griile moneda si credit 223

8/19/2019 Griile Moneda Si Credit 223

1/28

MONEDA SI CREDIT –modele de teste grilǎ

1. Ca etalon al valorii, moneda fae !osi"ilǎ#a$ Com!ararea !re%&rilor mǎrf&rilor 'i serviiilor elor mai diferite(

"$ Sta"ilirea ra!ort&rilor de e)ivalen%ǎ *ntre mǎrf&ri 'i serviii($ Reglarea imediatǎ a o"liga%iilor !e&niare *ntre !arteneri(

+. Ca instr&ment de !latǎ, moneda n& re!reintǎ#a$ Mi-lo de reglare imediatǎ a o"liga%iilor !e&niare dintre !arteneri( "$ Reervǎ de valoar li)idǎ/($ Etalon al valorii(

0. anii a& a!ǎr&t#a$ A!ro2imativ *n aela'i tim! & sris&l( "$ 3n e!oa fier&l&i($ 3n e!oa !ietrei(

4. Datoritǎ arater&l&i lor general 'i anonim, "anii#a$ A& dat !osi"ilitatea s)im"&l&i lesniios( "$ A& defavoriat inegalitatea de avere($ A& defavoriat starea de *ndatorare(d$ A& im!&lsionat !rod&%ia(

5. Moneda fid&iarǎ 'i "anii de ont a& l&at na'tere#a$ Odatǎ & a!ari%ia &nor re%ele de "ǎni omeriale( "$ Datoritǎ !redominǎrii eonomiei nat&rale($ 3n 6idia(

7. 6egǎt&ra dintre monedǎ 'i redit !oate fi &rmǎritǎ#a$ 3n v8narea mǎrf&rilor & !lata am8natǎ( "$ 3n aordarea de *m!r&m&t&ri !rin ont &rent($ 9e linia redit&l&i !&"li, eea e onferǎ "anilor &n !ron&n%at arater finaniar(

:. Moneda re!reintǎ &n ativ finaniar s!eifi, are#a$ E2!rimǎ li)iditate !erfetǎ( "$ N& asig&rǎ &n venit, &n randament($ E2!rimǎ o li)iditate aten&atǎ(

;. Constr&irea de!oitelor la termen !e seama dis!oni"ilitǎ%ilor monetare#a$ Asig&rǎ an&mite venit&ri de!onen%ilor s&" formǎ de do"8ndǎ(

"$ Aten&eaǎ li)iditatea ativelor finaniare(


2/28

a$ 9re%&rile( "$ 9ro!or%iile *n eonomie($ Destina%ia investi%iilor(d$ >ol&m&l reditelor(

11. Meanismele f&ndamentale ontem!orane de reglare a vie%ii eonomie#

a$ Meanism&l reglǎrii eonomie !rin !lan entral( "$ Dereglementarea($ Meanism&l reglǎrii !rin !ia%ǎ(

1+. ?ormele etatiǎrii/ monedei *n eonomia soialistǎ s&nt#a$ 3nlo&irea meanism&l&i de sta"ilire a !re%&l&i *n !roes&l onfr&ntǎrii ererii & oferta( "$ Eliminarea redit&l&i omerial($ S&"ordonarea ativitǎ%ii setor&l&i "anar fa%ǎ de !lan(d$ Introd&erea onverti"ilitǎ%ii(

10. ?ormele deetatiǎrii monedei *n eonomia de !ia%ǎ s&nt#a$ Sta"ilirea rela%iilor de on&ren%ǎ *ntre *ntre!rinderi(

"$ Det&rnarea redit&l&i "anar de la erin%a s&s%inerii ativitǎ%ii arateriate !rin efiien%ǎ($ ?&n%ionarea "&rsei de valori(d$ S&!rimarea onverti"ilitǎ%ii(

14. Neonverti"ilitatea monedei a av&t a re&ltat#a$ 3nlesnirea !rote%ionism&l&i( "$ ?avoriarea ir&la%iei "&n&rilor 'i !ersoanelor($ A *ngre&nat aes&l la realiǎrile te)nio@'tiin%ifie ale om&nitǎ%ii interna%ionale(15. In !roes&l trani%iei la eonomia de !ia%ǎ, a%i&nea stat&l&i as&!ra ativitǎ%ii *ntre!rinǎtorilor

devine, *n mod neesar#a$ Indiretǎ, !rin im!oite, ta2e vamale, !rime la e2!ort, et( "$ Diretǎ, !rin !revederile *nsrise *n !lan&l o"ligatori& realiat la nivel entral(

17. 9rin str&t&rarea a!arat&l&i "anar, *n ondi%iile deetatiǎrii monedei, !res&!&ne(a$ 6i)idarea mono!ol&l&i stat&l&i as&!ra "ǎnilor( "$ Rea'earea ra!ort&rilor *ntre "ana de emisi&ne 'i elelalte "ǎni($ Aordarea nemi-loitǎde redit de ǎtre "ana de emisi&ne(d$ Det&rnarea redit&l&i "anar de la erin%a s&s%inerii ativitǎ%ii arateriate !rin efiien%ǎ(

1:. 9rini!alele i!ostae ale rela%iilor "ǎne'ti 'i de redit s&nt#a$ 6egitǎ%ile e le g&verneaǎ( "$ Reglementǎri -&ridie, &an%ele, !ratia monetarǎ 'i de redit din diverse %ǎri a 'i !e !lan

interna%ional($ Rol&l monedei, al "ǎnilor, redit&l&i *n via%a eomoniǎ 'i soialǎ(

1;. Disi!lina Monedǎ 'i redit/ st&diaǎ#a$ Nat&ra "anilor e mi-loes s)im"&l( "$ Condi%iile 'i limitele emisi&nii monedei($ Meanismele de reglare a masei monetare *n ir&la%ie(d$ Ansam"l&l rela%iilor de s)im" 'i re!arti%ie(


3/28

1II, a fost ae a le'tel&i 'i ioan&l&i($ &ǎrii 'i falsifiǎrii(d$ re'terii &rs&l&i dolar&l&i(

+0. In "imetalism, *n eea e !rive'te modalitatea de fi2are a ra!ort&l&i valori dintre ele do&ǎmetale, a&r 'i argint, distingem &rmǎtoarele variante#

a$ a monedei !aralele( "$ a monedei etalon(

$ a monedei "illon(d$ a monedei d&"le(

+4. In varianta monedei d&"le, ra!ort&l de valoare *ntre ele do&ǎ metale monetare era#a$ ?i2at de stat( "$ 6i"er($ Sta"ilit !rin lege(d$ Sta"ilit !e !ia%ǎ(

+5. In ondi%iile *n are, !rin lege se sta"ilea ra!ort&l A&@ Ag la 1# 15,5, iar !ia%a, a &rmare a ieftiniriiargint&l&i, determinǎ &n ra!ort de 1# 17,5 #

a$ ?&n%iile monetare &rma& a fi *nde!linite de a&r(

"$ A&r&l era s&!raeval&at -&ridi($ A&r&l era moneda "&nǎ(d$ Argint&l era s&"eval&at -&ridi(

+7. Dintre %ǎrile are a& ado!tat "imetalism&l *n moneda !aralelǎ distingem#a$ Bermania( "$ SA($ Rom8nia(d$ ?ran%a(


4/28

+:. In 1;75, %ǎrile are a& *nfiin%at ni&nea 6atinǎ a& s&s%in&t#a$ Monometalism&l a&r( "$ imetalism&l($ Monometalism&l argint(

+;. Elementele sistem&l&i monetar lasi s&nt#a$ Metal&l monetar( "$ nitatea monetarǎ($ aterea 'i ir&la%ia monedei(d$ Emisi&nea 'i ir&la%ia "annotelor(e$ Emisi&nea 'i ir&la%ia "anilor de )8rtie(f$ Converti"ilitatea(

+


5/28


6/28

"$ Mar-a ratei do"8nii n& tre"&ie sǎ de!ǎ'easǎ + F($ Defiitele "&getare n& tre"&ie sǎ de!ǎ'easǎ 1= F fa%ǎ de 9I(d$ Datoria !&"liǎ n& tre"&ie sǎ de!ǎ'easǎ 7= F din 9I(

45. 9roiet&l monedei &nie e&ro!ene #a$ S&!rimarea rol&l&i t&t&ror "ǎnilor entrale na%ionale e2istente(

"$ ǎnile entrale ar &rma sǎ fie *nlo&ite *n f&n%iile lor esen%iale !rintr@o "anǎ entralǎ &niǎ,ana Centralǎ E&ro!eanǎ(

$ O"liga%ia %ǎrilor mem"re de a folosi dolar&l a monedǎ &niǎ *n trana%iile interna%ionale(

47. 9roes&l de dematerialiare a monedei !res&!&ne#a$ Dematerialiarea a&r&l&i( "$ 3nlo&irea !rogresivǎ a senmelor monetare *n ir&la%ie, a n&merar&l&i, !rin "ani de ont(

4:. Dematerialiarea monedei este inter!retatǎ diferit. Eonomi'ti !re&m G. Roeff, Ang)el R&ginǎ,s&s%in ǎ#

a$ Moneda modernǎ n&@i o sim!lǎ transformare a monedei materiale, i totala sa negare( "$ 3ntre monedele ve)i 'i ele noi e2istǎ 'i elemente om&ne, ǎ "anii n& a& !ierd&t orie legǎt&rǎ

& a&r&l($ anii s&nt "ani de )8rtie !&'i *n ir&la%ie !rin aordarea de redite stat&l&i de ǎtre instit&t&l de

emisi&ne(

4;. Dotrina mar2istǎ avea *n vedere, dre!t ǎi de geneǎ a "anilor, &rmǎtoarele forme#a$ anii are a& de&rs dintr@o sele%ie *n l&mea mǎrf&rilor, a &nei mǎrfi, *n final a a&r&l&i, *n rol&l

de e)ivalent general( "$ Credit&l omerial, v8narea mǎrf&rilor & !lata &lterioarǎ($ anii de )8rtie, !rin aorderea de redite stat&l&i de ǎtre instit&t&l de emisi&ne(

4


7/28

$ 9&nt&l de referin%ǎ *n adr&l SME(d$ O &nitate de ont definitǎ !e "aa o'&l&i de val&te ale %ǎrilor mem"re ale SME(

50. Indiatorii e mǎsoarǎ onvergen%a re&ltatelor eonomie ale statelor mem"re ale Com&nitǎ%iiE&ro!ene 'i nivel&rile aestora s&nt#

a$ Diferen%a ratei an&ale a infla%iei tre"&ie sǎ de!ǎ'easǎ 1,5 F(

"$ C&rs&l de s)im" al monedelor tre"&ie sǎ *nregistree varia%ii mai mari de +,+5 F($ 9I tre"&ie sǎ reasǎ ann&al & el !&%in 0 F(

54. Moneda ontem!oranǎ dematerialiatǎ re!reintǎ#a$ Titl&ri de rean%ǎ as&!ra stat&l&i( "$ Titl&ri de rean%ǎ as&!ra "ogǎ%iei soiale($ 9oli%e as&!ra "ogǎ%iei soiale(d$ ani marfǎ(e$ 9oli%e as&!ra "ǎnii entrale(f$ O mi2t&rǎ *ntre "annote 'i "anii de )8rtie(

55. Htiind ǎ la 1; noiem"rie 1


8/28

$ Converti"ilitatea "annotelor *n lingo&ri de a&r(

7+. 9aritatea monetarǎ#a$ Se n&me'te 'i !aritate metaliǎ( "$ Este ra!ort&l valori *ntre do&ǎ monede, f&n%ie de on%in&t&l aestora *n metal !re%ios($ Este ra!ort&l valori *ntre do&ǎ monede, sta"ilit !e !ia%ǎ, *n f&n%ie de erere 'i ofertǎ(

d$ Refletǎ *ntotdea&na !aritatea !&terii de &m!ǎrare a monedelor(

70. C&nos8nd ǎ 1 SD =.;;;7:1g a&r fin 'i 1 B9 +.4;;+; g a&r fin, ra!ort&l re&ltat, 1 B9 +,;= SD, se n&me'te#

a$ 9aritate metaliǎ( "$ 9aritate val&tarǎ($ 9aritate monetarǎ(

74. A"aterea &rs&l&i de la !aritate se men%ine *n a'a@n&mitele !&nte@a&r/ *n ondi%iile etalon&l&i#a$ A&r@lasi( "$ A&r@monedǎ($ A&r@lingo&ri(

d$ A&r@devie(e$ Devie(

75. 6imitele a"aterii &rs&l&i de la !aritate *n ondi%iile !&ntelor@a&r/, era& de!endente de#a$ Cererea 'i oferta de val&tǎ !e !ia%ǎ( "$ Interven%ia !e !ia%ǎ a "ǎnilor entrale($ Sit&a%ia "alan%ei de !lǎ%i e2terne a ilei, defiitarǎ sa& e2edentarǎ(d$ Cost&l relativ al remiterii a&r&l&i *n strǎinǎtate trans!ort, am"alare et.$(

77. 9&ntele@a&r/ re!reintǎ#a$ &rs&l s&!erior 'i inferior al devielor, de la are este avanta-os, s&" ra!ort omerial, a e2!orta

sa& a im!orta a&r(

"$ o formǎ de limitare nat&ralǎ/ a a"aterii &rs&l&i de la !aritate($ o altǎ den&mire !entr& &rs&rile fi2e instit&ite de ?MI, limitate !rin interven%ia statalǎ(

7:. 6imitele a"aterii &rs&l&i de la !aritate *n ondi%iile !&ntelor@a&r/ era& de#a$ J@ 1 F( "$ J@ +,+5 F($ J@ 15 F(

7;. Daǎ "alan%a de !lǎ%i a ilei !entr& o %arǎ este defiitarǎ, at&ni#a$ Cererea !entr& devie este mai miǎ de8t oferta( "$ Cererea !entr& devie este mai mare de8t oferta($ C&rs&l devielor re'te !este !aritate(

d$ C&rs&l devielor sade s&" !aritate(7


9/28

"$ 6imita de a"atere de la !aritate este de J@15 F($ N& e2istǎ o limitǎ de a"atere a &rs&rilor fa%ǎ de !aritate(d$ ǎnile entrale n& s&nt o"ligate sǎ intervinǎ !e !ia%a val&tarǎ(

:1. 3n ondi%iile &rs&rilor fi2e introd&se !rin aord&rile de la retton oods, &nos8nd, !e"aadefini%iilor a&r, ǎ 1 B9 +,;< SD, *n a&l *n are &ss&l atingea nivel&l s&!erior de 1 B9 +,


10/28

d$ sit&a%ia "alan%elor de !lǎ%i ilnie a %ǎrilor ale ǎror monede intrǎ *n otare(

:


11/28

$ Semnǎt&ra trǎgǎtor&l&i sa& a *m!&terniirii a&tentie, *n a&ri s!eiale(d$ 6o&l 'i data emiterii(

;;. n *nsris am"ial !oate fi#a$ 6a !&rtǎtor( "$ Nominativ(

$ 6a ordin(

;


12/28

$ At8t *n a&l tratei 8t 'i al "ilet&l&i la ordin(d$ Nii *n a&l tratei, nii *n a&l "ilet&l&i la ordin(


13/28

a$ Tras( "$ Trǎgǎtor($ enefiiar(

1=5. 3n a&l e&l&i a!ar a !rotagoni'ti#a$ + !ǎr%i(

"$ 0 !ǎr%i($ 4 !ǎr%i(

1=7. Ce&l este *ntotdea&na !lǎti"il#a$ la vedere( "$ la &n n&mǎr de ile de la !reentare($ la &n n&mǎr de ile de la data emiterii(

1=:. 3n a&l e&l&i, ini%iativa !lǎ%ii a!ar%ine#a$ "ǎnii( "$ reditor&l&i($ de"itor&l&i(

1=;. 3n a&l e&l&i, tras&l#a$ este o"ligaori& o "anǎ( "$ !oate fi orie agent eonomi($ este o"ligatori& agent eonomi ne"anar(

1=


14/28

114. Red&erea ratei ofiiale a sont&l&i#a$ este realiatǎ de ǎtre "ana entralǎ( "$ este realiatǎ de ǎtre "ǎnile omeriale($ este realiatǎ 8nd eonomia stagneaǎ(d$ este realiatǎ 8nd eonomia este s&!ra*nǎlitǎ/(

e$ este realiatǎ !entr& a s!ori s&ma reditelor aordate(f$ este realiatǎ !entr& a red&e s&ma reditelor aordate(

115. Ma-orarea ratei ofiiale a sont&l&i#a$ determinǎ atragerea de a!ital&ri stǎine( "$ determinǎ revenirea *n %arǎ a a!ital&rilor !ro!rii($ red&e fl&2&l *nasǎrilor val&tare(d$ a%ioneaǎ a &n fator de s&s%inere a &rs&l&i monedei na%ionale(e$ a%ioneaǎ a &n fator de redresare a "alan%ei de !lǎ%i(f$ agraveaǎ defiit&l "alan%ei de !lǎ%i e2terne(

117. Cone!%iile !rivind element&l f&ndamental *n definirea redit&l&i s&nt#

a$ redit&l a *nredere( "$ redit&l omerial($ redit&l a formǎ a rela%iilor de s)im"(d$ redit&l a formǎ a rela%iilor de redistri"&ire(e$ redit&l o"ligatar(

11:. Trǎsǎt&rile !rini!ale ale redit&l&i s&nt#a$ se!ararea !ro!rietǎ%ii as&!ra a!ital&l&i de *m!r&m&t de folosirea l&i( "$ !artii!area a el !&%in 0 intermediari($ !lata do"8nii !entr& &tiliarea a!ital&l&i de *m!r&m&t(d$ ram"&rsarea reditelor la saden%ǎ(

11;. Se!ararea !ro!rietǎ%ii as&!ra a!ital&l&i de *m!r&m&t de folosirea l&i, a trǎsǎt&rǎ a redit&l&i, !res&!&ne#

a$ a!ital&l de *m!r&m&t este folosit de agent&l eonomi e2edentar( "$ a!ital&l de *m!r&m&t este folosit de el are *l !rime'te & titl& de *m!r&m&t($ "ǎnile a!ar a intermediari s!eifii, se inter!&n *ntre ei are dis!&n de res&rse de finan%at 'i ei

are a& nevoie de ele(

11


15/28

a$ onstit&ie &n stim&lent !entr& *ntre!rinderi *n a anga-a redite s!orite( "$ favorieaǎ ererea de redite(

1++. 3n a&l *n are "ǎnile s&nt li!site de o adevǎratǎ a&tonomie 'i ae!t o reditare im!&sǎ de stat, *n !ers!etiva realǎ a ret&rnǎrii redit&l&i#

a$ eonomia este reglatǎ onform reg&lilor !ie%ei

"$ at8t *ntre!rinderile 8t 'i "ǎnile s&nt s&"ordonate !lan&l&i im!erativ($ delimitarea *ntre finan%area "&getarǎ 'i reditarea "anarǎ se estom!eaǎ(d$ redit&l devine, adesea, !rin neram"&rsarea sa normalǎ, o formǎ de finan%are a !iederilor,

s&"stit&nd&@se s&"ven%iilor stat&l&i(

1+0. Difi&ltatea a!reierii d&ratei!entr& are se legitimeaǎ reditele de&rge din a%i&neaonomitentǎ a#

a$ !arti&laritǎ%ii setor&l&i de ativitate( "$ nivel&l&i efiien%ei *n ativitatea agen%ilor eonomii($ din anga-area de )elt&ieli *n s&esi&nea t&t&ror momentelor ir&it&l&i eonomi, n& n&mai la

de"&t&l sǎ&(

1+4. Cea mai eonomiǎ, mai realǎ 'i mai adevatǎ formǎ de garantare a reditelor este#a$ garantarea finaniarǎ, "aatǎ !e sit&a%ia finaniarǎ de ansam"l& a de"itor&l&i( "$ garantarea !rin ga-area &nor ative fi2e 'i ir&lante$ im!liarea garan%iei &nei ter%e !ersoane(

1+5. ?inan%area diretǎ se araterieaǎ !rin#a$ n& este mediatǎ de "ǎni( "$ re!reintǎ o finan%are deintermediatǎ($ agen%ii e2edentari !&n la dis!oi%ia agen%ilor defiitari fond&rile lor !e !ia%a monetarǎ des)isǎ

'i !e !ia%a de a!ital la o do"8ndǎ e se formeaǎ ad@)o, *n f&n%ie de ererea 'i oferta de dis!oni"ilitǎ%i(d$ !artii!area "ǎnilor a intermediari este o"ligatorie(

1+7. Dintre riteriile de str&t&rare a redit&l&i, amintim#a$ nat&ra eonomiǎ 'i !artii!an%i( "$ destina%ia redit&l&i($ nat&ra garan%iilor e serves a ao!erire(d$ termen&l la are tre"&ie ram"&rsat(

1+:. Credit&l omerial este#a$ &n redit s&" formǎ "ǎneasǎ aordat de "an)eri *ntre!rinderilor( "$ &n redit e onstǎ *n v8narea & !laa *n rate a &nor "&n&ri de ons&m !ersonal de valori mari 'i

folosin%ǎ *ndel&ngatǎ($ redit&l !e are 'i@l aordǎ *ntre!rinǎtorii la v8narea mǎrf&rilor s&" forma am8nǎrii !lǎ%ii(

1+;. Dintre a&ele are d& la *ngrǎdirea redit&l&i omerial, amintim#a$ el este limitat !rin !ro!or%iile a!ital&l&i de reervǎ al !rod&ǎtor&l&i( "$ aelereaǎ ir&it&l a!ital&l&i real($ !ro!or%iile redit&l&i omerial de!ind de reg&laritatea *nasǎrii ontravalorii mǎrf&rilor v8nd&te

!e redit anterior(d$ restri%ionarea l&i !rin *nsǎ'i destina%ia sa(

1+


16/28

a$ om!onenta tradi%ionalǎ( "$ om!onenta omerialǎ($ om!onenta "anarǎ(d$ om!onenta finaniarǎ(

10=. 9rin transfer&l !rin sont la "ǎni a titl&rilor redit&l&i omerial *nsris&rile am"iale$, redit&l

omerial se transform *n#a$ redit "anar( "$ redit i!otear($ redit o"ligatar(

101. Credit&l "anar este#a$ &n redit s&" formǎ "ǎneasǎ aordat de "an)eri *ntre!rinǎtorilor( "$ redit&l !e are 'i@l aordǎ *ntre!rinǎtorii la v8narea mǎrf&rilor s&" forma am8nǎrii !lǎ%ii($ &n redit garantat & !ro!rietatea imo"iliarǎ 'i are are a !rini!al o"ietiv s&s%inerea devoltǎrii

aestei !ro!rietǎ%i(

10+. Credit&l "anar se araterieaǎ !rin#

a$ &n&l din !artii!an%i este agent nefinaniar, !rod&ǎtor, elǎlalt !artii!ant fiind "ana, adiǎ &nagent finaniar( "$ "an)er&l a!are doar *n i!ostaa de de%inǎtor al s&mei *m!r&m&tate($ este m&lt mai fle2i"il, se !oate mi'a ad@li"it&m, *n orie dire%ie(

100. Dintre modalitǎ%ile te)nie de reditare a ativitǎ%ii &rente a agen%ilor nefinaniari, amintim#a$ avans&rile *n ont &rent( "$ linia de redit sim!lǎ($ linia de redit onfirmatǎ(d$ linia de redit revolving(e$ reditele & destina%ie s!eialǎ(f$ reditarea ont&rilor *n mar-ǎ(

104. Avans&rile *n ont &rent se araterieaǎ !rin#a$ s&nt redite !entr& ao!erirea &nor gol&ri de asǎ( "$ se mai n&mes redite de treorerie sa& redite non@afetate($ s&nt garantate *n mod e2!res(d$ s&nt garantate !rin starea de "onitate a de"itor&l&i(e$ a& o o!erativitate sla"ǎ(

105. 6inia de redit sim!lǎ se araterieaǎ !rin#a$ este limita ma2imǎ a redit&l&i e se ae!tǎ a se aorda *ntr@&n adr& general !resta"ilit(

"$ "enefiieaǎ de o onsemnare *ntr@&n do&ment sris, onvenit de "anǎ($ !&ne *n eviden%ǎ &n meanism de reditare & a&to*nǎrare !e mǎs&rǎ e reditele anterioare a&fost ram"&rsate(

107. Credit&l o"ligatar re!reintǎ#a$ redit&l ontratat de stat !rin lansarea titl&rilor de *m!r&m&t( "$ redit&l garantat & !ro!rietatea imo"iliarǎ 'i are are a !rini!al o"ietiv s&s%inerea devoltǎrii

aestei !ro!rietǎ%i($ redit&l s&" formǎ "ǎneasǎ aordat de "an)eri *ntre!rinǎtorilor(


17/28

10:. Ca&ele !rini!ale ale re'terii fǎrǎ !reedent a datoriei !&"lie s&nt#a$ defiitele "&getare( "$ nivel&l ridiat al )elt&ielilor ne!rod&tive($ !ratiarea &nro do"8ni atrative s&!ortate !rin an&itǎ%i ale datoriei !&"lie(

10;. Condi%iile !rimordiale !entr& lansarea &n&i *m!r&m&t o"ligatar de stat s&nt#a$ e2isten%a &nei !&ternie !ie%e finaniare( "$ !osi"ilitatea ram"&rsǎrii din venit&rile realiate !e seama e2!loatǎrii o"ietivelor !&"lie($ e2isten%a instit&%iilor adevate !entr& emisi&nea o"liga%i&nilor(

10


18/28

$ Tragere la sor%i(d$ 6a sf8r'it&l !erioadei(e$ Imediat d&!Q emitere(

147. Ram"&rsarea m!r&m&t&rilor !&"lie o"ligatare se fae din#a$ fond&ri s!eiale de amortisment ale datoriei !&"lie(

"$ fond&l asig&rQrilor soiale de stat($ s&rsele "&getare &rente(d$ e2edentele "&getare(

14:. Emisi&nea de o"liga%i&ni este adesea o formQ !referatQ de mo"iliare a a!ital&rilor soietQ%iloromeriale, deoaree#

a$ N& onferQ s&"sri!torilor dre!t de vot( "$ De%inerea 'i negoierea lor n& modifiQ str&t&ra n onsili&l de administra%ie($ Do"8nile la o"liga%i&ni s&nt mai mi, mai !&%in grevante de8t !lQ%ile de dividende(

14;. 9rin redit&l i!otear se mo"ilieaQ a!ital&ri dis!oni"ile !e#

a$ Termen l&ng( "$ Termen medi&($ Termen s&rt(

14


19/28

e$ Criele eonomie 'i onv&lsiile !olitief$ S!orirea !&terii !rod&tive a ntre!rinderilor !rin redistri"&irea a!italor&lor(

154. 9entr& !revenirea ris&rilor !e linia reditQrii, "Qnile tre"&ie#a$ SQ de%inQ informa%ii !ertinente as&!ra sit&a%iei !atrimoniale 'i finaniare a de"itorilor( "$ SQ ai"Q o "&nQ eval&are a evol&%iei viitoare a lien%ilor(

$ SQ aorde redite !este neesitQ%ile reale ale eonomiei(d$ SQ ontit&ie garan%ii ao!eritoare reale, reerve 'i !roviioane(

155. Titl&rile de redit e !res&!&n dre!t&ri om!le2e !atrimoniale 'i ne!atrimoniale s&nt#a$ A%i&nile( "$ Ce&l($ O"liga%i&nile emise de soietQ%ile omeriale(d$ arant&l(

157. Titl&rile de redit la ordin#a$ Se transmit !rin gir( "$ 9rin esi&ne(

$ 9rin sim!la !redare a titl&l&i(

15:. Cam"ia se n&me'te "ilet la ordin#a$ DaQ o"liga%ia de !latQ este l&atQ de de"itor, at&ni 8nd el emite titl&l de redit( "$ C8nd el are emite am"ia e &n reditor 'i !rin am"ie se adreseaQ &nei ter%e

!ersoanede"itor&l&i, d8nd&@i ordin sQ !lQteasQ$

15;. Tratele emise e n& a& la "aQ o!era%i&ni omeriale, fQrQ ao!erire se n&mes#a$ atante( "$ Trate de om!leen%Q($ Cam"ii de "ron(

15


20/28

170. In dotrina LenesistQ, tara do"8nii este onsideratQ#a$ ?ormQ de redistri"&ire a !l&svalorii( "$ n instr&ment de infl&en%are a vol&m&l&i investi%iilor($ n instr&ment de om"atere a reesi&nii 'i a 'oma-&l&i(d$ Inefiae !e termen medi& 'i l&ng(

174. Tera!ia anti@infla%ie !rin ma-orarea do"8nii are o "&nQ efiien%Q & a!liare la #a$ 9o!&la%ie( "$ ntre!rinderile !rivate($ ntre!rinderile de stat(

175. Sont&l este o o!era%i&ne aitvQ de reditare, de transformare#a$ A redit&l&i omerial n redit "anar( "$ A redit&l&i "anar n redit omerial($ A redit&l&i "anar n redit de ons&m(

177. Qnile omeriale ae!tQ la sont titl&rile de redit#

a$ Semnate de de"itori are !reintQ nredere !rin sit&a%ia lor finaniarQ( "$ Semnate de de"itori are !reintQ nredere !rin !ro"itatea de are a& dat dovadQ n a onora

o"liga%iile as&mate($ 9revQ&te & el m&lt do&Q semnQt&ri 'i & saden%e a!ro!iate(

17:. Diferen%a dintre s&ma nasatQ de la "ana entralQ !rin resont 'i s&ma !lQtitQ ntre!rinQtor&l&i n ard&l o!era%i&nii de sontare#

a$ >a servi la ao!erirea )elt&ielilor "Qnii omeriale( "$ Constit&ie o formQ de !rofit($ Este ns&'itQ de ntre!rinQtor(

17;. Ta2a sont&l&i !rivat re!reintQ#

a$ Do"8nda !t !erioada &!rinsQ ntre moment&l sontQrii 'i saden%Q( "$ Do"8nda !t !erioada &!rinsQ ntre moment&l emiterii 'i saden%Q($ Do"8nda !t !erioada &!rinsQ ntre moment&l emiterii 'i sontare(

17T9$ J 07= 1+$1==( "$ S >T$1== J07= 9($ S >T9$1== J 07= 1+$(d$ S n&mere de do"8niJ divior&l fi2(

1:=. N&merele de do"8ni se al&leaQ d&!Q form&la#a$ >T$J 9(

"$ >T($ 07=1==$J9(

1:1. Divior&l fi2 se al&leaQ d&!Q form&la#a$ 07=1==$J 9( "$ >T($ 07=1==9(

1:+. Avanta-ele o!era%iilor de fatoring s&nt#


21/28

a$ ?&rnior&l n& se mai o&!Q el ns&'i de sontarea titl&rilor de redit !rimite de la lien%i( "$ ?&rnior&l !rime'te !rime'te s&ma & antii!a%ie de la asa de fatoring($ ?&rnior&l este !rote-at fa%Q de ris&l !rivind insolva"ilitatea lien%ilor(d$ Servii&l v8nQri %ine n ont &n sing&r ont asa de fatoring/

1:0. 9lata & antii!a%ie a titl&rilor de rean%Q, asele de fatoring !ere!#

a$ n dividend( "$ O do"8ndQ($ n omision(

1:4. Totalitatea "on&rilor de tea&r emise re!reintQ#a$ Datoria flotantQ( "$ Datoria onsolidatQ($ Datoria neram"&rsatQ la saden%Q(

1:5. Tra!ei'tii grei 'i argentarii romani se !&!a& a$ nlesnea& s)im"&l de monede( "$ 9rimea& de!&neri de valori s!re !Qstrare(

$ Aorda& redite(d$ Emitea& "annote(

1:7. Intermadiarii finaniari & f&n%ie !rini!alQ de reare de monedQ s&nt#a$ Organisme finaniare din adr&l sistem&l&i "anar( "$ Organisme finaniare s!eialiate($ SoietQ%ile de asig&rQri(

1::. Dintre deavanta-ele finan%Qrii indirete, !rin intermediari finaniari, amintim#a$ S&m!irea res&rselor( "$ Ameliorarea alitativQ a res&rselor de finan%are($ M&lti!liQ intermediarii(

d$ 9oate ntQria finan%area(e$ S!ore'te ...... res&rselor de finan%are(

1:;. Intr@o eonomie de !ia%Q, "Qnile de emisi&ne nde!lines &rmQtoarele f&n%ii#a$ Emisi&nea de monedQ ......ir&la%iei( "$ Creditarea "Qnilor omeriale 'i a altor "Qni($ Cotarea la "&rsQ a ntre!rinderilor(d$ Infl&en%area &rs&l&i de s)im" al monedei na%ionale(e$ RealieaQ e2e&%ia de asQ a "&get&l&i de stat(

1:


22/28

$ n s!eial, as&!ra onstit&irii fond&l&i de !rotool al ntre!rinderii(

1;1. O !olitiQ monetarQ rig&roasQ ar nsemna noi rate ridiate de do"8ni interne are ar avea aefet#

a$ S!orirea !overii datoriei !&"lie !rin re'terea )elt&ielilor !t do"8ni( "$ SQderea !overii datoriei !&"lie !rin re'terea )elt&ielilor !t do"8ni(

$ >enit&rile din do"8ni ar re'te, eea e ar stim&la ons&m&l 'i infla%ia(d$ >enit&rile din do"8ni ar sQdea, eea e ar stim&la ons&m&l 'i infla%ia(e$ Rigoarea monetarQ ar !&tea avea efete !erverse as&!ra eonomiei(

1;+. ana de emisi&ne, a entr& val&tar al %Qrii, do"8nde'te atri"&%ii !e linia a!liQrii !olitiiistat&l&i#

a$ S&" forma &nor restri%ii val&tare( "$ S&" forma a!liQrii &nor stim&lente la e2!ort(

1;0. Restri%iile val&tare, a!liate de "ana de emisi&ne a entr& val&tar al %Qrii, !ot fi#a$ Control&l im!ort&rilor( "$ 9rimele la e2!ort(

$ Control&l !lQ%ilor n devie(d$ 9rel&area &nor !lQ%i din nasQrile val&taredin s&"ven%ionarea e2!rt&l&i(

1;4. ana de emisi&ne infl&en%eaQ ererea 'i oferta de val&tQ n f&n%ie de on-&nt&ra 'i e2igen%ele !olitie val&tare, !rin#

a$ Interven%ii direte !e !ia%Q( "$ A%i&ni indirete(

1;5. Ca!ital&l !ro!ri& onstit&it la dis!oi%ia "Qnii de emisi&ne are a !rini!alQ trQsQt&rQ#a$ nregistreaQ o dimensi&ne mai red&sQ de8t la "Qnile omeriale( "$ nregistreaQ o dimensi&ne mai ridiatQ de8t la "Qnile omeriale(

1;7. In a&l reditelor !e ga- de efete omeriale#a$ Titl&rile de redit rQm8n n !ro!rietatea "Qnilor omeriale( "$ Titl&rile de redit n& rQm8n n !ro!rietatea "Qnilor omeriale($ Titl&rile de redit serves "Qnilor de emisi&ne do"8nda....... ram"&rsQrii m!r&m&t&rilor(d$ Ca s&mQ, aest redit se &antifiQ a!li8nd&@se, &n !roent as&!ra vol&m&l&i !ortofoli&l&i de

am"ii(e$ Ca s&mQ, mQrimea aest&i redit este ntotdea&na egalQ & valoarea !ortofoli&l&i de am"ii(

1;:. 9rin intermedi&l o!eta%i&nilor de v8nare@&m!Qrare de a&r 'i devie, "ana de emisi&ne#a$ 'i onsolideaQ reerva val&tarQ( "$ Infl&en%eaQ &rs&l monedei na%ionale fa%Q de val&tele de referin%Q($ nde!line'te o"ietivele !olitiii monetar val&tare !ratiate n %ara res!etivQ(

1;;. 9rin a!italiare, de reg&lQ, res&rsele !ro!rii onstit&ite s&" forma fond&l&i de reervQ al "Qniloromeriale ating o mQrime egalQ

a$ Cea aa!ital&l&i soial( "$ D&"l&l elei a a!ital&l&i soial($ Cae a !roviioanelor(

1;


23/28

"$ De ris($ De reervQ(d$ 6a vedere(

1


24/28

"$ Mentinerea si resterea !rofit&l&i e2istent$ S&!rareditarea

1a tre"&i sa a!elee la rereditare,adresand&@se "anilor de emisi&ne "$ Anga-eaa redite !e !iata inter"anara$ A!eleaa la s&!rareditare

+==. Ativitatea !rini!ala a &nei "ani onsta ina$ Realiarea o!erati&nilor de deontare

"$ Efet&area o!eratiilor !e !iata finaniara$ omert&l/ & "anid$ vanarea titl&rilor de valori mo"iliare

+=1. ?ig&rativ ,"ana estea$ )eia de "olta/ a ativitatii eonomie "$ sangele eonomiei/$ tem!l&l/ "anilor d$ !iatra de )otar/ in delimitarea relatiilor de s)im"

+=+. 9entr& el are doreste sa ontratee &n im!r&m&t,"ana este

a$ A&toritatea a"sol&ta "$ n !artener de afaeri$ n medi& favora"il oriarei afaerid$ E2!onent&l !&terii !&"lie are te !oate a-&ta & redite in orie sit&atie

+=0. S&stinerea de atre &nii a&tori a fa!t&l&i a "anile o!erati&nile "anare$ a& a!ar&t ina & mii deani inainte de Uristos are in vedere fa!t&l a

a$ anile asig&ra& !&nerea in ir&latie a "annotelor "$ anile aorda& redit omerial$ anile asig&ra& !astrarea &nor o"iete de valoared$ anile asig&ra& "aterea monedelor

+=4. 9e linie monetara, des!re a!aritia "anii se !oate vor"i o data &a$ 9&nerea in ir&latie a "anilor & valoare intrinsea "$ Crearea monedei fid&niare$ 9res)im"area monedelor de atre arafid$ Aordarea reditelor de atre amatari

+=5. Care dintre "anile mentionate in variantele de ras!&ns a& a!ar&t in se. II@>Ia$ ana de arelona "$ ana de >enetia


25/28

$ ana de Uam"&rgd$ ana de StoLolme$ ana de Milanof$ ana de Amsterdam

+=7. Adevarata !iatra de )otar/ !entr& a!aritia "anilor moderne este marata de infiintarea

a$ anii de Amsterdam "$ anii de Uam"&rg$ anii Anglieid$ anii de StoLolme$ Sistem&l ?ederal de Reerve

+=:. In onditiile at&ale ,!entr& st&dierea str&t&rii ativitatii "anilor este neesar ,& deose"ire,sa seai"a in vedere trei !roese de !rof&nda semnifiatie.Marati@le in variantele de ras!&ns

a$ 9oitia "anilor a intermediari finaniari & arater s!eifi "$ Transferarea ativitatii !ietelor finaniare s!re ativitatea "anara$ Aent&area !roes&l&i de on&renta in eonomiile oidentale !e fond&l integrarii eonomie si

monetare

d$ Restr&t&rarea de ansam"l& a ativitatii "anare in tarile are inregistreaa tranitia de laeonomia entraliata la ea de !iata

e$ Ras!&ns&rile a$,"$,si d$

+=;. A!ort&l "anilor si a altor intermediari finaniari in infiintarea agentilor eonomii ,in !ofidatendintei de deintermediere ,se mentine dest&l de ridiat ,re!reentand

a$ 5=F@7=F din total "$ 7=F@:=F din total$ :=F@;=F din totald$ ;=F@


26/28


27/28

$ Credite g&vernamentaled$ Credit de lom"ard

++1. De!&nerile in ont&ri la dis!oitia "anii de emisi&ne !rovina$ De la elelalte "ani din adr&l sistem&l&i "anar "$ De la !o!&latie

$ De la stat ,a reerve finaniared$ neori de la marile intre!rinderi

+++. anile omeriale ,in ae!ti&ne moderna, a& a!ar&ta$ Conomitent & a!aritia si devoltare vietii soiale "$ In a do&a -&matate a Ev&l&i Medi&$ Din neesitatea de a se realia s)im"&l de monede de atre arafid$ Ca e2!resie a devoltarii omert&l&i si a&m&larii de a!ital&ri "anesti

++0. In !roes&l de a!aritie a "anilor omeriale,&n rol a!arte l@a& av&ta$ Varafii "$ C&rtierii

$ roLeriid$ Camatariie$ Dealerii

1 a,b 51 a,b 101 b 151 a 201 c

2 b,c 52 c 102 b 152 abd 202 a

3 a,b 53 103 a,b,c,d 153 bde 203 c

4 a,d 54 e 104 b 154 abd 204 b

5 a 55 a 105 b 155 ac 205 abe

6 a,b,c 56 106 a 156 a 206 c

7 a,b 57 b 107 c 157 a 207 acd

8 a,b 58 a 108 a 158 b 208 b

9 b 59 b,c 109 b,c 159 ab 209 b10 a,b,c,d 60 a,b 110 a 160 a 210 c

11 a,c 61 a,b 111 d 161 abcde 211 d

12 a,b,c 62 a,b 112 b,c 162 ab 212 bc

13 a,c 63 b 113 c 163 bc 213 a

14 a,c 64 a,b 114 a,c,e 164 ab 214 bc

15 a 65 d 115 a,b 165 a 215 d

16 a,b 66 a,b 116 a,c,d 166 abc 216 abc

17 a,b,c 67 a 117 a,c,d 167 ab 217 bd

18 a,b,c 68 b,c 118 b,c 168 a 218 ad

19 a,b,c,d 69 b,c 119 a,c 169 ad 219 bc

20 b,c 70 c,d 120 a 170 b 220 abd

21 a,c 71 b,c 121 a,b 171 a 221 acd22 a,b,c 72 a,c,d 122 b,c,d 172 abcd 222 d

23 a,d 73 b,c 123 a,b,c 173 b 223 ad

24 a,c 74 b,d 124 a 174 a

25 c 75 a,c 125 a,b,c 175 abc

26 a 76 b 126 ab,c,d 176 a

27 b 77 d 127 c 177 acd

28 a,b,c,d,e 78 a,b,c,d 128 a,c,d 178 abde


28/28

29 a 79 a,b,c 129 a,b,d 179 acd

30 a,b,c 80 a,b 130 b 180 ab

31 a,b 81 c 131 a 181 ace

32 b,c 82 c 132 ab,c 182 ab

33 a,b,d 83 c 133 a,b,c,d,e 183 acd

34 a,c,d 84 a,e 134 ab,d 184 ab

35 a,b 85 a 135 a 185 a36 a,c 86 b,c 136 a 186 acd

37 a,c 87 c 137 a,b,c 187 abc

38 a,c 88 a,b,c 138 a,b 188 a

39 a,c 89 b,e 139 ab,c 189 ab

40 a 90 a,d 140 ab 190 a

41 a,c 91 e 141 abc 191 a

42 b,c 92 c 142 abcef 192 abc

43 a 93 a,b,c 143 b 193 a

44 a,b 94 a,e 144 ab 194 a

45 a,b 95 b 145 abcd 195 ab

46 b 96 b 146 acd 196 ac

47 b 97 a,b,c,d 147 abc 197 ab48 a,b,c 98 a,b 148 a 198 acd

49 a,b 99 b,d 149 a 199 ab

50 a,c 100 c 150 abcd 200 c

griile moneda si credit 223

Documents