-ffi

Mihail UDROIU

FISE DE DREPT PENAL,

Partea generale

Editia a V-a,

Universul JuridrcBucureqti

-201 8-

Cuprins

Frga nr. L. Principii generale.... .............11

FrSa or. 2. Aplicarea legii penale in timp...... .......... 15

Fiqa nr. 3. Aplicarea legii penale in spafiu .............48

Fr+a nr. 4. Trisdturile esenfiale ale infracfiunii......... ................56

Figa nr. 5. Continutul generic al infrac!iunii................ .............60

FiEa nr. 5. Cauzele justificative ................ ................78

Fiqa nr. 7. Cauzele de neimputabilitate ..................93

Fiqa nr. 8. Formele gi fazele infracfiunii comise cu intenfie .....................116

Figa nr. 9. Unitatea naturall de infracfiune................ ............131

Fiqa nr. L0. Unitatea legal[ de infracfiune................. ..............1.41.

Figa nr. L1. Concursul de infracfiuni .....................154

FiEa nr. 12. Recidiva postcondamnatorie .-......-...-170

Figa nr. L3. Recidiva postexecutorie........... -.--..--.-- 183

Figa nr. 14. Pluralitatea intermediar5.......... ..-...-.-- 195

Fiqa nr. 15. Pluralitatea de fdptuitori .............-.-..-.208

Fiqa nr.15. Pedepsele principale............. --------------221.

Fiqa nr.17. Pedepsele comp1ementare........ ..........233

Fiqa nr. 18. Pedepsele accesorii.................. ............243

Figa nr. L9. Calculul duratei pedepsei ..................246

Figa nr. 20. L:rdividualiznls4 judiciard a pedepselor. Reguli generale .*251

Figa nr. 21.. Circumstanlele atenuante.. .................257

@7#

Cuprins

Fiqa nr.22. Circumstanfele agravante.. .................265

Figa nr. 23. Renunlarea la aplicarea pedepsei... ...272

Figa nr. 24. Am6narea aplicdrii pedepsei .............27g

Fiqa nr.25. Suspendarea sub supraveghere a executdrii pedepsei... ......2gs

Fiqa nr. 26. Liberarea conditionati............. ...........315

Fiqa nr. 27. Mdsurile de siguranld neprivative de patrimoniu ................32g

Figa nr. 28. Mdsurile de sigurantd privative de patrimoniu............. .......335

Figa nr. 29. Rdspunderea penali a minorilor. Misurile educative neprivative de libertate .....g4g

FiEa nr. 30. Rdspunderea penali a minorilor. Misurile educative privative de libertate .........368

Fiqa nr. 31. Regimul sanctionator al plura[tefli de infrac]iuni comise de minori......................384

Figa nr. 32. Cauze care inlituri rispunderea penald .............390

Fiqa nr. 33. Cauze care inliturd executarea pedepselor .............. .............405

Figa nr. 34.Cauze care inldturd consecinfele condamndrii............. .........420

FiEa nr.35. Tabele de analizi comparative (TAC) .................430

Fiqa nr. 36. TAD-uri recapitulative................. .......455

Bibliografie generalE ......-.45g

8

FI$A nr. LPRINCIPII GENERALE

PARTEA TEoRTTIcA' '1,1' :,

1. Legalitatea incriminiriiNullum crimen sine lege (praeoia')

a) Legea penald prevede faptele careconstituie inf racfiuni.

b) Nicio persoani nu poate fi sanqtionatipenal pentru o faptd care nu era prevdzutide legea penali la data cAnd a fost sdvArgiti.

2. calitatea legji"(CIEDO, hotirArea dlr. 22 noiembrie1995,incarza S.W. c. Maii Bitanii,

parag.34-36)

L.baza legali din dreptul intern

Principii generale

'l,.baza legali din dreptul intern

prtn lege penald se inlelege o normd de drept substanfial sau material cu uncontinut normativ propriu-zis, adici o normd care stabilegte conduite, fapte,acfiuni ale subiectilor intr-un raport juridic, ir. ti*p ce prin expresia referitoareIa drepful procesual ori procedural se exprimd categoria normelor juridice carecuprind ir confinutul lor proceduri, modalitdfi sau mijloace prin care se aplicdnormele dreptului substanlial fDecizia Cur[ii Constitutionale nr. 78 din ll februarie201"4 (M. Of. nr. 273 din 14 aprilie ZO1-4)l;

b. in{racfiunea trebuie sd fie clar definiti intr-o lege organicd sau intr-o ordonanldde urgenld a Guvernului emisd in domeniul legilor organice;

c. legea penald nu trebuie interpretatd in mod extensiv, in detrimenful acuzafului;

d. este interzisd interpretarea legii prin analogie in malampartem;

in vederea garantirii principiului legalitdfli incriminirii, legea procesual penalia prevdzut drept condilie pentru inceperea urmdririi penale, efectuarea incontinuare a urmhririi penale, pentru punerea in migcare sau exercitareaacfiunii penale necesitatea cafapta comisd sd fie prevdzutd de legea penali;

respectarea dreptului la libertate gi siguranld ori a libertnfii de miqcare impuneexistenla probelor cu privire la comiterea unei fapte prevdzute de legea penalS,atunci c6nd se anahzeazd,necesitatea impunerii unei mdsuri preventive.

PARTEA TEORETICA:\LT...*ry I i:EdM

Figa nr. 1

2. calitatea legii(CIEDO, hotdrArea dn 22 noiembrie 1995,

incauza S.W. c. Marii Britanii,parag. 34-36)

legea trebuie si fie accesibild in mod adecvat, respectiv cetdleanul trebuie sf, fiecapabil sd inleleagd cd este corespunz[toare in circumstanlele reglementirilorlegale aplicabile unui anumlt caz; se realizeazd prin publicarea legii sau a

ordonanlei de urgenld a Guvernuluiin Monitorul OficiaL

b. legea trebuie sd fie preaizibild, adici sd fie redactati cu suficientd precizie, rn

aqa fel incAt si permiti oricdrei persoane - care, la nevoie, poate apela laconsultanld de specialitate - sd iqi corecteze conduita.

2. Legalitatea sancliunilor de drept penalNulla poefla sine lege (praet:ial

Illr\rflfil

Poena: pedepse, misuri de siguranld, mdsuri educative

a. Legea penali prevede pe-depsele aplicabile gi mdsurileeducative ce se pot lua fald depersoanele care au sdvArqitinfragLiuni, precum gi mdsu-rile de siguran(i ce se pot luafata de persoanele care aucomis fapte previzute deiegea penali.

b. Nu se poate aplica o

pedeapsd ori nu se poatelua o misurd educativdsau o misuri de sigu-ran{i dacd aceasta nu era

prevdzuti de legea penaldla data cAnd fapta a fostsivirgiti.

c. Nicio pedeapsi nu poate fistabiliti gi aplicati in afara

limitelor generale ale acesteia;

daci pedeapsa nelegald a foststabilit[ printr-o hotdrAre

nedefinitivi, inculpatul poateformula apel; atunci c6nd

pedeapsa nelegald a foststabilitd printr-o hotdrAredefinitivd, se poate formularecurs in casafie.

PARTEA TEORETICA

.t tl,3!Mj:@

Principii genera le

Dec' nr' 40512015- Potrivit jurisprudenfei Cur,tii Europene a Drepturilor omului, art. 7paragraful 1 din Convenfia pentru apdrarea drepturilor omului gi a libertdfilor fundamentale,care consacrd principiul legalitifii incriminirii qi pedepsei (nullum crimen, nulla poena sine legej,pe l6ngi interzicere4 in mod special, a extinderil continutului infracfiunilor existente asupraunor fapte care, anterior, nu .o.,rtit iu.r^infra;fiuni, preaede Ei principiul potriait cdruia legea penaldnu trebuie interpretatd gi aplicatd extensia tn defaaoarea acuzatului, de exernplu, prin analogie.Rezultiastfel ci legea trebuie sd defineascd in mod clar infractiunile gi pedepsele aplicabile, aceasticerinli fiind indeplinitd atunci c6nd un justifiabil u." poriiilitatea de a cunoagte, din insugi textulnormei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretdrii acesteia de cdtre instan{e gi in urmaobfinerii unei asisten,te judiciare adecvate, care sunt actele qi omisiunile ce pot Nryajardspun-derea sa penali gi care este pedeapsa pe care o risci in virtutea acestora. (...) Curtea Europeand aDrepturilor omului a constatat cd semnificafia nofiunii de preztizibilitate depinde intr-o maremisurd de confinutul textului despre care este vorba gi de domeniul pe care ii acopere, precumqi de numarul qi de calitatea destinatarilor sdi. Principiul previzibilitdfii legii nu se opune ideii caPersoana in cauzd sd fie determinati sd recurge ia indrumdri clarificitoare pentru a puteaevalua' intr-o misurd rezonabild in circumstantele cauzet consecintele ce ar putea rezultadintr-oanumitd fapti' Este, in special, cazul profesioniptilor, care sunt obligali sd dea dovadi de o mareprudenld in exercitarea profesiei lor. motiv pentru care se agteaptr din partea lor si acorde oatenlie specialS evaluirii riscurilor pe care aceasta le prezintd. 1...y avana ir vedere principiulaplicabilitalii generale a legilor, Curtea de Ia Strasbor.g a refinut cd formularea acestora nupoate prezenta o precizie absolutd. una dintre tehnicile standard de reglementare constd inrecurgerea mai degrabd la categorii generale decAt la liste exhaustive. aluel numeroase legifolosesc, prin forfa lucrurilor, formule mai mult sau mai pu,m vagi, a cdror interpretare giaplicare depind de practicd. oricAt de clar ar fi redactatd o normd juridicd, in orice sistem dedrept, existd un element inevitabil de interpretare judiciard, inclusiv trtr-o normd de drept penal.Nevoia de elucidare a punctelor neclare qi de adaptare la circumstanlele schimbdtoare va existaintotdeauna' Degi certifudinea it redactarea unei legi este un lucru dorit, aceasta ar puteaantrena o rigiditate excesivS, or, legea trebuie sd fie capabild sd se adapteze schimbdrilor desituafie' Rolul decizional conferit instanfelor urmireqte to'cmai inliturarea dubiilor ce persistd cuocazia interpretdrii normelor, dezvoltarea progresivi a drepfului penal prin intermediul juris-

prudenfei ca izvor de drept fiind o componenti necesard gi bine inrdddcinatd in tradilia legald astatelor membre' Prin urma._": ffi- 7 paragrafuT l din Convenfie nu poate fi interpretat cainterzicand clarificarea graduald u ..grlilo, rispunderii penale pe calea interpretirii judiciare dela un caz la altuI, cu condifia ca rezulltul si fie coerent cu substanla infracEiunn gi sr fie ir:r modrezonabil previzibil' (".) Curtea refine ci cele statuate de Curtea Europeand a Drepturiloromului in legdturi cu qrincipiul claritifii gi prer"izibilitrfii legii au fost ingLbate de instanta decontencios constitufional tn propria jurisprudenfi (parag. 4 546).

PARTEA TEOR.ETICA

l4?

-