------S·r!?

STUDII DACICE

Sub redacţia prof. univ.

HADRIAN DAICOVICIU

UlE' Il MIXT SEOE$ ________ ,- .... '1' Al ba ~ ".;:8 -A~I .11. • Tel fon 32"

EDITURA DACI'A

CLUJ-NAPOCA, 1981

• CUPRINS

HADRIAN DAICOVICIU, Cuvînt !nainte . 5 AN.DREI BODOR, Structura societăţiIi geto-dacice . 7 HADRÎAN DAICOVICIU, Societatea dacică m. €lPQIOa statwllUi . 23 ISTV AN FERENCZI, Oontrlibu~ la sdluţioruarea ,problemei fOlI'UllMiă <lT'a-

şUJ1ui la daci . 48 MIOARA TURCU, Qu,lliura materii8Jlă a geto-daoi'l.JOIr din ~ia MrunteniJei 65 LIVIU MARGHITAN, De cînd daot~ Wa draco-geţi oolliOOpţia oonsti-

tuimi sistemUilui de foI1tiIliioaţi:i? . 88 GEORGE TROHANI, Contribuţii la 1stor.ia ge1lo-d:adJor din centrul

Cîm,piei Române. 94 VASLLE MOGtA, Aşezarea şi cetatea dlacică de ,IIaJP,ia1JraGrahv.id (jud. AJba) 103 SEVER DUMITRAŞCU, oDesooperli['1Î. daco-getOOe de Wa Bihraa-ea • 117 FLOREA COSTEA, Ou IPri,vire Wa dmitaJrea vasel.JOlr @'eceşti şi · romane

in sud-estul Tropsi..1van-iei 127 IOAN GLODMUU, Contribuţii la oro~ ~ic.iJ. dacice m. epooa

Latene tÎOC'ZÎe 146 EUGEN IAROSLA VSCHI, Au proelu.orat dJa,cii sticla? . 166 SILVIU SAN.IE, PJastica şi uncle aspecte i8Jle cuJtelo.r şi oredmţelor

'geto-dacioe 174 MARIANA· <MARCU, C<mtlribuţii privind lPI'elJuorarea metallelor in aşe-

zădlle dIaoo-lromane din sud-estU!l. TmnsiJlvaniei . 196

AU PRELUCRAT DAC.LI STICLA?

Eugen Iaroslavschi

Vasele şi obiectele de t· 1·' . săpături, în studiile de ar~~l~g~~nt, m:n~onate în. rapoartele de efectuate in principalele aşezăr· d' mC!t e. la prImele cerrcetăTi Moldova sau TransHvania. 1 a.co-g e, fIe ele diiiil Muntenia,

Dar, de cele mai mult . căt, descriere~ extrem de e s~~r~~na~are~ ,lor s~ făcut. in. trea: decît o aprecIere aproxim t· • ep rnurţînd CItItorulUI sa f'aca clă, iar determinărHe cro:ora. as~ra ,c.ru:tit~i~. obiectelor de sti­servare a obiectelor au fost og1ce, at:>n~ starn .precare de con-luate în cori8iderar~ nici fO~~: ::!etfa, f~<:ute cu pr~c~uJie, nefiind

Adunînd la Un loc toate descoper'· ~r' ~CI caracterIs.tIcIle pasteil. tu considerare doar pe cele 't . lrl e ,e vas~ ~e stIclă, lumdu-Ie numărul lor este destul de m~~e r: ~!U dm~egIrbIl~, ;on~tatăm că fozm pe aproape mtreg aţiUil. d J. e 200), r~ndI~e neuni­.aşezări şi fortificaţii:? SiP aco-getLC, cu iIlrecadere m maril e

DesCQperiri de vase şi oh· ect d .• de sud a MoldO'Vei 1. . e e stIcla s-au făout în jumătatea Barboş~5), ~n .partea' c~~tr~f:a~f~u~Că~ ~re\ (~ă~ă(tă~3, Poian~4, eul Crasam7, Popeşti8 Zimnicea9)' d luTn €Illl:l T:nosu6

, PIS-, , m su u ransllvamei (Grădiş-

1 Cţ. I. GJodarniu, Relaţii oom . le . . ro~na, Olu~, . 1974, p. 71. e1'Clra ale Dactel cu lumea elenistică şi

Re!>alrti ţila descoperirilor pe ten toti uJ. ' . . (aprox. 18%) ~n Moldova, 59 (3'101t) ]n M I ten!Wn:arue:J. este urrrnăto1N"ea : 34 (după I. Gloclariu DP. cit. P 73) ° un la ŞI 96 (50.5%) în TlraJnsilwmia

3 V C · ·taJn ' . ,. . 4 R · n~gI ~ ŞEeI V. Ursaohi, în CaTpica II 1969 P 96

. nnpe ŞI VflIIl,pe ' D· " ,.. co.lab., Ln SCIV, II i 1951 ,1111 acuz, III-IV, 192r7-32, p. 325; R. VUil,pe şi 202;5id~, Î1I1 Dacul, * .8., 1: fl;57,9~. ~~~: ~~.; R. Vulpe, în SCIV, III, 1952, p .

P lesa, ~ strachllllă costată inedită se • (ef. 1. GlodarIU, DP. cit. p 245/1') • păsireaza lia Muzeul din Galaţi

'R V'll1lpe . Ee V' · . 7 1. . Andri Ş~. P~pe, Î1I1 I?a~, 1 ... 1924, p. 210-211.

III, t. III, BuCU~ti '1924 ~l 8iT(~Sc;rţ, 2~ MemOriile Academiei Române. ser. 8 R. Vulpe, Îill 'sCIV: VI 1~2 g. 264. . ,

P. 3~4 şi fig. 14/1; lidem în MaterU;le19~iI Pi962516 ; ldem, In Materiale, VI, 1959. 1 Oasan--F'ralnga , A hM ' , , p. 33!. . ,In r Old, V, 1967, p. 14 şi fig 6/29.

166

tea M'llJl'celUiluPo, Cos1:eşti 11 , Piatra Roşie1 :?, Căpîlna13) .şi izolat în părţile vestice aLe României .(Boroda14, Pecwa15, Checea16).

Numărul total 'a'l looalităţillor cu astfel de de;ooperiri este de 17, din oare 3 sînt sÎttuate în Mo}doVla, 6 în Muntenia şi 8 în Tlran­silvam.ia.

Din punctuil.' de vedere al aspectului, vasele de stidă desco­perirte se împart :În două categorii.: vase uniform colorate (aLbas­tru, ,galben-verzui', roze, de ,cele mai multe ori transparente) şi vase mUlefiori. Fără a intra in amănuntePTivind clasificarea vaselor de sticlă, lucru dealtminteri bine cunoscut prin străda­niile altor cerrcetărtori17, vom aminti ,aici doar principalele Upuri constmd din: CUtpe şi pahare, O'l.ljpe cu t1:orţi de tip kantharos, ,bute­lU, unguentarii şi ,boluri, toate imitînd în ,general produse simi­lare ,din metal, .ceramică sau pi'atră18.

LiIps'a unor forme inedirte, COIrobormă cu inexistenţa oricăror urme de ate1iere de sticlăTie, i-a determinat lpe .cercetători să considlere to'aile lJWodusele de sticlă descoperite pe terittoriuil. Daciei ca piese de import. Difuziunea lor diferită pe teritoriul fostei Dacii a fost pusă in ,primul rind pe seama difLculJtă1ţi.lor de trrans­port .în ,anrtichitate ,şi a Iposihilităţilor de desfacere în meeUul autoh­ton, datorită fragiliităţii sticleil.

Aşa se explică pr€zenţJa lor în ~umăr mai mare in aşezarea de 118 Poiana {aşezare care se Ipare ,că a j'\.lJOat şi rolul de emporiu comeI1cial pentru o largă zonă din jur) tocmai ,dJaJtoriJtă. sLtuării ei pe m8!lul unei alPe navigabHe, lCe ,permiltea .o mai. u.şoară trans­portare 'a pieselor fragile. La f,el se .prezintă situaţia şi în cazul aşezărilor de la Popeşti şi ,Tinosu. Cum se explică însă numărul

10 C. Da~coViiciu şi cola-b., în SeIV, VI, 1-2, 11955, p. 207; I. Glodariu, in ActaMN, XII, 197\!j" p. 123, fig. 3/3.

u C. DaILooViiciu şi oolJab., Îill Matetriale, VI, 1959, p. 332, 335. Numeroase alte :Lragm~ destiolă rproven:iJnld de aici, jJoodite, se păs1lreaUl ,la Mmeud. de istorie aIl. 'I'mnsill:V1aDliei (ilrufoa:1maJţie H. Daioovroiu).

12 C. DaliOOl\l'Lai,u, Cetatea oocică de La Piatra Roşie, BuOUJreŞbi, 1954, p. 95. 13 linedite (<informaţie H. DaiJooviciu). 14 Vezi I. Glodamiu, orp. cit., p. 245. 15 I. H. Orişa!n iIIl ActaMN, VI. 1969, pl . LI /2. 18 I. GlodaIriu, DP. cit., p. 245. 17 M. BUiCOwJ.ă, Vase antice de ,sticlă La T<nnis, 1968; I. Glodariu, op. cit.,

p.70-84. 18 J. Morin, La Ve1'Te.rie en Gawlle sou.s l'Empire Tomain, Paris, HH3, p. 3.

Formele comune a.le vaselor de sticlă din Dacia ou cele din restul Impe­rdUilui romaJn permi,t utitlJW1N"ea lucrărilor de speciallitate dediJOate sti clei lmtice din mediUil. roman, deşi in aceste I'lllClrării, datorită defec<ţiJuniJlor de nOl1m.aTe, au1lorH străini IllU iIlloLud desooperirile de pe terj.toriuil. Romtmiei ~cf. C. ISIin,gg, Romt1ln glass fTom dated finds, Groningen-DjakiaJrta, 1957).

167

n:are (ipeS.:e 508/°. ~n total). de vase de sticlă în aşezările dacice din M'l1Illţll Orăf?tlel unde, flrreşte, nu au putut fi aduse tot tim­purI. ~. ~~T'Sul unor ape? EXlplica1ia da,tă pînă acum s'e baza pe pO\l~iihtaţ~.l~ de .desf~~e oferite de o zonă ce constituia centrul pohh~,. mIlItar ŞI :~li.glOS al statului dac, bunăstarea aristocraţilor permIţmdu:-le . ach.IZIţlOnarea unor asemenea produse, considerate ~~ . lux, _ ~hiar daca preţul lor era considerabil mai mare, datorită difICultaţIlor de transport19•

peş~ cunoscurtă .cu mult inainte, sticla a mcepurt; să fie mode­lata prin procedeul suflării abia ~ncepînd cu a doua jumătate a secol~lui 1 _ ~:~.n.20. O bucată ,de vreme după descoperirea proce­d:ul":ll smlarll, modelarea prin ,presare a mai fost utiliootă, dar ,ea i~l pler~e .cUrî~d din importanţă, noua metodă difuzîndu-se foarte rapId ~l .. aJun.gmd, în selC'Ol'Ul 1 e.n., să 'Pl"edomine net faţă de cea a presar1l21.

Modelarea prin metoda pres ării" mult mai dificilă a făcut ca ~ele -de sticţă .să fie mUilltă vreme extrem de scumPe, preţul lor _,fl~d. ;ompara,l)l'l cu al aurului. .După descoperirea metodei suţlarll ŞI Incetlarea roonqpolul'Ui atelierelor .orientale (Tyr Alexan­~rl'a)22, ,o~iectele de s~:clă se !înmul1esc foarie rapid; ia'U fiinţă ate­here man, cum ar fI celle din Capua23 .şi Aquileia24 ale căror p:~u~ în s'C'Urtă VJ:1;me ~ăJtă O_bună f1aimă, fii!l'l{i ,eXiPOrtate ~a m zone foarte mde<partate, patrun~nd .chiar şi în Egip!t25. ~n acest moment preţul vaselor de sticlă scade foarie mult, apro­plln~u-.~e de cel al vaselor de metal. Cunoscută fiind orientarea }~quhl:ell !pre oome~ţu~ au teri~or~He dunărene26, S-"a presupus ca o b1!na lPa:te a rpl'eseloţ! de shcla descoperite in Dacia a'U f~st conf,ocţlJOnaJte In ,centrul pomell'irt27.

1!, I. Glodariu, op. cit., p. 77-78 . • 21. A. M. Berryer, La verrerie amcienne aux Musees ROllaux d'Art et

Hl!~r:e, B~uxemes, 1~57, p. 7-8; J. Marin, CY[J. cit., !Il. 20-21. C. Ismgs, op. ett., p. 14.

22. M. P .. ChaTllesworth, Les routes et le trafic commerdal dans l'Empire r~tn, Baris, 1938, p. 45, 67; J. MOII1in, op. cit., !Il. 18-19. 2: M. P. Charlesworth, op. c;it., p. 22.

. M. Rostovtz,e1if, The SOCUI!l and Economic History ai the Roman

dEmptre, p. ţ61; ~. F1mnk, Storia economica di Roma. Dalle origini alla fme

eLIa republtca, FJTlenze, 1924, p. 160-lS2. . 25 1.. G~odariu, op. cit., p. 80. Tot aici Vezi şi s11uc1iUil. asupra camcteristi­

cllor ~tldel de-a lungul celor citeVia secole de existenţă a atelierelor din Imperml roman.

.!6 H. DaicoV'iciu, Dacia de la Burebista La cucerirea romană ed Dacia Ol uJ, 1972, p. 194-195, 198. ,. ,

d' 27.1. .GlodariU,. op .• cit., p. 82, inal<~de aici buteliilecu două tor ţi în "M",

di~n stlcla DU tentă albastrule, unele dintre stră'chi,ni (oostate sau nu) şi unele ntre vasele din sticlă verrutie şi gălbuie.

168

Dar ceea ce se remarcă ou uşurinţă 'la produsele ,descoperite in ţimitul'ite .carpato--dunărrene este .calitaJtea inf'erioară 'a tPastei de sti­clă în comparaţie cu produsele de bună. cal'itate din marile centre ale Imperiului roman. Această situaţie a fost explicată tocmai prin lipsa unor termeni de comparaţie pentru aprecierea produselor de acest gen, în ţinuturile Daciei, prin forţa împrejurărilor, toate va­sele şi ob'iectele de sticlă reprezentînd produse de lux, acceptate ca atare şi achiziţionate la preţuri ridicate28. Interesantă ni se pare ob­servaţia că între descoperirile de la noi lipsesc cu desăvîrşire produ­sele cu stampilele oficinelor din care au ieşit. Analizele compoti­ţiei pastei de sticlă, oricît de minuţioase ar fi, nu credem că ar putea da rezultate satisfăcătoare în privinţa atribuirii pieselor exa­minate vreunui atelier anume29.

Dar ne punem întar~b'area: oare e sigur ,că ,toate produsele de sticlă descoperite pe teritoriul Daciei sînt piese ,de im,port? Dacii nu au reuşit nicicînd să prelUJOreze sticla?

Răspunsul la întrebare credem că îl uşurează descoperirea la Grădiştea Muncelului, a unei piese de care ne vom ocupa în continuare.

F.,s,te vonba de un tub lung {fig. 1), descoperit pe teras'a a VIII-a a Dealului Grărl1~tii, terasă bine C'lLIloscută datorită atelierului de prelucrare a fierului şi ,bronzului ce a funcţionat 'aicPo. TubuPl ,este

Fig. 1. Tub pentru suflat sticla.

28 1. G1odtar1u, CY[J. cit., p. 81. 29 . A1namzele chimice er.featoote pe piesele descQperite 1a Pompei au

constatat lipsa mag,neziului, pe cită v['eme .produsele din Egipt îl au con­stant. Mai tîrziu însă romanii vor folosi la rîndul Lor magneziUJl ca decolo­rant a.5<l că ,ana1i2Jele ,aQll'IllParative devin inutiJizabi.le (Of. H. D. Pacodi, La verreT'ie en Egypte, Le Cake, 1908, p. 41-42).

30 C. Daicoviciu şi aolab., în SCIV, III, 1952, p. 297-302; idem în SCIV, IV, 1-2, 1953, p. 164-173.

31 1. Glodariu şi E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci. Cluj-Napooa, 1979, p. 110, fig. 66/33.

169

confecţionat prin m'artelarea unei plăci subţiri de fier, îndoită şi sudată sub formă de .cilin.dru, cu o ,lungime totală .de 89 cm. Avînd un diametru constant de 1,5 cm, ,t'll!bul se ÎIl1,guSItează brusc lla unul din rOapete sub formă de 'ajutaj (.fig. 2), ajungînd Ira un dia metru de 0,,5 , rcm, marglÎnÎ'le fiind îngrijit lucI"ate şi rotunjite. La celălalt capat, placa din care a fost confecţionat este mult aplatizată, din sudarea ,capetelor ei rezultînd un orifi.ciu cu di'ametrul de 3 cm. ~n acest orilficiu ,larg a fust introdus un cep masiv de fier (fig. 3),

Fig. 2. Partea inferioară a tubului pentru suflat sticla (detaliu).

F ig. 3. P artea superioară a tubului pentru suflat .sticla (detaliu).

1170

avînd in centru o perfornţie cu diametrul de 0,4 ,cm. Forma aceSltui tub este identică cu aceea a ,tuburiloI" Ifolosilte pÎIl1ă astăzi de meş­terii stidari l'a suillarea pastel semiHuide de sticlă32. Avem de...:a face, cu sÎlgurarnţă, ,cu un tub de su:f1.IaJt sUda, ,dar simplJa prezenţă a sa printre uneltele ~ngropaite la Grădiştea Mruncelului în ajunul răz­ooaieolor cu romanii este o dovadă a existenţei unui stÎJClar !În capitala Daciei? Piesa ar fi putUJt ajunge aici şi ca o pradă de r~boi, ~ ,cum ,ştim .că adeseori dacii iaU luat în incursiunile lor din Imperiu. In acest caz ne întrebăm de ce l-ar :fii ,păstrat dacii, de ce l-au ascuns, în speranţa il"eutilizării, ,de ,ce nu 'l-au trnnsror­m'at în alrtceva, într-<> armă de ,pildă, cind fierul eroa atw de pre­ţios tin preajma ră0boiului?

In ,depozitele rMuze<Ului de istorie al T!'1aIIlSilV'aniei din Cluj-Na­poca se păstrează încă .două semnificative obi'OOte, ,pe oare le men­ţionăm mai .jos. Primul este o bucată de lut lars ÎIl1globind ,bucăţele de piatră de calClar, care are pe una din feţe o pojghiţă de sticlă, groasă de 1---'1,5 ,cm; stida la păJtruns !profund in ,porii pămîntului (fig. 4). Oredem că fragmentul pomenit provine .dintr-un recipient (creuzet?) fol'OSit pentru prepararea. pastei de stiIClă, din :păcate prea prost păstrat pentru a sugera forma şidimensirunile ;vasului. Cea

Fig. 4. Bulgăre de pămînt cu sticlă top ită.

32 Imormaţie M. Rill. ·

171

de-a doua d:scoperir~ lr~al1'cabilă, făcută tot !pe terasa a VIII-a, este un bulgare de stliCla, de ,ouloare .galben-verzuie cu miei bule de aer (fig. 5). '

Fig. 6. Bucati de sti eli topiti descoperiti la Grădiştea Muncelului.

172

P~n.ţJa bulgărilor de sticlă, asoci'a!tă cu descoperirea -tubului de s~at, unealtă · tiPcă pentru meşteşugul de;pre oare vorbim, par să. ~ugereze iprezenţJa, in ultima parte a existenţei Daeiei libere, a unui ~~er stidar în capttala ţării. Dacă acesta era un dac sau un străih, fireşte, nu ţ5e poate spune, importantă nefiind limba pe C'are o vorbea, ci însă~i prezenţa s'a ÎiIl afara frunmriilor Imperiu­,lui roman, ~1J1 mij[ocul unui popor ,care, prin între'agla sa civililZaţie materială, depăşea mult nivelul "barbar", situîndu-se aproape de puternicii săi vecini aparţitnînd lumii sclavagiste clasice.

Speranţa noastră este ca ,cereetăriJe din M'llIlţii Orăştiei !Să dove­deas(!ă înlC~ o dlată33 cele spuse mai sus şi să confirme că o .parte dintre pr usele de sticlă descoperite în aşezările dacice sînt luorarte chiar în ia.

EST-CE-QUE LES DACES ONT PRODUIT DU VERRE?

fResume)

A!pres iU~ pil'esen'tatiOOl succilMe des objets en veI1re, deoouverts sur le terilitoiore de l"alncienne Dacie, 'l'auteuT les analyse en deg,ageant les -earac­teristiques de .oes obj€lts qu'on a consid€Ires jusqu'a present comme des pro­duits d'~ta.tion, sams eX'Ception auoua:te.

On constate que ila majOliite des vases en VeI1re, deoouverts dans les gl·ands habj,ta~ et forl1fu:ations daces, sont d'une quali:te iniferieure. Aucun ne porte d'~ .irndiquant l'ate'lier de provenance. Ne semit-ill possible qu'ulI1e partie de ces objets alt elte produite en Dacie? La -reponse affill"matJive vient de la deoouverte a Gră.d!iştea M'llII1celwlui (Sarmizegetusa) d ',Wl tube poiUT smfl!er le ver.re .fIi-g. 1-3). ainsi que de quelques boules de vel're,

vestiges d'UII1 atelier de veI1roteTie qUii semllle aroix foncliOJ1JIle ila, .li ll'epoque des guemes daeo-romaines. On souligne l'imu:xxrtance d'une telile decouverlte ~te au dehOT!S des con-Uns de l'Empiire romain, chez un peuple qui depasse, par sa civtlisartion materiehle, ile Diveau de developpement du mHieu "bar­bare", se mn,geanlt aux c6tes de ses puissants voisins du monde alassique.

~3 După încredinţarea m anuscriSU!lui Edi-uurii Dacia, sîntem PUŞl In plă­cuta situaţie de a :iJntel'venj ou această notă pentru a anunţa descoperi!I'ea in a(priilie 1980, lÎJl iIJeretele S\ID{Jat al UlIlei secţiuni din1ire terasa a IX-a şi a 'X-a de la GTădittea MUII1celuJLui, a unui a 'lt bulgăre de sticlă SOUl'Să (fig. 6) eu dirnerllSÎlUniJ.e de 16,5 X 8 ern,

173