Universitatea tefan cel Mare Suceava

Facultatea de tiine Economice i Administraie Public

Specializarea Economie General i Comunicare Economic

Anul III

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

POLITICI MONETARE

- Referat -

Rata dobnzii de politic monetar i implicaiile sale

(analiz comparativ n diferite ri)

Profesor Coordonator: Gabriela Ciobanu

Student: Miron Alexandra Mihaela

EGCE anul III

Cuprins

I.1. Rolul B.N.R. n meninerea stabilitii financiare.........................................................3

I.2. Cooperarea n domeniul stabilitii financiare...............................................................3

I.3. Definirea conceptului "rata dobnzii de politic monetar"..........................................4

I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici................5

II.1. Rata dobnzii de politic monetar n Romnia...........................................................6

II.2. Rata dobnzii de politic monetar n Ungaria..........................................................10

II.3. Rata dobnzii de politic monetar n Polonia...........................................................10

II.4. Rata dobnzii de politic monetar n Norvegia........................................................11

II.5. Rata dobnzii de politic monetar n Anglia............................................................11

II.6. Rata dobnzii de politic monetar n Cehia..............................................................12

II.7. Rata dobnzii de politic monetar n Rusia..............................................................12

II.8. Rata dobnzii de politic monetar n Japonia...........................................................13

II.9. Rata dobnzii de politic monetar n SUA...............................................................13

II.10. Rata dobnzii de politic monetar n Islanda.........................................................15

II.11. Rata dobnzii de politic monetar stabilita de BCE...............................................16

Concluzii............................................................................................................................17

Bibliografie........................................................................................................................19

I.1. Rolul BNR n meninerea stabilitii financiare

Banca Naional a Romniei are un rol intrinsec n meninerea stabilitii financiare, date fiind responsabilitile ce rezult din dubla sa ipostaz de autoritate monetar i prudenial. Atribuii subsumate obiectivelor de stabilitate financiar sunt exercitate att prin reglementarea i supravegherea prudenial a instituiilor aflate sub autoritatea sa, ct i prin formularea i transmiterea eficient a msurilor de politic monetar i supravegherea funcionrii n condiii optime a sistemelor de pli i decontri de importan sistemic.

Totodat, este necesar identificarea riscurilor i vulnerabilitilor ntregului sistem financiar, n ansamblul su i pe componentele sale, deoarece monitorizarea stabilitii financiare este preventiv. Apariia i dezvoltarea unor disfuncionaliti, precum evaluarea incorect a riscurilor i ineficiena alocrii capitalului, pot afecta stabilitatea sistemului financiar i stabilitatea economic.

I 2 . Cooperarea n domeniul stabilitii financiare

Cooperarea dintre B.N.R. i celelalte autoriti de reglementare i supraveghere a diferitelor sectoare ale sistemului financiar romnesc s-aintensificat treptat, pe msur cesistemul financiar romnesc, n ansamblul su, a devenit mult mai dinamic i complex, determinnd ntreptrunderi la nivel instituional.Astfel a devenitnecesar conlucrarea dintreautoritile responsabile cu autorizarea, reglementarea, supravegherea i controlul pieelor componente ale sistemului financiar,pentru a asigura transparena i integritatea sistemului financiar i a pieelor sale componente, respectarea cadrului legal aplicabil, precum i lrgirea cadrului naional de stabilitate financiar.

Ca pia specific, piaa monetar difer att de piaa bunurilor de consum, ct i de cea a factorilor de producie. Obiectul tranzaciei pe o asemenea piaa il formeaz moneda numerar Si/sau banii de cont. In ansamblul pieelor, piaa monetar deine un rol tot mai important, aceasta decurgnd din insemnatatea tot mai mare pe care o are moneda n economia contemporan.

Piaa monetar consta n ansamblul tranzaciilor cu moneda, din confruntarea specific dintre cererea i oferta de moneda, pa baza preului ei, adic a ratei dobanzii.

I .3. Definirea Conceptului rata dobnzii de politica monetar

n sens general, rata dobnzii de politic monetar (engl. policy rate) sau rata dobnzii de intervenie reprezint rata dobnzii stabilit de banca central ca instrumentul principal de politic monetar. Pn n prezent, n Romnia, excedentul structural de lichiditi din sistemul bancar a impus ca BNR s utilizeze n calitate de operaiune principal de politic monetar atragerea de depozite pe termen de o sptmn de pe piaa interbancar.

n acest context, rata dobnzii de politic monetar este rata de dobnd la care BNR atrage depozite pe termen de o sptmn (dou sptmni pn pe data de 6 mai 2008 i o lun - nainte de 1 august 2007) de pe piaa monetar interbancar. n condiiile actuale, avnd n vedere noua poziie a BNR - de creditor net fa de sistemul bancar- vom asista la schimbarea definiiei ratei dobnzii de politic monetar. Aceasta va fi atribuit instrumentului principal utilizat pentru injecie de lichiditi pe piaa interbancar.

Marfa moneda este omogen. Cu toate acestea, preul tranzactiei cu moned difer n funcie de numeroi factori: termenul scadentei, gradul de risc asumat de creditor, sumele tranzactionate etc. In plus, ajustarea ei se face foarte greoi, piata monetar fiind o piaa de oligopol, cu un numr sczut de ofertani i un numar mare de purttori ai cererii.

La un anumit nivel al ratei dobanzii celelalte condiii fiind date - evolutiile cererii i ale ofertei de moned converg spre realizarea echilibrului pe piaa monetar. Piata monetar se afl n stare de echilibru, cnd, la un anumit nivel al ratei dobnzii, cantitatea de moned oferit este egal cu cea cerut.

In aceste situaii o cretere a cererii de moned pe piata are ca efect sporirea att a cantitii de moned pe piaa, ct si a ratei dobnzii. Scderea cererii are ca efect att scderea cantitii de moned, ct si a ratei dobnzii. Creterea ofertei de moned pe piaa monetar va duce la scderea ratei dobanzii si la creterea masei monetare tranzacionate pe piaa, surplusul de moned putnd fi absorbit doar in cazul unei rate a dobnzii sczute.

I.4. Efectele crizei economico-financiare asupra indicatorilor macroeconomici

Criza creditelor subprime declanat n vara anului 2007 n SUA s-a transformat pe parcursul anului 2008 n cea mai grav criz economic internaional de dup Marea Criz din anii 1930. Primele efecte negative au fost resimite pe pieele financiare, prin creterea costurilor de creditare i ngreunarea accesului la finanare. Ca urmare, a fost afectat puterea de cumprare a indivizilor i a corporaiilor, ceea ce a accentuat i generalizat procesul de scdere a valorii proprietilor imobiliare i a activelor financiare. A urmat scderea continu i abrupt a cotaiilor pe majoritatea pieelor de capital din lume. Cele mai afectate au fost pieele emergente de capital, ntre care i Bursa de Valori Bucureti. Ieirea masiv de pe piaa BVB a juctorilor instituionali strini a cauzat scderea cotaiilor la toate titlurile listate, fenomen accentuat de adncimea redus a pieei de capital romneti.

La sfritul anului 2008 rata de cretere anual a inflaiei calculat pe baza indicelui preurilor de consum (decembrie 2007- decembrie 2008) a fost de 6,3%, conform rapoartelor BNR. Se constat c inta de inflaie pentru anul 2008, de 3,8% 1 punct procentual, nu a fost ndeplinit.

Rata real de cretere a produsului intern brut a fost calculat de Institutul Naional de Statistic la 7,1%. Difereniat pe ramuri, rata de cretere se prezint astfel: construciile 26,1%, agricultura 21,4%, comer, hoteluri i restaurante 6,6%, industria 1,3%. Ponderea deficitului de cont curent n PIB comunicat de BNR a fost de 12,3%. Rata omajului la finele anului 2008 a fost de 4,4% (conform Institutului Naional de Statistic).

Randamentul mediu al depozitelor noi la termen a ajuns pe segmentul societilor nefinanciare la 15,24%, respectiv la 14,13% (n noiembrie) pe segmentul populaiei. Pentru creditele noi acordate societilor nebancare la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o rat de dobnd de 20,49% n lei, n timp ce pentru creditele noi acordate populaiei la nivelul lunii decembrie 2008 s-a perceput o dobnd de 17,45% n lei.

Ratele dobnzilor titlurilor de stat au continuat s creasc, ajungnd la nivelul de 14,25% n cazul certificatelor de trezorerie i la 13% n cel al obligaiunilor de stat de tip benchmark cu maturitatea de 3 i 5 ani.

II.1. Evoluia ratei dobnzii de politic monetar n Romnia

Rata dobnzii de politic monetar a fost la finele lui 2008 de 10,25%, motivat de necesitatea reducerii riscului persistenei presiunilor inflaioniste exercitate de deprecierea leului, n condiiile amplificrii i prelungirii efectelor crizei financiare i economice internaionale. n cursul anului 2008 randamentele pieei interbancare au crescut, ntr-un context marcat de schimbarea poziiei nete a lichiditii sistemului bancar autohton.

In ceea ce priveste evolutia nivelului ratei dobnzii de politic monetar n ara noastr ncepnd cu ianuarie 2008 si pn n prezent, aceasta poate fi vizualizat in tabelul urmator:

Valabil ncepnd cu:

Rata dobnzii de

politic monetar

30.09.2009

8,00

05.08.2009

8,50

01.07.2009

9,00

07.05.2009

9,50

05.02.2009

10,00

01.08.2008

10,25

27.06.2008

10,00

07.05.2008

9,75

26.03.2008

9,50

04.02.2008

9,00

08.01.2008

8,00

Tabelul nr. 1 Valoarea ratei dobnzii de politic monetar n perioada ianuarie 2008 octombrie 2009

Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

Dup cum se poate observa din tabel, rata dobnzii de politic monetar, incepnd cu 30 septembrie 2009, are acelai nivel ca n luna ianuarie a anului trecut. In acest interval de 11 luni, nivelul acesteia a variat ins ntre 8 % i 10.25%, aceasta din urm fiind valoarea maxim stabilit, valabil n intervalul august 2008 februarie 2009.

Grafic, aceasta evoluie poate fi vizualizat n figura urmtoare:

0

2

4

6

8

10

12

08.01.200826.03.200826.06.200805.02.200901.07.200930.09.2009

Perioada

Rata dobanzii de politica

monetara

Rata Dobanzii de politica monetara

Graficul nr.1 Evolutia Ratei dobanzii de politica monetara in intervalul ianuarie 2008 decmebrie 2009

Sursa: http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx

n ara noastr, ultima modificare a nivelului ratei dobnzii de politic monetar a avut loc n data de 29.09.2009. Astfel, Consiliul de Administratie al Bncii Naionale a Romniei a decis reducerea dobnzii de referinta cu jumtate de punct procentual, de la 8,5% la 8%. Relaxarea politicii monetare avand ca scop incurajarea si recuperarea econimiei. BNR a redus dobanda cheie la 8 %. Dobnda cheie - utilizat pentru principalele operaiuni pe piaa monetar ale BNR - a fost cobort pentru a stimula cresterea economic, ale crei perspective s-au inrutatit, n conditiile temperarii ratei inflatiei in ultimele luni si a unei stabiliti a cursului de schimb.

Aceasta reducere este a sasea din acest an, B.N.R. reducnd astfel rata dobnzii de politic monetar cu 2.25 puncte procentuale pe parcursul anului 2009.

Majoritatea analitilor mizau pe o reducere cu doar 0,25% a dobnzii cheie, dup ce tensiunile politice au amplificat presiunea pe cursul de schimb i risc s intrzie urmtoarea tran de la FMI. Ei interpreteaz aceasta decizie ca un mesaj pozitiv transmis de Banca Nationala, dar sustin c impactul va fi redus, atat asupra dobanzilor din pia, ct i asupra cursului de schimb.

Aceasta relaxare a politicii monetare nu va duce ns imediat la o relaxare a creditrii, transmisia in sistemul bancar a modificrii ratei dobanzii de politic monetar durnd cateva luni. Oricum, problema relurii creditrii nu e o problema a nivelului dobnzii cat mai ales una de lips a cererii solvabile si o problem ce tine de riscul de credit.

Dobnzile actuale la credite sunt pe un trend de scdere, pasul fcut de BNR prin relaxarea politicii monetare incurajnd aceast tendin. Pe de alta parte, Banca central nu a miscat nivelul rezervelor minime obligatorii (suma pe care bncile o depun la BNR pentru pasivele atrase), nivelul lichiditii din piata fiind considerat consistent, mai ales dup ce Finanele au atras de la FMI sume suficiente pentru nevoile financiare ale Statului.

Consiliul de Administratie al BNR s-a mai reunit n acestet an n 3 noiembrie. BNR a fixat pentru finele anului o tint de inflatie de 3,5%, cu un interval de variatie de un punct procentual, dup ce a ratat incadrarea n obiectivele stabilite pentru acest indicator in 2007 si 2008. Instituia prognozeaz c indicatorul se va plasa la 4,3% in luna decembrie. Preurile de consum s-au redus n august cu 0,19% fa de luna precedent, comparativ cu declinul de 0,07% din iulie, iar rata anual a inflaiei a cobort pentru a sasea luna consecutiv, de la 5,06% la 4,96%, nivel care nu a mai fost atins din luna august 2007.

In plan monetar, sunt de consemnat scderea in termeni anuali a creditului acordat sectorului privat, n special n ceea ce privete componenta n moneda national a acestuia, precum si dinamica anual inalt a creditului acordat sectorului public. In acelai timp, diferena intre ratele dobnzilor interbancare i rata dobnzii de politic monetar s-a majorat n contextul accenturii impactului asupra pietei monetare indus de nevoile substaniale de finanare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent."Conduita politicii monetare a continuat s fie prudent, ajustrile succesive anterioare ale ratei dobnzii de politic monetar i gestiunea atent a lichiditii urmrind asigurarea unor condiii monetare n sens larg adecvate n vederea consolidrii convergenei ratei inflaiei ctre obiectivele stabilite pe termen mediu i a revitalizrii sustenabile a procesului de creditare n ntreaga economie naional", arat BNR. Cu toate acestea, oficialii bncii centrale cred c pe termen scurt, se prefigureaz manifestarea unor presiuni inflaioniste induse de ajustrile preconizate ale accizelor ncepnd cu 1 ianuarie 2010, tendina de mentinere a ecartului dintre ratele dobnzilor interbancare i rata dobnzii de politic monetar, precum si impactul nefavorabil asupra anticipatiilor generat de accentuarea riscurilor legate de politicile fiscal i de venituri n contextul unui climat politic volatil.

In aceste conditii, conservarea perspectivelor de revenire a ratei inflatiei n apropierea intelor stabilite pe termen mediu i ancorarea anticipaiilor inflaioniste impun pastrarea unei conduite prudente a politicii monetare. In plus, pentru asigurarea sustenabilittii acestui proces i crearea unor perspective de relansare durabil a creterii economice este necesara incadrarea ct mai rapid a celorlalte componente ale mix-ului de politici macroeconomice pe coordonatele convenite n cadrul aranjamentului multilateral de finantare externa ncheiat cu Uniunea European, Fondul Monetar International si alte instituii financiare internaionale.

BNR consider c atingerea obiectivelor privind dezinflatia, refacerea ncrederii investitorilor i asigurarea unei finanri sustenabile a economiei romneti, precum i crearea premiselor relansrii durabile a activitii economice reclam implementarea ferma a mix-ului de politici macroeconomice - monetar, fiscal, de venituri, precum i a reformelor structurale convenite prin aranjamentul multilateral de finanare extern. CA al BNR reitereaz ca BNR va continua s monitorizeze atent evoluiile interne i ale mediului economic international, astfel nct, prin adecvarea instrumentelor de care dispune, s asigure realizarea si meninerea stabilitii preurilor pe termen mediu i a stabilitii financiare.

II.2. Rata dobanzii de politic monetar in Ungaria

In data de 30.09.2009, Banc central a Ungariei a redus dobnda de politic monetar cu jumatate de punct procentual, la 7,5%, acesta fiind cel mai sczut nivel din septembrie 2007 i pn n prezent. Decizia, anticipat de majoritatea analitilor, vine pe fondul stabilizrii monedei naionale. Aceasta este cea de-a treia scdere a dobnzii de politic monetar din luna iulie.

Potrivit AFP, presiunile inflaioniste s-au atenuat, n ciuda creterii cu cinci puncte procentuale a taxei pe valoare adaugat n luna iulie. In august, rata inflaiei din Ungaria a fost de 5%, sub estimrile analistilor. Ungaria a fost una dintre rile europene cele mai afectate de actuala criz. Problemele economice au determinat guvernul lui Ferenc Gyurcsany s demisioneze, iar ara a solicitat un imprumut de 25 miliarde de dolari de la FMI, Banca Mondial si Uniunea European. Pentru acest an, banca central a Ungariei estimeaz o scdere a Produsului Intern Brut (PIB) de 6,7% i o inflatie de 4,5%, iar pentru 2010 banca se ateapt la o temperare a inflaiei, pn la 4,3%, i la o scdere economica de 0,9%

II.3. Rata dobnzii de politc monetar n Polonia

Banca central a Poloniei a meninut dobnda de politic monetar la finele lunii septembrie a acestui an la 3,5%, pentru a treia luna consecutiv, pe fondul unei uoare creteri a inflaiei. Ultima modificare a dobnzii cheie a avut loc n luna iunie, cnd a fost redus cu 0,25 puncte procentuale. Instituia nu a mai modificat ns dobnda de politic monetar din iunie, dup ce inflaia anual a crescut uor n iulie, la 3,6%, pentru ca n august s urce la 3,7%.

Incepnd cu noiembrie 2008, banca central a Poloniei a sczut dobanda de politic monetar cu 2,5 puncte procentuale pentru a contracara efectele crizei economice. Autoritile poloneze estimeaz c economia va crete cu 1,0% n acest an si cu 1,2% n 2010.

II.4. Rata dobnzii de politic monetar n Norvegia

Norvegia este prima ara din Europa care i majoreaz dobnda de politic monetar, de la inceputul crizei economice. Astfel, la 29 octombrie 2009, aceast decizie a fost luat n contextul n care statul scandinav a reuit s surmonteze criza fr probleme, datorit resurselor sale petroliere.

Banca Central a Norvegiei a crescut dobanda cheie cu 0,25 puncte, la 1,50%, ca prima etap n consolidarea progresiv a politicii monetare. "Activitatea economiei norvegiene i-a revenit mai repede dect se preconiza", a declarat Svein Gjedrem, guvernatorul bncii centrale. Dup o scurt perioad de recesiune, Norvegia, care se numar printre principalii exportatori de petrol din lume, a revenit pe cretere, n al doilea trimestru. In Norvegia, rata omajului era de 2,7% n septembrie, una dintre cele mai mici din Europa. Inflaia a ajuns la nivelul de 2,5% - obiectiv asumat de Banca Central a Norvegiei. Singurele state industrializate, n afara Norvegiei, care au majorat dobnzile de politic monetar dupa declansarea crizei economice mondiale sunt Israelul, la finele lunii august, i Australia, la inceputul acestei luni. Masura nu a fost adoptat ns, pn acum, de niciun stat de pe Vechiul Continent.

II.5. Rata dobanzii de politic monetar n Anglia

Pentru luna decembrie a acestui an, Banca Angliei a mentinut dobnda de politic monetar la minimul record de 0,50%, pentru a noua lun consecutiv, i a anuntat c va continua planul de cumprare de active de 200 miliarde de lire sterline, potrivit Reuters. Oficialii bncii au lsat s se inteleag c nu vor modifica politica monetar cel mai probabil pn n februarie, cnd vor aprea noile prognoze cu privire la creterea economic i la inflaie.

Programul, prin care banca central susine lichiditatea din piee cumprnd direct active, expir n aceeai luna. Economitii sunt de prere ca sumele alocate acestui program nu vor fi suplimentate, avnd n vedere ca economia d semne c va iei din cea mai sever recesiune de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Acest program a fost lansat n luna martie i este o ncercare fr precedent din partea unei bnci centrale de a scoate economia din recesiune.

Potrivit Reuters, n prezent, economia britanic d semne de revenire: preurile de pe piata imobiliar cresc, iar analizele indic relansarea activitii.

II.6. Rata dobanzii de politca monetara in Cehia

In ceea ce priveste Cehia, Banca centrala a mentinut dobanda de politica monetara la 1,5%, aceasta decizie luand prin surprindere analistii, care se asteptau la o reducere a dobanzii cu 0,25 puncte procentuale, potrivit Reuters. Zece din cei 17 analisti chestionati de Reuters estimau ca banca centrala va reduce dobanda cheie, pentru a steriliza excesul de lichiditate de pe piata.

Analistii financiari sunt de parere ca mentinerea dobanzii de politica monetara s-ar datora absentei de la intrunirea de joi a doi membri ai consiliului pentru politica monetara, care votasera anterior pentru reducerea dobanzii. De asemenea, acestia sunt de parere ca banca centrala ar fi vrut sa vada efectele reducerii dobanzii cu 2,25 puncte procentuale, din august 2008 si pana in prezent.

Decizia vine in contextul in care economia Cehiei a scazut cu 3,4% in primul trimestru al anului, ca urmare a scaderii cererii pe pietele externe pentru produsele fabricate in aceasta tara.

II.7. Rata dobanzii de politica monetara in Rusia

In luna noiembrie a acestui an, Banca centrala din Rusia a redus dobanda de politica monetara cu 0,5 punte procentuale, la un nivelul minim record de 9,0%,. Reprezentantii institutiei au aratat ca scaderea ratei dobanzii cheie a fost determinata de reducerea inflatiei: "Decizia a fost luata pentru a creste accesul companiilor la credite si a stimula cererea", a aratat banca. Aceasta este cea de-a noua reducere consecutiva a dobanzii de politica monetara. La finele lunii octombrie, banca centrala a redus dobanda cheie sub nivelul de 10% pentru prima data in istorie.

II.8. Rata dobanzii de politca monetara in Japonia

Tot in luna noimebrie s-a hotarat ca rata dobanzii de politica monetara in Japonia sa fie redusa la la 0,1%, pe fondul preocuparilor cu privire la deflatie, care ameninta cea mai mare economie din Asia.

Economia Japoniei a crescut in al treilea trimestru cu 1,2%, acesta fiind cel mai mare ritm de crestre din ultimii doi ani.

Economistii estimeaza insa ca revenirea economiei s-ar putea tempera, in contextul in care programul guvernamental de cumparare de titluri de stat si-ar putea pierde din intensitate. Deflatia este de asemenea vazuta ca o amenintare la adresa redresarii economiei, in conditiile in care banca centrala estimeaza ca preturile de consum vor scadea in urmatorii trei ani.

Guvernul japonez a admis oficial ca a doua economie mondiala traverseaza o perioada de deflatie, definind fenomenul drept preocupant in timp ce preturile de consum nu au incetat sa scada in ultimele sapte luni. Preturile de consum au scazut in septembrie (-2,3%) pentru a saptea luna consecutiv. In august, cunoscusera cea mai drastica scadere inregistrata vreodata, de 2,4%.

II.9. Rata dobnzii de politica monetara in Statele Unite ale Americii

In Statele Unite ale Americii, rata dobanzii de politca monetara tinde spre zero. Fed este astfel in pericol sa ramana fara mijloace de interventie pe piata Rezerva federala americana (Fed) a redus dobanda de politica monetara la 1%, autoritatile americane incercand sa linisteasca pietele financiare si sa impulsioneze creditarea. Specialistii anticipeaza insa ca Fed va fi nevoita sa recurga la o noua relaxare politicii monetare in urmatoarea sedinta, anuntata pentru decembrie 2008. Dobanda de politica monetara ar putea fi astfel redusa la un nivel minim record la care ar putea scadea pana aproape de zero, lasand practic Fed fara parghii de interventie pe piata.

Banca centrala americana a redus dobanda de politica monetara cu 5,25 procente in ultimele 13 luni. Incluzand si reducerea de 0,5% de miercuri, Fed a ajuns la nivelul actual, de 1%, care nu a mai fost atins din perioada iunie 2003-iunie 2004, iar inainte de aceasta, din timpul administratiei lui Dwight isenhower, la sfarsitul anilor 50. In plus, Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite ale Americii (SUA) a scazut cu 0,5% in al treilea trimestru al anului in curs, ceea ce reprezinta, potrivit Bloomberg, cel mai puternic declin de la recesiunea ce a lovit SUA in 2001 si pana in prezent.

Fostul guvernator al Fed, Larry Meyer, avertizeaza ca pana la mijlocul anului viitor (2010) banca centrala americana va fi nevoita sa reduca dobanda de politica monetara la zero. El anticipeaza ca rata somajului in SUA va creste de la 6,1% la 7,5%, mai ales daca se adevereste predictia ca Produsul Intern Brut anual al Statelor Unite va inregistra o reducere cu 2,8% in ultimul trimestru al anului in curs. Spre deosebire de alte banci centrale, in atributiile Fed intra, pe langa stabilitatea preturilor, si cea financiara, inclusiv asigurarea unei bun ritm de crestere eco- nomica pentru economia SUA si mentinerea ratei somajului la niveluri cat mai mici. Mai mult decat atat, unii economisti internationali sunt ingrijorati de posibilitatea ca economia SUA sa intre pe o puternica panta deflationista, ce ar putea alimenta o puternica deflatie la nivel mondial, care s-ar dovedi fatala pietelor libere din intreaga lume.

Unul dintre pericolele cu care se poT confrunta Statele Unite este deflatia. Aceasta reprzinta fenomenul economic care reprezinta opusul inflatiei, caracterizat prin scaderea preturilor bunurilor si serviciilor. Deflatia are consecinte la fel de grave asupra unei economii nationale, ca si inflatia. Principalele cauze care alimenteaza deflatia sunt reducerea masei monetare si a creditului, de aici venind si asteptarile aproape unanime ca atat Fed, cat si alte banci centrale vor opera in continuare mai multe reduceri consecutive de dobanda monetara.

O politica monetara relaxata conduce la dezghetarea pietelor de creditare, in prezent puternic afectate in urma crizei de lichiditate. Reducerea si scumpirea creditarii de catre banci, pe fondul crizei de lichiditati, au condus la incetinirea avantului consumist al populatiei si la scaderea pretului marfurilor si serviciilor. In plus, un alt motiv major de ingrijorare pentru SUA il constiuie semnele tot mai evidente ca economia americana va fi lovita de o puternica recesiune. Desi Fed a redus deja dobanda monetara de la 5,25% la 1% in 13 luni si a creat sase programe de ajutorare financiara prin care a pompat mai mult de un trilion (o mie de miliarde) de dolari in sistemul financiar, bancile americane sunt inca reticente sa-si imprumute bani una alteia. Rezerva federala este in pericol sa ramana fara modalitati de interventie pe piata, odata cu coborarea dobanzii monetare aproape de zero, autoritatile americane fiind aproape sa intre in ,,capcana de lichiditate.

Capcana de lichiditate apare atunci cand politica monetara devine ineficienta, fiind asociata cu scaderea ratei nominale a dobanzii foarte aproape de zero. Bancile centrale raman fara loc de manevra, nemaiputand reduce politica de dobanda monetara pentru a stimula cererea in timpul perioadelor de incetinire a cresterii economice sau de recesiune. Doua sunt cauzele care stau la baza declansarii unei capcane de lichiditate: anticiparile gresite privind nivelul de dobanda considerat a fi normal si lipsa de incredere in sectorul financiar, ce poate conduce la o criza a sectorului de creditare. In ambele cazuri, intervine o lipsa acuta de lichiditate pe piata, ce determina ruperea relatiei de legatura intre dobanda oficiala monetara si costul creditelor.

II.10. Rata dobanzii de polica monetara in Islanda

Banca centrala a Islandei a mentinut dobanda de politica monetara la 12% pe an, dupa ce dobanda cheie a fost redusa de patru ori in ultimele trei luni. "Comitetul de politica monetara al bancii centrale a Islandei a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 12%", se arata intr-un comunicat al institutiei. De la inceputul lunii iunie, dobanda cheie a fost redusa de la 13% la 12%. Seful misiunii FMI in Islanda a declarat in luna mai, in timpul unei vizite oficiale in aceasta tara, ca masura este foarte riscanta, putand duce la deprecierea monedei nationale.Islanda a fost una dintre tarile cele mai grav afectate de criza economica.Cu o populatie de doar 320.000 de persoane, Islanda a trebuit sa solicite anul trecut un ajutor de 10 miliarde de dolari de la FMI, dupa ce sectorul sau bancar s-a prabusit. Executivul de la Reykjavik a fost nevoit sa nationalizeze trei dintre cele mai importante banci din tara, in timp moneda nationala s-a depreciat.

Guvernul a demisionat in ianuarie, dupa luni de proteste ale islandezilor furiosi.Autoritatile estimeaza ca, in acest an, produsul intern brut al tarii s-ar putea comprima cu 10,6%.

II.11. Rata dobanzii de politica monetara stabilia de BCE

Banca Central European a meninut dobnda de politic monetar la nivelul minim record de 1%, n conformitate cu estimrile analitilor. Toi cei 56 de analiti chestionai au estimat ca BCE va menine dobnda cheie la 1%, decizie care ar putea fi un semnal c instituia intenioneaz s retrag msurile de urgen de stimulare a economiei.

BCE a nceput s reduc dobnda de politic monetar n luna octombrie, de la 4,25% la nivelul actual de 1%, dup ce criza economic a afectat puternic economia zonei euro. Dobnda de politic monetar a BCE se situeaz la acest nivel din luna mai a acestui an.

Concluzii

B.N.R are, dup cum am vzut, un rol esenial pe piaa monetar, fiind instituia care stabilete valoarea ratei dobnzii de politic monetar. Rata dobnzii de politic monetar este rata de dobnd la care BNR atrage depozite pe termen de o sptmn de pe piaa interbancar. Stabilirea acestei valori a marimii ratei de dobnda este o mare responsabilitate a bncii, decizii luat n urma unor analize stricte efectuate referitoare la situaia econominco- financiar de pe pia.

La un anumit nivel al ratei dobanzii celelalte condiii fiind date - evoluiile cererii i ale ofertei de moned converg spre realizarea echilibrului pe piaa monetar. Piata monetar se afl n stare de echilibru, cnd, la un anumit nivel al ratei dobnzii, cantitatea de moned oferit este egal cu cea cerut.

Pe parcursul anului 2009 B.N.R aredus rata dobnzii de politic monetar cu 2.25 puncte procentuale, nivelul stabilit la 30 septembrie 2009 fiind de 8%. Scderea acestei valori in decursul utlimilor luni a avut ca scop incurajarea econimic n contextul crizei financiare cu care se confrunt incepnd cu luna octombrie a a nului trecut, i ara noastr.

Comparativ cu celelalte state analizate in lucrarea de faa ( Ungaria, Polonia, Norvegia, Anglia, Cehia, Japonia, Rusia, SUA si Islanda) Romnia se afl pe locul opt cu un nivel al ratei de dobnda cheie de 8%, fiind urmat de alte dou state Rusia i Islanda.

Aceast situare pe locul 8 al trii noastre poate fi vizualizat mai uor in graficul urmtor:

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

Nivelul ratei

dobanzii de

politica monetara

Stat

RomaniaUngaria

PoloniaNorvegia

AngliaCehia

RusiaJaponia

SUAIslanda

Graficul nr. 2.- Nivelul ratei dobnzii de politic monetar in diferite state

ncepndu cu 30 septembrie 2009

Sursa: Prelucrare date din rapoartele financiare ale statelor menionate

Potrivit analitilor financiari, acetia se ateapt ca pe viitor, n decursul lunilor ce vor urma, valoarea ratei dobnzii de politic monetar din ara noastr fie s scad cu 0.25 puncte procentuale minim, fie s rmn la acest nivel de 8%.

Bibliografie:

I. Basno, Cezar; Darsac, Nicolae,- Moned, Credit, Bnci, Ed. Didactic Si Pedagogic, Bucureti, 1994

II. Brezeanu, Petre; Simion, Ilie; Novac, Laura Instituii financiare internaionale, Ed. Economic, Bucureti, 2005

III. Dianu, Daniel Echilibrul economic i moneda, Ed, Humanitas, Bucureti, 1993

IV. Roman, Angela Politici monetare, Ed. Univ. Al. I. Cuza, Iai, 2009

Webografie:

www.bnr.ro

www.zf.ro

www.money.ro

www.capital.ro

www.banknews.ro

Sursa: HYPERLINK "http://www.bnro.ro/Rate-dobanzi-de-politica-monetara-1744.aspx" http://www.bnro.ro

PAGE

18

_1322071181.

_1322562061.