai multe puncte de vedere, am observat ca ea dispune de tot ce este necesar pentru o buna functionare. Are o amplasare destul de favorabila,dispune de utilaje si mobila moderna,activeaza in conformitate cu legislatia in vigoare, dispune de toate actele necesare. Amplasarea raioanelor in favorizeaza, comercializarea marfurilor alimentare cit si cele nealimentare.

Am avut ocazia sa pun in aplicare cunostintele despre psihologia cumparatorilor, in fiecare zi fiind in contact direct cu consumatorii, mi-a fost mai usor sa-i determin pe cei

care sunt mai pretentiosi, pe cei care sunt mai educati si calmi, pe cei niincrezuti in sine, si desigur mi-a placut experienta cu copii mici, pentru care cel mai important este sa zimbesti si sa le propui ceva cit mai colorat si atractiv.

Aceste doua saptamini de practica ma vor ajuta nu doar mai bine sa-mi realizez lucrul pe care in viitor il voi practica, dar imi va fi si o lectie de viata sa fiu mai atenta la lucruri mici.

Bibliografie

1. http://furshet.ua/

2. Baza material-tehnică a întreprinderilor comerciale / Feodosie Pitușcan

3. Regulamentul privind condiţiile și procedura de efectuare a certificării igienice a mărfurilor și produselor alimentare și nealimentare

4. Lista mărfurilor și produselor alimentare și nealimentare supuse certificării igienice în Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă

5. Google.md