Fuga e rușinoasă dar sănătoasă. La asta s-a gândit un locuitor al raionului Dondușeni, care a fost adus în cătușe la judecătoria din Șoldănești pentru comiterea unei infracțiuni în teritoriu. Acum, pe lângă cei 2 ani de detenție pentru violarea domiciliului, învinuitul riscă alți până la 3 ani pentru evadare.

Nu e prima dată când bărbatul de 20 de ani nimerește în vizorul forțelor de ordine. De această dată, individul și-a încercat norocul în orașul Șoldănești. Acesta a pătruns într-o gospodărie din orașul Șoldănești. Acolo el a dat de stăpâna casei, care s-a speriat când a văzut străinul în casă. Femeia a reusit să scape de bărbat și imediat a anunțat poliția.

La scurt timp, făptașul a fost prins și încătușat. În ziua desfășurării ședinței de judecată, învinuitul a reușit să fugă chiar din curtea judecătoriei. Dânsul era însoțit de escortă. Polițiștii au declarat instanței că înculpatul a evadat chiar de sub ochii lor. Arestantul a deteriorat gardul unei gospodării din vecinătatea judecătoriei. Peste puțin timp, fugarul a fost găsit ascunzându-se după un dulap in curtea unei case din apropiere.

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Procurorul a cerut instanței încă trei ani de detenție pentru evadare din locul de deținere. Prin cumul de sentințe, acuzatorul a solicitat o pedeapsă cu detențiune pe un termen de 9 ani și 10 luni în penitenciar de tip semiînchis.

Anterior, bărbatul a fost condamnat de către judecătoria din Dondușeni la 7 ani de închisoare pentru tâlhărie.

Caravana de Crăciun a Consiliului Raional Șoldănești a ajuns și în satul Salcia. Aici funcționarii publici au vizitat un tânăr țintuit la pat, care și-a pierdut mobilitatea corpului la vârsta de 19 ani într-un accident rutier. Băiatul a primit daruri de la angajații Biroului de evidență și documnetare a populației.

Mai bine de un deceniu un tânăr din satul Salcia, raionul Șoldănești este țintuit la pat. Copilaria lui a luat sfârșit când a nimerit într-un accident rutier oribil.

Maria Pascari, mamă::::::::::::povestește despre producerea accidentui:::::::::::::::.

Când semenii lui se pregăteau să-și croiască drum în viață, băiatul se chinuia luni în șir prin spitale. Din cauza diverselor traumatisme

primite, Igor se afla la granița între viață și moarte. Între timp unii dintre colegii lui își întemeiau familii, alții construiau case. Igor nici nu putea visa la așa ceva, el învăța zi de zi să trăiască cu disabilitatea sa.

Maria Pascari, mamă::::::::::::Chiar și după ani de tratament, medicii nu au putut face minuni.

Igor, care are acum aproape 30 de ani, nu-și poate mișca corpul. El este dependent de scaunul cu rotile și de părinții lui care-i sunt mereu aproape. Bărbatul nici nu poate vorbi, unica

Acum când boala și lipsurile i-au înconjurat, prietenii au uitat de familia Pânzari. Doar asistenta socială le mai calcă pragul și îi ajută în măsura posibilităților.

Olga , asistentă socială, satul Salcia::::::::::::::::::Pentru a-i face viața mai ușoară, lucrătorii biroului de evidență și

documentare a populației din orașul Șoldănești au adunat bani pentru Igor. Aceștia au fost impresionați de soarta tânărului și i-au procurat haine, plapume și alte obiecte necesare.

Vasile Badan, șeful Biroului de evidență și documentare a populației Șoldănești::::::::::::::::::

În ziua când Igor a primit daruri, Caravana de Crăciun a împărțit daruri tuturor celor 25 de copii din raion imobilizați la pat. În această activitate au fost antrenați toți angajații instituțiilor bugetare din orașul Șoldănești. Până a pleca în raion, aceștia au fost colindați de artiștii amatori din satul Răspopeni.

În aceiași zi au mai primit daruri și alți 25 de copii din oraș au adunat haine, dulciuri și jucării și le-au dăruit copiilor țintuiți la pat din raion.

Copiii: în Europa bogăție, în Moldova – sărăcie

Şase fete şi cinci băieţi. Asta e bogăţia unei familii din satul Poiana, raionul Şoldăneşti. Soţii sunt mândri de copiii lor. Totodată, ei recunosc că le vine greu să asigure familia cu minimul necesar. În

plus, toţi cei 13 membri ai familiei se înghesuiesc într-o casă mică cu două odăi.

Când şi-au întemeiat familia, Eleonora şi Nicolai Chibercea visau să aibă trei copii. Ei spun că au acceptat în viaţa lor cu bucurie fiecare urmaş. După căsătorie, în această familie s-a născut Vadim, fiul cel mai mare. A urmat o pauză de patru ani, apoi a părut pe lume Veronica. După naşterea acesteia, Eleonora era gravidă, practic, odată la doi ani.

Eleonora Chibercea: Eu la părinți am fost o singură frată și aveam doi frați, care au plecat în Rusia. Am rămas aici singură și m-am hotărât să am două fete și doi băieți. Dumnezeu mi-a dat 11 copii și e o mare bucurie în familia noastră. Suntem mulțumiți de ei. Avem șase fete și cinci băieți. Ne-am gândit că vom avea un ajutor în viitor.

Timpul a trecut repede şi la cei 38 de ani, Eleonora a dat viaţă la 11 copii. E mai dificil că soţii nu au reuşit şă îmbunătăţească şi condiţiile de trai. Ei continuă să trăiască în casa cea mică pe care au primit-o în dar pe linia capului familiei.

Eleonora Chibercea: Ne descurcăm foarte greu. Asistența socială ne ajută și copii. Unii taie lemne, alții hrănesc animalele. Fetele mă ajută pe la bucătărie. Toți copii sunt antrenați în lucru. Casa e mică. Avem două camere doar. Recent am făcut o sobă și s-a primit ca a treia cameră. Acolo e bucătăria și trăim acolo. Ne-a fost foarte greu. Mulți ani am strâns bani și am pornit o căsuță. Nu avem cu ce acoperi casa, nu ne mai ajung banii.

Familia Chibercea speră că visul de a avea o casă mai mare se va îndeplini curând. Primul pas a fost deja făcut.

Eleonora Chibercea: Noi suntem deprinși să muncim din greu cu sudoarea noastră. Vă spun așa cum este. Când au venit înainte de alegeri candidații la funcția de primar ne întreba cine ne finanțează de am pornit casa. Le-am spus ca suntem finanțați de sudoarea muncii noastre. De când a venit la conducere alt primar ne-a sfătuit să scrim o cerere mai sus să ne-au dat un ajutor de 10 mii de lei de care am turnat podul. Nu ne-a ajuns, încă am mai pus bani dar oricum nu am putut finisa construcția casei. Am strâns nuci toamna. Ne-am învârtit pe loc.

Copii au şi ei fiecare visurile lor. Cei mai mari îşi doresc să îmbrăţişeze o meserie şi să muncească, iar cei mici îl aşteaptă pe Moş Crăciun.

Eleonora Chibercea: Avem 20 de ani de când trăim în Poiana și nimeni nu a adus o bomboană la copii de sărbători. Nici la o sărbătoare nimeni nu ne vede și nici nu ne aude.

Pentru a se întreţine, timp de un an, familia Chibercea are nevoie

de o tonă de cartofi şi două tone de grâu. Copiii nu se alintă la mâncare. Ei acceptă orice le găteşte mama.

Eleonora Chibercea: Toată mâncare pe care le-o pregătesc le place, ei nu sunt alintați.

Unica sursă de existenţă a familiei Chibercea este o vacă, un porc, câţiva iepuraşi, nişte păsări şi un ajutor social în sumă de 3 800 lei.

Eleonora Chibercea: Până acum primeam 2800 lei. Cu o lună în urmă ne-au adăugat și avem un ajutor social de 3800 lei. Înainte primeam foarte puțin pentru că avem cotă care e la lider. De acolo primim câteva kg de grâu care nu ne ajunge. Nouă pe an ne trebuie 2 tone de grâu. Anul acesta ne este foarte greu. În fiecare an fac conserve foarte multe. Dar anul acesta am făcut mai puține, cât am avut.

Aşa cum nu sunt abgajaţi în câmpul muncii, se întâmplă că părinţii nu au bani nici pentru a achita plata pentru frecventarea de către trei copii ai lor a grădiniţei. Tocmai din acest motiv, preşcolarii din familia Chibercea stau acasă.

Galina Nastas: Cunosc foarte bine această familie. Este o familie bună. Mama este responabilă, grijulie. Copii sunt cuminți și ascultători.

Tatiana Iacobina: Părinții sunt responsabili. Își dau stăruința dar n-au niciun sprijin din sat. Nici măcar serviciu unde să lucreze. Atâta cât mai primesc ajutor de la Asistența socială, din câte am auzit. Eu i-am spus mamei să aducă regulat copii la grădiniță dar ea ne-a spus că nu are de unde să de-a câte 300 lei lunar pentru a achita grădinița.

În pofida tuturor problemelor financiare, micuţii speră că sărbătorile de iarnă din acest an vor fi mai frumoase, decât în anii precedenţi.

Nicolae Chibercea: Cu ajutorul lui Dumnezeu ieșim din situație. Chiar dacă se va întâmpla mai târziu oricum ne descurcăm. Ne gândeam cu șoția că nici nu ne-am dat seama când am ajuns să âl avem pe al 11 copil.

Vadim Chibercea: 5 frați și 5 surori am. Împreună e tare bine. Când ai o soră, un frate – ai un sprijin. Are cine îți da un sfat.

În raionul Şoldăneşti mai este încă o familie, în care au crescut 11 copii. Aceasta locuişte în satul Salcia. Altă familie, cu opt copii trăieşte în satul Găuzeni.

Potrivit site-ului www.romania-italia.net, în Italia, ajutorul social pentru familiile numeroase este de 135,43 euro pe lună, timp de 13 luni. Pot beneficia de această sumă familiile care au cel puţin trei fiii minori. În Uniunea Europeană, prestaţiile familiale reprezintă, în medie, aproximativ jumătate din prestaţiile totale în bani, distribuite familiilor cu copii. Ele includ ajutorul pe venit pe durata concediului pentru îngrijirea copilului și alocaţiile cu caracter familial, prin care se vizează compensarea parţială a costului creșterii copilului

Călare pe porc, Moș Crăciun a venit la Poiana

Călare pe porc, Moş Crăciun a ajuns şi în satul Poiana, raionul Şoldăneşti. Cei 11 copii ai familiei Chibercea au primit cadouri şi produse alimente de la mai multe persoane din raion. Cea mai mare

bucurie pentru familie a fost un porc de peste 200 de kg. Acesta a fost donat de o femeie din raionul Hânceşti.Oamenii nu au fost indiferenţi faţă de problemele cu care se confruntă cei 13 membri ai familiei Chibercea din satul Poiana. În mai puţin de o săptămână de la difuzarea reportajului „Copiii: în Europa bogăţie, în Moldova – sărăcie”, pe internet, materialul video a adunat aproape 20 mii de vizualizări. Internauţii şi-au exprimat respectul pentru această familie şi solicitau mai multe informaţii pentru a-i putea ajuta pe cei din Poiana. Reportajul a fost urmărit şi de Mariana Morari, originară din raionul Hânceşti, dar care munceşte în Italia. Femeia a contactat jurnaliştii şi le-a spus că dăruieşte familiei nevoiaşe un porc. Pentru a realiza acest scop, dânsa a solicitat jurnaliştilor să o ajute cu transport.Elena Casian: A fost așa o poveste că după ce a terminat ziua de muncă, ne-a sunat pe skype și ne-a spus că a văzut pe Impuls Tv reportajul despre familia din Poiana. Atunci a venit cu ideea de a ajuta această familie. Fiindca vin sărbătorile de iarna, ea a decis să dăruiască acest posrc pentru a face copii fericiți, cu zâmbetul pe buze.Actul de binefacere al Marianei Morari a fost urmat de alţi concetăţeni. Spre exemplu, gospodăria agricolă din satul Pohoarna, condusă de Gheorghe Strelciuc, a oferit copilaşilor de la Poiana zeci de pachete cu produse alimentare. Graţie acestei donaţii, familia Chibercea nu va fi nevoită la sărbători să cumpere orez, hrişcă, macaroane, făină, ulei şi zahăr. Ba mai mult, pohornenii au pus în sacul lui Moş Crăciun şi produse de îngrijire şi de igienă.Eleonora Chibercea: Mulțumesc din suflet oamenilor care s-au cheltuit pentru noi și au venit și ne-au vizitat și în această seară. Dumnezeu să îi răsplătească însutit și înmiit pentru tot ce au jertvit. Mulțumesc că au făcut o bucurie pentru copii noștri care sunt fericiți și bucuroși. Pentru a avea un Revelion şi un Crăciun perfect, oameni de bună credinţă au donat şampanii şi multe dulciuri pentru micuţi. Pentru transportarea cadourilor la Poiana, echipa Impuls Tv a fost susţinută de Svetlana Rotundu, preşedintele raionului Şoldăneşti.

Atenție, iarna este timpul bolilor la nas, urechi și gât! Aceste trei organe sunt într-o strânsă legătură și când se îmbolnăvește unul suferă și celelalte. Avertizarea vine din partea lui Ion Țurcanu, medic otorinoloringolog la SR Șoldănești care ne recomandă să ne îmbrăcăm corespunzător timpului de afară și să avem un regim alimentar bogat în fructe și legume. Doctorul susține că de maladiile din domeniul otorinolaringologic suferă mai mult copii. Asta se întâmplă mai cu seamă în perioada rece a anului. Din păcate, pacienții nu pot fi tratați sub supravegherea directă a medicilor întrucât în spital nu sunt paturi pentru bolnavi. Micuților li se prescrie tratament la domiciliu. Ion Țurcanu, medic ORL:::::începutul până la min 1:00:::::Medicul susține că în ultimul timp se atestă tot mai multe rinite, sinusite, laringite și angine. Specialistul mai spune că oamenii nu conștientizează că aceste trei organe sunt legate una cu alta. Unele boli se iau pe cale bucală iar altele contactează cu organismul nostru prin intermediului aerului. SNC 1:19 - 4:45:::::::::::::::::::::::::::::::::: Imunitatea scăzută este principalul factor care determină apariția bolillor otorinolaringologice. Imunitatea, la rândul ei, slăbește din cauza variațiilor de temperatură și stresurilor emoționale. Cei mai expuși acestor riscuri sunt copii. SNC 5:07 – 6:37::::::::::::::6:56 – 8:13::::::::::::::Majoritatea copiilor care suferă de infecții ale nasului se confruntă și cu maladii ale urechilor. Asta este caracteristic mai mult copiilor de vârstă fragedă, până la un an. SNC 8:22 – 9:39:::::::::::::::::::::::::::::::::::Doctorul Țurcanu mai spune că uneori oamenii singuri își crează teren favorabil pentru apariția bolilor. Unii nu respectă igiena personală a urechilor, nasului iar alții fac exces de zel din obișnuința de a fi curat. SNC 9:49 – 11:49::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Maturilor nu le este greu să-și dea seama că problema de sănătate de care suferă este din cauza nasului, urechilor sau gâtului. Ei suferă mai rar de maladii ale acestor organe. Cele mai frecvente boli pe care le îndura sunt cele ale nasului.

SNC 14:29 – 15:40::::::::::::::::::::Mai greu le este micuților care nu pot spune ce îi doare. Doctorul spune că părinții trebuie să fie foarte atenți la acuzele prezentate de copii.SNC 12:22 – 14:21:::::::::::::::::::Ion Țurcanu menționează că pacineții sunt dezinformați și nu procedează uneori corect. Deseori ei neglijează consultația medicului specialist și cumpără medicamente recomandate de farmacist. Nici chiar tratamentele naturiste, făcă un consult în prealabil, nu trebuie de aplicat.SNC 16:16 – 17:16::::::::::::::17:24 – 20:00:::::::::::::::::::::::::Cea mai importantă recomandare a doctorului pentru a ne feri de bolie este modul sănătos de viață. SNC 20:16 până la urmă

Și-a transformat disabilitatea în abilitate. Cândva, prin clasa a III-a Elena Cernei din satul Găuzeni, raionul Șoldănești și-a pus un scop. Copila visa să trăiască și să ajute persoanele cu diverse handicapuri. Femeia a învins boala și acum în pragul celor 40 de ani, ea se mândrește cu doi copii ai săi, gospodăria pe care o are și oamenii cu disabilități din diferite localități ale raionului pe care îi ajută să trăiască și să iubească viața așa cum o iubește ea.Elena spune că a înțeles care îi este misiunea pe Pământ când era la hotarul între viață și moarte. La 9 ani, în timpul liber, fiind pe terenul sportiv al școlii, ea s-a accidentat. În rezultat, școlara și-a traumat colana vertebrală. Medicii din Chișinău nu-i dădeau nicio speranță și fata era sortită unei vieți în scaun cu rotile. Nici consultațiile la specialiștii de peste hotare nu au făcut mari minuni. Familia pacientei nu avea destui bani pentru procedurile medicale necesare. Elena Cernei, președinta Asociației Obștești “Speranța” din Găuzeni:::::::::::spune că atunci i-a spus mamei sale ca dacă va trăi va face cursuri de maseuză pentru a ajuta bolnavii:::::::::::::::Totuși, Elena a demonstrat tuturor că disabilitatea sa nu este o sentință. Ea și-a acceptat defectul fizic. Mai mult, dânsa nu a avut nevoie de scaun cu rotile așa cum credeau doctorii. Dânsa ducea un mod de viață activ. Femeia s-a căsătorit și a născut doi copii sănătoși. Făgăduința pe care a facut-o la 9 ani însă nu o lăsa în pace. Ea știa că trebuie să facă ceva pentru a ajuta persoanele cu disabilități din sat. Elena Cernei, președinta Asociației Obștești “Speranța” din Găuzeni:::::::::::la mijlocul interviului: ea spune nu poate trăi o zi fără a face ceva pentru societate:::::::::::::::::::::

La început, Elena Cernei ajuta oamenii din sat cu sfaturi și vorbe bune. Durerea și neputința din ochii unora a determinat-o pe Elena să se implice mai activ în ajutorarea acestora. Frecventând mai multe traininguri antidiscriminare, ea s-a hotărât să întemeieze o organizație umanitară. Președința Asociației Obștești Speranța implică și alte persoane în realizarea visului său. Pentru a face viața mai ușoară persoanelor cu disabilități ea conlucrează cu primăria și asistența socială. Elena Cernei, președinta Asociației Obștești “Speranța” din Găuzeni:::::::::::spune că trecând personal prin discriminare ca urmare a disabilității de care suferă, ea a decis să instituie o organizație de ajutorare::::::::Liuba Cuculescu, bibliotecară:::::::::::::::::::::::::Nina Braga, secretara primăriei:::::::::::::::::::::::::Ecaterina Sinogaci, asistent social:::::::::::::::::::::::::::Acum oamenii se bucură că se pot mișca și pot vedea soarele nu numai de la geam. De-a lungul anilor, grație suportului Elenei, zeci de persoane cu deficiențe locmotorii au primit în dar câte un cărucior. Binefăcătoarea tratează pe fiecare beneficiar cu aceiași căldură și dragoste.Igor Guma, locuitor al satului Găuzeni:::::::::::::::::::::::Tamara Guma, locuitoare a satului Găuzeni::::::::::::::::::::::Doamna Cernei ajută oamenii și cu alte lucruri materiele. Unora le dă chiar și haine. Altora le oferă posibilitatea de a se implica activ în proiectele ei de voluntariat. Un alt tip de ajutor dăruit de Elena consătenilor ei este și cel psihologic.Elena Cernei, președinta Asociației Obștești “Speranța” din Găuzeni:::::::::::spune de soare::::::::::::::Nicolae Cecan::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Maria Cecan::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::Nu numai locuitorii satului Găuzeni beneficiază de ajutorul Elenei. Mai multe persoane țintuite la pat din Pohoarna, Cotiujenii Mari și Cobâlea au primit cărucioare cu rotile. Elena Cernei, președinta Asociației Obștești “Speranța” din Găuzeni:::::::::::spune cum se implică în genere în societate::::Unicul regret al eroinei noastre este că nu a făcut studii superioare. Ea însă se află în căutare continuă pentru a-și realiza toate planurile. Ea susține că crede că trăiește în zadar dacă o zi nu face ceva util pentru societate.

Violența în familia Mariei Velișco din satul Vadul Rașcov, raionul Șoldănești va fi pedepsită. Procurorul va cere instanței de judecată pedepsirea agresorului cu detențiune până la trei ani. Între timp, până la pronunțarea sentinței, printr-o ordonanță de protecție, inculpatul nu are dreptul să-și maltrateze membrii familiei.

Spaima și bătăile pentru Maria Velișco par să fie în trecut. Soțul ei a fost deferit oamenilor legii și așteaptă să fie sancționat conform legislației în vigoare. El și-a recunoscut vinovăția și regretă cele făcute. Cu toate acestea agresorul nu a fost iertat de victimă.Maria Velișco, din arhivă: spune că vrea ca soțul să fie pedepsit după lege:::::::::::::::::::::::Expertiza medico-legală a demonstrat că în urma ultimei bătăi, victima s-a ales cu leziuni corporale de gravitate medie. Din cauza traumatismelor primite, Maria s-a tratat timp de zece zile în spitalul raional Șoldănești. Ramona Moșneguțu, procuroră:::::::::::::::::::::::::Femeia susține că a fost bătută în cap iar acum, chiar și după tratament, ea se simte rău. Dânsa insistă că avea dureri de cap și înainte de bătaie, însă după asta starea ei s-a agravat. Gheorghe Velișco recunoște că știa despre problemele de sănătate ale soției. Mai mult, consoarta acestuia are și grad de disabilitate din copilărie.Gheorghe Velișco, soț::::spune că gradul îl are din copilarie ARHIVĂ: Datele statistice arată că cele mai multe cazuri de violență în familie din raion sunt înregistrate în satul Răspopeni.

Întotdeauna am fost friguroasa. Mergeam pe coridorul școlii din Alcedar zgribulita ca un pui de gaina. Nadejda Rotari: Când se formează familia suntem un singur trup. Suntem egali unul față de altul. Asta a predominat în familia noastră.

Vasile Rotari: Preoții nu sunt angajați oficial și nu pot beneficia de acea parte financiară în concediul paternal. Noi, în orice caz îi mulțumim lui Dumnezeu de ceea ce este și ceea ce am avut până acum. Nu avem greutăți cu care să ne întâmpinăm și să nu le rezolvăm. Mulțumim și părinților pentru ajutor.

Vasile Rotari: La început a fost mai greu, la primul copil. Bineînțeles am avut parte și de ajutorul părinților. Dar, fiind în calitate de dascăl și preot ne-a fost ușor să stăm cu copii. Îi iubesc pe toți. Am cei mai frumoși copii din lume. Se întâmpla uneori că micuții erau răciți și doamna preoteasă era nevoită să meargă la serviciu. Dar, avem telefoane mobile și ne telefonam ori de câte ori era nevoie. Se întâmpla ca în astfel de cazuri mămica să vină mai devreme de la lucru.

Nadejda Rotari: M-am hotărât să reiau activitatea profesională după așa un timp scurt după naștere pentru că ambii suntem bugetari. Nimeni nu este plecat peste hotare și venitul nostru nu era așa de mare dar familia trebuie întreținută. Tatăl se descurca bine, mai greu se acomoda

copilul. Micuțul avea un regim pentru alimentație. Prima săptămână era mai complicat dar după era mai bine.

Vasile Rotari: Cu prepararea bucatelor nu au fost probleme. Uneori mama pregătea de cu seară. Alteori chiar eu pregăteam pe placul la fiecare.

Nadejda Rotari: Când am luat decizia de a sta tata cu bebelușul noi nu am cerut părerea nimănui. Cei din jur au apreciat gestul tatălui și respectiv au venit și ei cu ajutor. Nu am negociat mult rolurile după naștere pentru că era nevoie să ies la serviciu. Am încercat să ne respectăm îndatoririle soților unul față de celălalt. Una din îndatoriri este dragostea și stima reciprocă. Dacă este dragoste și încredere se poate trece peste toate ispitele vieții. Încercăm să nu uităm făgăduința dată lui Dumnezeu de a fi până la sfârsitul vieții împreună. Ceea ce Dumnezeu unește omul să nu despartă.

Vasile Rotari: Noi niciodată nu am facut diferență între educația de mamă și cea de tată. Noi împreună educăm și încercăm ca micuții noștri să nu simtă lipsa vreunui părinte. Eu chiar le spun celor plecați peste hotare că odraslele lor le simt lipsa și nu au dragostea necesară de mamă sau tată. Întotdeauna am încercat să îi educăm după posibilitățile noastre. Rezultatele deja se observă.

Nadejda Rotari: Ieșeam la serviciu cu program parțial. Acum, deși trebuie să lucrez opt ore pe zi, eu lucrez doar 7 ore.

Vasile Rotari: Eu dacă sunt preot am mai mult de lucru sâmbăta și duminica. În timpul săptămânii sunt mai liber. De asta mi-am luat angajamentul să rămân cu bebelușul. În linii generale, dacă în timpul săptămânii sunt careva trebuințe sau trebuie să plec la Chișinău ne ajută părinții. Ne ajută și frătiorul mai mare care stă cu micuțul. Le-aș recomanda și altor familii să ne urmeze exemplul. Este foarte bine concediul paternal. Este bine ca toții să muncească, ambii soți. Cum spunea și sfântul Apostol Pavel: Cel care nu muncește nici să nu mănânce.

Bolile de inimă ucid mulţi şoldăneşteni. De această părere este Veceaslav Croitoru, medic cardiolog la spitalul raional din Şoldăneşti. Doctorul spune că problemele cardiace sunt cauza a 50 la sută din decesele înregistrate în raion.

Conform datelor statistice, pe parcursul anului curent, au fost înregistraţi peste 500 cardiaci. Doctorii afirmă că numărul acestora sporeşte de la an la an. Cifrele confirmă că femeile suferă cel mai mult din cauza problemelor de inimă.

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::::::::::ce reprezintă maladiile cardiovasculare:::: min 0:37

Specialiştii din domeniu insistă că în ultimii ani s-a constatat o scădere semnificativă a vârstei la care debutează bolile cardiovasculare. Statistica demonstrează că majoritatea bolnavilor sunt persoane apte pentru muncă.

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::::::::::1:11 mortalitatea ocupa 57% din toate afecțiunile, mai ales la persoanele apte de muncă::

Veceaslav Croitoru îndeamnă oamenii să meargă regulat la medicul de familie şi să îşi verfice valorile tensiunii arteriale. Dânsul susţine că hipertensiunea duce la complicaţii severe.

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::se adresează tardiv:::2:18 min... avem mare rezerve în luarea bolnavilor la evidență:

Min 4:48

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::vb despre vârsta pacienţilor

Cardiologul a menţionat că uneori oamenii nici nu bănuiesc că suferă de hipertensiune arterială. Ei se simt bine deoarece nu observă simptomele bolii. Medicul susţine că pacienţii vin la spital abia când starea sănătăţii se înrăutăţeşte.

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::cum descoperă hipertensiunea arterială:::::::::min 6:00

Bolnavii hipertensivi sunt supuși mai multor examene medicale. Asta pentru a evalua starea celor patru organe ținte: sistemul nervos central, vasele și cordul, rinichii și ochii.

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::min 6:51 min până la 10:09:::sunt posibilități de examenare:::::::::::::::......

O consecinţă a hipertensiunii arteriale sunt şi accidentele cerebrale. În fiecare an, câte o sută de persoane din raionul Şoldăneşti se sting din viaţă din cauza accidentelor cerebrale.

Medic 10:10::::::::::::::::::statistica depsre accidente cerebrale:

Altă consecință a hipertensiunii este şi infarctul miocardic. Anual, în Şoldăneşti, mor de această boală 20 de oameni.

Croitoru::::::min11:00::::::::::simptomele infarctul miocardic::: și min 14:18, sfaturi cum sa ne comportăm în cazul infarctului miocardic

Doctorul Croitoru precizează că în ultimul deceniu se atestă tot mai multe malformaţii cardio-congenitale. Chiar din născare, copiii sunt depistaţi cu maladii cardiace.

Veceaslav Croitoru, medic cardiolog::16:57 ::::::::::

Domnul doctor Croitoru îndeamnă cetăţenii să aibă grijă de sănătatea lor. Dânsul spune că pentru a trăi mai mult, oamenii trebuie să respecte diete şi să evite stresul, fumatul şi consumul excesiv de alcool.

Sfatul medicului::::::::::::::18:18 min

Luptă până la capăt și are și rezultate pe potrivă. La alegerile locale din iunie 2015, Angela Ababii a demonstrat încă odată că și femeile pot reuși în politică. Deja de șase luni, primara este în fruntea satului Cobâlea, raionul Șoldănești. Femeia susține că vrea să facă viața localnicilor mai ușoară. Pentru asta ea continuă proiectele predecesorului său, dar are și planuri proprii la care deja lucrează.

Pentru Angela Ababii ziua începe dimineața devreme când unii abia visează. Ea pregătește dejunul pentru fiica mai mică și se pornește la primărie. Acolo o așteaptă echipa care e gata să lucreze pentru bunăstarea comunității.

Angela Ababii, primara satului Cobâlea:::::spune că primul lucru pe care l-a făcut a creat echipa:::::::::::::::::::

Primara are planuri mari în privința satului. Ea vrea să facă mai ușoară viața la sat. Demnitara lucrează la un proiect ce ține de aprovizionarea localității cu apă potabilă și sistem de canalizare. Dânsa recunoaște că ultimele evenimente politice au destabilizat situația în toată țara. Lipsa investițiilor de peste hotare pune sub semnul întrebării mai multe proiecte pe care le-a demarat.

Angela Ababii, primara satului Cobâlea:::::despre proiectul finanțat de PNUD pentru cele trei localitați:::::::::::::::::::::::

Istoria de succes a Angelei Ababii începe imediat cum a absolvit Colegiul pedagogic de la Orhei, la 19 ani. Atunci, proaspăta absolventă s-a angajat în calitate de profesoară la clasele primare la școala de cultură medie generală din Cobâlea. Peste câțiva ani, a obținut și diploma de licență în științele educației. Au urmat și alte succese. Unul dintre acestea este numirea Angelei Ababii în funcția de manager al gimnaziului din localitate. Pe atunci, managera a implementat un șir de proiecte. În trei ani de activitate, împreună cu ceilalți colegi de breaslă, ea a atras investiții în valoare de un milion de lei.

Angela Ababii, primara satului Cobâlea:::::care a fost cel mai greu moment:::::::::::::::::

Angela Ababiia insistă că nu ar fi avut succese dacă nu ar fi participat la un șir de instruiri speciale pentru femeile în politică. Drept

dovadă sunt și câteva diplome pe care le deține. Grație succeselor înregistrate, acum și ea este mentor în domeniu.

Angela Ababii, primara satului Cobâlea:::::este mentoră::::

Primară este ocupată toată săptămâna, uneori și în zilele de weekend. Ea își face timp și pentru a-și continua orele la școală. De două ori pe săptămână, dânsa citește lecții la clasele primare.

Angela Ababii, primara satului Cobâlea::::::spune că lucrează și la școală::::::::

Deși, inițial, în comunitate, femeia la conducere era privită cu scepticism, acum doamna Ababii se bucură de admirația celor din jur.

Vox-pop:::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Primara din Cobâlea încearcă să implice în diverse altivități comunitare și alte femei din sat. În consiliul sătesc fiecare al doilea membru este femeie.

Angela Ababii, primara satului Cobâlea::::cum încearcă să implice femeile:::::::::::::

Conform datelor statistice, din cele 23 de primării din raion doar trei femei dețin funcția de primar. Totuși, de la an la an sporește interesul femeilor pentru politică. Acest lucru se atestă și în componența Consiliului Raional unde o treime sunt femei.

Jumătate de zi cu tata, cealaltă jumătate cu mama. Părintele Vasile, blagocinul raionului Șoldănești, a treia oară își ia concediu paternal. Dânsul a acceptat să stea cu copilul mic de patru luni ca soția lui să-și poată continua activitatea profesională. Preotul spune că nu l-a speriat că va sta acasă cu bebeluș. Mai dificil i-a fost acum zece ani când s-a născut primul urmaș al familiei. Între timp, pe lume au mai venit alți doi.

Povestea de dragoste a familiei Rotari a început încă de la facultate. În primul an de viață famiară, Familia Rotari a locuit în capitală. După ce soțul a finalizat Acadamia de Teologie Ortodoxă, cei doi s-au mutat în satul Șipca. În sat nu era preot. Prospătului absolvent i se propusese aici să slujească. Loc de muncă s-a găsit și pentru preoteasa Nadejda. La gimnaziul din localitate era nevoie de profesor de chimie.

Nadejda Rotari, preoteasă::::::::::::spune că familia înseamnă un tot întreg:::::::::::::::::::::::

Chiar din primele săptămâni, locuitorii satului Șipca au înțeles că nou veniții sunt o familie exemplară. Cei doi soți se isprăveau cu sarcinile de la serviciu și cu responsabilitățile familiare.

Vasile Rotari, blagocinul raionului Șoldănești::::ce l-a determinat să își asume responsabilitatea::::::::::

Când fiul cel mai mare a împlinit trei anișori, părinții l-au anunțat că va avea un frațior sau o surioară. Încă înainte de a se naște copilul, soții Rotari au convenit ca mama să revină repede la lucru. Și de această dată, părintele Vasile a acceptat să-și dădăcească viitorul copil.

Vasile Rotari, blagocinul raionului Șoldănești::::spune că i-a fost mai ușor să stea cu al doilea copil:::::::

Preoteasa Nadejda susține că inițial îi era greu să se despartă de bebeluș. Profesoara susține că nu se îndoia că soțul va face față situației. În plus, școala unde lucra dânsa era la câțiva metri de casă. Mama avea posibilitate să vină să-și vadă micuța ori de câte ori era nevoie.

Nadejda Rotari, preoteasă::::::::::::spune că a începtat să alăpteze copilul pe la patru luni când a ieșit la lucru::::::::::

În timp ce copiii creșteau, la locul de muncă, Nadejda a fost avansată. Profesoara a câștigat concursul organizat de direcția de învățământ și la scurt timp a susplinit funcția de director al gimnaziului. Acum, ea era mamă pentru toți copii din satul Șipca. După doi ani de activitate în această funcție, insituția de învățământ din sat a fost reorganizată în școală primară-grădiniță. Preoteasa și-a luat ore de chimie la liceul teoretic “Alexei Mateevici” din Șoldănești. Totodată, profesoara a suplinit și funcția de specialist la serviciul rarional de asistență psihopedagogică, unde lucrează până în present.

Nadejda Rotari, preoteasă::::::::::::cum se descurcă și acasă și la serviciu:::::::::::::::::::::

Între timp și părintele Vasile a fost numit blagocinul raionului Șoldănești. Noile funcții presupuneau și noi responsabilități. Atât preotul cât și preoteasa aveau mai multe deplasări și tot mai puțin timp liber.

Vasile Rotari, blagocinul raionului Șoldănești::::

Odată cu apariția celui de-ai treilea copil viața a devenit și mai frumoasă. Și de această dată, tatăl a fost cel care a jertvit din timpul său pentru a sta acasă cu noul membru al familiei.

Vasile Rotari, blagocinul raionului Șoldănești:::spune că el este preot și are mai mult timp liber, lucrează doar în weekend::::

O zi obișnuită în familia Rotari începe dimineața devreme. Daniel și Ariadna merg la școală. Mama pleacă la serviciu iar tata rămâne acasă cu Liveriu.

Vasile Rotari, blagocinul raionului Șoldănești::de ce au ales așa nume la copilași::::::::::::::::::....

Peste un an și jumătate, mezinul familiei va merge la grădiniță. Atunci adulții vor avea mai mult timp liber și mai puține bătăi de cap. Acum toți cei cinci membri au ocupațiile lor. Seara se întânesc cu toții și își povestesc experiențele de peste zi.

Potrivit site-lui avocatnet.ro, Uniunea Europeana promovează echilibrul între viața de familie și cea pofesională, incurajând tatăl nou-născutului să se implice activ în creșterea acestuia. În România, tații îsi pot lua concediu pentru creșterea copilului până la doi ani, fiind una dintre cele mai lungi perioade din UE. Datele statistice demonstrează că putini aleg sa profite de acest beneficiu.

Familia blogocinului din Șoldănești

Nicolae Arvaat: Dna Mariana ne-a adunat pe toți. Se primește că pe păturile cele de jos le-a adunat dar pe cei care răspund de materiale nu i-a adunat. Primărița ne-a impus. Ne-a dat un ultimatum ca până joi să achităm de fiecare câte 134 de lei. Ori achitîm această sumă ori punem o cerere de eliberare pe biroul ei.

Mariana Macrii: Înțelegerea de petrecere a lucrărilor la primărie a fost prin luna aprilie. Atunci s-au procurat și materialele. Clar că m-am indignat ca primar: cum așa să dispară niște bunuri chiar din depozitul primăriei. Eu deja am scris cerere la poliție. Asta a fost chiar sâmbătă.

Reporter: De ce a fost nevoie să treacă câteva luni de la dispariție tercotei până la plângerea dvs la primărie?

Mariana Macrii: N-am știut în care perioadă a dispărut aceste materiale de construcție. M-am gândit că nu o vor gasi. Slabă nădejde ca aiști 8 m de teracotă să fie găsiți. Totuși am scris cerere. Dacă totuși va fi găsit vinovatul, credca banii acești vor fi restituiți la fiecare persoană.

Mariana Macrii: Chiar mă doare. Hai de la un depozit, de la o grădiniță să dispară dar chiar din primărie nu știu ce să spun. Poate nu am luat atitudinea corectă dar trebuia cumva să rezolv situația. Dvs în locul meu cum a-ți fi procedat?

Victor Arvat: Am avut tot o probemă cu patenta. Peste patenta mea, primărița a vrut să facă niște transferuri la câțiva oameni care au lucrat la grădiniță. Eu la început am fost de acord. I-am spus să îmi facă și mie niște transferuri de la primărie. Lucrările mele erau deja pe sfârșite. Îmi rămânea să pun doar teracota. Dânsa a refuzat. Și dacă nu a vrut eu i-am spus că nu i-au banii nimănui. De la asta totul a început. Mi-a retras și patenta.

Victor Arvat: Pentru reparația la primărie am avut 21 m de teracotă. Eu am luat 22 m pentru că avem nevoie de bucăți mai mici. Pe lista ceia erau 31 de m. Cât am lucrat la primărie îmi tot spuneau că teracota aia să o mut într-acolo, apoi în altă parte. În ziua ceia când am adus materialele, eu le-am descărcat pe toate în garaj. Lista cu cantitatea la toate materialele necesare eu o aveam acasă. I-am dat-o doamnei secretare a consiliului sătesc care încă nu era plecată în concediu. Am vrut să le prezint lista pentru a se clarifica. Ele au luat-o. Nu mă interesa ce fac cu acea foaie, eu mi-am făcut lucrul meu. Asta era pe la orele 15. Peste două ore am întrebat de acea listă dar ele mi-au răspuns că nu știe unde a pus lista. Nici până în ziua de azi lista nu este.

Galina Pavlescu, contabilă: Eu am asistat numai atunci când mi-am însemnat cum se numesc denumirile la materiale. Pe mine doar asta mă interesa. Dar să număr eu anume cantitatea de teracotă nu am făcut-o. Dumnealui a numărat-o. Eu nu sunt răspunzătoare de materialele de contrucție. Eu ca contabil am vrut să văd denumirile la materiale ca să le scriu corect.

Mariana Macrii: Eu știam că lucreză de la orele 10:00 pentru că a fost o înțelegere orală. Așa graficul a fost aprobat de la ora 9:00. Ea m-a rugat să lucreze de la 10 și de atâta graficul nu este aprobat. Până la 26 august a putu lucra cu acest orar dar nu era legal.

Nina Arvat: Eu nu știu deamu cum dumneaei socoate. Eu adica tot timpul acesta de când sunt angajată o oră nu am lucrat sau din data asta când pe dumneaei o deranjează cel mai mult, adică de pe 26.

La cei 84 de ani, moș Nicolae Potoroacă din satul Cotiujenii Mari, raionul Șoldănești este un exemplu pentru tânăra generație. Bătrânul are de foc pentru toată iarna aceasta dar și pentru câțiva ani înainte. Bărbatul insistă că cine e harnic nu are cum să înghețe de frig iarna.

Eroul nostru este bătrân dar numai fizic pentru că în suflet tinerețea nu l-a părăsit. Energia de care dispune i-ar ajunge să trăiască încă atâția ani cât are la moment.

Nicolae Potoroacă, pensionar:::::::::::::::::::.

Bătrânul spune că toată viața a lucrat de cu zori până în noapte. Până a se pensiona, dânsul a fost șofer la spitalul din sat. Acum el se laudă cu cei trei copii pe care i-a crescut și educat. Soția a decedat acum zece ani și el a rămas singur într-o gospodărie mare la care a muncit cu ardoare.

Nicolae Potoroacă, pensionar:::::::::::::::::::.

Nicolae Potoroacă ne-a făcut o călătorie prin gospodăria lui. El își amintește cu nostalgie de anii tinereții când a sapăt lacul din spatele case și a plantat zeci de salcâmi.

Nicolae Potoroacă, pensionar:::::::::::::::::::.

Moșul Nicolae se bucură de fiecare zi din viața lui. Nici chiar pensia mică nu îl deranjează. El se mulțumește cu ce are.

Nicolae Potoroacă, pensionar:::::::::::sfatul pentru tineri::.

Mariana Roga, asistent social în satul Cotiujenii Mari spune moș Nicolae este un exemplu pentru toată lumea.

Mariana Roga, asistent social:::::::::::::::

Nicolae Dorogan, primarul comunei Cotiunehii Mari::::::

În sat sunt peste 800 de bătrâni. Nu toți însă sunt pregătiți să ierneze. Nici chiar familiile tinere nu au de foc.

Dintre toate meseriile existente, el a ales să fie învățător de clasele primare. De atunci a trecut un sfert de secol și Virgil Mihăieș nu regretă nicio secundă de alegerea făcută. Zi de zi vine la lecții pregătit. Dascălul trebuie să scrie pentru a doua zi proiecte didactice la fiecare oră. Pentru asta nu-și cruță nici ochii și nici timpul liber.

Unul din motivele care l-au influențat pe domnul Mihăieș în alegerea profesiei a fost insistența părinților. Aceștia, ambii pedagogi, i-au sugerat fiului lor să continuie dinastia. În familia acestora toți membrii lucrează în insituțiile preuniversitare.

Virgil Mihăieș, profesor:::::

Virgil Mihăieș este unicul bărbat din raionul Șoldănești care predă la clasele primare. Profesorul este convins că pentru a învăța copiii trebuie să îi iubești. Asta pentru că procesul de predare-învățare presupune răbdare multă, căci numai așa se pot obține și rezultatele scontate.

Virgil Mihăieș, profesor:::::::de ce a ales această meserie?

O altă calitate de care ar trebui să dispună un pedagog este atenția. Virgil Mihăieș susține că încearcă să ofere atenție la toți cei aproape 20 de elevi din clasa a III-a B. Învățătorul vine la fiecare discipol la bancă și îi explică materialul neînțeles. Copii văd și apreciază gestul dascălului lor.

Virgil Mihăieș, profesor:::::::ce este mai greu la lecții:::::::

Învățătorul a venit în satul Cotiujenii Mari acum vreo 40 de ani. În primii ani de activitate, dânsul a predat educația muzicală. Provocarea vieții a fost însă când administrația școlii l-a îndemnat să facă lecții la clasele primare.

Virgil Mihăieș, profesor:::::::::::::::::::::::

Colega de serviciu, profesoara:::::::::::

I-a ajuns cuțitul la os. O femeie din satul Vadul Rașcov, raionul Șoldănești cere autorităților ca soțul ei să fie pedepsit după toate canoanele legii. Deja un deceniu dânsa este victima violenței domestice. După ultima bătaie, femeia s-a ales cu o mulțime de contuzii și o traumă cranio-cerebrală.

Din cauza multiplelor leziuni și traumatisme, femeia de 28 de ani a avut nevoie de ajutor medical. Ea susține că nici după 10 zile de tratament în secția chirurgie nu se simte mai bine.

Maria Velișco, victimă::::povestește cum a fost bătută:::::

Victima spune că nu e prima dată când soțul ei se impune în familie cu pumnul. Prima oară a lovit-o chiar în ziua nunții sub pretextul că nu are voie să iasă din curte.

Eugenia Țurcan, mamă::::::::::::::::::::::::::::::

Bătăile se repetau des, mai cu seamă când bărbatul era sub influența alcoolului. Maria susține că maltratările aveau loc în prezența celor trei copii minori.

Maria Velișco, victimă:::::::::

Maria Velișco spune că a apelat la ajutorul jurnaliștilor să îi facă dreptate întrucât nu are cine o ajuta. Atât victima cât și mama acesteia spun că s-au adresat de mai multe ori polițistului de sector.

Maria Velișco, victima::::::spune de polițist:::::::::::

Potrivit spuselor celor două femei, omul le-ar fi zis că nu vor rezolva nimic. El ar fi insistat că agresorul s-ar putea alege doar cu o amendă iar banii pentru a o achita tot din casă îi va lua. Tot el ar fi indicat asupra faptului că pentru a i se face dreptate, victima trebuie să achite o taxă de 3 mii de lei.

Maria Velișco, victima:::::

Ramona Moșneguțu, procuror:::::despre faptul că nu se percepe niciun fel de taxe ::::::::::::::::::::

Victima spune că s-a mutat cu traiul la părinții ei. Agresorul și aici vine să îi ceară socoteală și o amenintă cu moartea. Femeia vrea să meargă până în pânzele albe pentru a i se face dreptate și a trăi fără frică.

Ramona Moșneguțu, procuror:::::spune ce risca agresorul

Două decenii de muncă asiduă și rezultate pe potrivă. Profesorii și elevii de la gimnaziul din satul Alcedar, raionul Șoldănești se mândresc de muzeul pe care îl au în incinta școlii. Aici se găsesc icoane vechi de prin 1700, fotografii de epocă și diverse obiecte istorice.

Administrația gimnaziului de la Alcedar a recunoscut că a fost nevoie de mulți ani pentru a aduna toate obiectele pe care le au actualmente în muzeu. Istoria muzeului începe din 1985, când au fost adunate primele exponate.

Aliona Lopaci, managerul gimnaziului Alcedar:::spune de când au început să adune exponatele:::::::::::::

Profesorii de la gimnaziu au menționat că tot satul a contribuit la colectarea exponatelor. La început, pedagogii erau cei care căutau pe la casele oamenilor obiectele istorice. Mai târziu, localnicii singuri veneau la școală și aduceau diferite obiecte vechi.

Aliona Lopaci, managerul gimnaziului Alcedar::ce importanță are muzeul pentru elevi și locuitorii satului::::::::::

Actualmente la muzeu se găsesc diverse obiecte din diferite secole și chiar și epoci. Elevii care fac parte din cercul de etnografie și istorie cunosc totul despre vestigiile din muzeu.

Nicoleta Dombrovschii, elevă::::::::

Victoria Brânza, elevă:::::::::::::::::

Gheorghe Bulai, elev:::::::::::::::::::::::::::

Dascălii de la școala din Alcedar vor să extindă muzeul. Ei recunosc că cele mai importante obiecte istorice au fost deja adunate. Cu toate acestea, profesorii speră că vor înființa un muzeu al satului.

De două decenii a fost nevoie pentru a aduna toată bogăția care se găsește la gimnaziul din satul Alcedar, raionul Șoldănești. Elevii și profesorii au adunat icoane vechi, fotografii din diferite perioade și obiecte de epocă. Toate exponatele de la muzeul școlii

imnaziul din satul Alcedar sunt prețioase pentru elevii și profesorii de aici. Administrația instituției spune că au adunat aceste obiecte de 20 de ani.

Scrii... crezi c-o sa-ti fie mai bine? Pe naiba. Nu te ajuta la moment nimic. Sta ceașca cu ceai nebăut. Dezordine în casă. Copii gălăgioși... Obosită, nu fizic ci sufletește. Am obosit să car cu mine atâta durere și aparențe. Vreau libertate! Să iasă odată toată adolescența mea. Vreau să scap de gelozie. Doamne, doamne, ce să fac? Strig din inimă. Rup din suflet rugăminți fierbinți la cer. Te rog Doamne, ajută-mă! Am nevoi de ajutorul tău. Sunt dispusă să doară odată tare apoi să treacă pentru totdeauna. Accept și dureri ca de naștere doar ca mai apoi să nu simt nimic din ceea ce-mi chinuie astăzi sufletul. Vreau să traiesc altfel, vreau să vindec rănile. Vreau să numai doară... Vreau și vreau....

E insuportabil! Sunt vinovată, recunosc.

Sunt foarte vinovată!

Doamne, iartă-mă!!! Iartă-mă, te rog!

Plâng! Plâng... să plâng să numai doară... să scot durerea și gelozia.... să încep a trăi din nou și să continui să iubesc dar fără EL. Vreau să spăl suferința mea și să rămân imună la toate schimbările ulterioare din viața mea.

Dă-mi, Doamne, PUTERE!

Te rog, DOAMNE, nu mă lăsa să-i fac vreun rău! Să-l las să trăiască cum o vrea și cu cine o vrea. Nu am dreptul să-l împiedic. NU MĂ LĂSA, nu mă lăsa să scap de sub control impulsurile mele nervoase!

Simion Artin: Aici a fost casa boierului de prin părțile acestea. Îi spuneau lui Andrianov care era familia dreaptă a lui. După revoluția din octombrie a dispărut boierul și aici trăiau surorile lui. După ce a venit puterea sovietică a fost instalat un spital de tuberculoză. Arhitectural a fost altfel. În loc de coloanele astea de beton de prin prejur au fost altele de lemn. Au schimbat de sus. Vedeți crucea dar deasupra a fost instalată o stea cu un bec dar a dispărut. Crucea a rămas neatinsă.

Galina Caba, profesoară de istorie la liceul teoretic din Răspopeni: Conacul de pe teritoriul satului Răspopeni a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea de către o familie de boieri care ar fi fost de origine greacă. Erau o familie cu tradiții bogate. Aici au locuit fratele și două surori. Pe lângă conacul pe care l-au construit, ei au deschis o școală de fete și alta de băieți, un spital. Din câte am auzit de la oamenii în vârstă, boierii au protejat și ajutat copii orfani și femeile văduve.

Simion Artin: Cu așa arhitectură, nu vom găsi așa clădiri în raion. Uitați-vă la temelie că e contruită sub un unghi exact ca cetățile din Moldova. Nu o mai afectează cutremurile și nici alte calamități naturale.

Simion Artin: Moara știu că a construit-o nemții. Adrianov a adus specialiști tocmai din Germania. Dar conacul nu știu cine l-a ridicat. Nu mi-a dat în cap să scriu tot ce mi-a povestit bunica despre această casă boierească că puteam să scriu.

Și elevii de la liceul din sat cunosc despre conacul Adrianov:

- Boierul Adrianov primea foarte mulți oameni și îi adăposta chiar în conacul său. După moartea sa, din păcate, acest conac a rămas fără îngrijire dar sperăm că se va găsi cineva care să-l reconstruiască.

- Era un boier foarte emerit la noi în sat. - Știu că acest conac este un monument istoric pentru noi. Un

timp în conac s-a aflat spitalul satului. - Acest conac este foarte vechi. Știu că a fost construit de însuși

Adrianov. Acest boier era foarte bogat. Îmi pare rău că la moment acest conac nu este păstrat.

Simion Artin: De la conac până la moară era trotuar, pe o distantă de aproape un km.

Galina Caba: Curtea boierească era de o frumusețe rară. Avea un parc și un havuz acolo. Bătrânii ne-au spus că aici erau specii rare de plante, care astăzi sunt scrise în Cartea Roșie.

Simion Artin: Aici erau copaci seculari. Era frumos. Când eram eu mic tineretul se grămădea aici și dansau în zilele de sărbătoare. Toată populația era în jur.

Reporter:

Galina Caba: Din câte cunosc eu de la profesoara mea de franceză Ecaterina Guțu, Adrianov a avut relații cu o domnișoară frumoasă, o țărancă. Cu ea a conceput o fetiță. Copilul purta numele boierului. Umele urmașilor s-au pierdut pentru că fiica lui Egor nu s-a căsătorit și nu a avut copii.

Simion Artin: Ultimele zile ale boierului au fost neobișnuite. El era fugar a trăit într-un butoi. Sătenii îi duceau care o bucățică de pâine, care altceva. El nu a fost agresiv în timpul vieții. El ia hrănit pe mulți.

Galin Caba: Din păcate, în timpul revoluției ruse, această familie a fost exterminată. Boierul s-a ascuns și a murit din cauza bolilor provocate de frig și înghețuri. Duducele, adică surorile lui, sau duduiele cum le mai spun și în sat nu au fost nici ele căsăorite. Ele au fost înmormântate în curtea bisericii.

Simion Artin: Acest conac a fost construit să dăinuie în veacuri așa cum dăinuiesc și cetățile din țară. Dar dacă atitudinea oamenilor față de perlele noastre moldave arhitecturale e nepăsătoare, așa e cum vedem.

Simion Artin: Mulți ani aici a fost dispensar de tuberculoză. Aici veneau și se tratau bolnavi și din alte raioane nu numai de la noi. Satul Răspopeni a fost cândva centru raional.

Nicolae Gonța, primarul satului Răspopeni: În perioada de trei luni de zile de când am venit la primărie am încercat să fac câte ceva. Am vorbit cu persoanele care sunt proprietari ai acestui conac. Ei ne-au spus că încă nu sunt pregătiți să reîntoarcă conacul. Niște răspunsuri concrete în privința viitorului acestui imobil nu avem. Între timp, copacii din în jur au fost tăiați iar starea conacului este deplorabilă.

Galina Caba: Conacul areo importanță istorică nemaipomenită. El este o dovadă vie a istoriee, a ceea ce înseamnă aristocrația și nobilimea. Acești boieri au adus cultura în sat. Familiea Adrianov nu s-a îngrijit doar de bunăstarea loc ci și a localnicilor.

Tuberculoza bate în retragere pe teritoriul raionului Șoldănești. Cel puțin asta arată datele statistice pentru anul curent, unde sunt înregistrați cu zece bolnavi mai puțin decât în 2014. Medicii spun că nu e vorba de o îmbunătățire a lucrurilor ci de adresarea tardivă a pacienților la medic. Pacienții vin la doctor deja când apar complicații ale bolii.

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog:::::explică de ce sunt mai puțini bolnavi:::::::::::::::::::::.

Tuberculoza este o problemă medicală și socială care datează din antichitate. Și dacă atunci bolnavii nu aveau nicio scăpare și mureau pe un capăt, actualmente medicina are răspuns și la această întrebare.

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog:::începutul interviului:

Medicii atenționează populația că tuberculoza nu alege victime. De această maladie se poate îmblonăvi oricine. Tot ce e nevoie pentru asta este o imunitate slabă și un mod de viață precar.

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog:::::cine se îmbolnăvește și care sunt factorii ce provoacă boala:::::::::::

Lăsată netratată, tuberculoza omoară peste 50% din persoanele afectate. Tocmai din acest motiv, specialiștii recomandă adresarea la timp la medicul de familie.

Valentina Crudu, medic de familie CS Răspopeni:::::::::::

Primul simptom care ar trebui să pună în gardă un eventual bolnav de tuberculoză este scădere nemotivată în greutate. Nu în zadar în trecut tuberculoza era numită boala consumării.

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog:::::simptomele bolii:::

Datele statistice arată că cele mai multe cazuri de tuberculoză din acest an au fost înregistrate la CS Răspopeni.

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog:::::spune care este situația în raion::::::::::::::::::::

Valentina Crudu, medic de familie CS RĂSPOPENI::::::::::::

Valentina Crudu crede că de situația creată la Răspopeni ar fi de vină și istoria. Acum vreo cinci decenii pe teritoriul satului ar fi fost un dispensar de ftiziopneumologie.

Valentina Crudu, medic de familie CS RĂSPOPENI:::::::::::

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog::::::::părerea sa

Specialiștii susțin că o treime din populația lumii este infectată cu bacilul tuberculozei. La fiecare secundă s-ar infecta o nouă persoană. Radiografia toracică și culturile de spută sunt investigațiile care favorizează stabilirea cu precizie a diagnosticului.

Valentina Crudu, medic de familie CS RĂSPOPENI::metode de profilaxie:::::::::

Svetlana Rusu, medic ftiziopneumolog:::::completează informațiile::::::::::::::::::::

În anul 2007, țara cu cea mai ridicată rată de incidență a tuberculozei a fost Swaziland, cu 1.200 de cazuri la 100.000 de persoane. India a înregistrat cea mai ridicată incidență totală estimată a maladiei, cu 2 milioane de noi cazuri. În țările dezvoltate, tuberculoza este o boală mai puțin obișnuită și este prezentă în special în zonele urbane.

Casa părintească din satul Vadul Rașcov a poetului Dumitru Matcovchi încă nu are statut de muzeu. Patru ani s-au scurs de la deschiderea instituției, iar viitorul acesteia este incert. Sora poetului insistă că după moartea lui Matcovschi toți au uitat de el.

Casa părintească unde a copilărit Dumitru Matcovschi a fost deschisă cu mult fast în toamna anului 2011. Atunci a avut loc și prima ediție a festivalului internațional de poezie și cântec închinat poetului. Valentina Rotaru, sora poetului zice că atunci autoritățile au promis multe dar nimic nu au realizat.

Valentina Rotaru, sora lui Dumitru Matcovschi:::::::::::

Așa zisul muzeu din Vadul Rașcov este vizitat săptămânal de persoane din diferite regiuni ale țării. Exponatele de aici au fost văzute chiar și de cetățeni francezi, americani și germani. Interesul vizitatorilor este justificat de însemnările pe care le-au lăsat într-un registru special.

Valentina Rotaru, sora poetului::::::::::::::::::

În opinia Valentinei Rotaru, muzeul de la Vadul Rașcov este de o importanță deosibită. Asta pentru că este unicul obiect de acest fel din

raion. În interior sunt în exclusivitate covoare, lăicere și draperii confecționate de mama și bunica poetului.

Valentina Rotaru, sora lui Dumitru Matcovschi:::::explică că poetul a vrut ca muzeul să arate ca pe timpul copilariei sale:::::::::::::

Casa părintească a poetului a fost construită de buneii lui încă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pe timpul acela, gospodăria era una dintre cele mai frumoase și îngrijite. Acum insă, din lipsă de finanțe, imobilul numai arată ca atunci când maestrul Matcovschi îl vizita.

Valentina Rotaru, sora lui Dumitru Matcovschi:::::spune că e nevoie de reparație la exterior::::::::::::::::

Valentina Rotaru susține că muzeul a fost vizitat de mari personalități din țară. Aici au fost și guvernanți. Monica Babuc, ministrul culturii a promis personal că va ajuta la înregistrarea casei muzeu dar imediat cum a părăsit satul vadul Rașcov dânsa nu a soluționat problema.

Valentina Paierele, ex-primar al comunei Vadul Rașcov::::

Și oamenii din sat se arată indignați că muzeul lor nu are toate actele în regulă. Ei speră că situația se va rezolva în curând.

Atenție! Temperaturile scăzute cresc pericolul de a ne imbolnăvi de hepatite nevirale. Medicii din raionul Șoldănești bat alarma că în 2015 au fost înregistrate deja 1500 de cazuri cronice, o treime din acestia fiind hepatite provocate de o alimentație nesănătoasă. Doctorii îndeamnă oamenii să fie atenți la apa și alimentele pe care le consumă.

Hepatita este dușmanul numărul unu al ficatului. Doctorii ne informează că boala este de două feluri. Oamenii se pot îmbolnăvi de hepatită virală și nevirală.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::spune despre tipurile hepatitei::::::::::::::

Medicii ne informează că hepatita de tip A este cea mai simplă și frecventă formă a bolii. După suportarea ei, ficatul se regenerează complet şi, practic, nu se atestă complicaţii. Se afirmă că fiecare om se confruntă odată în viață cu acest tip de hepatită. În popor, hepatitei i se mai spune “gălbenare” dar specialiștii ne atenționează să nu confundăm hepatita cu icterul.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::vorbește despre simptomele manifestate::::::::

Conform informațiilor oferite la spitalul raional din Șoldănești pe de la începutul anului curent au fost înregistrate o mie și jumătate de bolnavi cronici. Peste o mie din aceștea au avut hepatite nevirale. Sursa infecției o constituie mâinile murdare. Și alimentele, apa contaminate reprezintă principalele surse de infecție.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::care sunt factorii ce provoacă boala:::::

Hepatitele netratate la timp duc la agravarea sănătății bolnavilor. Cea mai severă complicație este ciroza care este o consecință a alcoolului și a virușilor hepatici de tip B și C. Pe parcursul anului 2015 au fost luați la evidență aproape 200 de șoldăneșteni cu ciroză. Aceștia au urmat tratamentul de rigoare.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::spune de alcoolici::::::::::::::::::::::::

Doctorul spune că  virusurile celorlalte tipuri de hepatită se găsesc în sângele infectat sau alte lichide ale organismului uman. Infectarea poate fi prin transfuzii sangvine cu sânge infectat, prin utilizarea seringilor şi acelor contaminate la stomatolog și saloane de frumusețe. Este suficientă a suta parte dintr-o picătură de sânge infectat cu virusul hepatitei B pentru ca persoana să contacteze această boală.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::despre hepatitele virale:::::::::::::

Vasile Tacu spune că la spitalul din Șoldănești sunt toate condițiile pentru a trata pacienții de hepatite virale.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::despre analize și alte examene de laborator:::::::

Pentru a nu se îmbolnăvi de hepatită, medicii recomandă vaccinarea la timp a oamenilor conform calendarului de vaccinări.

Vasile Tacu, șeful secției boli infecțioase a spitalului raional Șoldănești::::::metode de profilaxie, sfaturi:::::::::::

Tinere și talentate cu speranțe mari în viitor. Așa ar putea fi descrise două eleve a liceul teoretic din satul Răspopeni, raionul Șoldănești. Fetele studiază în clasa a XII-a. Una din ele cântă frumos iar alta pictează. Dânsele sunt bune prietene și nu se despart nici la ore, împărțind aceiași bancă.

Nu înzadar părinții au numit-o Dorina. Fiica lor pictează cu mult dor și pasiune. Ea crede că a moștenit talentul de a desena de la mama sa. Dar, recunoaște adolescenta, fără muncă asiduă nu ar fi reușit să înregistreze performanțe.

Dorina Moraru, elevă a clasei a XII-a::::::::::::

Tânăra pictoriță spune că desenul este cel mai bun prieten al ei. Atunci când se simte fericită sau tristă, dânsa ia creionul în mână și desenează. Domnișoara crează adevărate opere de artă manifestându-și starea sufletească prin desen. Nu a fost încă concurs de desen în școală la care Dorina Moraru să nu fi participat.

Dorina Moraru, elevă a clasei a XII-a::unde a partipat:::::::

Dorina susține că ar fi bine ca arta plastică să fie predată și în clasele liceale. Asta pentru că la hotarul dintre adolescență și maturitate,

elevii au alte idei și viziuni iar desenele lor sunt mai reusite. Ea recunoaște că a desenat bine și în clasa a VII-a dar mai reușite sunt lucrările ei de liceu.

Dorina Moraru, elevă a clasei a XII-a::::::

O altă tânără cu gust deosebit pentru artă este și Nina Artin, colega de bancă a Dorinei. Domnișoara are o voce deosebită. Încă din frageda copilărie ea a debutat pe scena satului. Conducătoarea artistică îi observase timpuriu talentul și o implica în toate activitățile culturale desfășurate în sat.

Nina Artin, eleva clasei a XII-a::::::::când și cu ce melodie a debutat::::::::::::::::::::

La numai 18 ani, răspopeanca a participat la un șir de concursuri republicane și internaționale. Acasă mereu s-a întors cu premii deosebite ocupând locuri de frunte.

Nina Artin, eleva clasei a XII-a:::::::unde a participat și ce premii a obținut::::::::::::::::::::::::

Administrația liceului se mândrește cu reușitele discipolelor.

Svetlana Sula, profesoară de limba și literatura română:::::

Satul Răspopeni a lansat în lume o mulțime de talente. De aici au pornit în lumea mare pictori, doctori în științe, interprete și medici.

Anotimpul nu mai este o problemă pentru elevii liceului teoretic din satul Răspopeni. Acum ei pot face sport indiferent de capriciile vremii. Noul teren sportiv are acoperiș artificial și este construit după tendințele moderne. Pentru acest lux au fost cheltuite vreo 500 mii de lei.

La primărie am fost infomați că ideea amenajării unui teren sportiv a apărut mai demult. Construcția propriu zisă a terenului a început în luna

aprilie a acestui an. Printr-o decizie a Consiliului Raional au fost alocate sursele financiare necesare și astfel visul celor de la Răspopeni a început a se transforma în realitate.

Nicolae Gonța, primar al satului Răspopeni:::::::::::

La mijlocului lui octombrie curent, administrația liceului a dat în folosință obiectul mult așteptat. La eveniment a venit administrația raionului și reprezentanți ai Federației Moldovenești de Fotbal. Împreună, aceștia au asistat la partea festivă.

Zinaida, manager al liceului:::::::::aduce mulțumiri:::::::::

Și elevii adunați pe teren au mulțumit pentru darul primit. Ei au menționat că vor practica sportul mai activ.

Vox-pop::::::::::::::::::::::::::::::

La intrevedere s-a vorbit că terenul de minifotbal de la un un Răspopeni este al treilea de acest fel din raion. În curând se va da în folosință un obiect similar și la instituția preuniversitară din satul Olișcani.

Svetlana Rotundu, președintele raionului Șoldănești::::

În ultimii ani, Consiliul Raional a dublat sumele alocate pentru dezvoltarea sportului în raion. Câte un teren sportiv asemănător s-a construit la liceul teoretic “Alexei Mateevici” din Șoldănești.

Cândva un conac de toată frumusețea cu o arhitectură excepțională, astăzi doar pereți îmburieniți. Așa arată conacul din satul Răspopeni din raionul Șoldănești, unicul de acest tip din

Moldova. Acum, fosta casă boierească trezește băștinașilor amintiri și regrete. Imobilul dar și terenul adiacent au fost vândute de către fosta administrație publică locală la un preț de aproape 5 mii de dolari. Deși a trecut mai bine de un deceniu de când a fost vândut, actualul proprietar nu a schimbat nimic aici. Doar timpul și oamenii au mai intervenit. Ploile și viscolul au înmuiat pereții iar oamenii din sat au scos lemnul, ușile și ferestrele.

Situația ar putea fi salvată. De această părere este Simion Artin din sat. Un împătimit al istoriei, bărbatul ne-a povestit cu lux de amănunte despre conacul dinastiei Adrianov. El spune că la pe la mijlocul secolului al XIX-lea în sat s-ar fi stabilit o familie de boieri. Maria și Constantin Adrianov, a căror origine nu se cunoaște, era bogată nu numai material dar și familial. Ei aveau patru copii. Fiul Egor era cel mai isteț copil al familiei aristocrate. Anume el a rămas în memoria sătenilor.

Simion Artin, locuitor:::::::::::primul insert, spune de dinastia Adrianov:::::::::::::::::::

Galina Caba, profesoară de istorie la liceul teoretic din satul Răspopeni:::::::::::spune ce cunoaște despre conac:::::::::::::

Majoritatea celor care au au trăit pe vremea lui Adrianov, au trecut demult în neființă. Amintirea despre anii de glorie de pe timpul boierului însă nu a fost ștearsă. Povestea a fost transmisă pe cale orală de către părinți și bunei la copii lor. Deși, oficial sunt puține informații despre acest conac și ctitorii lui, Simion Artin spune că ar putea scrie o carte întreagă la această temă. Pentru asta are suficiente amintiri de la bunica, care a lucrat pe moșia lui Adrianov.

Simion Artin, locuitor:::::spune cum a fost construit conacul, că au fost aduse ferestre și uși tocmai din Austria::::::::::::

Deși au trecut 150 de ani de la ridicarea temeliei conacului, pereții imobilului demontrează o rezistență de fier. Nici chiar capriciile vremii nu pot dărâma o construcție atât de puternică. Imobilul a fost construit din cărămidă roșie de înaltă calitate. Materialul de construcție era fabricat chiar pe moșia boierului. Nobilul înțelept și-a dat seama că terenul pe care îl deține este un loc lutos. El a profitat de asta și a construit aici zeci de cuptoare de ardere a argilei.

Simion Artin, locuitor:::::::::::ne arată deosebirea dintre caramida lui Adrianov și cea a sovieticilor:::::::::::::::::

Dinastia Adrianov era o familie apreciată și stimată în acele vremuri. În jurul conacului s-a dezvoltat întreaga comunitate. Egor Adrianov le oferea oamenilor de lucru și le plătea cu ziua. În plus ei erau hrăniți și ajutați la nevoie.

Vox-pop:::::::copii spun ce cunosc de conac::::::::::::::

Oamenii din Răspopeni ne-au spus că boierul a ajutat la înălțarea bisericii și a unei mori, unde se măcina nouă feluri de făină. Datele istorice arată că așa moara era unică în Basarabia. Tot aici era și o oloiniță. drumul de la conac până la moară era pavat cu aceiași cărămidă roșie iar prin părți erau construite hambare și depozite.

Simion Artin, locuitor::::::::arată aproape de intrarea în conac că a fost asfaltat un drum de câțiva km până la moară și era un tunel:

Pentru locuitorii satului Răspopeni amintirea lui Adrianov, așa cum îl numesc ei fără a menționa și prenumele, este o legendă vie. Bărbatul era adesea susprins pe moșia lui călare pe un cal alb sau într-o caretă trasă de patru cai. Curtea conacului era de o frumusețe rară. Aici el a adus diferite plante și arbuști și le-a plantat. Tot în fața conacului a săpat un iaz, pe apele căruia înotau lebede albe.

Simion Artin, locuitor::::::::::::::::::::spune că erau copaci seculari și au fost tăiați, că a rămas doar ravena unde a fost iaz::::

Pe lângă numeroasele calități pozitive pe care și le amintesc localnicii este și patima pentru frumos a boierului.

Stend-up: Oamenii din sat spun că boierului îi plăceau mult fetele tinere. Acesta le aducea la el la conac. Deși, niciodată nu a fost căsătorit, boierul Adrianov a ridicat case mari la multe dintre iubitele sale. Cei din Răspopeni presupun că în sat, boierul ar putea avea și urmași.

Galina Caba, profesoară de istorie la liceul teoretic din satul Răspopeni:::::::::::spune că boierul a avut o fetiță:::::::::::::::::

Evenimentele politice de la sfârșitul secolului ai XIX-lea au determinat distrugerea imperiului Adrianov. Stăpânul conacului a luat calea pribegiei și a murit din cauza bolilor acutizate din cauza frigului și a foamei. El s-a stins din viață la 22 martie 1900 și a fost îngropat în curtea conacului

ca mai rămățile lui și a mamei sale să fie trasferate în ograda bisericii. Odată cu moartea faimosului Egor, conacul a rămas de izbeliște. În anul 1940 a murit ultima descendentă a familiei. Imobilul a fost transformat în spital. La scurt timp, imobilul a fost abandonat iar alături a fost ridicată o clădire cu trei niveluri, unde a fost transferată instituția medico-curativă.

Simion Artin, locuitor:::::::::::::::::::totul s-a distrus cu bună știință, pentru a șterge urmele istoriei::::::::::::

Nicolae Gonța, primarul satului Răspopeni:::::::::::

Cu sau fără de conacul lui Adrianov, viața în Răspopeni continuă. Totuși, oamenii vor ca această clădire să nu piară cu totul. Ei cer autorităților să o reabiliteze sau să o transforme în muzeu al satului.

Mândri că au în sat așa comoară, ei caută Basmul pe care ni-l povestesc oamenii din sat urmat de detalii de disaineste continuat de detalii

Comoară istorică lăsată în paragină.

Cutremur de pământ, alunecări de teren, scurgeri de gaze și accidente în lanț. Toate acestea au avut loc în orașul Șoldănești în

cadrul aplicației demonstrative a serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale. Specialiștii din teritoriu au intervenit la timp și au acordat ajutorul necesar.

Nici nu s-a făcut bine ziua că în Șoldănești a sunat alarma. Sirenele au fost declanșate pentru a mobiliza salvatorii din diferite domenii. Locuitorii orașului au fost informați prin intermediul radioului local să păstreze liniștea că nu s-a întâmplat nimic.

Conform scenariului, membrii Comisiei Situații Excepționale s-au întâlnit de urgență cu lucrătorii din diferite domenii ale Protecției Civile. Împreună, aceștia au mers la prima locație. Aici au asistat la lichidarea focarului de gripă aviară.

Grigore Bivol::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Nu a trecut mult timp că salvatorii au fost solicitați în altă situație. În preajma bibliotecii raionale, un microbuz cu elevi s-a ciocnit frontal cu o limuzină. Cei 15 copii au fost imediat evacuați din autoturism și consultați de trei echipaje a medicilor de la urgență. Unul din șoferi a rămas blocat în cabină. Pentru a-l elibera din fiarele mașinii în care era prins, bărbatul a fost descarcerat din mașină.

Vladimir Bagrin, medic șef al departamentului de urgență:::::

În timpul unui cutremur improvizat a avut loc o scurgere de gaze la spitalul raional. Echipa salvatorilor s-a deplasat imediat acolo. Pacienții erau deja evacuați afară. După eliminarea consecințelor deflagrației, pacienții gravi au fost duși în chirurgie. Ceilalți au primit ajutor medical chiar la fața locului.

::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Aplicația demonstrativă a continuat la liceul teoretic Alexei Mateevici. Acolo ar fi izbucnit un incendiu din cauza scurgerii de gaze. Pompierii au evacut elevii și profesorii și au stins focarul.

Despre rezultate::::::::::::::::::::

Potrivit angajaților serviciului Situații Excepționale și Protecție Civilă, aceste exerciții sunt foarte utile. Ultima oară când au avut asemenea demonstrații a fost în 2010. Specialiștii din Șoldănești spun că astfel de acțiuni au loc odată la cinci ani.