Download - Proiect Practica - BRD

“Fundatia Ecologica Green” FEG- Functionar Bancar -

Finanţe

EFECTUAT LA:

Banca Română pentru Dezvoltare-Groupe Societe Generale

CuprinsCapitolul Pagina1.Banca Româna de Dezvoltare. Prezentare generală. 31.1 Scurt istoric al B.R.D. 31.2 Recunoaşterea B.R.D. pe plan naţional şi internaţional. 41.3 Cadrul juridic de organizare şi funcţionare al băncii. 41.4 Structura organizatorică a băncii. 5

2. Sistemul informaţional bancar. 72.1 Spececificitatea departamentului sisteme informatice al B.R.D.-GSG. 72.2 Documente şi programe informatice utilizate de B.R.D.-GSG. 8

3. Problematica deschiderii şi funcţionării conturilor bancare. 113.1 Titularii de conturi. 113.2 Conturile care se pot deschide la bancă- modul de funcţionare. 123.3 Particularităţi în sistemul de codificare a conturilor clienţilor. 23

4. Tehnica şi evidenţa operaţiunilor bancare cu numerar. 254.1 Organizarea operaţiunilor bancare cu numerar. 254.2 Instrumente utilizate în derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi. 27

5. Activitatea bancară privind decontările fără numerar. 325.1 Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activitatea de decontare. 325.2 Decontări fără numerar. 35

6. Tipuri de carduri emise de B.R.D. 596.1 Visa Business. 596.2 Visa Electron. 616.3 Maestro. 626.4 Visa Clasic. 64

7. Tehnica şi evidenţa operaţiunilor de cereditare bancară. 667.1 Categoriile de credite ce se acordă de bancă. 667.2 Perioade de creditare. 707.3 Analiza creditelor. Analiza bonităţii clienţilor. 717.4 Principii şi clauze generale privind contractul de credit. 757.5 Acordarea de credite în lei şi valută. 767.6 Garnţia creditelor. 797.6.1 Credite în lei şi valută acordate pentru finanţarea activităţii curente. 797.6.2 Credite în lei şi valută pentru investiţii. 817.6.3 Credite în lei şi valută acordate societăţilor în leasing. 817.7 Credite acordate persoanelor fizice. 817.8 Descrierea procesului de creditare. 85

8.Concluzii. 87 Bibliografia. 90

2


CAPITOLUL 1. – BANCA ROMÂNĂ PENTRU DEZVOLTARE.

PREZENTARE GENERALA

Forma juridică: societate pe acţiuni, persoană juridică română

Număr de acţiuni 348.450.670

Adresa – Centrală str. Doamnei nr. 4, sector 3, Bucureşti tel. 401-3133201

- Sucursala Iaşi str. Anastasie Panu nr. 1B-2A

tel. 4032-213050

Durata de funcţionare 12 ani, începând cu 1991

Capital social actual 1.742.253.350 lei

Cod fiscal R361579/1992

Obiectul de activitate activităţi bancare, conform Legii Bancare nr. 58/1998

1.1.Scurt istoric al Băncii Române pentru Dezvoltare

Istoria BRD a început în anul 1923, odată cu înfiinţarea prin lege a Societăţii Naţionale

pentru Credit Industrial ca instituţie publică. Statul deţinea 20% din capitalul social şi BNR

30%. Restul de 50% era deţinut de persoane particulare.

Până la cel de-al doilea război mondial, în baza Legii privind naţionalizarea din 11 iunie

1948, Societatea Naţională pentru Credit Industrial a fost naţionalizată şi redenumită Banca

de Credit pentru Investiţii., iar din 1957 poartă denumirea de Banca pentru Investiţii.

Schimbările profunde apărute în mediul bancar românesc după 1989 au adus pe

firmamentul sistemului financiar din România bănci moderne, capabile să răspundă

exigenţelor în creştere ale clienţilor.

Banca Română pentru Dezvoltare a fost înfiinţată prin hotărâre de guvern în

decembrie 1990 şi înmatriculată în februarie 1991 ca societate pe acţiuni, cu capital social

deţinut de statul român. În martie 1999, Societe Generale a achiziţionat un pachet de acţiuni

reprezentând 51% din capitalul social al BRD, prin intermediul unei achiziţii de la Fondul

Proprietăţii de Stat (FPS), combinată cu o participare la majorarea de capital social al BRD.

3


La sfârşitul anului 2000 Fondul Proprietăţii de Stat scoate la vânzare, prin ofertă publică

secundară, pachetul de acţiuni deţinut la BRD, care reprezintă 9,87% din totalul acţiunilor.

Banca se află în acest moment în plin proces de restructurare, al cărui scop este mai

buna repartizare a sarcinilor şi responsabilităţilor între diverse departamente, direcţii şi

sucursale şi creşterea eficienţei fluxului de informaţii în cadrul Băncii.

1.2.Recunoaşterea BRD pe plan naţional şi internaţional

Anul 1999 şi prima jumătate a anului 2000 au remarcat ca şi în alţi ani recunoaşterea

meritelor BRD ca bancă de prestigiu în domeniul său de activitate de către analişti şi

observatori specializaţi în domeniul financiar şi de către agenţii de clasificare a instituţiilor

financiare recunoscute pe plan mondial.

In mai 1999, BRD a primit “Central European Award – 1999”, fiind considerată cea

mai bună bancă românească. Distincţia a fost atribuită BRD de către Central European,

publicaţie a grupului de editură Euromoney Publications. Tot în această perioadă BRD a

primit din partea Privatization International Magazine premiul pentru “Privatizarea anului

1998 în Europa Centrală şi de Est”.

In iulie 1999, revista Euromoney a distins BRD cu “Premiul pentru Excelenţă” şi a

desemnat BRD drept “Cea mai bună bancă din România”.

In octombrie 1999, revista economică românească “Capital” conferă BRD premiul

“Oskar Capital” pentru lansarea gamei de şase carduri de debit şi credit (VISA şi

EUROPAY).

:

1.3.Cadrul juridic de organizare si functionare al Bancii.

Banca Romana pentru Dezvoltare-S.A.,face parte din Grupul Societe Generale si in

calitate persoana juridica romana se supune reglementarilor emise pe teritoriul Romaniei.

Banca Romana pentru Dezvoltare-_S.A. este inmatriculata la Oficiu Registrului

Comertului-Municipiu Bucuresti sub nr.J 40/608/1991 in Registru Bancar sub nr. PJR-40-

007/1999 si are codul fiscal nr.R361579/1992; autorizatia BNR, seria A nr.1 din data de

1iulie 1994.

Banca Romana pentru Dezvoltare –S.A se supune reglementarilor BNR, privind politica

monetara, de credit, valutara, de plati, de asigurarea prudentei bancare si de supraveghere

bancara, precum si a celor emise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

4


REGULAMENTUL DE FUNCTIONARE , toate celelalte reglementari referitoare la

desfasurarea activitatilor Bancii, precum si toate amendamentele acestora,se pastreaza la

sediul principal al Bancii si se transmit la Banca Nationala a Romaniei.

Banca Romana pentru Dezvoltare-S.A poate desfasura, conform Actului Constitutiv,

urmatoarele activitati:

a) acceptarea de depozite;

b) contractarea de credite,operatiuni de factoring si scontarea efectelor de

comert ,inclusiv forfetare;

c) emiterea si gestiunea instrumenetelor de plata si de credit;

d) plati si decontari;

e) transferuri de fonduri;

f) emiterea de garantii si asumarea de angajamente;

g) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu instrumente monetare

negociabile(cecuri,cambia,bilete la ordin,certificate de depozit);

h) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu titluri de stat;

i) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor,metale pretioase,pietre pretioase;

j) tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu valuta;

k) actionarea ca agent custode pentru valori mobiliare;

l) desfasurarea de activitati de depozitare pentru fonduri deschise si societati de

investitii;

m) inchirierea de casete de siguranta;

n) consultanta financiar-bancara;

o) operatiuni de mandate;

1.4.STRUCTURA ORGANIZATORICA A BANCII

Administrarea si conducerea Bancii

Banca Romana pentru Dezvoltare-S.A are o structura organizatorica si reguli de

functionare axate in principal pe:

asigurarea conditiilor de a crea profit net, pe de o parte, prin realizarea activitatii

bancare, iar pe de alta parte prin exercitarea unui control riguros al costurilor operationale si

al riscurilor;

prioritatea acordata clientilor, astfel incat nevoile acestora sa fie satisfacute

in cele mai bune conditii de deservire si de costuri in concordanta cu interesele de ansamblu

ale bancii;

5


ansamblul activitatilor bancii este organizat pe structuri si entitati conform

organigramei generale astfel:

1.Administrarea si conducerea bancii:

-Adunarea Generala a Actionarilor, Consiliul de Administratie,Comitetul de Directie;

-Directorul General, Directorul General Delegat,Directori Generali Adjuncti;

-Comitete specializate prevazute de legea bancara;

-alte comitete si comisii;

2.Centrala Bancii;

Este structurata in departamente, directii si asimilate acestora,servicii si

compartimente.Pe langa structurile din Centrala pot functiona diverse

comitete/comisii,impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitati specifice,care

functioneaza dupa regulamente sau instructiuni proprii.

Pot fi create echipe de proiect subordonate direct conducerii Bancii sau conducerii unei

directii.La infiintarea unor astfel de structuri,trebuie sa se defineasca de catre initiator

misiunea,atributiile,competentele si raspunderile.

3.Reteaua teritoriala a Bancii este organizata conform principiului teritorialitatii si

cuprinde sucursale si alte tipuri secundare de sedii fara personalitate juridica:

-Sucursale zonale;

-Sucursala Mari Clienti Corporative-Sucursala Campineanu;

-Sucursale Judetene;

-Sucursale;

-Agentii;

-Reprezentante;

-Grup Unirea.

4. Filiale: BRD Invest S.A. si BRD/SG Corporate Finance Advisory S.R.L., BRD

Sogelease S.R.L.

Organizarea Bancii are la baza principiul autoriatatii ierarhice si /sau functionale.

Conducatorii structurilor Bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct

subordonat. Ei pot de asemenea sa aiba , in masura in care li se atribuie, si o autoritate

functionala asupra activitatii prestate de retea, in vederea asigurarii coerentei de actiune a

Bancii.

CAPITOLUL 2.SISTEMUL INFORMATIONAL BANCAR

2.1.Specificitatea departamentului sisteme informatice a BRD-GSG

6


Caracteristici:

Este o structura functionala si operationala;

Este subordonat directorului general al Bancii;

Are vocatie strategica pentru Banca, pe linia activitatii privind sistemele

informatice;

Este condus de un director de department.

Misiune:

Defineste solutiile strategice si asigura coerenta sistemului informatic in concordanta cu

strategia globala a Bancii.

Organizare:

Departamentul Sisteme Informatice cuprinde urmatoarele directii de compartimente:

Compartimentul Securitate-defineste normele de securitate de acces la

informatii;

Compartimentul Calitate-defineste metode standarde si procedurile de lucru

privind activitatea de informatica in general si in special proiectele informatice-elaboreaza

metodologia specifica domeniului informatic;

Compartimentul Control de Gestiune;

-centralizeaza datele privind fundamentarea bugetului activitatii de informatica;

-urmareste realizarea bugetului propriu si informeaza conducerea Departamentului

Sisteme Informatice;

-urmareste derularea contractelor incheiate de Departamentul Sistemului Informatic.

Proiect iBank-este un proiect informatic care face obiectul unei organizari

speciale avand ca misiune proiectarea aplicatiei iBank si integrarea acesteia in sistemul

informatic al Bancii;

Directia Dezvoltare si Studii-este o structura functional-operationala;

-elaboreaza studii pentru implementarea de noi produse si servicii sau ameliorarea celor

existente;

Directia Sisteme si Retele-asigura studierea, controlul, implementarea si

mentinerea sistemelor “masina” care sa suporte aplicatiile necesare in vederea exploatarii;

-asigura studierea, controlul, implementarea si mentinerea sistemelor de baze de date

care sa suporte aplicatiile necesare in vederea exploatarii;

Directia Exploatare-asigura productia informatica a Bancii prin exploatarea

aplicatiilor dezvoltate de catre Directia Dezvoltare si Studii;

-acorda asistenta utilizatorilor;

7


2.2.Documente si programe informatice utilizate de BRD-GSG

Fiecare entitate are un server propriu-XUI si utilizatorii acceseaza aceeasi baza de date

comuna situate la Centrala Bucuresti.Aceeasi schema este prevazuta si la Botosani cu

Dorohoi si Vaslui cu Husi si Barlad, etc.

Entitate contabila-entitate unde se intocmeste balanta de verificare.

Entitate noncontabila-sunt punctele de lucru propriu zise.

Aplicatia utilizata de BRD-iasi se numeste iBank scrisa pe arhitectura CLAIN

SERVER. In acest mod informatia se scrie direct pe serverul de la Bucuresti.

Programul iBank a fost conceput spre sfarsitul anilor ’80 de catre o firma specializata

din SUA. BRD a achizitionat produsul in 1994/1995 pentru a inlociu programul PCBANK,

fara insa a transforma aceasta achizitie intr-un veritabil proiect. 08.04.2002 este prima zi de

lucru in iBank.Vechea aplicatie in PCBANK era scrisa in FOX.Se lucra in DOS, iar iBank

este sub sistemul de operare UNI B. R. D. a implementat sistemul IT, bazat pe aplicaţia de

software bancar „iBank”. În decembrie 1996, B. R. D. a încheiat un contract cu ICL, prin

care B. R. D. a cumpărat dreptul de a folosi iBank în România pentru un comision anual

stabilit în funcţie de numărul de utilizatori autorizaţi. În calitate de integrator de sisteme,

ICL s-a angajat să instaleze iBank, în 9 din sucursalele B. R. D. şi să pună la dispoziţie

hard-ul necesar (inclusiv servere).

ICL a transferat B. R. D. răspunderea privind derularea iBank în întreaga reţea de

sucursale. Pentru a realiza acest lucru, B. R. D. beneficiază de asistenţa Sociétè Générale,

şi, în plus, intenţionează să folosească furnizori locali de servicii în calitate de

subcontractori. Simultan, B. R. D. analizează procedurile de operare pentru a le face

Baza de date unica (Bucuresti)

XUI-Independentei XUI-Iasi(A.PANU)

XUI-Targu Frumos

User 1User 2..n

Usri 1User2..n User 1 User2,3..n

8


compatibile cu folosirea iBank. Sub-sistemul de cărţi de credit a devenit operaţional în

septembrie 1999. interfaţa dintre sistemul de cărţi de credit şi sistemul informatic principal

B. R. D. a fost dezvoltată în anul 1999.

B. R. D. a implementat un sistem internaţional compatibil pentru tranzacţiile

internaţionale, prin instalarea unui pachet software pentru tranzacţii financiare, numit Bank

Trade, care procesează acreditive, scrisori de garanţie, ordine de plată şi încasare.

O condiţie de bază necesară pentru funcţionarea tuturor acestor sisteme este existenţa

unei infrastructuri eficiente de telecomunicaţii. În 1999 cu asistenţă din partea Global One,

B. R. D. a introdus o reţea de telecomunicaţii X.25, capabilă să susţină noul sistem bancar

integrat iBank li operaţiile reţelei de ATM-uri. Reţeaua X.25, care utilizează linii închiriate,

înlocuieşte treptat procesul de transfer al fişierelor. În acest moment, centrala şi 100 de

sucursale sunt deja conectate la noua reţea.

Toate aceste progrese au permis testarea întregului proces în unităţi – pilot, agenţia Tei

trecând la iBank în luna noiembrie. Această operaţiune a fost urmată de trecerea la iBank a

Grupului Unirea la începutul lunii martie 2002. în cursul lunii aprilie trecerea la iBank a

Grupului Iaşi.

Mai întâi se cuvine să notăm că iBank este orientat către client şi nu către cont, ceea ce

va permite să dispunem de o imagine globală despre client, adică să putem alcătui în orice

moment un inventar al situaţiei patrimoniale a clientului, oricare ar fi agenţia sau agenţiile

cu care el lucrează. Această bază de date clienţi va putea fi după aceea definitivă ca sistem

de referinţă pentru toate celelalte aplicaţii utilizate de B. R. D.

Obiectivele de dezvoltare pentru următorii ani depind de capacitatea băncii de adaptare

şi de anticipare a „mişcărilor” pieţei. Este vorba de asigurarea structurilor şi a

instrumentelor potrivite şi din acest punct de vedere proiectul de reorganizare şi

modernizare a reţelei este cheia de boltă a viitoarei evoluţii a băncii.

Chiar dacă este de concepţie mai veche, programul iBank răspunde nevoilor B. R. D.

mai bine decât Pcbank, atât în ceea ce priveşte concepţia (arhitectură – client, timp real), cât

şi în modul de funcţionare, centralizat, care va permite transferul anumitor funcţii de suport,

şi în special a informaticii, dinspre agenţii către Centrală, permiţând astfel unităţilor din

reţeaua B. R. D. să se concentreze pe funcţia lor esenţială, cea comercială.

Bineînţeles, clienţii B. R. D. vor beneficia, în mod indirect, de funcţionalităţile

sistemului. Toate avantajele de care va beneficia reţeaua vor avea un impact asupra

clientelei. Noţiunea de imagine globală a clientului va permite o mai bună abordare, tradusă

printr-o ofertă personalizată de servicii şi un proces decizional mai rapid. Trecerea la iBank

9


benefică şi în perspectiva introducerii, în momentul în care toate unităţile vor lucra cu acest

program, a funcţiei „Any branch banking”, care va permite accelerarea operaţiunilor

intrabancare (viramente etc.) şi va conferi astfel un avantaj atât clienţilor, cât şi băncii, în

competiţia cu concurenţa.

În 2000 a fost implementat sistemul Multicash, care permite B. R. D. să pună la

dispoziţie clienţilor săi servicii avansate de gestionare a numerarului. Costurile pentru acest

proiect se ridică la aproximativ 250.000 USD (fără taxe). B. R. D. este de asemenea în

proces de introducere a sistemului Intranet, care va înlocui sistemul de poştă electronică cu

un sistem mai performant.

Începând cu decembrie 2000, banca a pus la dispoziţia clienţilor întreprinderii un nou

serviciu bancar din gama produselor Electronic Banking, MultiX. Acesta permite clientului

să realizeze o serie de operaţiuni bancare de la propriul sediu. Oferind servicii de bancă la

distanţă şi bazat pe schimbul de date între client şi bancă, MultiX se adresează în special

clienţilor care au relaţii de afaceri frecvente cu B. R. D. şi care fac în mod regulat viramente

naţionale şi internaţionale.

Pentru client MultiX înseamnă un acces la serviciile băncii 24 ore din 24, 7 zile din 7,

operaţiuni în cont urmărite zi de zi, proceduri simplificate pentru operaţiunile bancare, o

securitate mai bună, confidenţialitate şi controlul informaţiilor, schimburi mai rapide de

informaţii între client şi bancă, mai puţine costuri legate de comisioane.

Cea mai modernă metodă de administrare a conturilor la îndemâna clienţilor B. R. D. –

G. S. G., având acces rapid la bancă de oriunde şi oricând, pentru a obţine informaţii în

timp real despre situaţia conturilor şi având posibilitatea gestionării eficiente a fondurilor,

direct din faţa calculatorului 24 ore din 24, 7 zile din 7, prin On-Line Banking. Astfel pot

fi controlate soldul şi tranzacţiile din conturile personale, pot fi transmise ordine de plată

interne sau se pot iniţia transferuri interne. Ratele de schimb valutar, precum şi ratele

dobânzilor, sunt afişate în meniul principal al site-ului www.brd.ro. În cazul plăţilor interne

sau al schimburilor valutare, clienţii trebuie să mai ţină cont de ora-limită de procesare a

acestor tranzacţii. Toate ordinele de plată primite de bancă vor fi procesate în următoarea zi

lucrătoare. Ora limită de procesare va dispărea, pentru plăţile interne, în momentul în care

B. N. R. va implementa o platformă electronică de prelucrare naţională a datelor şi sistemul

său de compensare naţională va funcţiona on-line.

O noua aplicatie paralela este TRANSACT-ul si este falosita in vederea industrializarii

creditelor pentru personae fizice.

10

http://www.brd.ro/


Fiecare utilizator are parola proprie cu care utilizeaza programul iar modificarile

efectuate sunt vizualizate si de ceilalti utilizatori.

O alta aplicatie este MEGARA folosita pentru Fondul deschis de investitii-SIMFONIA,

pentru achizitionare de titluri.

Aplicatia FCEX (folosita pentru achizitionarea si rascumpararea de titluri prin

BRD).Pentru tranzactiile WESTERN UNION este folosit un program cu acelasi nume care

face transferuri cu strainatatea. BRD-ul mai are o aplicatie care gestioneaza carduri la nivel

de conventie si de utilizatori-plata salariilor se face pe card. Aflarea informatiilor despre

clienti (nume,adresa,cod numeric personal,cod fiscal) se face cu ajutorul aplicatiei

INFO.Aceasta aplicatie are legatura cu aplicatia carduri.Pentru licitatia valutara este

folosita o aplicatie generala numita LICIT- banca se comporta ca un dealer pentru client.

Aceasta exporta informatia catre iBANk si este preluata in contul clientului.

CAPITOLUL3. PROBLEMATICA DESCHIDERII SI

FUNCTIORARII CONTURILOR BANCARE

3.1. Titularii de cont

Titularii de cont pot fi persoane juridice şi fizice, denumite „clienţi”, după cum

urmează:

regiile autonome şi societăţile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat;

societăţile comerciale cu participare străină de capital;

societăţile agricole;

asociaţiile familiale şi persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi

independente;

fermierii agricoli (individuali) şi cei organizaţi în diferite forme de asociere

simplă, fără personalitate juridică;

instituţiile publice, organizaţiile cooperatiste şi obşteşti;

organizaţiile şi organismele internaţionale care funcţionează pe teritoriul

României;

alte persoane juridice din ţară şi străinătate;

persoane fizice – populaţia.

11


3.2. Conturile care se pot deschide la Bancă - modul cum functioneaza

acestea

a) La cererea clienţilor – persoane juridice şi fizice Banca poate deschide:

- conturi de disponibilităţi băneşti, prin care se fac operaţiuni de

încasări şi plăţi;

- conturi curente – cont de disponibilităţi băneşti prin care se efectuează

şi acordări şi rambursări de credite, soldul debitor reprezentând creditul în termen existent;

- conturi de depozite la vedere sau la termen pentru păstrarea şi

fructificarea resurselor băneşti atrase de la persoanele juridice şi fizice;

- conturi de credite prin care se efectuează operaţiuni de acordări şi

rambursări de credite;

- conturi cu destinaţie specială ce reflectă produse şi prestări de servicii

efectuate de bancă la solicitarea clientului: acreditive, ordine de plată, carnete de cecuri cu

limită de sumă etc.

b) Clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, potrivit normelor legale în vigoare,

sunt obligaţi să-şi păstreze disponibilităţile băneşti la o singură unitate bancară şi să

efectueze operaţiunile de încasări şi plăţi prin două conturi distincte:

- unul pentru activitatea de producţie şi alte activităţi curente;

- altul pentru investiţii.

Clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, conform normelor legale, pot deschide

conturi de credite la alte bănci decât cele la care au deschise conturi de disponibilităţi

pentru activitatea curentă, numai în baza avizului prealabil al Ministerului Finanţelor.

De regulă, conturile se deschid la unitatea băncii în a cărei rază de activitate îşi au sediul

clienţii.

Conturile de disponibilităţi băneşti

Documentaţia pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi

Pentru deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti, în care se fac operaţiuni de

încasări şi plăţi, clienţii prezintă la bancă o cerere (anexa).

Persoanele juridice completează şi depun în bancă odată cu cererea de deschidere a

contului şi o declaraţie .

Cererea va fi însoţită, după caz, de următoarele documente, în copii xeroxate:

12


hotărârea de înfiinţare a regiilor autonome şi societăţilor comerciale şi agricole cu

capital integral de stat sau mixt, dată de guvern pentru unităţile de interes naţional şi de

organele locale ale administraţiei de stat pentru unităţile locale;

hotărârea judecătorească de înfiinţare a societăţilor;

contractul de societate în formă autentică în cazul societăţilor cu capital privat;

regulamentul de organizare şi funcţionare al regiilor autonome, respectiv statutul

societăţilor în formă autentică;

certificatul de înmatriculare în registrul comerţului sau registrul societăţilor agricole,

după caz;

autorizaţia pentru funcţionare emisă de primăriile judeţene şi a municipiului

Bucureşti şi dovada de înregistrare la Administraţia Financiară pentru asociaţiile familiale

şi persoanele fizice autorizate să desfăşoare activitate independentă;

extras din hotărârea organului competent care a împuternicit persoanele autorizate să

dispună de cont;

fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor împuternicite să dispună de cont şi

amprenta ştampilei (anexa).

La persoanele fizice, semnătura de pe cerere constituie şi specimenul de semnătură.

Persoanelor fizice, banca le deschide conturi de disponibilităţi băneşti dacă depunerea

iniţială în cont este de minimum 100.000 lei.

Cererea de deschidere a conturilor de disponibilităţi băneşti se prezintă Băncii în două

exemplare şi se înregistrează în Registrul de intrări al băncii. Numărul dat se înscrie pe

ambele exemplare ale cererii.

Aprobarea şi deschiderea conturilor de disponibilităţi băneşti

Documentele depuse de clienţi pentru deschiderea conturilor la Bancă se verifică de

către compartimentul decontări – contabilitate.

Compartimentul decontări – contabilitate, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile,

completează spaţiile rezervate Băncii de pe cerere şi, sub semnătură, o prezintă la aprobare

directorului Băncii.

În baza aprobării, conducătorul compartimentului decontări – contabilitate stabileşte

codul contului, înscriind în registrul de evidenţă a conturilor deschise clienţilor datele

necesare (data deschiderii contului, codul atribuit acestuia, denumirea titularului de cont,

adresa şi telefonul).

13


Cele două exemplare ale cererii de deschidere a contului de disponibilităţi băneşti

aprobate au următoarea destinaţie:

exemplarul nr. 1 împreună cu documentele anexate, se reţin la

conducătorul compartimentului decontări – contabilitate, în mape separate, constituind

astfel, dosarul juridic al clientului;

exemplarul nr. 2, semnat şi parafat cu ştampila Băncii, se predă,

după aprobare clientului, care va semna de primire pe exemplarul nr. 1 al cererii.

Fişa cu specimenele de semnături se predă referentului din cadrul compartimentului

decontări – contabilitate care administrează contul respectiv.

Operaţiunile în contul de disponibilităţi băneşti

Operaţiunile de încasări şi plăţi, în şi din conturile clienţilor deschise la bancă, se

efectuează de Bancă, la cererea şi din ordinul clienţilor, care răspund de legalitatea şi

realitatea operaţiunilor.

Conturile în lei, deschise persoanelor fizice nerezidente, pot fi alimentate numai cu

sume provenind din cumpărări pe piaţa valutară sau din activităţi legale realizate pe

teritoriul României. La fiecare operaţiune de încasare/alimentare a acestui cont, titularul –

persoană fizică nerezidentă va depune la bancă o declaraţie scrisă asupra provenienţei

sumelor. Disponibilităţile din aceste conturi pot fi utilizate numai pentru plăţi în lei pe

teritoriul României.

Operaţiunile de rambursare a ratelor de credite şi de încasare a dobânzilor, datorate de

clienţii băncii, se pot efectua şi din iniţiativa băncii în cazurile şi în condiţiile convenite

între clienţi şi Bancă prin contracte şi alte documente încheiate.

În operaţiunile de încasări şi plăţi, clienţii Băncii pot utiliza ca forme şi instrumente de

decontare, prin virament:

a) cu rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:

- cecul din carnet cu limită de sumă;

- acreditivul;

- dispoziţia de plată operată, în prealabil, în contul plătitorului;

- ordinul de plată;

- scrisoarea de garanţie.

b) fără rezervare prealabilă a sumelor necesare efectuării plăţii:

- dispoziţia de plată;

- dispoziţia de încasare.

14


Documentele emise de titularii de cont sau de terţi asupra conturilor clienţilor deschise

la bancă trebuie să fie întocmite pe imprimatele tipizate în vigoare la acea dată şi

completate clar şi citeţ, cu toate elementele prevăzute de formular. Ele vor fi verificate de

referentul de ghişeu.

Documentele care întrunesc condiţiile de a fi decontate, dar cu data întocmirii sau

acceptării anterioară datei de prezentare la ghişeul băncii, se datează de către referentul de

la ghişeu, pe toate exemplarele, cu data zilei de primire în spaţiul rezervat acestui scop.

Documentele care nu îndeplinesc condiţiile menţionate anterior se restituie

depunătorului sau se transmit acestuia prin poştă, după caz, indicându-se pe verso-ul

exemplarului nr. 1 de către referentul de ghişeu, cauzele restituirii, aplicându-se semnătura,

ştampila şi data restituirii.

Documentele iniţiate de titularul de cont vor fi primite de Bancă spre decontare numai

în limita disponibilităţilor existente în contul respectiv, pentru orice sumă, fără a se stabili o

limită minimă obligatorie, titularii de cont având obligaţia, potrivit legii, să efectueze plăţile

datorate către orice creditor persoană juridică, inclusiv cele pentru achitarea obligaţiilor cu

orice titlu către stat, în ordinea scadenţei.

În lipsă de disponibilităţi în cont, documentele respective vor fi restituite titularilor de

cont, cu indicarea motivului restituirii, aplicarea datei şi ştampilei, sub semnătura

referentului de ghişeu.

Titularii de cont sunt singurii în măsură să hotărască, pe propria răspundere, asupra

plăţilor, asumându-şi şi riscurile ce decurg din eventualele plăţi neefectuate la termen

(contravenţii, penalităţi contractuale, majorări pentru plata cu întârziere a sumelor datorate,

sistarea livrărilor de către furnizor etc.).

Documentele prezentate la plată de către plătitor nu se admit să fie decontate parţial;

pentru acestea se întocmesc noi documente de plată la nivelul disponibilităţilor.

Documentele privind titlurile executorii, dobânzile, comisioanele şi spezele bancare se

decontează şi parţial, caz în care aceste documente se menţin în bancă la carcotecă până la

decontarea integrală şi, pe ele, se vor trece şi evidenţa decontărilor parţiale.

Plăţile se efectuează cronologic şi în următoarea ordine: obligaţiile de plată prin titlu

executoriu (impozite, taxe şi alte vărsăminte datorate bugetului, contribuţii datorate

fondului asigurărilor sociale), dobânzi, rate de credit şi penalităţi.

Pentru disponibilităţile în cont, Banca acordă titularului de cont dobânzi, iar pentru

operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în cont, Banca încasează de la titularul de cont

comisioane.

15


Pentru operaţiunile în cont efectuate de către Bancă prin telex, fax, telefon etc, la

cererea titularului de cont, acesta achită băncii spezele bancare respective.

Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti

Închiderea conturilor de disponibilităţi băneşti deschise la bancă se efectuează după cum

urmează:

a) la cererea scrisă a titularului de cont;

b) în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor legale prezentate de

moştenitorii legali;

c) în caz de dizolvare sau faliment a societăţilor comerciale şi agricole, la cererea scrisă

a lichidatorilor numiţi potrivit legii;

d) din iniţiativa băncii.

Eventualele disponibilităţi rămase în cont, după achitarea obligaţiilor faţă de bancă,

dacă nu au fost solicitate de titularul de cont, se virează în contul de „Creditori” cu analitice

deschise pe titulari de cont, urmărindu-se lichidarea sumelor respective.

Conturile de depozit

Deschiderea conturilor de depozite

Conturile de depozit se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate în

baza contractului de depozit, cuprinzând condiţiile depozitului, completat şi semnat de

depunător pe formular (anexa ), care se depune la ghişeul băncii, în două exemplare.

Semnătura titularului de depozit de pe contractul de depozit constituie specimenul de

semnătură al acestuia, care se va confrunta cu semnăturile de pe dispoziţiile ulterioare ale

titularului cu privire la depozit.

Contractul de depozit, după verificare, se semnează de către directorul unităţii şi

conducătorul compartimentului decontări – contabilitate. În exercitarea acestei atribuţii,

directorul unităţii şi conducătorul compartimentului decontări – contabilitate, pot da

împuternicire expresă controlorilor de grupă şi administratorilor de cont.

După semnare, se ştampilează şi se înregistrează în registrul de evidenţă a conturilor

deschise clienţilor şi se înscrie pe acesta numărul dat contului de depozit.

Exemplarul nr. 1 al contractului de depozit se predă referentului din cadrul

compartimentului decontări – contabilitate, care administrează contul de depozit, pentru

deschiderea contului şi înregistrarea în cont a depozitului. Exemplarul nr. 1 din contractul

de depozit se păstrează de referent, într-o mapă separată, pe fiecare client.

16


Exemplarul nr. 2, semnat şi ştampilat de bancă se predă depunătorului, împreună cu o

copie după documentul (chitanţă sau ordin de plată, după caz), pe baza căruia s-a înregistrat

suma depusă în cont drept depozit.

Pentru fiecare depozit în parte se deschide un cont separat de depozit.

Suma depozitului trebuie să fie cel puţin la valoarea minimă stabilită de bancă.

Depozitele pot fi la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt depozitele care nu au

termen fixat şi a căror durată trebuie să fie egală cu cel mult o zi lucrătoare. La depozitele la

termen, perioadele de păstrare a sumelor în contul respectiv sunt în zile calendaristice,

potrivit contractului de depozit. Termenul se socoteşte începând cu data înregistrării sumei

consemnate ca depozit în creditul contului de depozit şi până la data când expiră acest

termen.

La depozitele constituite, banca acordă titularului de depozit dobânda prevăzută în

contractul de depozit, al cărei nivel este în funcţie de termenul depozitului. Nivelul de

dobândă prevăzut în cerere-convenţie este indexabil, de la data hotărâtă de bancă, în funcţie

de piaţa financiar bancară.

Dobânda se plăteşte lunar sau la expirarea termenului depozitului. Persoanele fizice pot

constitui numai depozite cu plată lunară a dobânzilor. Dobânda lunară neîncasată se ţine

într-un cont separat de disponibilităţi la dispoziţia titularului, la care se acordă dobânda la

vedere practicată de bancă.

Închiderea conturilor de depozit

Conturile de depozit se închid la expirarea depozitului sau înainte de termenul stabilit

prin contractul de depozit.

În cazul în care deponentul solicită închiderea contului de depozit, înaintea termenului

stabilit prin contractul de depozit, depozitul respectiv se consideră depunere la vedere la

care se acordă dobândă la vedere practicată de bancă la momentul desfiinţării.

În cazul în care la expirarea termenului, depozitul nu a fost desfiinţat şi nici nu s-a

depus în bancă un nou contract de depozit, se consideră un nou depozit pe acelaşi termen şi

în aceleaşi condiţii ca ale celui iniţial, a cărui sumă va fi egală cu:

a) depozitul iniţial – pentru depozitul cu plata lunară a dobânzilor;

b) depozitul iniţial plus dobânda aferentă – pentru depozitul cu plata dobânzii la

expirare.

În cazul în care titularul depozitului, după expirarea termenului acestuia, solicită

transformarea depozitului într-unul nou, în baza unui nou contract de depozit, depozitul

existent se închide şi se deschide un nou depozit.

17


Conturile de credite

Deschiderea conturilor de credite

Conturile de credite se deschid de către compartimentul decontări – contabilitate pe

baza unui exemplar din contractul de credite încheiat, prezentat de către compartimentul de

credite care a analizat şi supus la aprobare cererea de credite a clientului, potrivit Normelor

de creditare ale băncii.

Deschiderea contului de credite este condiţionată de existenţa, la aceiaşi bancă, a

contului de disponibilităţi.

Pentru clienţii cu capital integral sau majoritar de stat, cu cont de disponibilităţi pentru

activitatea curentă deschis la alte bănci, deschiderea contului de credite este condiţionată de

avizul prealabil al Ministerului Finanţelor.

Contractul de credite se păstrează într-o mapă separată pe fiecare client, care stă la

referentul de la ghişeu din compartimentul de decontări – contabilitate, care are în

administrare contul.

Operaţiunile în contul de credit

Creditele aprobate se pun la dispoziţia împrumutatului, prin efectuarea de plăţi din

contul de credite, pe baza documentelor trase asupra contului de credite şi acceptate de

împrumutat.

În acest caz, operaţiunile de plăţi se efectuează de către bancă prin contul de credite, cu

respectarea normelor de decontare valabile pentru funcţionarea contului de disponibilităţi

băneşti.

Creditele aprobate se pot pune la dispoziţie şi direct în contul de disponibilităţi al

împrumutatului, dacă această modalitate s-a convenit prin contractul de credite.

Punerea la dispoziţie a creditului se face prin debitarea contului de credite, rulajul

debitor al contului reflectând creditele efectiv utilizate din creditul aprobat.

Creditele acordate se rambursează, din iniţiativa împrumutatului, la termenele şi în

cuantumul stabilite prin „graficul de rambursare”, anexă la contractul de credite.

În cazul nerambursării la scadenţă a creditelor acordate, de către împrumutat,

compartimentele de credite şi decontări – contabilitate, în ziua următoare scadenţei, potrivit

contractului de credite, efectuează rambursarea creditului respectiv din contul de

disponibilităţi prin creditarea contului de credite curente şi debitarea contului de

disponibilităţi.

18


În lipsa disponibilităţilor în cont, creditele scadente se trec la restanţă prin debitarea

contului de credite restante şi creditarea contului de credite curente.

La creditele acordate, banca încasează dobânzi, şi comisioane la nivelul şi în condiţiile

prevăzute în contractul de credite, iar pentru efectuarea operaţiunilor în cont, încasează

comisioane.

Închiderea contului de credite

Contul de credite se închide la termenul prevăzut în contractul de credite pentru

rambursarea integrală a creditului prin debitarea contului de disponibilităţi băneşti.

În cazul lipsei de disponibilităţi, contul de credite curente se închide la scadenţă prin

debitarea contului de credite restante, care se închide la rambursarea efectivă a creditelor

restante.

Contul de credite curente poate fi închis şi înainte de termenul final stabilit pentru

rambursarea creditului. În aceste situaţii, dacă la data când contul de credite trebuie închis

nu sunt disponibilităţi în contul de disponibilităţi pentru rambursarea creditelor utilizate,

acestea vor fi trecute la restanţă, contul respectiv urmând a fi închis după rambursarea

integrală a creditelor acordate.

Conturile cu destinaţie specială

Conturile cu destinaţie specială (acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă, ordine

de plată etc.) se deschid de către bancă la solicitarea scrisă a clienţilor ce au deschise

conturile de disponibilităţi la BRD, cu indicarea expresă a funcţiunii pe care o va îndeplini

contul respectiv, la solicitarea instituţiilor publice sau în cazurile prevăzute prin dispoziţii

legale.

Din această categorie de conturi fac parte şi conturile speciale ce se deschid la

solicitarea clienţilor pentru sumele depuse drept capital social, potrivit legii, până la

deschiderea, pe numele persoanei juridice, a contului de disponibilităţi băneşti, care se face

după înregistrarea în Registrul comerţului şi atribuirea codului fiscal.

Funcţionarea conturilor cu destinaţie specială este dată de natura operaţiunilor ce

urmează a se efectua în şi din contul respectiv.

Aceste conturi se închid de către bancă la expirarea termenului de valabilitate sau la

data încetării funcţiunii pentru care s-au deschis. Eventualele disponibilităţi rămase în

asemenea conturi se virează în conturile din care ele s-au format sau conturile pentru care

s-au format, după caz.

19


Conturi în valută

Deschiderea conturilor în valută şi administrarea lor

Rezidenţii şi nerezidenţii pot deschide conturi în valută la bănci, precum şi la orice alte

entităţi stabilite de lege. Unităţile băncii vor deschide conturi numai în valutele agreate şi

menţionate în lista cursurilor pieţei valutare, comunicate de Banca Naţională a României.

Deschiderea conturilor curente în valută se face la solicitarea scrisă a titularului de cont

sau odată cu prima operaţiune de creditare a contului.

Deschiderea conturilor în valută se face la unităţile băncii pe baza următoarelor

documente:

a) Pentru persoane juridice rezidente:

cererea de deschidere a contului, aprobată de directorul unităţii băncii;

contractul de societate şi/sau statutul autentificat la notariat;

copia legalizată după autorizaţia de constituire a societăţii emisă potrivit legii de

organele judecătoreşti;

certificat de înmatriculare la Registrul Comerţului şi cererea de înscriere de

menţiuni;

foaie de virament a capitalului social în valută pentru persoanele juridice române cu

capital mixt (român, străin);

certificatul fiscal cu număr de cod fiscal;

procesul verbal de numire a persoanelor care asigură conducerea societăţii şi care au

drept de semnătură în bancă;

fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze operaţiunile

derulate prin cont, vizată de directorul economic al unităţii bancare/şef serviciu decontări –

contabilitate.

La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare din unităţile băncii, se vor prezenta

numai cererea de deschidere a contului şi fişa cu specimenele de semnături, în original, iar

dosarul complet se va păstra la serviciul decontări – contabilitate.

b) Pentru persoanele juridice nerezidente:

o cererea de deschidere a contului, aprobată de directorul unităţii băncii;

o copie după înregistrarea persoanei juridice la Camera de Comerţ sau

organizaţia autorizată din ţara de origine, legalizată şi tradusă la notariatul român, fiind

obligatorie şi prezentarea originalului;

20


o împuternicirea dată de către firmă unei persoane fizice care să o

reprezinte în România, autentificată la notariatul din ţara de origine (tradusă şi legalizată de

un notar român);

o fişa cu specimenele de semnături ale persoanelor autorizate să semneze

operaţiunile derulate prin cont.

La serviciile/ birourile/ compartimentele valutare se va păstra cererea de deschidere a

contului, fişa cu specimenele de semnături în original, iar dosarul complet al clientului se

va păstra la serviciul decontări – contabilitate.

c) Pentru persoanele fizice rezidente, nerezidente:

cererea de deschidere a contului, semnată de şef serviciu;

fişa cu specimenul de semnătură.

Suma minimă pentru deschiderea contului este de USD 25 sau echivalent.

Pentru persoanele juridice rezidente se pot deschide conturi în valută şi fără prezentarea

certificatului de înmatriculare din Registrul Comerţului (cererea de înscriere de menţiuni) şi

a codului fiscal, care sunt în curs de aprobare, pentru a se asigura depunerea capitalului

social în valută, dar conturile în valută nu sunt operaţionale până la prezentarea tuturor

documentelor.

Operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar sau transfer bancar, din conturile în valută se

efectuează de bancă din dispoziţia şi la cererea scrisă a titularului de cont, cu respectarea

prevederilor legale.

Toate operaţiunile valutare efectuate prin conturi curente sau depozit ale titularilor se

reflectă în extrasele de cont care se pun numai la dispoziţia titularilor de cont sau

reprezentanţilor legali, numai sub semnătură de primire. La solicitarea titularilor de cont în

valută sau a reprezentanţilor legali ai acestora, unităţile băncii pot elibera duplicate după

extrase de cont sau după oricare alt document numai cu aplicarea comisionului prevăzut în

lista de comisioane în vigoare.

Reclamaţiile la extrasul de cont se fac în maxim 15 zile de la efectuarea operaţiunilor

conform prevederilor din Normele de încasări şi plăţi ale Băncii Române pentru dezvoltare.

Plăţile din conturi se efectuează numai în limita disponibilului în cont, la cererea scrisă

a titularilor de cont, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Titularii de cont – rezidenţi / nerezidenţi pot solicita băncii ca sumele în valută aflate în

conturi să fie schimbate în lei pe piaţa valutară, conform prevederilor legale în vigoare şi

normelor interne ale băncii.

21


Pentru disponibilităţile în valută se bonifică dobânda în valută, ţinând seama de felul

valutei, durata de păstrare a disponibilităţilor valutare, plafonul şi nivelul dobânzilor

comunicate de Direcţia Trezoreriei. Nivelul dobânzii bonificată de bancă se comunică

titularului la momentul deschiderii contului şi cu prilejul fiecărei modificări. Dobânda

bonificată pentru disponibilităţile la vedere sau pentru depozitele la termen se calculează şi

se virează în cont titularului.

La serviciul operaţiunii valutare se urmăreşte calcularea şi înregistrarea corectă a

dobânzilor şi încasarea comisioanelor şi spezelor cuvenite băncii potrivit reglementărilor în

vigoare aplicate de bancă.

Conturile în valută se închid în următoarele cazuri:

la cererea scrisă a titularului de cont;

în caz de deces al titularului de cont, pe baza cererii şi actelor

legale prezentate de moştenitorii legali cu avizul Oficiului Juridic;

din oficiu, după expirarea termenului de 6 luni când soldul

contului în valută scade sub limita de USD 25 sau echivalent.

Soldul în valută rămas în conturile care se închid se va vira în contul 356 „Creditori

diverşi”, cu conturile analitice deschise pe titulari de cont, solicitându-se în scris titularilor

de cont soluţionarea. Dacă sumele trecute pe contul de „Creditori diverşi” nu se lichidează

în termenul de prescripţie (36 de luni în cazul persoanelor fizice şi 18 luni în cazul

persoanelor juridice) se procedează la lichidarea lor prin trecerea la veniturile băncii.

Extrasul de cont

Pentru operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate zilnic în cont, Banca eliberează în ziua

următoare extras de cont (anexa ).

Extrasul de cont se semnează de către referentul de ghişeu care gestionează contul,

aplicând şi ştampila băncii. Extrasul de cont se înmânează titularului de cont la ghişeul

băncii, sub semnătură, sau se expediază prin poştă, dacă această modalitate s-a convenit la

deschiderea contului.

Titularii de cont sunt obligaţi să verifice operaţiunile înregistrate în cont şi să semnaleze

băncii în scris orice omisiune sau eroare în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii

extrasului de cont.

Răspunderea băncii încetează dacă nu este sesizată, prin reclamaţia titularilor de cont,

până la expirarea termenului stabilit de 10 zile lucrătoare de la primirea extrasului de cont,

22


de a aduce la cunoştinţă neînregistrarea sau înregistrarea eronată a operaţiunilor în conturi,

reflectată în extrasul de cont sau în alte documente bancare.

3.3.Particularitati in sistemul de codificare a conturilor clientilor

CODIFICAREA CATEGORIILOR DE CLIENTI IN IBANK

A-clienti uzualiB-personalul unitatilor bancii (inclusiv directori executive)D-personalul Centralei BRD (inclusiv director executiv)F-familiile personalului propriu din unitatile banciiG-familiile personalului CentraleiI-personalul unitatilor bancii, actionarii care si-au desemnat un reprezentant J-personalul Centralei, actionatii care si-au desemnat un reprezentantK-personalul unitatilor bancii care se incadreaza in categoria persoanelor fizice

prevazute in Norma 8, art.1, lit.n, L-personalul Centralei bancii care se incadreaza si in categoria de “familie” a

persoanelor fizice prevazute in Norma 8, art.1, lit.n,M-actionari care detin cel putin 10% din capitalul persoanelor juridice, actionari BRD si

administratorii acestoraN-actionari semnificativi ai BRD (care detin cel putin 5% din actiunile bancii)O-actionari care si-au desemnat un reprezentant avand una din calitatile prevazute la

art.1, lit.n, din norma 8/1999 BNRP-personalul BNR care exercita atributii de control sau de supraveghere bancaraR-membrii CA ai BNRS-familiile persoanelor fizice prevazute in norma 8, art.1, lit.n,T-persoane fizice care sunt in acelasi timp familii ale personalului BRD din unitatile

bancii si familii ale persoanelor fizice prevazute in norma 8V-persoane fizice care sunt in acelasi timp conform definitiilor din norma 8, familii ale

personalului BRD din Centrala bancii.In conformitate cu adresa numarul 60/22/01.1999 a Directorului de Informatica,

codificarea documentelor care se transmit prin telex, fax, cu scopul de a evita intarzierile

provocate de PRIORIPOST, se va face astfel:

704-prin documente ce pleaca telex la comanda clientului

517-prin salariatii BRD care doresc sa transmita telex, fax un ordin de plata

722-prin documente ce pleaca telex, fax din unitatile bancii.

Deschiderea, functionarea si inchiderea conturilor clientilor

Titularii de conturi pot fi personae fizice sau juridice:

-regiile autonome si societatile comerciale cu capital de stat, mixt sau privat constituite potrivit Legii nr.15/1990 si respective Legii35/1991;

-societati comerciale cu participare straina de capital, infiintate potrivit Legii 35/1991-socitati agricole constituite potrivit Legii 36/1991-asociatiilefamiliale autorizate sa desfasoare activitatea potrivit Legii 34/1990-fermieri agricoli individuali si cei organizati in diferite forme de asociere simpla fara

organizare juridical potrivit Legii 36/1991-institutii publice, organizatii cooperatiste si obstesti;

23


-organizatiile si organismele internationale care functioneaza potrivit Legii de pe teritoriul Romaniei;

-alte persoane din tara si strainatate (asociatii, fundaii, reprezentante,) constituite si care functioneaza potrivit legii;

-persoane fizice rezidente si nerezidente;-comercianti persoane fizice care executa in mod obisnuit acte de comert asa cum sunt

definiti prin Legea nr.26/1990;-cabinetele medicale infiintate in temeiul Ordonantei Guvernamentale 124/1998 privind

organizarea si functionarea cabinetelor medicale-persoane fizice autorizate in temeiul Legii 54/1990 privind organizarea si functionarea

unor activitati economice in baza liberei initiative;-cabinete individuale, cabinete associate si societati civile profesionale organizate in

temeiul Legii 51/1995 prin organizarea si executarea profesiei de avocat;-birouri notariale organizate in temeiul Legii 36/1995 a notarilor publici si a activitatii

notariale;-avocati (birouri de avocatura) potrivit Legii prin asigurarea si exercitarea profesiei de

avocet nr.51/1995;Titularii de conturi pot fi subunitati cu si fara personalitate juridical;

-expertii contabili si contabilii autorizati care isi desfasoara activitatea in temeiul O.G. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati.

Conturile care se pot deschide la banca la cererea clientilor personae fizice si juridice-conturi de disponibilitati banesti prin care se fac operatiuni de incasari si plati;-conturi curente-conturi de disponibilitati banesti prin care se efectueaza acordari si

rambursari de credite; soldul creditor reprezentand credit in termen existent;-conturi de depozite-la vedere si la termen-pentru pastrarea si functionarea resurselor

banesti atrase de la personae fizice si juridice;-conturi de credite -prin care se efectueaza operatiuni de acordari si rambursari de

credite;-conturi cu destinatie speciala in lei, care reflecta produse sau prestari de servicii

efectuate de banca la solicitarea clientilor.Clientii cu capital integral sau majoritar de stat potrivit normelor legale in vigoare, sunt

obligate sa-si pastreze disponibilitatile banesti la o singura unitate bancara si sa efectueze operatiuni de incasari si plati prin doua conturi distincte:

-unul prin activitati de productie si alte activitati curente;-altul prin investitii;De regula conturile se deschid la unitatea bancii in a carei raza de activitate isi au sediul

clientii.

Termenele de deschidere a conturilor

Pentru conturi de disponibilitati banesti termenul de deschidere a contului este de cel

mult 3 zile de la depunerea in banca a documentatiei de catre client.

Pentru conturile de depozit deschiderea se face in ziua in care s-a depus in banca

depozitul. Conturile de credit se deschi cel tarziu in ziua in care se pune la dispozitia

imprumutatului prima suma din creditul aprobat.

Pentru cheltuieli cu destinatie speciala, termenul este in aceeasi sau cel mult in ziua

urmatoare depunerii documentatiei de catre client.

24


CODIFICAREA DOCUMENTELOR IN VEDEREA CUNOASTERII ANUMITOR

OPERATII CARE VOR GENERA ACTIUNI DE TIPUL CELOR DESCRISE IN

COLOANA “EXPLIC”

CODOPEARATIE EXPLIC11 Trecerea la restanta22 Incasare commission prin eliberare

extras prin casierie33 Trecerea in extrabilant a creditelor

care sunt in executie silita44 Incasare commission depunere

numerar dupa program

55 Autorizare operatiuni in luna urmatoare

66 Neincasare comision prin operatiuni la beneficiar

57 Autorizare operatiuni tranzactionate in luna urmatoare lunii curente prin tranzactionare cu societatea bancara

77 Operatiuni tranzactionate cu societatile bancare

CODIFICAREA DOCUMENTELORDocumentele se codifica de catre administrator de credit, astfel:107-documnte de incasare607-plati prioritare(salarii)624-plati reprezentand titluri executori catre bugetul statului (nu se incaseaza

commission)615-alte titluri executori589-(noto contabila necesara commission)544-(nota contabila necesara dobanda)571-documente intrabancare transmise fax, telex, telefon prin care nu se percep nici un

fel de commission (salariati BRD)713-documente intrabancare primate prin telex, fax704-dacumente intrabancare transmise prin telex,fax722-documente intrabancare transmise telex, fax, prin care nu se percep commission

prin texex, faxDenumiri acceptate ale documentelor obligatorii si semnificatia documentelorOPH-ordin de plataOPHT-ordin de plata prin trezoreria statuluiOPHC-ordin de plat ace constituie el insusi centralizatorul mai multor operatii dispuse

de clieti si materializate sub diverse forme(borderou, ordin de plata, mandate)OPVM-ordin de plat ape valori mobiliareOPPMV-ordin de plat ape plati de mare valoareCECV-cec viramentCECN-cec numerarCAM-cambieBLO-bilet la ordink;

25


FV-foaie de varsamantNC-nota contabilaDP-dispozie de plataDI-dispozitie de incasareOPI-ordin de plata internOII-ordin de incasare internBII-borderou insotitor internCECS-cec simplu prin ridicare numerar

CAPITOLUL 4. TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR

BANCARE CU NUMERAR

4.1. Organizarea operaţiunilor bancare cu numerar

Banca efectuează operaţiuni de încasări şi de plăţi în numerar pentru clienţii săi.

Pentru primirea, verificarea, numărarea, păstrarea şi eliberarea numerarului banca îşi

organizează compartimente de tezaur şi casierie.

Încasările şi plăţile în numerar prin casieriile băncii privesc:

- titularii de cont – persoane juridice şi fizice;

- salariaţii băncii.

Pentru persoane juridice şi fizice documentele de încasări şi plăţi se întocmesc de către

aceştia, după care le prezintă la ghişeul băncii. Pentru lucrătorii băncii documentele de

încasări şi plăţi se întocmesc de compartimentul decontări – contabilitate.

Operaţiunile de depunere în bancă a numerarului se fac pe baza următoarelor

documente:

foaie de vărsământ cu chitanţă;

ordin de încasare intern;

borderoul însoţitor cu chitanţă.

Operaţiunile de plăţi în numerar se fac de bancă pe baza următoarelor documente:

cecuri în numerar şi cec simplu pentru ridicarea numerarului;

ordine de plată interne.

Aceste documente sunt tipizate de bancă şi se procură de la unităţile acesteia contra

cost. Ele se completează de către depunător, cu elementele prevăzute în formular, la maşina

de scris. Pot fi completate şi cu cerneală sau pastă neagră sau albastră, în mod citeţ şi fără

ştersături sau corecturi. Spaţiile rămase libere se anulează prin barare.

Documentele de încasări şi plăţi în numerar, semnate de persoanele autorizate şi, în

cazul persoanelor juridice, ştampilate, se depun la ghişeele băncii, se verifică, semnează şi

26


ştampilează conform Normelor de control preventiv bancar, după care se înregistrează în

ziua respectivă. După înregistrare, documentele de încasări şi plăţi se predau la casieria

băncii, pe cale internă.

Depuneri valută în numerar

Persoanele juridice rezidente pot depune numerar în valută, în conturile lor, în

următoarele cazuri:

a) aport la capitalul social (inclusiv majorare de capital) adus de către asociaţii străini

(limita USD 10.000 sau echivalent);

b) diferenţe cheltuieli de deplasare rămase neutilizate;

c) încasarea contravalorii exporturilor efectuate până la limita maximă de USD

10.000 sau echivalent.

Unităţile băncii solicită clienţilor săi, persoane fizice, informaţiile necesare şi orice

document justificativ pe care-l consideră necesar în vederea efectuării operaţiunii:

- se completează foaia de depunere numerar;

- urmăreşte reflectarea corectă a operaţiunii în extrasul clientului la care anexează

documentele justificative;

- urmăreşte bonificarea corectă a dobânzii conform nivelului de dobândă comunicate de

Direcţia Trezorerie.

Plăţi în valută în numerar

Potrivit Regulamentului, prin valuta efectivă se înţelege numerar sub forma bancnotelor

străine şi monedele străine în circulaţie.

Pentru plăţile externe în valută efectivă (numerar), efectuate de rezidenţi, în favoarea

nerezidenţilor, unităţile băncii vor proceda în acelaşi mod ca la plăţile externe, prin transfer

bancar, cu următoarele precizări:

o plăţile externe pot fi efectuate şi prin numerar de către persoanele

fizice reprezentante ale persoanelor juridice, până la limita a USD 10.000 sau echivalent cu

completarea formularului DPVE (Dispoziţie de Plată Valutară Externă);

o persoanele fizice pot ridica valută sub formă de numerar pentru

efectuarea de plăţi externe (plăţi turism extern sau alte operaţiuni valutare curente), care

depăşesc echivalentul a USD 5.000 /plată /ridicare de numerar, până la limita de USD

10.000 /persoană / călătorie sau echivalent, numai cu completarea corespunzătoare a

DPVE.

4.2. Instrumente utilizate în derularea operaţiunilor de încasări şi plăţi

27


Instrumentele utilizate în operaţiunile de încasări în numerar:

Foaia de vărsământ cu chitanţă

Foaia de vărsământ cu chitanţă este un document prin care o persoană juridică sau

fizică, depune în bancă o sumă de bani în numerar. Se întocmeşte de către depunător pe

formular , care – în mod obligatoriu –trebuie să cuprindă următoarele elemente:

▪ nr. şi data documentelor;

▪ numele şi prenumele deponentului;

▪ denumirea beneficiarului şi nr. contului deschis la banca în care se depune;

▪ denumirea unităţii băncii la care se depune;

▪ suma ce se depune în cifre şi litere;

▪ ce reprezintă suma depusă;

▪ monetarul.

Banca primeşte foaia de vărsământ cu chitanţă în 2 exemplare sau 3 exemplare, dacă

deponentul este altul decât titularul contului în care se face înregistrarea depunerii, care au

următoarea destinaţie:

- exemplarul nr. 1 (chitanţa) se eliberează deponentului ca dovadă de primire a banilor;

- exemplarul nr. 2 (foaia de vărsământ) rămâne la casieria băncii, ca act de casă;

- exemplarul nr. 3 (foiţa) se anexează la extrasul contului beneficiarului sumei sau al

unităţii băncii beneficiarului.

Referentul de la ghişeu verifică dacă foaia de vărsământ cuprinde elementele

menţionate anterior şi este bine completată; dacă suma în cifre şi litere, scrisă de depunător,

este identică şi dacă elementele din chitanţă corespund cu cele din foaia de vărsământ.

După verificare, foaia de vărsământ cu chitanţă se înregistrează în „Jurnalul de casă

pentru încasări” de către referentul de la ghişeu, care ţine contul persoanei juridice, fizice

sau al unităţii băncii beneficiarului pentru care se face depunerea; după semnare şi

ştampilare de către referentul de la ghişeu, se predă la casieria băncii pe cale internă.

Casierul băncii, după verificarea documentelor şi numărarea banilor, semnează

exemplarele 1 şi 2 şi eliberează depunătorului exemplarul 1 – chitanţa. În situaţia în care s-

au întocmit 3 exemplare, le semnează pe toate, exemplarul 3 predându-l referentului de la

ghişeu pentru a-l anexa la extrasul de cont al beneficiarului sau al unităţii băncii

beneficiarului.

Ordinul de încasare intern

28


Ordinul de încasare este un document intern al băncii, prin care compartimentul

decontări – contabilitate dispune casieriei băncii încasarea de la salariaţii băncii a unor

sume de bani reprezentând restituiri din avansurile primite spre decontare sau alte sume

datorate, precum şi depunerea în casă a sumelor încasate de către salariaţii băncii din

vânzarea imprimatelor băncii.

De asemenea, se foloseşte şi în cazul în care clienţii depun la casieria băncii sume

pentru plata unor imprimate, pentru cheltuieli de telex, fax şi de telefon sau alte cheltuieli

făcute de bancă în contul lor

Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe formular model (anexa), care cuprinde:

nr. şi data documentului;

persoana de la care se încasează suma de bani;

contul în care se virează suma încasată;

natura operaţiunii;

suma ce se depune în cifre şi litere.

Ordinul de încasare se semnează de compartimentul decontări – contabilitate pentru

înregistrarea în „Jurnalul de casă pentru încasări” şi se trimite la casieria băncii pe cale

internă.

Casierul băncii controlează ordinul de încasare şi, după primirea banilor, îl semnează şi

îl clasează la actele de casă ale zilei respective. În cazul în care deponentul solicită dovadă

pentru depunerea banilor, se întocmeşte, în locul ordinului de încasare, foaia de vărsământ

cu chitanţă, caz în care deponentul va primi chitanţa.

Borderoul însoţitor cu chitanţă

Borderoul însoţitor este un document care se foloseşte în cazul depunerii numerarului

de către clienţii băncii în genţi sigilate, direct la ghişeele băncii sau prin casierii colectori ai

băncii, operaţiune care se efectuează pe bază de convenţie scrisă încheiată între bancă şi

client. Se întocmeşte pe formular specific (anexa), în 3 exemplare, care cuprinde:

o locul şi data primirii genţilor sigilate cu numerar;

o numărul genţilor sigilate cu numerar;

o denumirea deponentului şi contul său la bancă, în care se înregistrează

depunerile;

o suma totală încasată, în cifre şi litere, cu desfăşurarea pe tipuri de

cupiuri şi monedă metalică;

29


o chitanţa de primire a genţilor sigilate cu indicarea sumei numerarului

depus în geantă.

Borderoul însoţitor se predă referentului de la ghişeul băncii care are în administrare

contul clientului. După verificarea modului de întocmire, exemplarele 1 şi 3 ale borderoului

se predau la casierie, pe cale internă.

Cele 3 exemplare ale borderoului au următoarea destinaţie:

- exemplarul nr.1, semnat de casierie pentru primirea banilor şi de compartimentul

decontări – contabilitate pentru înregistrarea în jurnalul de casă pentru încasări, rămâne la

casieria băncii ca act de casă la încasările în numerar;

- exemplarul nr. 2, având aceleaşi semnături, se anexează la extrasul de cont al

deponentului;

- exemplarul nr. 3 – chitanţa, semnat de încasator, după verificarea pentru primirea

genţilor, se predă depunătorului, care semnează de primire pe verso-ul exemplarului nr. 1.

La ghişeele băncii se pot primi genţi cu numerar, sigilate, ale staţiilor şi agenţiilor CFR,

aduse la bancă de organele poştale, cu lista de încărcare – predare, precum şi genţi sigilate

ale aceloraşi unităţi aduse direct la bancă de către casierii acestora, cu buletinul de

expediere – primire ale genţilor

Cecul simplu

Cecul simplu pentru ridicarea numerarului, denumit CEC este un înscris -instrument de

plată, prin care titularul de cont, denumit trăgător, dispune băncii la care îşi are contul

deschis, denumită tras, să plătească în numerar, din fondurile pe care le are la aceasta, o

sumă de bani determinată, însăşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar sau unei terţe

persoane.

Cecul, în mod obligatoriu, trebuie să cuprindă:

denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului;

ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;

denumirea şi adresa celui care trebuie să plătească (trasul);

unde trebuie făcută plata;

data şi locul emiterii;

numele sau denumirea, după caz, adresa şi codul fiscal a celui care a

emis cecul (trăgătorul);

semnătura celui ce a emis cecul;

numărului contului trăgătorului şi codul unităţii băncii trase;

30


beneficiarul cecului;

suma de plată;

semnătura trăgătorului şi, după caz, ştampila acestuia.

Carnetele de cecuri pentru ridicarea numerarului se eliberează de bancă titularilor de

cont de disponibilităţi şi de credite, persoane juridice şi fizice, pe baza cererii acestora

semnată de persoanele autorizate (anexa).

Cererea trebuie, în mod obligatoriu, să cuprindă elementele de identificare a titularului

de cont şi numărul contului acestuia, numele delegatului împuternicit să ridice carnetul,

seria, numărul şi data eliberării buletinul de identitate al acestuia, precum şi angajamentul

solicitantului de a respecta întocmai normele şi indicaţiile de completare şi folosire a

blanchetelor din carnetul de cecuri.

Cererea aprobată se predă de referentul de la ghişeu la casieria băncii pentru încasarea

costului carnetului de la delegatului titularului de cont şi eliberarea carnetului. După

încasarea costului carnetului, casierul completează pe coperta carnetului (anexa) numerele

blanchetelor CEC (de la nr… la nr…) iar pe fiecare filă de cec se înscrie sau aplică ştampila

cu denumirea unităţii băncii trase şi adresa acesteia, după care solicită delegatului să aplice,

pe fiecare filă de cec, ştampila cu numele sau denumirea trăgătorului, adresa, codul fiscal,

precum şi numărul contului său şi codul unităţii băncii trase.

Carnetul de CEC se predă, de către casier titularului de cont sau delegatului acestuia,

după verificarea identităţii, care semnează de primire pe cerere.

La primirea în bancă a cecului pentru eliberarea numerarului referentul de la ghişeu

verifică dacă:

- cecul prezentat face parte din carnetul de cecuri emis de unitatea băncii respective şi

dacă numărul blanchetei corespunde cu numerele trecute pe cererea de eliberare a

carnetului, existentă în bancă;

- cecul are toate elementele şi datele completate (pe faţă şi verso) scrise citeţ şi să nu

conţină ştersături şi corecturi;

- există disponibil în cont pentru acoperirea sumei solicitate;

- suma în cifre corespunde cu cea în litere;

- semnăturile şi ştampila de pe CEC corespund cu cele din fişa specimenelor de

semnături din bancă.

Cecurile prezentate la ghişeele băncii care nu îndeplinesc una din condiţiile de mai sus

se restituie celor ce le-au prezentat.

31


Pentru cecurile care îndeplinesc condiţiile de a fi onorate de către bancă, referentul de la

ghişeu mai verifică ca pe verso-ul cecului:

- titularii, persoane juridice, să fi completat scopul plăţii şi simbolul statistic

corespunzător;

- ofiţerul de credite să fi dat viza pentru concordanţa dintre natura creditului şi scopul

plăţii;

- prezentatorul (beneficiarul) cecului să fi completat datele de identitate, suma de primit

şi data.

Cecul astfel completat se predă de către referentul de la ghişeu la casieria băncii, pe cale

internă, sub semnătură, pentru a se efectua plata în numerar.

Ordinul de plată intern

Ordinul de plată este un document intern al băncii prin care administratorul contului

din care se plăteşte din cadrul compartimentului decontări – contabilitate dispune casieriei

băncii să elibereze în numerar beneficiarului ordinului o sumă determinată, înscrisă în

ordinul de plată.

Beneficiari ai ordinului de plată pot fi persoane juridice indiferent dacă au sau nu cont

deschis la unitatea băncii.

Ordinul de plată se întocmeşte într-un singur exemplar, pe formular specific (anexa),

care cuprinde:

- nr. şi data;

- persoana căreia i se plăteşte suma, cu datele de identificare;

- contul în care se înregistrează plata;

- suma de plată în cifre şi litere.

Ordinul de plată se semnează de către compartimentul decontări – contabilitate pentru

întocmire şi pentru înregistrare în „Jurnalul de casă pentru plăţi” şi se trimite la casieria

băncii pe cale internă. Casierul băncii urmăreşte existenţa ştampilei băncii şi verifică

autenticitatea semnăturilor persoanelor din bancă din spaţiul „verificat”, verifică identitatea

persoanei beneficiare cu datele înscrise în ordinul de plată, după care eliberează sub

semnătură, beneficiarului suma de bani respectivă. Ordinul de plată semnat de casier se

clasează de acesta la actele de casă ale zilei respective. Înregistrarea în debitul contului din

care se plăteşte suma se realizează în baza jurnalului de casă pentru plăţi.

32


CAPITOLUL 5 ACTIVITATEA BANCARA PRIVIND

DECONTARILE FARA NUMERAR

5.1. Modalităţi şi instrumente de decontare utilizate în activităţile de

decontare

Acreditivul

Acreditivul este o modalitate de plată prin care plătitorul solicită băncii să asigure,

anticipat, din disponibilităţile pe care le are sau din credite, sumele necesare efectuării

plăţilor pentru livrările de mărfuri, executările de lucrări şi prestările de servicii, convenite

între părţile contractante.

În practică se întâlnesc mai multe forme de acreditiv. Cele mai folosite sunt:

a) acreditiv simplu – este modalitatea de plată prin care banca, la solicitarea plătitorului

se obligă să rezerve şi să plătească, din disponibilităţile băneşti pe care le are la bancă sau

din creditul pe care aceasta i-l acordă, o sumă beneficiarului (furnizor, antreprenor sau

prestator de servicii);

b) acreditivul documentar (comercial) este modalitatea de plată prin care banca

plătitorului, la cererea acestuia, se obligă a plăti beneficiarului, direct sau prin intermediul

unei bănci corespondente, o anumită sumă cu condiţia ca beneficiarul să prezinte, într-un

termen stabilit, documentele care certifică expedierea mărfii, executarea sau furnizarea

serviciilor, după caz, şi respectarea condiţiilor contractuale.

Deschiderea de acreditive se face de către bancă, la cererea plătitorului, din

disponibilităţile băneşti existente în conturi deschise la bancă sau din credite acordate de

bancă.

Cererea de deschidere a acreditivului trebuie să conţină obligatoriu următoarele:

denumirea plătitorului şi numărul contului de disponibilităţi sau de credite din care se deschide acreditivul;

banca unde plătitorul îşi are contul; denumirea beneficiarului de acreditiv şi numărul contului în care se

virează plăţile din acreditiv; banca la care beneficiarul îşi are contul deschis; suma acreditivului în cifre şi litere; obiectul acreditivului (livrări de mărfuri, executări de lucrări sau

prestări de servicii); documentele pe care beneficiarul trebuie să le prezinte la bancă pentru

plată şi condiţiile în care se pot încasa sume din acreditiv; termenul de valabilitate al acreditivului; semnăturile autorizate şi ştampila plătitorului.

33


În cazul în care deschiderea acreditivului se face la banca plătitorului, cererea –

dispoziţie de plată pentru deschiderea acreditivului se întocmeşte de către plătitor şi se

prezintă, la banca sa, în 4 exemplare.

La primirea cererii, banca face următoarele operaţiuni:

controlează documentele urmărind să conţină elementele

obligatorii prezentate anterior;

în baza exemplarului nr. 1 al cererii, debitează contul de

disponibil sau de credite al plătitorului, prin creditul contului „Acreditive deschise”.

Exemplarele din cererea – dispoziţie de plată au următoarea destinaţie:

- exemplarul nr. 1 rămâne la banca plătitorului şi se clasează la dosarul cu documentele

zilei;

- exemplarul nr. 2 se anexează la fişa contului „Acreditive deschise”, în vederea

verificării modului cum beneficiarul respectă condiţiile stabilite de plătitor;

- exemplarul nr. 3 se remite beneficiarului, pentru a lua cunoştinţă de condiţiile în care a

fost deschis acreditivul;

- exemplarul nr. 4 prevăzut cu data, ştampila şi semnătura de primire a băncii, se

restituie delegatului plătitorului.

Utilizarea acreditivului – după efectuarea livrărilor, executarea lucrărilor sau prestarea

serviciilor, după caz, beneficiarul acreditivului prezintă la banca la care este deschis

acreditivul o dispoziţie de încasare în 3 exemplare, însoţită de documentele prevăzute în

acreditiv.

În cazul în care acreditivul este deschis la banca plătitorului, la cererea beneficiarului,

banca acestuia poate primi documentele spre încasare, pe care le remite băncii plătitorului,

beneficiarul suportând spezele bancare pentru această prestare de servicii..

Cele 3 exemplare ale dispoziţiei de încasare din contul de acreditive deschise au

următoarea destinaţie:

- exemplarul 1 serveşte la debitarea contului de „Acreditive deschise” şi se clasează la

dosarul cu documentele zilei;

- exemplarul 2 serveşte pentru creditarea beneficiarului sau băncii acestuia;

- exemplarul 3 se remite plătitorului sau băncii acestuia, după caz, împreună cu

documentele înscrise în cererea de deschidere a acreditivului, ştampilate şi semnate de

referentul de la ghişeu.

Termenul de valabilitate al acreditivului este maxim 60 zile. La solicitarea plătitorului,

cu aprobarea conducerii băncii, acest termen poate fi prelungit la maxim 90 zile.

34


Acreditivul se închide în următoarele cazuri:

- la folosirea integrală a valorii lui;

- la expirarea valabilităţii;

- la cererea plătitorului.

Soldul acreditivului rămas neutilizat la expirarea termenului de valabilitate, respectiv la

data închiderii, la cererea plătitorului, se virează de către bancă, pe bază de notă de

contabilitate întocmită în 2 exemplare, în contul plătitorului sau al băncii acestuia, după

caz, în ziua următoare expirării termenului de valabilitate sau cererii de închidere, după caz.

La exemplarul 1 al notei de contabilitate, se anexează toate documentele existente la

contul de acreditiv care se clasează în dosarul cu documentele zilei. La fel se procedează şi

în cazul în care valoarea acreditivului s-a folosit integral.

Exemplarul 2 al notei de contabilitate se anexează la extrasul de cont al plătitorului sau

se remite băncii acestuia pentru anexare la extrasul de cont, după caz.

5.2.DECONTAREA FARA NUMERAR - S fera de cuprindere

Operaţiunile de încasări şi plăţi între clienţii având conturile în şi din care acestea se

efectuează, la unităţi diferite BRD, generează operaţiuni de decontări reciproce între

unităţile respective, denumite decontări intrabancare.(DIB).

Prin decontări reciproce se realizează şi operaţiunile ce au loc între unităţile băncii şi

între acestea şi Centrala BRD, care prin Direcţia Contabilităţii Generale asigură şi controlul

asupra acestor decontări.

Fiecare unitate bancară ce participă la realizarea decontărilor intrabancare se poate afla

în poziţia de unitate bancară iniţiatoare – denumită Sediul „A”, fie în poziţia de unitate

bancară destinatară (care a confirmat operaţiunea) – denumită Sediul „B”.

Sediul „A” este cel ce ordonă o plată fără numerar pentru contul unui client al său, ori în

numele şi pentru contul său propriu, sau, transferă în calitate de bancă intermediară,

contravaloarea unor documente primite de la o altă societate bancară, având astfel iniţiativa

începerii unei operaţiuni de decontare.

Sediul „B” este cel care primeşte o plată fără numerar din partea unei unităţi bancare

iniţiatoare, pentru contul unui client al său, în nume şi pentru contul propriu, sau primeşte o

plată fără numerar în calitate de bancă intermediară, pe care urmează să o transfere la

rândul său unei alte societăţi bancare.

Clasificarea decontărilor intrabancare:

35


Decontările intrabancare se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii care ţin seama

fie de locul de desfăşurare, fie de modalitatea de transmitere sau în funcţie de natura

operaţiunii.

În funcţie de locul de desfăşurare avem:

- decontări locale, când operaţiunile de decontare sunt efectuate între două unităţi

bancare situate în aceeaşi localitate (reşedinţă de judeţ);

- decontări intrajudeţene, când operaţiunile de decontare sunt efectuate între două unităţi

bancare situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ, dar în localităţi diferite;

- decontări interjudeţene, când operaţiunile de decontare sunt efectuate între două

unităţi bancare situate pe teritoriul a două judeţe diferite.

În funcţie de modalitatea de transmitere, avem:

- decontare electronică, modalitatea de decontare prin care transmiterea datelor se face

prin intermediul programelor elaborate de Direcţia de Informatică.

- decontarea prin telex (fax, telefonic), modalitate de transmitere a datelor şi

informaţiilor cuprinse în ordinul de plată, care se efectuează la cererea clientului pentru

urgentarea finalizării plăţii;

- decontarea letrică, se foloseşte în mod preponderent, atunci când operaţiunile de

decontare privesc conturi ale persoanelor fizice, sau vizări de solduri ale conturilor bancare

proprii.

Documentele de valori de cel puţin 5 milioane lei se vor deconta, în mod obligatoriu

prin telex, fax, telefon sau orice altă modalitate care să asigure recepţia la sediul destinatar

în ziua transmiterii.Transmiterea telefonică se foloseşte de către unităţile băncii care nu

dispun de telex sau fax.

În fiecare unitate BRD se organizează şi se conduce câte un registru de evidenţă a

telexurilor, faxurilor şi telefoanelor, separat pentru operaţiunile de transmitere (iniţiate) şi,

separat, pentru operaţiunile de primire (confirmate).

Registrul de evidenţă va conţine:

- număr curent;- sediul corespondent;- denumirea beneficiarului şi numărul de cont;- denumirea plătitorului şi numărul de cont;- modul de transmitere (telex, fax sau telefonic);- data şi ora transmiterii, respectiv confirmării;- semnătura de primire a persoanei ce preia pentru operare documentele.După natura lor, operaţiunile de decontări intrabancare pot fi de creditare, când se

creditează contul „Conturi intrabancare” (cont 341.) prin debitul contului de bilanţ care a

36


generat operaţiunea şi de debitare când se debitează contul „Decontări intrabancare” prin

creditul contului de bilanţ, care a generat operaţiunea.

Operaţiunile de decontări reciproce între unităţile băncii se efectuează pe baza

extractelor de cont ce se remit reciproc între sediile „A” şi „B”, şi la care se anexează

documentele care au generat aceste operaţiuni.

Extrasele de cont vor fi datate, semnate şi ştampilate de către persoana care gestionează

contul „Decontări intrabancare”, iar documentele de decontare anexate la acestea de către

referentul de la ghişeu care a primit şi verificat documentele, respectiv cel care gestionează

contul clientului în care s-a efectuat operaţiunea.

Unităţile B.R.D (sediile „A” şi „B”), în vederea accelerării decontărilor în economie, au

obligaţia să-şi organizeze activitatea de decontări reciproce astfel ca să se asigure:

a) înregistrarea la sediile „A” a documentelor în conturile clienţilor, în ziua în care au fost introduse în bancă, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezentele norme pentru a fi decontate;

b) depunerea, emiterea sau transmiterea, după caz, la sediile „B” a documentelor de decontare cel mai târziu în ziua următoare înregistrării lor în contul clienţilor;

c) confirmarea imediată a operaţiunilor primite spre decontare de către sediile „B”;

d) înregistrarea, la sediile „B”, a documentelor de decontare primite, cel mai târziu în ziua următoare primirii extraselor de cont.

Unităţile băncii sunt obligate să înscrie pe documentele recepţionate pe circuitul

intrabancar (avize OIS, DRS, etc.) data primirii (recepţionării) acestora.

Conducătorul compartimentului decontări contabilitate îi revine sarcina efectuării

periodice a controlului desfăşurării pe întregul circuit a operaţiunilor de decontări reciproce

între sediile băncii şi luării de măsuri pentru evitarea întârzierilor şi menţinerea sumelor în

expediţie, peste termenele stabilite.

Pentru evidenţiere în contabilitatea băncii, a operaţiunilor intrabancare se utilizează

conturile:

341.10 – „Decontări reciproce între unităţile băncii – sume transmise (iniţiate)” 341.20 – „Decontări reciproce între unităţile băncii – sume primite (confirmate)”

Instrumente de plată utilizate:

Operaţiunile de decontare derulate în procesul decontărilor intrabancare au la bază

instrumente de plată fără numerar, emise şi prezentate băncii şi se desfăşoară în

37


conformitate cu prevederile regulamentelor elaborate de către B.N.R., precum şi cu cele din

normele de lucru cuprinse în circuitele băncii.

Instrumentele de plată utilizate sunt:

- ordinul de plată – utilizat de clienţii băncii, persoane fizice sau persoane juridice;

- cecul simplu sau barat;

- cambia;

- bilet la ordin;

- ordin de plată pentru trezorerie, utilizat pentru operaţiuni cu bugetul de stat,

bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale în relaţia între sucursale cu unităţile lor

subordonate;

- nota de contabilitate utilizată în special pentru decontarea unor speze sau vizări de

solduri din subconturile colectivare în centrul de bază;

- foaie de vărsământ cu chitanţă, utilizată pentru transferurile de numerar între

unităţile B.R.D. solicitate de clienţi care nu au cont deschis la unitatea bancară respectivă.

Mijloace de plată scripturale

Mijloacele de plată scripturale, reprezintă în conformitate cu o denumire generică

adoptată larg în literatura de specialitate, depozite transferabile înscrise şi mutabile în

conturile intermediarilor financiari pentru plăţi. Această formă a monedei există şi

funcţionează prin înregistrări în conturile bancare pe baza instrucţiunilor pentru plată.

Prin eforturile de pregătire a noului sistem de plăţi modernizat al Băncii Naţionale a

României începând din octombrie 1994, sistemul de plăţi de interes naţional a fost adus la

nivelul şi standardele practicate în ţările occidentale.

Principalele tipuri de instrucţiuni pentru plăţi simple şi indivizibile prin specificul

consacrat de lege sunt instrucţiunile de transfer-debit şi instrucţiunile de plată de tip

transfer-credit.

Cecul

Cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale trei

persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul.

Cecul este o instrucţiune scrisă către o bancă de a plăti, din contul celui ce ordonă plata,

o anumită sumă de bani unei persoane specificate. Cecul poate fi emis cu condiţia ca

titularul contului (clientul băncii) să aibă suficiente fonduri în cont, pentru ca banca să îi

poată onora plăţile solicitate.

Părţile implicate în emiterea unui cec sunt:

38


- trăgătorul este persoana care emite (scrie) cecul, fiind titularul unui cont bancar

care va fi debitat când cecul va fi achitat;

- beneficiarul este cel care va încasa cecul; acesta poate fi un terţ sau însuşi

trăgătorul, dacă are nevoie de numerar;

- trasul este întotdeauna banca unde trăgătorul îşi are deschis contul. Trasul este un

prestator de servicii; va onora cecul la prezentare numai dacă trăgătorul are suficient

disponibil în contul său.

Crearea cecului

Cecul poate fi:

- la ordinul trăgătorului însuşi, care se află şi în poziţia de beneficiar al cecului;

- tras pentru contul unui terţ.

Cecul nu poate fi:

- tras asupra trăgătorului însuşi cu excepţia cecului tras între diferite stabilimente ale

aceluiaşi trăgător dar cu personalitate juridică diferită.

Transmiterea cecului

Cecurile cuprinzând sau nu menţiunea „la ordin” pot circula prin gir.

Cecurile cuprinzând menţiunea „nu la ordin” sau o expresie echivalentă sunt

transmisibile numai sub forma şi cu efectele unei cesiuni de creanţă ordinară, operaţiune

prin care creditorul numit cedent transmite dreptul său de proprietate asupra creanţei altei

persoane numite cesionar.

Iniţiativa

Iniţiativa aparţine trăgătorului care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o

societate bancară, dă un ordin necondiţionat acesteia care se află în poziţie de tras, să

plătească la prezentare o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului

emitent aflat în poziţie de beneficiar.

Girul

Girul este actul prin care posesorul cecului numit girant transferă altei persoane numită

giratar printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument odată cu predarea acestuia, toate

drepturile decurgând din cecul astfel redactat şi completat.

Pot circula prin gir cecurile cuprinzând sau nu clauza la ordin. Cecul poate fi girat în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Girul trebuie să fie necondiţionat. Girul dat de tras este nul. Girul poate fi: în plin şi în alb. Girul transmite proprietatea titlului. Girul parţial este nul.

39


Posesor legal al cecului este ultimul într-o serie neîntreruptă de giruri.

Avalul

Avalul reprezintă garanţia personală prin care o persoană denumită avalist adică cel care

dă avalul, garantează obligaţia asumată de una dintre persoanele obligate prin cec, persoană

denumită avalizat, pentru toată suma menţionată pe cec, sau o parte din ea.

Avalul poate fi dat de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul. Girantul poate

da un aval, deoarece el este obligat numai faţă de posesorii care dobândesc cecul ulterior

girului său.

Avalul poate fi dat printr-o simplă semnătură a avalistului pusă pe faţa cecului, pe

spatele cecului (caz în care nu trebuie confundat cu girul), pe o copie, sau un duplicat al

cecului.

Avalul poate fi parţial dar trebuie să fie întotdeauna necondiţionat.

Tipuri de cecuri

Din punctul de vedere al beneficiarului:

- cec nominativ;- cec la ordin;- cec nu la ordin;- cec la purtător;După modul de încasare:

- cec obişnuit (cec nebarat);- cec barat ;- cec certificat;- cec de călătorie ;În funcţie d părţile angajat în derularea plăţilor:

- cec personal;- cec circular (bancar) .

Cecul barat

Cecul barat este un instrument de plată de debit care pune în legătură trei persoane:

trăgătorul sau emitentul, trasul adică unitatea bancară la care trăgătorul are deschis contul şi

beneficiarul.

Cecul barat poate fi încasat numai în cont şi în numerar. Cecul simplu poate deveni cec

barat.

Bararea poate fi:

- generală;- specială.

40


Cecul barat se prezintă în vederea remiterii spre încasare numai la banca ce deserveşte

posesorul. Cecul cu barare generală poate circula prin girare şi este valabil în posesia

ultimului deţinător legitim dintr-un şir neîntrerupt de giruri.

Bararea poate fi făcută la emiterea cecului de către trăgător sau în cursul circulaţiei

acestuia. Bararea generală poate fi transformată în barare specială, bararea specială

neputându-se transforma într-o barare generală.

Cecul certificat

Trăgătorul emitent al unui cec obişnuit sau barat, ori unul dintre posesorii ulteriori ai

acestuia poate cere societăţii bancare, aflată în poziţia d tras, certificarea unui cec înainte de

a fi remis beneficiarului.

Aceasta presupune scrierea menţiunii „certificat” de către referendul de ghişeu care

administrează contul clientului. Se înlocuieşte contul de cecuri înscris cu contul de cecuri

certificate.

Trăgătorul nu mai poate retrage din contul de cecuri certificate suma destinată plăţii

unui cec certificat înainte de expirarea termenului de prezentare la plată a cecului.

Termenul de prezentare la plată a cecurilor

Numim termen de prezentare la plată al cecurilor durata de timp între data emiterii şi

data prezentării la plată la banca trasă (inclusiv circuitul bancar).

Termenul de prezentare poate fi de:

- 8 zile dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis;- 15 zile dacă cecul este plătibil între localităţi diferite;- 30 zile în cazul cecului circular.Termenele de prezentare la plată a cecurilor se calculează începând cu ziua următoare

datei emiterii cecului de către trăgător. Cecul poate fi onorat şi după expirarea termenului

de prezentare cu condiţia ca trăgătorul să nu fi revocat ordinul de plată privind cecul

respectiv.

După expirarea termenelor de prezentare la încasare, poate fi revocată plata cecului

numai de către trăgător, printr-o scrisoare adresată băncii sale.

Cecurile se pot primi spre remitere la încasare la banca trasă şi după expirarea

termenelor, banca neasumându-şi nici o răspundere dacă acestea ajung la bancă trasă după

expirarea termenelor de prezentare şi trăgătorul a revocat ordinul de plată.

41


Încasarea cecului

Prezentarea spre încasare se poate face:

a) Direct la unitatea bancară trasă: - în numerar:

- se prezintă cecul referendului de ghişeu însoţit de o delegaţie din partea firmei beneficiare;

- se verifică cecul;- se semnează şi se ştampilează cecul pe faţă;- se prezintă şefului de serviciu;- se înregistrează în jurnalul de casă;- se remite la casierie pentru plată pe cale internă;- clientul semnează pe spatele cecului de primire;- în cont:- se introduce cecul în bancă de către posesor însoţit de borderoul de încasare

întocmit în trei exemplare:- exemplarul 1 se reţine la banca trasă;- exemplarul 2 se remite la banca beneficiarului ca act de credit;- exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare.b) La unitatea bancară care deserveşte posesorul

Cecul poate fi încasat numai în cont. În acest caz posesorul introduce filele de cec la

banca sa însoţite de un borderou întrei exemplare:

- exemplarul 1 se reţine la banca beneficiarului;- exemplarul 2 se remite împreună cu cecul la banca trăgătorului iar după decontare

serveşte ca act de credit pentru înregistrare în contul beneficiarului;- exemplarul 3 se restituie beneficiarului după semnare şi ştampilare.

Refuzul cecurilor la plată

Un cec care nu îndeplineşte condiţiile sau elementele obligatorii, va fi restituit

beneficiarului şi nu va fi introdus în circuitul bancar.

Cecurile remise la încasare la banca beneficiarului şi refuzate de banca trasă vor fi

returnate băncii beneficiarului cu scrisoare de restituire.

Un cec prezentat la banca trasă de beneficiar în vederea încasării se refuză de referendul

de ghişeu (cu semnătura şefului de serviciu conturi şi viramente pe faţa cecului) şi se

restituie beneficiarului cu exemplarul numărul 2 al borderoului.

Evidenţa cecurilor refuzate la plată se va ţine în cadrul serviciului „Conturi şi

viramente” într-un registru păstrat de şeful de serviciu, care conţine:

- număr curent;- trăgătorul şi contul acestuia;- beneficiarul şi banca acestuia;- seria şi numărul cecului; - suma;- motivul refuzului.

42


Circuitele cecului

Circuitele cecurilor în funcţie de locul de desfăşurare vor fi următoarele:

Circuitul numărul 1 (local) al cecului (c1) unde: clientul beneficiar şi clientul plătitor au

conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care aparţin unor

societăţi bancare diferite;

Operaţiunile din cadrul circuitului nr. 1 al cecului se efectuează cu respectarea strictă a

termenelor obligatorii, astfel:

1.a. Clientul beneficiar remite cecul unităţii bancare la care are deschis cont curent.

b. Unitatea bancară iniţiatoare completează cecul, la rubrica „Compensabil la…” cu

numele judeţului respectiv (judeţul în care sunt situate cele două unităţi bancare).

2. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) prezintă cecurile unităţii bancare

destinatoare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naţionale a

României din judeţul respectiv.

* Această operaţiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii

Naţionale a României din judeţul respectiv.

3. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă

cecurilor acceptate.

4. a. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare

cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv.

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv, cecurile prezentate anterior de

unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare).

5. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului

acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 2 (intrajudeţean) al cecului (c2) unde: clientul beneficiar şi clientul

plătitor au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în acelaşi judeţ şi care aparţin

unor societăţi bancare diferte.


termenelor obligatorii, astfel:



numele judeţului respectiv (judeţul în care sunt situate cele două unităţi bancare).

43



destinatoare (primitoare), fără a le introduce în compensare, la sucursala Băncii Naţionale a

României din judeţul respectiv.



3. Unitatea bancară destinatară debitează contul clientului plătitor cu suma aferentă

cecurilor acceptate.

4.a. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare

cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv.

b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză, prin compensare, la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv, cecurile prezentate anterior de

unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare).

5. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului cu suma aferentă cecului

acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 3 (interjudeţean) al cecului (c3) unde: clientul beneficiar şi clientul

plătitor au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în judeţe diferite şi care

aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare dispune de o unitate

bancară în judeţul de destinaţie


termenelor şi intervalelor obligatorii, astfel:



numele judeţului de destinaţie.

2. Unitatea bancară iniţiatoare trimite cecurile, prin reţeaua interbancară, unităţii

bancare prezentatoare (din judeţul de destinaţie).

3. Unitatea bancară prezentatoare prezintă cecurile unităţii bancare destinate

(primitoare) fără a le introduce în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din

judeţul de destinaţie.

* Această opţiune se efectuează între orele 11.00 – 11.30, la sucursala Băncii Naţionale

a României din judeţul respectiv.

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului

plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

5.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce scriptic în compensare cecurile la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie. .

44


b. Unitatea bancară destinatară (primitoare) acceptă sau refuză la compensare, la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie, cecurile prezentate anterior

de unitatea bancară prezentatoare.

6.Unitatea bancară prezentatoare (din judeţul de destinaţie) transmite unităţii bancare

iniţiatoare (din judeţul de iniţiere) date privind cecurile acceptate la compensare de către

unitatea bancară destinatară.

7. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă

cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Circuitul numărul 4 (interjudeţean) al cecului (c4) unde: clientul beneficiar şi clientul

plătitor au conturi curente deschise la unităţile bancare situate în judeţe diferite şi care

aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o unitate

bancară în judeţul de destinaţie iar societatea bancară destinatară dispune de o unitate

bancară în judeţul de iniţiere.


termenelor şi intervalelor obligatorii, astfel:



numele judeţului de iniţiere.


primitoare fără a le introduce în compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din

judeţul respectiv.



3. Unitatea bancară primitoare trimite cecurile, prin reţeaua intrabancară, unităţii

bancare destinatare (din judeţul de destinaţie).

4. Unitatea bancară destinatară, după verificarea cecurilor, debitează contul clientului

plătitor cu suma aferentă cecurilor acceptate.

5. Unitatea bancară destinatară transmite unităţii bancare primitoare (din judeţul de

iniţiere) date privind cecurile care urmează a fi acceptate la compensare.

6.a. Unitatea bancară iniţiatoare (prezentatoare) introduce scriptic în compensare

cecurile la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere.

b. Unitatea bancară primitoare acceptă la compensare (conform datelor primite

anterior de la unitatea bancară destinatară) cecurile prezentate anterior de unitatea bancară

iniţiatoare (prezentatoare).

45


7. Unitatea bancară iniţiatoare creditează contul clientului beneficiar cu suma aferentă

cecului acceptat de către unitatea bancară destinatară.

Ordinul de plată

Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei

societăţi receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani. O astfel

de dispoziţie este considerată ordin de plată numai dacă:

- societatea bancară receptoare dispune de fondurile reprezentate prin respectiva sumă de bani - denumite în continuare fonduri băneşti, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea acesteia de la emitent;

- nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului.Tipuri de ordin de plată:- obişnuit ;- pentru trezorerie .

Menţiuni obligatorii

Ordinul de plată va cuprinde în mod obligatoriu următoarele menţiuni:

- ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani;- numele sau denumirea beneficiarului şi după caz numărul contului acestuia deschis

la societatea bancară destinatară;- numele sau denumirea plătitorului, numărul contului acestuia deschis la societatea

bancară iniţiatoare;- denumirea societăţii bancare iniţiatoare;- denumirea societăţii bancare receptoare;- elementul care să permită autentificarea emitentului de către societatea bancară

iniţiatoare;- denumire de „ordin de plată”;- data emiterii (unică, posibilă şi certă);- informaţii din care să se poată reconstitui şirul neîntrerupt al circulaţiei ordinului

de plată pe suport hârtie pe parcursul efectuării transferului-credit până la finalizarea acestuia.

Ordinul de plată poate fi utilizat atât de clienţii băncii persoane fizice cât şi persoane

juridice.

Obligaţiile băncii iniţiatoare

Banca iniţiatoare este societatea bancară care deserveşte clientul care emite ordinul de

plată.

Procesul de transfer-credit începe la banca iniţiatoare unde au loc următoarele etape:

recepţia, autentificarea, acceptarea şi executarea.

Recepţia este procesul prin care ordinul de plată întocmit de către client în 3 exemplare

este verificat de către administratorul de cont al plătitorului din punct de vedere al formei şi

conţinutului.

46


Exemplarul nr.1 (alb) serveşte la debitarea contului emitentului şi se arhivează la actele

zilei.

Exemplarul nr.2 (roz) serveşte pentru creditarea contului beneficiarului la banca

destinatară şi se anexează la extrasul de cont al acestuia.

Exemplarul nr.3 (vernil) se restituie plătitorului ca anexă la extrasul de cont.

Autentificarea ordinului de plată se efectuează de către administratorul de cont şi

urmează recepţiei. Autentificarea reprezintă procedura de recunoaştere a persoanelor pe

care emitentul ordinului de plată le autorizează să semneze autentic şi se efectuează prin

confruntarea semnăturilor înscrise în ordinul de plată cu cele din fişele specimenelor de

semnături.

Acceptarea ordinului de plată reprezintă recunoaşterea de către unitatea bancară a

valabilităţii ordinului de plată după verificarea existenţei disponibilului în contul

plătitorului.

Se aplică ştampila, data şi semnătura administratorului de cont pe toate exemplarele

ordinului de plată.

Dacă nu există disponibil sau nu sunt îndeplinite alte condiţii ordinul de plată se

restituie clientului.

Executarea ordinului de plată reprezintă procedura prin care administratorul de cont

debitează contul plătitorului şi remite ordinul de plată în scopul transferării fondurilor

băneşti la beneficiar.

Executarea ordinului de plată are loc cel mai târziu în ziua bancară următoare emiterii.

Obligaţiile băncii destinatare

Banca destinatară este societatea bancară care deserveşte contul beneficiarului.

Administratorul de cont care primeşte ordinul de plată verifică următoarele elemente:

- dacă beneficiarul este client al acestei bănci;- denumirea beneficiarului în concordanţă cu registrul Comerţului;- simbolul contului beneficiarului;- concordanţa sumei înscrise în cifre şi litere;- eventuale menţiuni suplimentare ;- menţiuni obligatorii.Dacă toate datele din ordinul de plată corespund, administratorul procedează la

acceptarea sa, operaţiune care se finalizează prin creditarea contului beneficiarului.

În cazul în care există neconcordanţe între datele înscrise pe ordinul de plată, sau

beneficiarul sumei nu are cont deschis la banca respectivă, sau contul acestuia a fost închis,

se va proceda la refuzul de încasare al ordinului de plată.

47


Obligaţiile clientului plătitor

Clientul plătitor este obligat să prezinte la bancă numai formulare aprobate de Banca

Naţională a României. Clientul este obligat să întocmească ordinul de plată în numărul de

exemplare cerut de normele bancare, folosind pentru completare cerneală sau pix de culoare

albastră sau neagră.

Ordinul de plată prezentat de către emitent trebuie să fie completat cu toate menţiunile

obligatorii iar dacă este cazul şi menţiuni suplimentare privind:

- data plăţii viitoare;- adresa beneficiarului în cazul în care acesta nu are deschis cont la banca

destinatară;- referinţe privind conţinutul economic al operaţiunii în cazul în care clientul emitent

este beneficiar de credite.Clientul emitent are obligaţia să emită ordine de plată numai în limita disponibilului din

cont.

Ordinul de plată emis trebuie să cuprindă ştampila plătitorului şi semnăturile autorizate

în conformitate cu fişa specimenelor de semnături.

Obligaţiile clientului beneficiar

Clientul beneficiar va aduce la cunoştinţa băncii, în termen de cel mult 2 zile lucrătoare

de la ridicarea extrasului de cont, orice neconcordanţă apărută între sumele anexate.

Nerespectarea acestor proceduri atrage după sine plata oricăror dobânzi sau penalităţi

suportate de bancă începând din cea de-a treia zi lucrătoare de la ridicarea extrasului de

cont

Circuitele ordinului de plată

Circuitul numărul 1 al ordinului de plată (OP 1) unde: clientul plătitor şi clientul

beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în reşedinţa de judeţ şi care

aparţin unor societăţi bancare diferite .

Operaţiunile din circuitul nr.1a al ordinului de plată se efectuează cu respectarea strictă

a termenelor obligatorii astfel:

1.a. Clientul plătitor remite ordinul de plată unităţii bancare la care are deschis cont

curent.

b. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare completează ordinul de plată pe verso,

la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului sau cu înscrisul „Centrala B. N. R.”.

2. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare debitează contul clientului plătitor

48


3.a. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare introduce în compensare ordinele de

plată la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv sau la Centrala Băncii

Naţionale a României.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin

compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv sau la Centrala

Băncii Naţionale a României şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data

compensării, aplicând ştampila şi semnătura autorizată.

4. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu

sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 2 al ordinului de plată (OP 2) unde: clientul plătitor şi clientul

beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în acelaşi judeţ şi care

aparţin unor societăţi bancare diferite; unitatea bancară iniţiatoare este alta decât unitatea

bancară prezentatoare

Operaţiunile din cadrul circuitului nr.2a al ordinului de plată se efectuează cu

respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:


curent.

b. Unitatea bancară iniţiatoare – prezentatoare completează ordinele de plată pe verso,

la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului respectiv.

2. Unitatea bancară iniţiatoare debitează contul clientului plătitor.

3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară,

unităţii bancare prezentatoare, situată în reşedinţa de judeţ.

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin

compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul respectiv şi completează

pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi semnătura

autorizată.

5. Unitatea bancară primitoare – destinatară creditează contul clientului beneficiar cu

sumele aferente ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 3 (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 3) unde: clientul plătitor şi

clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite şi

care aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare dispune de o

49


unitate bancară în judeţul de destinaţie, societatea bancară destinatară nu dispune de o

unitate bancară în judeţul de iniţiere

Operaţiunile din cadrul circuitului nr.3 al ordinului de plată se efectuează cu respectarea

strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii astfel:


current.

b. Unitatea bancară iniţiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica

„Compensabil la …” cu numele judeţului de destinaţie sau cu înscrisul „Centrala B. N.

R.”.


3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară,

unităţii bancare prezentatoare, (din judeţul de destinaţie).

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce în compensare ordinele de plată în

compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie sau la

Centrala B. N. R.

b. Unitatea bancară primitoare – destinatară primeşte ordinele de plată prin compensare

la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de destinaţie sau la Centrala B. N. R.

şi completează pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi

semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară destinatară creditează contul clientului beneficiar cu sumele aferente

ordinelor de plată acceptate.

Circuitul numărul 4a (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 4a) unde: clientul plătitor

şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite

şi care aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o

unitate bancară în judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune de o

unitate bancară în judeţul de iniţiere

Operaţiunile din cadrul circuitului nr.4a al ordinului de plată se efectuează cu

respectarea strictă a termenelor obligatorii astfel:


curent.

b. Unitatea bancară iniţiatoare - prezentatoare completează ordinele de plată pe verso,

la rubrica „Compensabil la …” cu numele judeţului de iniţiere sau cu înscrisul „Centrala B.

N. R.”.

2. Unitatea bancară iniţiatoare - prezentatoare debitează contul clientului plătitor.

50


3.a. Unitatea bancară iniţiatoare - prezentatoare introduce ordinele de plată în

compensare la sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere sau la Centrala

B. N. R.

b. Unitatea bancară primitoare primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala

Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere sau la Centrala B. N. R. şi completează

pe verso-ul acestora la rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi semnătura

autorizată.

4. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară,

unităţii bancare destinatare.



Circuitul numărul 4b (interjudeţean) al ordinului de plată (OP 4b) unde: clientul plătitor

şi clientul beneficiar au conturi curente deschise la unităţi bancare situate în judeţe diferite

şi care aparţin unor societăţi bancare diferite; societatea bancară iniţiatoare nu dispune de o

unitate bancară în judeţul de destinaţie, iar societatea bancară destinatară dispune de o

unitate bancară în judeţul de iniţiere; unitatea bancară iniţiatoare este alta decât unitatea

bancară prezentatoare.

Operaţiunile din cadrul circuitului nr.4b al ordinului de plată se efectuează cu

respectarea strictă a termenelor şi intervalelor obligatorii astfel:


curent

b. Unitatea bancară iniţiatoare completează ordinele de plată pe verso, la rubrica

„Compensabil la …” cu numele judeţului de iniţiere


3. Unitatea bancară iniţiatoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară unităţii

bancare prezentatoare

4.a. Unitatea bancară prezentatoare introduce ordinele de plată în compensare la

sucursala Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere.

b. Unitatea bancară primitoare primeşte ordinele de plată prin compensare la sucursala

Băncii Naţionale a României din judeţul de iniţiere şi completează pe verso-ul acestora la

rubrica (c) data compensării, aplicând ştampila şi semnătura autorizată.

5. Unitatea bancară primitoare trimite ordinele de plată, prin reţeaua intrabancară,

unităţii bancare destinatare.

51




Cambia

Cambia este un titlu de credit sub semnătură privată care pune în legătură în procesul

creării sale trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Titlul este creat de către trăgător

în calitate de creditor care dă ordin debitorului său, numit tras, să plătească o sumă de bani

determinată la o anumită dată numită scadenţă fie unui beneficiar, fie la ordinul acestuia din

urmă.

Din punct de vedere juridic, cambia este un titlu de credit negociabil şi un instrument de

plată

Cambia exprimă obligaţia debitorului (tras) de a plăti la vedere sau la termen o sumă de

bani determinată, la odată fixă, unei persoane numită beneficiar, la ordinul unei persoane

numită trăgător (creditor).

Crearea cambiei

Cambia poate fi creată la ordinul trăgătorului însuşi care este şi beneficiarul drepturilor

înscrise în cambie. Trăgătorul poate fi beneficiar în situaţia în care vrea să-şi recupereze

direct o creanţă de la debitor.

Cambia poate fi trasă asupra trăgătorului care este şi tras. Trăgătorul poate fi tras atunci

când se obligă prin cambie.

Cambia poate fi trasă pentru contul unui terţ. Beneficiarul poate, fie să încaseze suma

înscrisă în cambie, fie prin girarea acesteia să-şi achite alte obligaţii ale sale.

Cambia poate deveni nulă, în lipsa unuia din următoarele elemente:

- denumirea de cambie;

- ordinul necondiţionat, imperativ „plătiţi”;

- numele sau denumirea trasului;

- beneficiarul;

- numele sau denumirea celui care emite cambia.

Pot lipsi:

- scadenţa (se plăteşte la vedere);

- locul de plată (se ia în considerare locul de lângă tras);

- locul de emitere al cambiei (se foloseşte cel de lângă trăgător).

Între trăgător şi beneficiar poate să nu existe o relaţie directă, interpunându-se un terţ,

care nu este expres indicat pe cambie, dar faţă de care trăgătorul are o obligaţie de plată.

52


Cambia poate fi domiciliată, atunci când, fie trăgătorul cu ocazia emiterii, fie trasul cu

ocazia acceptării cambiei, pot să indice ca loc al plăţii domiciliul unui terţ din aceeaşi

localitate cu trasul sau din altă localitate. Clauza domicilierii poate fi înscrisă pe cambie

numai de către trăgător sau de către tras, domicilierea făcută de un girant considerându-se

inexistentă.

Completarea menţiunilor de pe cambie de către posesorii succesivi, nu poate depăşi 3

ani de la data reală a emiterii cambiei, astfel încât în momentul prezentării la plată, titlul să

conţină în mod obligatoriu toate elementele cerute de lege şi să aibă completat numele

ultimului posesor.

Pe cambie se poate indica o clauză referitoare la faptul că suma înscrisă pe cambie este

purtătoare de dobândă, deasemenea nivelul acesteia şi data de la care curge

Acceptarea cambiei

Acceptarea cambiei este operaţia de prezentare a cambiei la tras şi poate fi făcută

oricând dar nu mai târziu de data scadenţei. Este operaţia prin care trasul se obligă să

plătească la scadenţă suma înscrisă pe cambie posesorului legitim al titlului.

Prezentarea la acceptare a cambiei va fi făcută în cadrul termenului stabilit pentru

aceasta de trăgător sau în lipsa acestei menţiuni, prezentarea la acceptare va pitea fi făcută

oricând, până cel mai târziu chiar în ziua scadenţei.

După acceptarea cambiei de către tras acesta devine obligatul principal (debitorul) într-o

relaţie cambială.

Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:

- obligatorie, când trăgătorul sau unul din giranţi prevăd în mod expres aceasta sau când cambia este plătibilă la un anume termen (timp de la vedere) deoarece de la data prezentării la acceptare curge termenul pentru scadenţă;

- interzisă, când trăgătorul menţionează expres acest lucru, cambia devenind astfel neacceptabilă;

- facultativă, dacă nu există o indicaţie specială în sens contrat în text (menţiunea acceptării obligatorii sau menţiunea neacceptabilă).

Acceptarea trebuie să fie datată cuprinzând anul, luna, ziua pentru cambiile plătibile la

un anumit termen de la vedere şi pentru acele cambii în care trăgătorul sau girantul stabilesc

un termen de prezentare la acceptare.

Scontarea cambiei

Scontarea cambiei este modalitatea prin care posesorul cambiei îşi poate procura prin

gir bani înainte de scadenţă.

53


Girul în alb permite atât darea în gaj (în garanţie) a cambiei cât şi prezentarea cambiei la

scont.

Unităţile teritoriale ale Băncii Comerciale Române S.A., pot primi la scont cambii care

pe lângă respectarea tuturor cerinţelor legale de formă şi fond îndeplinesc şi următoarele

condiţii:

- posesorul cambiei (beneficiarul) să fie client al Băncii Comerciale Române S.A.;

- cambia să fie acceptată legal la plată;

- intervalul de timp dintre momentul prezentării la scont şi scadenţa cambiei, să nu

depăşească 1 an;

- în situaţia în care trasul (acceptantul) este client al altei societăţi bancare, cambia

va putea fi admisă la scont, numai dacă este avalizată de societatea bancară care-l

deserveşte pe tras şi aceasta este agreată de Banca Comercială Română S.A.

Avalizarea cambiei

Avalizarea cambiei este o garanţie personală dată de către o persoană denumită avalist,

care garantează obligaţia unuia dintre cambiali numit avalizat pentru suma menţionată pe

titlu sau o parte din ea.

Menţiunea de avalizare se poate inscripţiona:

- pe faţa cambiei la rubrica „avalizat” completându-se numele sau denumirea

avalistului şi semnătura acestuia, numele sau denumirea avalizatului precum şi data la care

s-a dat avalul;

- pe spatele titlului, caz în care pe lângă elementele menţionate la alineatul precedent

va trebui să apară expres, pentru a nu fi confundat cu girul, menţiunea „pentru aval”;

- pe o alonje a cambiei prin indicarea elementelor prezentate la alineatul precedent.

Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul şi suma, în cazul în care

este mai mică decât cea înscrisă pe cambie.

Dacă lipseşte indicarea avalizatului, atunci avalul se consideră dat pentru trăgător.

Scadenţa cambiei

Scadenţa este data la care o cambie devine exigibilă. Scadenţa unei cambii poate fi:

- la vedere – până la un an de la data emiterii sale;

- la un anumit timp de la vedere – zile, săptămâni, luni sau ani calculate din

momentul acceptării ei de către tras;

54


- la un anumit timp de la data emiterii – calculul termenului începe cu ziua

următoare datei emiterii;

- la o dată fixă (an, lună, zi) fiind posibilă scrierea cu litere sau cu cifre.

Cambia cu scadenţa la un anumit timp de la vedere, cu scadenţa la un anumit timp de la

data emiterii sau cu scadenţa la data fixă trebuie să fie plătită în ziua scadenţei sau în cel

mult două zile lucrătoare după scadenţă.

Cambia cu scadenţa nescrisă este considerată cu scadenţă la vedere şi se plăteşte la

prezentare (în termen de până la un an de la data emiterii).

Scadenţa trebuie să fie unică, certă şi posibilă. Titlul cu scadenţe succesive, imposibile

sau anterioare emiterii fiind nul.

Plata cambiei

Plata cambiei se efectuează fie în ziua în care este plătibilă, fie în una din cele două zile

lucrătoare care urmează scadenţei înscrise pe cambie.

Posesorul cambiei va putea prezenta titlul la plată prin intermediul băncii care îi

deserveşte sau la o casă de compensaţie.

Efectele plăţii unei cambii sunt următoarele:

- numai plata la scadenţă stinge obligaţia trasului;- posesorul cambiei nu poate fi silit să primească plata înainte de scadenţă;- trăgătorul răspunde de acceptarea cambiei precum şi de plata cambiei;- trasul răspunde de plata cambiei dacă a acceptat-o la plată.

Protestul cambiei

Protestul este un act public şi solemn dresat (întocmit) la cererea posesorului cambiei,

de către executorul judecătoresc de la judecătoria în a cărei rază teritorială se găseşte locul

plăţii acesteia, prin care se constată refuzul de acceptare sau de plată, după caz din partea

obligatului principal.

Protestul poate fi:

- de nedatare;- de neacceptare;- de neplată.Protestul de nedatare se întocmeşte atunci când trasul acceptă la plată o cambie cu

scadenţa la un anumit timp de la vedere şi nu datează operaţiunea, beneficiarul cambiei

neputând calcula scadenţa. Se întocmeşte imediat ce posesorul o primeşte de la acceptare şi

constă în depunerea unei cereri de protest la judecătorie, data de întocmire a acestei cereri,

ţinând de data acceptării.

55


Protestul de neacceptare pentru cambiile cu scadenţa la o dată fixă sau la un anumit

termen de la data emiterii va putea fi făcut până în ziua precedentă scadenţei, iar pentru

cambiile cu scadenţă la vedere sau la un anumit termen de la vedere, protestul va putea fi

făcut în termen de un an de la dat emiterii cambiei.

Protestul nu poate fi întocmit în cazul în care trăgătorul (girantul sau avalistul) a înscris

pe cambie clauza „fără cheltuieli” sau „fără protest”.

Protestul se înregistrează la:

- judecătorii – Registru special;- Camera de Comerţ şi Industrie;- Banca Naţională a României – Centrala incidentelor de plăţi.Protestul poate fi înlocuit cu:- sentinţa declarativă de faliment a trasului în cazul unei cambii acceptate sau

atrăgătorului în cazul unei cambii neacceptate;- declaraţie de refuz de acceptare sau de plată dată pe titlul sau pe adaosul cambiei

de către cel împotriva căruia protestul urma să fie făcut.Suma înscrisă pe cambie

În cazul în care există diferenţe între suma înscrisă în cifre şi cea în litere se ia în

considerare suma în litere.

Dacă suma de plată este înscrisă de mai multe ori pe faţa cambiei, fie în cifre, fie în

litere, suma care se plăteşte este suma cea mai mică.

Moneda de plată a cambiei

De regulă, cambia trebuie să fie plătită în moneda locului plăţii, respectiv în lei pentru

cambiile plătite în România.

Excepţie de la această regulă pot fi următoarele situaţii:

- trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei şi plata urmează să se

efectueze în această monedă; caz în care plata se poate face de către tras numai cu condiţia

ca trăgătorul să posede disponibilul în valuta respectivă;

- trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decât în lei, dar stipulează că plata

efectivă se va face în lei la cursul zilei; caz în car clauzele cuprinse în redactarea girurilor

care ar altera clauza de risc valutar stabilită la emiterea titlurilor se consideră nule.

Numărul de exemplare

Cambia poate fi tasă în mai multe exemplare identice. Aceste exemplare trebuie să fie

numerotate în însuşi textul titlului; lipsind acesta, fiecare din exemplare se socoteşte o

cambie distinctă.

56


Oricare posesor al unei cambii în care nu se arată că a fost trasă într-un singur exemplar,

poate cere eliberarea mai multor exemplare pe cheltuiala sa. În acest scop el trebui să se

adreseze girantului său nemijlocit, care este dator să-i dea sprijinul către propriul săi girant;

se va urma astfel, până la trăgător.

Giranţii sunt datori a reproduce girurile pe noile exemplare.

Plata unui exemplar anulează efectul celorlalte, trasul rămânând ţinut în temeiul fiecărui

exemplar, acceptat sau nerecuperat

Biletul la ordin

Biletul la ordin este titlul de credit, sub semnătură privată, care pune în legătură în

procesul creării sale două persoane: subscriitorul sau emitentul şi beneficiarul. Titlul este

creat de un anumit termen sau la prezentare unei late persoane, denumită beneficiar care are

calitatea de creditor

Elemente obligatorii

Biletul la ordin este un titlu formal care, pentru a fi valabil trebuie să satisfacă anumite

condiţii exprimate în formule consacrate de redactare a textului, care exprimă clauze cu

valoare juridică strictă. În toate redactările biletul la ordin trebuie să cuprindă menţiunile

obligatorii prevăzute de lege care să satisfacă cerinţele suficientei informaţii care decurge

din titlu, precum şi cerinţele certitudinii reflectării obligaţiilor asumate de către părţi prin

titlul respectiv.

Biletul la ordin cuprinde următoarele elemente:

- denumirea de bilet la ordin trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu;

- promisiunea necondiţionată de a plăti o sumă determinată;- arătarea scadenţei;- indicarea locului în care plata urmează să fie făcută;- numele aceluia căruia sau la ordinul căruia plata trebuie făcută;- indicarea datei şi a locului emiterii;- semnătura emitentului.În textul biletului la ordin se pot face şi alte menţiuni decât cele obligatorii care, prin

titlul respectiv, să stipuleze clauze facultative răspunzând unor necesităţi specifice din

partea comercială şi financiară.

Pot lipsi din textul biletului la ordin data emiterii în cazul în care plata sa nu se face la

un anumit termen de la emitere, deasemenea poate să lipsească scadenţa , caz în care biletul

la ordin va fi plătit la vedere, în termen de un an de la data emiterii, menţiunea locului

emiterii, sau locului plăţii, considerându-se acesta fiind locul de lângă plătitor, respectiv de

57


lângă beneficiar, poate să lipsească menţiunea văzut, în cazul în care biletul la ordin nu se

plăteşte la un anumit termen de la vedere.

Lipsa acestor menţiuni nu atrage după sine nulitatea biletului la ordin.

Scadenţa

Scadenţa este data la care un bilet de ordin devine exigibil.

Scadenţa poate fi:

- la o dată fixă indicată pe înscris;- la un anumit timp de la vedere;- la un anumit timp de la emitere.Biletul la ordin plătibil la un anumit timp de la vedere trebuie prezentat spre avizare

emitentului în termen de 1 an de la data emiterii.

Biletul la ordin a cărui scadenţă nu este arătată este socotit plătibil la vedere.

Avizarea

Avizarea constă în înscrierea pe faţa biletului la ordin la rubrica „văzut” a numelui şi

prenumelui emitentului, a datei la care s-a semnat precum şi ştampila emitentului. În acest

caz termenul de plată curge de la data vizei pusă de emitent pe titlu.

Sunt aplicabile biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incomparabile cu natura

acestui titlu, dispoziţiile referitoare la cambie privind: girul, scadenţa, plata, acţiunea sau

alterările, prescripţia, modul de decontare în cazul unei scadenţe în zi de sărbătoare legală,

calendarul termenelor, anularea sau înlocuirea titlului.

Metodologia de decontare a biletului la ordin

- între subscriitor (emitent) se încheie un contract având ca obiect active transferate;- subscriitorul emite un bilet la ordin pe care îl transmite beneficiarului;- beneficiarul biletului la ordin are o datorie asumată printr-un contract faţă de o

terţă persoană;- beneficiarul transmite prin gir biletul la ordin, el devenind girat, iar terţul, ca nou

posesor al titlului, giratar;- giratarul remite spre încasare biletul la ordin băncii sale;- banca giratarului prezintă biletul la ordin la o casă de compensaţii băncii

subscriitorului;- banca subscriitorului debitează contul acestuia cu suma înscrisă pe biletul de

ordin;- în cadrul şedinţei de compensare banca subscriitorului introduce scriptic în

compensare biletul la ordin; soldurile nete ale conturilor unităţii bancare participante în compensare sunt înregistrate în conturile curente deschise la banca centrală, rezultând soldurile nete ale compensării;

- banca giratarului creditează contul curent al giratarului cu suma înscrisă în biletul la ordin;

- stingerea creanţelor asumate de către participanţii la circuitul biletului la ordin.

58


Operaţiunile cu cambii şi bilete la ordin

Operaţiunile pe care unităţile teritoriale ale Băncii Comerciale Române le pot efectua în

legătură cu cambiile şi biletele la ordin sunt:

- primirea în garanţie a cambiilor şi biletelor la ordin;

- remiterea spre avizare a biletelor la ordin şi remiterea spre acceptare a cambiilor;

- primirea cambiilor şi biletelor la ordin în bancă în vederea plăţii sau în vederea

remiterii la plată;

- scontarea cambiilor şi a biletelor la ordin.

Toate condiţiile privind utilizarea, circuitul, termenele de plată şi operaţiunile ce se

efectuează cu cambii şi bilete la ordin vor fi înscrise în convenţii bilaterale încheiate între

unităţile bancare teritoriale şi clienţii pe care acestea le deservesc.

CAPITOLUL 6. TIPURI DE CARDURI EMISE DE BANCA

ROMANA PENTRU DEZVOLTARE

Banca Romana Pentru Dezvoltare este angajata intr-un proces continuu de diversificare

a gamei de produse si servicii pe care le ofera clientilor sai si de imbunatatire a calitatii

acestora.

6.1.VISA BUSINESS (lei)

Beneficiarii acestor tipuri de carduri sunt societatile comerciale(posesorii

principali)care permit salariatilor lor sa efectueze cheltuieli in interes de serviciu.Sunt

carduri de debit sub insemnele organizatiei Visa International si sunt destinate persoanelor

juridice romane pentru:

a acoperi cheltuieli de protocol si pentru a cumpara bunuri si servicii atat in mediu

electronic(POS) cat si neelectronic,de la comerciantii care afiseaza marca Visa;

pentru a efectua retrageri de numerar in mediul electronic(ATM)sau neelectronic

atat la unitatile BRD cat si la agentiile concurentei care afiseaza marca Visa. Aceste carduri

se pot utiliza in mediu neelectronic pentru ca personalizarea (numar card si numele

posesorului) este in relief.

Cardul poate fi utilizat cu conditia mentinerii permanente in cont a sumei minime

obligatorii.Utilizarea cardurilor se va efectua numai in limita disponibilitatilor din cont.

Perioada de valabilitate este de doi ani de la data emiterii cardului cu posibilitatea

reinnoirii contractului prin emiterea unui nou card.

Argumente aduse de BRD, clientilor

Cardul Visa Business(in lei) prezinta urmatoarele avantaje:

59


eliminarea avansurilor pentru cheltuielile de deplasare si protocol si a operatiunilor cu numerar in dolari;

permit o urmarire mai buna a cheltuielilor de deplasare si protocol; rezolva problemele legate de deplasare(transport) si manipulare a numerarului; permite accesul la intreaga retea nationala la comerciantii care afiseaza marca

Visa; ofera accesul non-stop la reteaua nationala ATM,a BRD,cat si a concurentei.Alimentarea rapida a contului

Depunerile in numerar vor fi inregistrate in aceeasi zi in conturile de card ale

posesorului. Viramentele efectuate prin ordine de plata din conturile deschise la orice

unitate BRD, vor fi inregistrate in ziua imediat urmatoare in contul posesorului.

Comisioane percepute de banca

Banca percepe comision anual pentru utilizarea cardului-75.000-si comision de emitere

a cardului-45.000-.La eliberarea de numerar in reteaua de acceptare a ATM-urilor si

unitatile BRD, posesorul plateste comisioane mai mici(0,2%)decat pentru eliberare de

numerar din reteaua celorlalte banci(0,5%+25.000).Pentru utilizarea cardului pentru

operatiuni de cumparare efectuate la comercianti acceptanti,posesorul nu plateste

comisioane cu exceptia cardului VisaBusiness USD.Depunerea initiala in cont este de

1.000.000 lei, iar pentru inlocuirea cardului pierdut sau furat se plateste un commision de

45.000 lei.

Simplificarea platilor legate de deplasarile in interes de serviciu

Cardurile Visa Business ofera

posibilitatea de a efectua cheltuielile de deplasare cu ajutorul cardurilor; securitatea sumelor in lei pe care le detin posesorii desemnati(reducerea sumelor in

numerar pe care ar trebui sae parcursul deplasarilor le detina asupra lor); eliminarea platilor din bugetul personal pentru acoperirea unor cheltuieli

neprevazute .VISA BUSINESS USD

Beneficiarii acestor tipuri de carduri sunt societatile comerciale care permit salariatilor

lor sa efectueze cheltuieli in interes de serviciu.

Acest tip de card in afara teritoriului tarii pentru acoperi cheltuieli de protocol si pentru

a cumpara bunuri si servicii atat din mediul electronic (POS) cat si cel neelectronic.

Cardul poate fi utilizat in acelasi regim ca si cardul Visa Business in lei si are aceeasi

perioada de valabilitate.BRD ofera aceleasi argumente clientilor ca si cardul Visa Business

in lei, mentiunea ca aceesul se intinde la intreaga retea internatioanala ATM si a

comerciantilor ce afiseaza marca Visa.

60


Alimentarea se face numai prin ordin de plata din contul curent in USD deschis la

unitatea bancii de unde s-a primit cererea de emitere si va fi decontata in maxim 48de ore in

contul posesorului principal.

Servicii oferite contului de card:

furnizarea de extrase de cont in care se regasesc detaliate operatiunile efectuatede

catre toti posesorii desemnati in cursul lunii.La solicitare se pot furniza doua tipuri de

extrase: -unul in care sumele sunt detaliate pe fiecare posesor

-altul in care sumele sunt detaliate in functie de data operatiunii;

furnizarea de liste lunare sau saptamanale cu operatiunile efectuate de posesori;

stabilirea, la solicitarea societatii, de limite de utilizare a cardurilor: plafoane de

retragere de numerar, sau pentru operatiuni de cumparare;

anuntarea telefonica a cardurilor pierdute/furate;

inlocuirea cardului pierdut/furat;

regenerarea PIN-urilor.

6.2.VISA ELECTRON (lei)

Beneficiarii sunt persone fizice, peste 18 ani, pe baza cererii de emitere aprobata de

banca-banca isi rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere.

Se utilizeaza in mediul electronic pe teritoriul Romaniei:

pentru retragerea de numerar efectuata la ghiseele unitatilor bancare sau ATM-urilor;

pentru plati ale unor bunuri si servicii furnizate de comerciantii ce afiseaza marca Visa.

este un card de debit; are o perioada de valabilitate de 2 ani. poate fi folosit atât pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7,

de la reţeaua naţională de bancomate, cat si pentru cumpărare de bunuri si servicii de la comercianţii acceptanţi care au afişată marca Visa Electron

la cerere, posesorul cardului poate desemna un membru al familiei (ruda de gradul I) careia banca ii va atribui un card care va function ape acelasi cont.Persoana desemnata va avea propriul card, dar emis pe contul posesorului.

Comisioane percepute de banca :

banca nu percepe comision de emitere si utilizare; retragerile de numerar efectuate le ATM si la unitatile BRD se fac cu un

commission de 0,2% retragerile de numerar efectuate la concurenta percep un comision de 0,5%

+25.0

61


la cumpararea de bunuri si servicii de la comerciantii acceptanti nu se percept axe si comisioane din contul de card.

depunerea initiala este de 100.000 lei; comision administrare anuala card-3000 eliberare extras cont-3000

6.3.MAESTRO (lei)

Beneficiarii acestui tip de card sunt societatile comerciale care au incheiat conventie de

plata a salariilor cu banca .Salariatii cu varsta peste 18 ani care au semnat cerere de emitere

indididual.Acest tip de card poate fi utilizat numai im mediul electronic-automate bancare

si terminale electronice de plati(ATM si POS).Este utilizat pentru:

retrageri de numerar efectuate la ghiseele unitatilor bancare si ATM_urilor

plati ale unor bunuri si servicii furnizate de comercianti care afiseaza marca de

acceptare a cardurilor MAESTRO atat pe teritoriul Romaniei cat si in afara cu respectarea

prevederilor Regulamentului valutar.

Perioada de valabilitate este de 2 ani de la data emitarii cu posibilitatea reinnoirii

contractului, prin emiterea unui nou card.

poate fi folosit atât pentru eliberare de numerar, 24 de ore din 24, 7 zile din 7,

de la reţeaua naţională si internaţională de bancomate, cat si pentru cumpărare de bunuri si

servicii de la comercianţii acceptaţi care au afişate mărcile Maestro si / sau edc / Maestro

si / sau ec / Cirrus

Modul de utilizare :

a)Pentru societate comerciala-societatea trebuie sa plateasca toate drepturile salariale

cuvenite salariatilor in contul de card;

b)Pentru posesorii salariati:

-cardul poate fi utilizat cu conditia mentinerii permanente in cont a sumei minime

obligatorii;

-posibilitatea obtinerii unui credit de pana la 70% din valoarea salariului net

-utilizarea cardurilor se va face in limita disponibilitatilor din cont.

Decontarea operatiunilor se va efectua in lei in momentul prezentarii operatiunii la

Banca.

62


La cerere posesorul cardul Maestro (salariat al unei societati comerciale) poate desemna

un membru al familiei(ruda de gradul I) caruia banca ii va atribui un card care va functiona

pe acelasi cont.Persoana desemnata va avea propriul card dar emis pe contul posesorului.

Argumente aduse de BRD, clientilor societati comerciale:

1. Un produs modern, comod si sigur:

simplificarea procedurilor legate de plata salariilor prin virarea drepturilor banesti in contul de card;

emiterea transportatii fondurilor si manipularea numerarului destinat platii drepturilor salariale;

eliminarea riscurilor legate de operatiunile cu numerar(riscuri de securitate si erori);

2. Inregistrarea rapida a depunerilor

Societatea va efectua un singur virament al tuturor sumelor in contul angajatilor

posesori si va pune le dispozitia bancii un borderou centralizat(pe suport informatic si pe

hartie) cu sumele pentru fiecare posesor.

3. Comisioanele

Banca nu percepe commission la virarea sumelor din contul current al societatii, in

conturile de card ale salariatilor posesori.In loc de a achita comisionul obisnuit de 0,35%,

societatea comerciala va putea suporta un commission de numai 0,2% platit de salariat in

momentul retragerii banilor de la automatele bancare BRD.

4. Servicii oferite de banca

Posibilitatea amplasarii unui automat bancar de eliberare a numerarului la sediul

societatii in cazul in care exista un numar mare de angajati posesori.Aceasta posibilitate nu

poate surveni decat cu acordul Directiei Comerciale, care va decide in urma analizei unui

dosar complet(studiul rentabilitatii globale, importanta clientului);

Argumente aduse de BRD angajatilor posesori :

1. Produs comod, modern si sigur:

solutia ideala a problemelor legate de transpotrul si manipularea numerarului; accesul la intreaga retea nationala de comercianti care afiseaza marca Maestro accesul non-stop la reteaua nationala de automate bancare a BRD si a

concurentei; PIN-ul(numarul personal de identificare) protejeaza posesorul cardului; toate operatiunile sunt efectuate in mediul electronic, tranzactiile fiind ordonate

numai de posesorul cardului.2. Acordarea de credite

-Banca impreuna cu societatea comerciala ofera angajatilor posesori de carduri

posibilitatea obtinerii unui credit in procent de 70% din salariul net lunar;

63


-Rambursarea creditului si a dobanzilor aferente urmand sa se faca lunar a drepturilor

banesti in contul de card de catre societatea comerciala

3.Alimentarea rapida a contului

Depunerile efectuate in numerar vor fi inregistrate in maxim 48 de ore in conturile de

card ale posesorilor.Viramentele reprezentand drepturile salariale vor fi inregistrate in ziua

imediat urmatoare in conturile posesorilor.

4. Comisioane percepute de banca.

Banca nu percepe comosioane de emitere si de utilizare.Retragerile de numerar

efectuate la automatele bancare si unitatile BRD este de 0.2% iar retragerile efectuate de la

concurenta este de 0.5%+25.000.La cumpararea de bunuri si servicii de la comerciantii

acceptanti nu se percep comisioane din contul de card.comisionul de administrare anuala

este de 50.000 iar comisionul pentru inlocuirea cardului pierdut sau furat este de 45.000.

5. Servicii aferente contului de card

furnizarea de catre banca a extraselor lunare de cont in care se regasesc detaliat toate operatiunile efectuate in cursul lunii precedente de posesori si utilizatorii autorizati;

interogarea soldului prin intermediarul ATM; anuntarea telefonica a cardurilor pierdute sau furate; inlocuirea cardului pierdut sau furat; regenerarea PIN-ului.6.Dobanda acordata de banca se refera la disponibilitatile din contul de card.

Avantajele de care beneficiază salariaţii societăţilor care au încheiat o Convenţie de plata a salariilor prin intermediul card-urilor cu Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe SociétéGénérale- Acordarea unui credit lunar de pana la 70% din venitul net al posesorului de cardAvantajele de care beneficiază societatea comerciala prin semnarea unei Convenţii de plata a salariilor prin intermediul card-urilor emise de Banca Romana pentru Dezvoltare - GroupeSociétéGénérale- Banca nu percepe nici un comision pentru virarea sumelor din contul curent al societăţii in conturiledecardalesalariaţilor- Eliminarea cheltuielilor legate de ridicarea numerarului de la banca pentru plata salariilor-Eliminarea riscurilor legate de transportul si manipularea numerarului- Confidenţialitatea salariilor pentru fiecare angajat

6.4.VISA CLASIC (in lei)

Beneficiarii acestui tip de card sunt personae, peste 18 ani(cu venituri permanente si cu

bonitate recunoscuta),pe baza cererii de emitere aprobate de banca-banca isi rezerva dreptul

de a refuza dreptul de emitere.Este un card de credit emis sub insemnele organizatiei VISA

64


INTERNATIONAL si usnt destinate persoanelor fizice. Poate fi utilizat attain mediul

electronic(automate bancare ATM sau terminalele electronice de plata POS) cat si manual:

retragere de numerar; plati ale unor bunri si servicii furnizate de comerciantii care afiseaza marca Visa pe

teritoriul national.Card de credit - functioneaza pe baza unei linii de credit de banca posesorului, pana la

o limita maxima valorica stabilita de banca –maxim echivalentul a 1000USD. Lunar,

clientul este obligat sa plateasca 20%din soldul evidentiat in extrasul de cont lunar pana la

data de 20 ale lunii urmatoare.

Acest tip de card este valabil 2 ani de la data emiterii cu posibilitatea reinnoirii

contractului prin emiterea unui nou card.

Decontarea operatiunilor se va face in momentul prezentarii lor la banca ,in lei in

functie de tipul cardului.

ARGUMENTE ADUSE DE BRD CLIENTILOR

1.Un produs modern ,comod si sigur .

Rezolvarea problemelor legate de transportul si manipularea numerarului; Accesul la intreaga retea nationala de comerciantiice afiseaza marca Visa; Accesul non-stop la reteaua ATM aBRD ct si a concurentei.PIN-ul protejeaza posesorul cardului unor eventuale fraude.

2.Depunerile efectuate prin numerar din conturile deschise la orice unitati BRD vor fi

inregistrate in aceeasi zi in conturile de card ale posesorilor .

Viramentele efectuate prin ordinele de plata la orice unitate BRD vor fi inregistrate in

ziua imediat urmatoare in conturile de card ale posesorilor.

3.Servicii aferente contului de card

Furnizarea de catre banca a extraselor lunare de cont in care se regasesc detaliat toate operatiunile efectuate in cursul lunii precedente de catre posesor;

Interogarea soldului prin ATM; Anunatarea telefonica a cardului pierdut sau furat; Inlocuirea cardului pierdut sau furat; regenerarea PIN-ului.VISA CLASIC USD

Beneficiarii sunt personae fizice rezidente peste 18 ani pe baza cererii de emitere

aprobate de banca-banca isi rezerva dreptul de a refuza cererea de emitere.Acest tip de card

poate fi utilizat in mediul electronic(ATM si POS) cat si manual:

retragere numerar; plati ale unor bunuri si servicii furnizate de comerciantii care afiseaza marca

Visa.

65


Este un card de debit si poate si utilizat cu conditia mentinerii permanente a unei sume

minime in cont.Utilizarea cardului se va face in limita disponibilitatilor din cont.taxa de

emietere este de 5 USD si are un comision de administrare anuala de 10 USD.Depunere

initiala in cont este de 500 USD. Pentru eliberarea de numerar la unitatile proprii ale BRD

se pecepe un comision de 1% minim 3USD iar pentru unitatile altor banci comisionul este

de 1% +3USD.

Cardul este valabil de la data emiterii cu posibilitatea reinnoirii contractului prin

emiterea unui nou card BRD.

BRD ofera aceleasi argumente clientilor in favoarea acestui tip de card ca si pentru Visa

Clasic in lei.

7. TEHNICA SI EVIDENTA OPERATIUNILOR DE CREDITARE

BANCARA

7.1. CATEGORII DE CREDITE CE SE ACORDA DE BANCA.

DURATE MAXIME DE CREDITARE

Categoriile de credite.

Banca acorda potrivit prevederilordin Legea bancara nr.58/1998,clientilor sai credite in

lei si valuta,pe termen scurt,mediu si lung, care dupa natura lor, pot fi:

1. Credite pentru finantarea activitatii curente(capital de lucru)

2. Credite pentru finantarea investitiilor

1.Categoriile de credite destinate finantarii activitatii curente:

a)Linia de credit- pentru aprovizionare, productie si desfacere; Credite pentru

cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere sub forma de linii de credit.

Credite pentru cheltuieli de aprovizionare, productie si desfacere sub forma de liniei

de credit

Obiectul creditarii - creditul asigura impreuna cu celelalte fonduri, acoperirea tuturor

cheltuielilor pe care clientul le face pentru productie si transformarea acesteia in mijloace

banesti prin incasarea marfurilor livrate, lucrarilor executate, serviciilor prestate si reluarea

continua a activitatilor.

-creditul se pune la dispozitie sub forma de linie de credit pentreu acoperirea diferentei

de fonduri intre capitalul circulant necesar desfasurarii activitatii intr-o perioada

determinate si fondurile proprii ale clientului si cele atrase, cu caracter minim si permanent.

66


- creditul se acorda pe o perioada de pana la 12 luni.

Beneficiarii de credite - se acorda numai clientilor cu capital majoritar de stat, precum si

celor cu capital privat care se incadreaza in categoriile A, B si C idn punctual de vedere al

performantei financiare si acre au serviciul datoriei bun.

-in cazul clientilor din categoriile A, B,C care au credite restante si dobanzi neachitate

pe o perioada de pana la 30 zile creditul se aproba conform competentelor, iar acordarea se

face numai cu incepere din a doua zi dupa rambursarea integrala a datoriilor fata de banca.

-clientii care au conturi deschise si deruleaza a activitate la o banca comerciala de mai

putin de 6 luni, cei care au emis cecuri fara acoperire, cei implicate in litigii insemnate si

cunoscute bancii, precum si cei care realizeaza o CA sub un milliard nu pot beneficia de

astfel de credite.

Clientii care au conturi deschise la o banca comerciala de mai putin de 6 luni pot

beneficia de astfel de credite cu acordul directiei de resort din centrala bancii.

Documentele necesare obtinerii creditului

a)Cererea de credite b) Bilantul contabil, contul 121 incheiat pe ultimul an inclusiv raportul comisiei de

cenzori sau certificarea bilantului de un expert contabil autorizat indepenedent. c) Bugetul de venituri si cheltuieli aprobat sau proiectul acestuia pentru anul in care se

solicita creditul, intocmit pe baza contractelor sau comenzilor confirmate care au stat la baza fundamentarii acestuia.

d) Ultimele situatii privind rezultatul financiar si situatia patrimoniului e) Ultima balanta de verificare f) Fundamentarea necesitatii creditului si calculul marimii ei. Analiza necesarului de credite

1.La clientii cu capital majoritar de stat

Analiza necesarului de credite precum si aprobarea si incheierea contractelor se

efectueaza annual de regula in perioada noiembrie-decembrie a anului anterior celui pentru

care se solicita creditul.

Daca rezultatele analizei atesta o situatie economico-financiara stabila si un serviciu al

datoriei bun al societatilor comerciale si incadrarea acestora in categoria A sau regii

autonome in categoria A sau B, se va stabili ca obligatie acestora, cesionarea din partea lor

in favoarea bancii a drepturilor banesti.. Pentru societatile comerciale din categoria A sau

B cu fluctuatii incativitatea anterioara intre A si B se vor solicita garantii reale (colaterale in

numerar si valuta, ipoteca, gaj), scisori de garantie bancara, cautiune, scrisori de

contragarantie, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si dobanzilor la o societate

de asigurare agreata, gajul asupra actiunilor, gajul maritime, care sa acopere minim 20%

din volumul creditului si dobanzii aferente.

67


b)Credite pentru nevoi temporare-pentru aprovizionare,pe perioade limitate,peste

necesitatile curente;

c)Credite pentru finantarea activitatilor sezoniere -activiati cu caracter ciclic, credite

de campanie,de stocare de produse alimentare,industriale,petroliere si servicii turistice,etc.);

Se acorda pentru efectuarea cheltuielilor care intervin, in scopul creării de stocuri

pentru funcţionarea neîntrerupta a activitatii clientului in condiţii sezoniere de

aprovizionare, producţie, transport si desfacere.

Duratacreditării: maxim 12 luni

Valoarea creditului: Se stabileşte la nivelul valoric al stocurilor de aprovizionat, tinand cont

de stocurile existente pentru realizarea activitatii pe perioada creditării, funcţie de tipul de

activitate, posibilităţile concrete de valorificare a stocurilor, încasarea contravalorii

mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate .

d)Credite pentru export-pentru finantarea necesitatilor curente sau exceptionale ale

clientilor cu activitate de export,pe baza existentei contractelor de export sau comenzilor

ferme incheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari;

Se acorda pentru stimularea producţiei la export si încasarea producţiei livrate.

Asigura împreună cu celelalte fonduri, acoperirea cheltuielilor de aprovizionare, producţie

si desfacere aferente produselor destinate exportului, precum si încasarea contravalorii

produselor exportate si a cheltuielilor ocazionate de export.

Durata creditării: se acorda pe o perioada de maximum 12 luni in funcţie de durata ciclului

de producţie sau perioada de livrare a mărfurilor si data scadentei prevăzută in contractul de

export.

Valoarea creditului: Volumul creditului se dimensionează in limita a 70% din valoarea

costurilor de producţie pentru produsele de export sau valoarea produselor livrate la export

si cheltuielile ocazionate de transport si desfacere

e)Credite in lei si valuta pentru descoperirea de cont-pentru acoperirea decalajului

intervenit in fluxul de lichiditati,urmare intarzaierilor in inacsarea marfurilor

livrate,lucrarilor executate,sau serviciilor prestate,sau a mesajelor SWIFT,sau a ordinelor de

vanzare de valuta,sau a documnetelor in tranzit,pe o perioada de maximum 30 de zile;

Se acorda pentru acoperirea decalajului intervenit in execuţia fluxului de încasări

si plăti datorate întârzierilor in încasarea mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau

serviciilor prestate si pentru ordinele de vânzare in valuta

Durata creditarii

68


- maximum 30 de zile - pentru ordinele de vânzare in valuta, maxim 4 zile Valoarea creditului : - volumul creditului se dimensionează pe baza analizei încasărilor lunare din ultimile 3 luni - in cazul ordinelor de vânzare in valuta, volumul creditului va putea fi pana la nivelul echivalentului in lei a valutei la cursul zilei operaţiunii

f) Plafon global de lucru-se acorda in limita unui nivel global de imprumut ,functie de

frecventa solicitarilor anterioare ale aceluiasi tip de credit, de credit, de specificul activitatii

curenta si necesitatilor clientilor. Acest produs ofera posibilitatea efectuarii a doua sau mai

multa utilizari ale plafonuluti, asigurand o mai mare operativitate in deservirea clientilor.

Plafonul de lucru se poate acorda pentru tipurile de credit de la litera b,d si e.

2. Credite destinate finantarii investitiilor

g)Creditedeinvetitii(constructii,modernizari,dezvoltari,utilaje,dotari,inclusive pentru

achizitii comercializate in sistem leasing,etc.)

Banca poate acorda categoriile de credite mentionate mai sus ,fie in nume propriu fie in

consortiu cu alte societati bancare(credite consortiale).

1. Clientii bancii

Clientii bancii care pot beneficia de credite, pot fi persoane juridice romane care au

conturi deschise la banca, respectiv:

Societati comerciale cu capital privat,cu capital de stat,capital mixt(particular si de stat)constituite potrivit Legii 31/1990, republicata si completata.

Societati agricole constituite potrivit Legii 36/1991. Regii autonome. Societati nationale,companii nationale,multinationale si filialele acestora; Institutii publice constituite pe baza Hotararilor de Guvern. Autoritati ale Administratiei Publice Locale(Consiliile Locale,Consiliile

Judetene,Consiliul General al Municipiului Bucuresti,Primarii si unitati de interes local,organizate in conformitate cu Legea Administratiei Publice Locale nr.189/1998 si nr.215/23.04.2001;

Societati si institutii financiare,altele decat bancile; Societati de leasing; Asociatii,fundatii cu sau fara scop lucrative cu personaliate juridica; Grupuri de firme definite in conformitate cu Legea nr.58/1998, art.3 litera U si

Normele BNR nr.8/1998 ,art.1, litera J ca orice persoana sau grup de personae fizice si juridice fata de care banca are o expunere si care sunt legate economic intre ele,in sensul ca:

una dintre persoane exercita asupra celorlalte , direct sau indirect putere de control ,respective daca are ,fara a fi limitative:

-majoritate de voturi;-puterea de a guverna politicile financiare si operationale ale firmei in virtutea unui

statut;- puterea de a confirma sau a destitui majoritatea Comitetului ;

69


-puterea de a intruni majoritatea voturilor la o intalnire a Comitetului Director sau a organizatiei de conducere echivalente;

nivelul cumulat al imprumuturilor acordate societatilor din grup,reprezinat un singur risc de credit pentru banca,intrucat persoanele sunt legate intre ele intr-o asemenea masura incat daca unele dintre ele vor intampina dificulati

de rambursare,celelalte vor intampina dificultati similare.

7.2.PERIOADE DE CREDITARE

1. Durate de creditare

Creditele se acorda pe durate diferite de timp in functie de nature acestora, de situatia

financiara precum si de specicul activitatii clientului, dupa cum urmeaza:

Credite pe termen scurt, cu durata maxima de creditare de 12 luni, in care se

incadreaza:

-categorii de credite aratate la capitolul anterior;

-creditele de investitii prevazute la capitolul anterior pot fi acordate pe o periada de

maxim 12 luni, in situatia in care fluxul de numerar permite rambursarea imprumuturilor.

Credite pe termen mediu cu durata maxima de creditare cuprinsa intre 1 si 5 ani .

Credite pe termen lung cu durata de creditare de peste 5 ani.

Durata de creditare se stabileste prin contract. Ea incepe de la data punerii la dispozitie a

creditului in contul imprumutatului si pana la data stabilita prin contract pentru rambursarea

ultimei rate de credit.

In cadrul duratei de credite se cuprind:

Perioada de utilizare a creditului –intervalul de timp in care creditul se utilizeaza, respective de la data stabilita pentru punerea la dispozitie a creditului in contul imprumutatului si pana la folosirea integrala a creditului.;

Perioada de gratie ,respective perioada cuprinsa intre data prevazuta prin contract pentru prima tragere de credit si data prevazuta pentrurambursarea primei rate a creditului. Perioada de gratie nu va depasi maxim 12 luni, cu exceptia proiectelor de investitii complexe.

-Perioada de gratie se acorda pentru creditele de investitii ;-In perioada de gratie, imprumutatul plateste comisioane, speze bancare, dobanda.

Dobanda se calculeaza lunar si se plateste la termene convenite cu banca.-Pentru creditele destinate finantarii activitatii curente, perioada cuprinsa intre data

primei trageri de credit si data prevazuta si acceptata de banca, pentru rambursarea primei rate nu se considera perioada de gratie.

Perioada de rambursare –perioada de timpin care creditul se ramburseaza, respective de la data prevazuta in contract pentru rambursarea primei rate a creditului pana la data stabilita prin contract pentru rambursarea ultimei rate.

Perioada de intarziere –perioada de timp de la scadenta creditului pana la recuperarea efectiva a acestuia, inclusive prin executarea silita sau lichidarea judiciara a debitorului.Intarzierea se poate referi la o rata sau mai multe rate de credit, sau la intreg imprumutul.

70


7.3.ANALIZA CREDITELOR-ANALIZA BONITATII CLIENTILOR.

Bonitatea clientului se stabileste cu ajutorul indicatorilor ce o definesc si exprima

capacitatea acestuia de a-si achita obligatiile pe care urmeaza sa si le asume prin semnarea

contractului de credite.

Elementele de baza utilizate in determinarea si cuantificarea indicatorilor bonitatii se

regasesc in principalele situatii financiar-contabile intocmite periodic de agentii economici:

“bilantul, contul de profit si pierdere, balanta de verificare, situatia patrimoniului,

rezultatele financiare, incasari si plati in valuta”.

Cand analiza se efectueaza in cursul trimestrului I, in calculul indicatorilor se vor utilize

elementele din bilantul annual , contul de profit si pierdere si ultima balanta de verificare

incheiata, iar pentru analize efectuate in cursul celorlalte trimestre,pe langa bilantul anual se

vor utiliza elementele din ultima balanta de verificare incheiata, situatia patrimoniului si din

rezultatele financiare.Indicatorii financiari utilizati in prezent si formulele de calcul sunt

prezentati in continuare:

1.Solvabilitatea patrimoniala-arata gradul in care capital propriu al clientului asigura

acoperirea creditelor si imprumuturilor.Se determina cu ajutorul relatiei:

K.S.P. =C.P/(C.P+C.I)*100,in care:

K.S.P.-indicatorul solvabilitatii patrimoniale;

C.P-capitaluri proprii;

C.I.-volumul total al creditelor pe termen scurt, mediu si lung, imprumuturilor si

datoriilor asimilate;

2.Gradul de indatorare- arata cat la suta din volumul total al activelor clientului este

acoperit din credite bancare si datorii catre terti. Se determina cu ajutorul relatiei:

K.G.I=∑ CID/∑Ap*100 ,in care:

K.G.I-indicatorul gradului de indatorare;

C.I.D –volumul total al datoriilor, respectiv credite pe termen scurt,mediu si lung,

imprumuturi si alte datorii catre terti.

Ap- totalul activelor patrimoniale

O valoare relative apropiata de zero a indicatorului arata ca agentul economic are

datorii minime sau acestea sunt inexistente si activele patrimoniale sunt acoperite cu

sursele sale.

3.Lichiditatea totala –arata capacitatea clientului de a acoperi obligatiile de plata

exigibile pe termen scurt (pasive curente) prin activele curente

71


(disponibilitati,clienti,stocuri,etc) care se pot transforma in scurt timp,(aceaste perioada

poate fi de la 30 la 90 de zile dar totdeauna mai putin de 365 de zile), in mijloace banesti.Se

determina astfel:

Klt= Ac-(Sn +C.i sau I.)/Pc*100, unde

Klt- indicatorul lichiditatii totale;

Ac- active curente-numerar in casa, disponibil in cont, cecuri, stocuri, clienti;

Sn- stocuri nevalorificabile (inutilizabile si fara posibilitati de valorificare-comenzi

sistate, contracte reziliate, contract in litigiu)

C.i sau I- clienti incerti sau in litigiu;

Pc- passive curente , reprezentand obligatii de plata pe termen scurt:credite pe termen

scurt si ratele aferente creditelor pe termen mediu si lung scadente in cursul anului,

dobanzi, datorii, imprumuturi, furnizori, salarii, impozite, etc.

4.Lichiditatea imediata- reflecta posibilitatea clientului de a-si achiat datoriile,

creditele si imprumuturile in termen scurt si se determina cu ajutorul relatiei:

Kli= Ac- ( S + C.i sau I.)/Pc*100, in care:

Kli-indicatorul lichiditatii imediate;

Ac- active curente (circulante);

S- stocuri;

in cazul agentilor cu activitate de comert se iau in calcul si marfurile cu desfacere imediata-pana la 30 de zile;

in cazul clientilor bancii cu activitate sau productie cu caracter sezonier care pentru desfasurarea procesului de productie constituie stocuri importante de materii prime in anumite perioade ale anului, se iau in calcul si stocurile de materii prime achizitionate din credite.

5.Rentabilitate- in functie de cifra de afaceri, exprima capacitatea clientului in functie

de conditiile concrete de productie.Indicatorul se mai numeste si “marja de profit la

vanzari”.Se determina prin:

KRr=PN/CA*100, in care:

KRr- rata rentabilitatii;

PN- profitul net obtinut;

CA- cifra de afaceri.

Nivelul diferit al rentabilitatii clientilor din cadrul aceleiasi ramuri impune cunoasterea

pozitiei acestuia in cadrul ramurii, ceea ce face utila compararea rezultatului obtinut cu

indicatorul mediu pe ramura, daca acesta se cunoaste.

72


6.Gradul de acoperire a cheltuielilor din venit- exprima gradul in care veniturile

realizate acopera cheltuielile aferente acestora.Se determina ca raport intre veniturile medii

lunare si cheltuielile medii lunare, in care:

KG.C.vt=V.m.I/Ch.m.I*100, in care:

KG.C.vt- indicatorul gradului de acoperire a cheltuielilor din venituri;

V.m.I- venituri medii lunare;

Ch.m.I-cheltuieli medii lunare.

Cuantificarea performantei financiare a fiecarui client si incadrarea acestuai in categoria

de performanta, se efectueaza in functie de limitele procentuale prevazute pe fiecare

indicator.

Pentru fiecare indicator de performanta financiara a clientului, in functie de incadrarea

acestuia in limitele stabilite, se acorda urmatoarele punctaje:

10 puncte pentru indicatori care se incadreaza in categoria A; 8 puncte la cei din categoria B; 5 puncte la cei din categoria C; 2 puncte la cei din categoria D; 0 puncte la cei din categoria E.Prin insumarea punctelor obtinute de client pentru fiecare indicator se obtine punctajul

total pe baza caruia se face incadrarea intr-una din cele cinci categorii de performanta,

astfel:

Categoria de

performanta

Caractiristici Punctaj total

A Performantele financiare sunt

foarte bune

Intre 41 si 50

B Performantele financiare sunt

bune sau foarte bune, dar nu pot

mentine acest nivel in

persepctiva mai indelungata.

Intre 26 si 40

C Performantele financiare sunt

satisfacatoare, dar au o evidenta

tendinat de inrautatire

Intre 11 si 25

D Performantele financiare sunt

scazute si cu o evidenta

ciclicitate la intervale scurte de

Intre 1si 10

73


timp

E Performantele financiare

arata pierderi

0

Precizari:

a) In situatia in care clientul inregistreaza pierderi, se calculeaza

indicatorii de performanta financiara si obligatoriu, clientul va fi inregistrat la categoria

performanta “E” cu puncatj total zero.

Clientii care inregistreaza pierderi accidentale si care au serviciul datoriei constant

“standard” fata de banca, vor fi incadrati in categoria rezultata potrivit punctajului obtinut.

b)In cazul clientilor bancii a caror activitate sau productie are caracter sezonier, ca de

exemplu in agricultura, industria alimentara, constructii, turism sezonier, etc. unde

cheltuielile evidentiate pe costuri difera de perioada cand se incaseaza veniturile si cu

serviciul datoriei constant “standard” fata de banca, stabilirea categoriei de performanta

financiara, se va face pe baza concluziilor din analiza bilantului incheiat la 31 decembrie a

anului anterior, sau dupa caz 30 iunie.

c) In cazul clientilor care sunt la inceputul activitatii si care la data analizei inca nu

functioneaza, vor fi incadrati in categoria B.

d)Pentru societatile comerciale si regiile autonome care au subunitati in teritoriu,

incadrarea intr-una din categoriile de performanta se face potrivit punctajului obtinut in

urma analizei indicatorilor de bonitate, de “societatea mama”.

e)In cazul in care un client care are serviciul datoriei “standard” iar punctajul obtinut se

apropie de limita superioara sau de limita inferioara a punctajului aferent fiecarei categorii

de performanta, banca poate, in functie de aprecierea generala a activitatii clientului

(analiza non-financiara), majora sau diminua cu 1-3 puncte, punctajul total. In aceasta

situatie, clientul respectiv poate sa fie trecut intr-o categorie de performanta superioara sau

inferioara.

Serviciul datoriei

Capacitatea de onorare a datoriei se stabileste potrivit prevederilor din Regulamentul

BNR nr.2/2000.

Clasificarea clientilor

Pe baza aprecierii performantelor financiare si a capacitatii de onorare a datoriei se va

definitive bonitatea clientului, potrivit matricei din anexa nr.4.

In evaluarea riscului in activitatea de creditare, analistul de risc va analiza atat aspectele

non-financiare cat si financiare ale clientului.

74


7.4.Principii si clauze generale privind contractul de credit.

1. Contractul de credit- este actul incheiat intre banca si imprumutat prin care se

materializeaza acordul de vointa intre cele doua parti.

2. Conditii de incheiere a contractelor de credit

Dupa aprobarea creditelor potrivit competentelor, banca impreuna cu solicitantul, vor

proceda la incheierea contractului de credit.

Contractul de credit are valoare de model, clauzele putand fi negociate de catre partile

semnatare, raspunderea pentru eventualele prejudicii aduse bancii fiind in sarcina

semnatarilor.

In fiecare unitate a bancii, se va infiinta un registru unic de evidenta al contractelor de

credit care sa cuprinda:numarul current, care va fi numarul contractului de credit,data

incheierii contractului, valoarea creditului aprobat, obiectulcreditului, perioada de creditare,

dobanda, comsioanele privind acordarea si gestionarea creditului.

Contractul de credit se intocmeste in 2 exemplare, a caror destinatie este urmatoarea:

Un exemplar impreuna cu originalul politelor de asigurare, se pastreaza la conducerea

unitatii intr-un fiset special cu aceasta destinatie, constituind portofoliul de contracte de

credite al unitatii bancare respective.

Un exemplar se preda imprumutatului care va semna de primire pe exemplarul bancii.

Toate celelalte doua exemplare ale contractului de credit sunt originale, avand fiecare

in parte aceeasi putere juridica.

Contractul de credit se semneaza de reprezentatii autorizati ai bancii, de consilierul

juridic, indifferent de competenat de aprobare a creditului si de reprezentantii legali ai

imprumutatului.

Fiecare fila din contractul de credit, inclusive anexele la acesta, vor fi stampilate si

semnate de directorul bancii si reprezentantii legali ai imprumutatului.In situatia in care

imprumutatii sunt unitati subordinate din cadrul unor regii autonome sau societati

comerciale si nu au delegate competente de acontracta credite sau creditele vor fi semnate

de reprezentantii autorizati ai regiei sau societatile respective.

In contractile de credit nu se admit modificari,stersaturi, clause contractulae care nu

fac obiectul contractului respective, care pot conduce la interpretari eronate sau la pierderea

drepturilor bancii ce decurg din contract.

75


Orice modificare ulterioara a clauzelor unui contract de credit se va putea face numai

pe baza unui act aditional.Acesta se incheie in 2 exemplare, utilizand aceleasi proceduri cu

privire la modul de intocmire, semnare si pastrare ca si in cazul contractului de credit.

Este interzisa acordarea efectiva a unor sume din creditul aprobat, fara incheierea

prealabila a contractului de credit intre banca si imprumutat si constituirea garantiilor

potrivit aprobarii.

3. Clauze specifice

In contractile de creditare care se incheie de banca cu clientii sai pe langa cluzele

general valabile , se vor putea introduce conditiile puse la aprobare si alte clause negociate

cu imprumutatul, din care sa rezulte clar ca toti termenii si toate conditiile respectivelor

tranzactii si care sa conduca la diminuarea riscului in cativitatea de tranzactie.

In contractul de credit incheiat cu societatile de leasing, se va prevedea o aluza conform

careia, plata ratelor de leasing de catre utilizator va fi efectuata numai prin contul current al

locatorului deschis la BRD

7.5.Acordarea creditelor in lei si valuta

1. Conditii generale pentru creditele in lei si valuta

Creditul aprobat se pune la dispozitia clientului integral sau esalonat dupa indeplinirea

tuturor conditiilor de acordare mentionate in contractul de credit (constituirea si

inregistrarea garantiilor, asigurarea acestora si cesionarea politei de asigurare in favoarea

bancii, etc.) si se acorda in cont separat de imprumut (cont activ), in lei sau valuta (potrivit

aprobarii) prin debitarea acestuia pe masura efectuarii cheltuielilor, in limita valorii duratei

creditului aprobat.

Creditele de valuta se acorda in conformitate cu prevederile Regulamentului BNR

privind efectuarea operatiunilor valutare, in vigoare, numai persoanelor juridice rezidente.

Limita de creditare se comunica la Compartimentul Decontari Contabilitate de catre

Compartimentul de creditare, sub semnatura, pe baza “Fisei contului” sau “Caietului de

actualizari”, dupa caz.

Angajamentul la valoarea totala din contract, pe perioada de acordare, precum si

garantiile constituite se inregistreaza in evidenta extrabilantiera a bancii.

Concomitent pe masura utilizarii creditului se diminueaza si angajamentul din evienta

extrabilantiera.

Platile de credit se efectueaza pe baza documentelor prezentate de client si numai

pentru destinatia aprobata.

76


Din creditele de valuta se pot efectua plati in lei si in alte valute decat cea aprobata, cu

conditia ca riscul valutar precum si cel al reconstituirii surselor pentru rambursarea

creditului in valuta aprobata sa fie suportate de client.

Este interzisa eliberarea de numerar din creditele acordate in valuta, cu exceptia

cheltuielilor de deplasare efectuate din creditele de aprovizionare, productie si desfacere

acordate clientilor transportori internationali rutieri (TIR) de marfa si de personae cu

justificarea pe baza de documente care atesta platile efectuate(chitante, facturi, bonuri etc).

Toate creditele care se acorda clientilor bancii trebuie sa se incadreze permanent si

obligatoriu in plafoanele de credite transmise de Centrala Bancii.

Comisioanele si dobanzile bancare aferente creditelor se calculeaza si incaseaza in

valuta in care a fost aprobat creditul.

In cazul in care clientul renunta integral sau partial la utilizarea limitei de credit

aprobata, pe baza solicitarii in scris a acestuia si a probarii data de directorul unitatii, se

reduce limita de creditare.Aceasta va fi comunicata, prin nota de serviciu, compartimentului

deconatri-contabilitate.

Rambursarea creditelor la scadenta se efectueaza in valuta aprobata.

Eventualul credit nerambursat la termen, se trece la sfarsitul zilei de scadenta la credite

restante, urmand a fi rambursat cu prioritate din disponibilitatile existente si/sau din

incasarile imediate ale clientului din CONTUL CURENT.

1. Conditii speciale.

A. Linia de credit.

Soldul debitor al contului de imprumut, care este cont de activ, nu va putea depasi valoarea limitei de credit.

Nu se pot efectua plati in numerar din contul de credite, decat in cazuri bine justificate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu aprobarea conducerii bancii (salarii, cheltuieli de deplasare in interes de serviciu, plati catre persoane fizice).

Zilnic, la sfarsitul zilei lucratoare, in limita disponibilitatilor din contul curent, repectand ordinea de plati si dupa rezervarea sumelor care urmeaza sa se plateasca din fondurile proprii ale clientului prin blocarea acestora in cont ( ex.. investitii,comisioane, dobanzi, ramursari, rate, credite, penalitati, etc.) se poate rambursa creditului utilizat.

Rambursarea se poate face zilnic:a) pe baza ORDINULUI DE PLATA prezentat de client;b) pe baza clauzei din contractul de credit, prin care clientul imputerniceste banca sa

diminueze automat creditul. In acest caz, dupa inregistrarea tuturor documentelor zilei, se va inregistra automat nota contabila, care se va semna de catre persoanele autorizate.

Pe baza ORDINULUI DE PLATA, prezentat de client sau a notei contabile emise de BANCA, se DIMINUEAZA la sfarsitul zilei soldul de imprumut, majorand concomitant si angajamentul din evidenta extrabilentiera.

Comisioanele si dobanzile cuvenite bancii se incaseaza din contul curent.

77


Dobanda se incaseaza, cu prioritate, lunar, in ziua in care s-a pus la dispozitie creditul sau la fiecare rambursare de credit ( linie ), calculate la soldul creditului din ziua precedenta.

Comisioanele, in cazul lipsei de disponibilitati, se incaseaza si din credit, prin alimentarea contului curent.

In cazul lipsei de disponibilitati, dobanda calculate se trece la restanta in aceeasi zi.

La solicitarea clientului, linia de credit se poate reinnoi periodic, inainte de expirarea duratei pentru care a fost acordata, la nivelul plafonului aprobat initial sau modificat (diminuat sau majorat), tinand seama de performantele financiare, de BVC si fluxul de numerar, de contractele de aprovizionare si desfacere incheiate, pentru perioada pentru care este solicitat creditul..

Dupa obtinerea aprobarii Comitetului de Directie sau Consiliului de Administratie, se va incheia un nou contract de credit sau act additional cu respectarea conditiilor de aprobare.

In cazul incheierii unui nou contract de credit, se vor incheia contracte de ipoteca si/sau garantie reala mobiliara, accesorii acestuia, concomitent cu radierea contractelor de garantie accesorii vechiului contract de credit.

In cazul neaprobarii, in ziua expirarii termenului prevazut in actul aditional, se vor stabili masuri impreuna cu clientul pentru rambursarea si/ sau recuperarea creditului.

Credite pentru export Creditele pentru incasarea productiei livrata la export se pun la dispozitia

clientilor prin conturi separate de imprumut, pe baza facturilor proforme si a documentelor de transport si desfacere prezentate.

Plafonul global de lucruI. Pentru anumite categorii de credite

Pentru creditele de export

Contractele ferme si/ sau comenzile confirmate pentru productia de

export, care fac obiectul creditelor oentru export, din care sa rezulte: cantitatea si felul

marfii, garficul de livrare, conditiile si termenele de plata, pretul marfii in valuta CIF sau

FOB, dupa caz, incheiate cu:

partenerii externi; partenerii interni, in cazul unor subansamle/ sau elemente componenete pentru

export; partenerii interni, in cazul in care exportul se face prin intermediari, pe baza de

contract de comision(firme de import-export).

7.6.GARANTIA CREDITELOR

Conditii de garantare pe nature de credit

La analiza si propunerea de aprobare a creditului, se vor negocia cu clientul tipurile de

garantii ce urmeaza sa garanteze creditul/ alt angajament, functie de natura creditului,

78


situatia economico-financiara aclientului, durata de creditare, riscul afacerii etc.,

respectandu-se ordinea de preferinta, functie de gradul de risc .

7.6.1.CREDITELE IN LEI SI VALUTA, ACORDATE PENTRU

FINANTAREA ACTIVITATII CURENTE

1. Linia de credit

In cazul tuturor clientilor, se vor solicita garantii care sa acopere 100%

valoarea creditului si a dobanzii aferente pe trei luni, din care:

la clientii din categoria A si B, minimum 50% sa fie reprezentat,

separat sau cumulativ, de: scrisori de garantie/contragarantie bancara, garantii reale

mobiliare constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani

prezente, titluri de valoare, ipoteci, garantii emise de fondurile de garantare agreate de

banca, asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a dobanzilor la o societate de

asigurare agreata de banca, diferenta reprezentand celelalte forme de garantie .

la clientii din categoria C, 100% sa fie reprezentat, separat sau

cumulativ, de: scrisori de garantie/contragarantie bancara, garantii reale mobiliare

constituite asupra bunurilor mobile corporale individualizate sau pe sume de bani prezente,

titluri de valoare, ipoteci, garantii emise de fondurile de garantare agreate de banca,

asigurarea riscului de neplata a ratelor creditului si/ sau a dobanzilor la o societate de

asigurare agreata de banca.

2. Credite pentru nevoi temporare sau stocuri sezoniere

In cazul clientilor din actegoriile A, B si C es vor solicita garantii care sa

acopere 100% valoarea creditului si a dobazilor aferente pe un an, separate sau cumulative,

constituite de regula asupra stocurilor procurate din credit, precum si asupra bunurilor

viitoare rezultate din prelucrarea acestora( acolo unde este cazul), iar in completare se pot

constitui celelalte tipuri de garantii acceptate de banca .

3. Credite pentru export

In cazul clientilor din categoriile A, B si C se vor solicita garantii care sa

acopere 100% din valoarea creditului si a dobanzilor aferente pe perioada crditarii, separate

sau cumulative, astfel:

Cesiunea drepturilor de incasare rezultate din acreditive irevocabile si

neconditionate deschise la BRD sau prin alte banci in favoarea beneficiarului de credit sau

intermediarului exportului.In acest din urma caz este nevoie de cesionarea drepturilor de

incasare in valuta din acreditive cu acordul scris la bancii comerciale respective.

79


Cesiunea in favoarea BRD, a politei de asigurare

eliberata de EXIMBANK-Romania la cererea beneficiarului creditului. L a contractele

incheiate cu parteneri externi care nu au resedinta in tarile din grupa A, polita de asigurare

EXIMBANK este obligatorie si completeaza celelalte forme de garantie pentru acoperirea

riscului commercial.

In cazul clientilor care efectueaza exportul prin intermediari care au contul la BRD, se

va solicita acordul scris la intermediarului, prin care acesta se angajeaza ca in termen de 5

zile lucratoare de la incasarea contravalorii exportului, sa virezez neconditionat, suma

cuvenita producatorului, in contul acestuia la BRD, autorizand totodata BRD sa dispuan

blocarea sau debitarea contului intermediarului, dupa expirarea termenuluI.

In cazul garantarii prin incheierea contractelor de garantie reala mobiliara pe sume

viitoare de bani, reprezentand incasari din contracte ferme incheiate cu clienti externi

recunoscuti pe piata internationala, sau cu care beneficiarul de credite a avut si are

colaborari si nu au existat probleme deosebiet in derularea contractelor, este obliagtorie

polita de asigurare EXIMBANk pentru astfel de contracte, precum si prevederea unor

clause de penalizare in cazul nedeschiderii acreditivelor sau neacceptarii documentelor

remise la incasat, efectelor de comert si alte cauze care sa asigure realizarea exportului si

asigurarea incasarii acestuia.

4. Credite pentru descoperire de cont

Creditul pentru descoperire de cont acordat pentru ordine de vanzare valuta sau

ordine de plata pentru incasarea contravalorii marfurilor livrate sau lucrarilor executate,

vizate “ ca platit” de catre Trezorerie sau alte banci comerciale platitoare, agrate de BRD

sau pentru ordine de plata primate prin SWIFT vor fi garantate prin incheierea contractelor

de garantie reala mobiliara pe sume de bani existente in conturile curente sau in transit,

fara a fi inregistrate la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Creditul pentru descoperire de cont pentru acoperirea decalajului intervenit in

executia fluxului de venituri si cheltuieli ca urmare a intarzaierii in incasarea contravalorii

unor facturi, va fi garantat prin contracte de garantie reala mobiliara pe sume de bani

viitoare provenie din incasarile facturilor cu termene de plata scadente in cadrul perioadei

de creditare si care au mentionat contul curent al clientului deschis la BRD, urmand sa fie

inscrise la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare garantiilor constituite pentru

creditele aprobate ce depasesc 15 zile.

7.6.2.CREDITE IN LEI SI VALUTA PENTRU INVESTITII

80


Creditele de investitii, se garanteaza prin constituirea de garantii care sa

acopere integral valoarea creditului si a dobanzii aferente pe un an.

1. Creditul se garanteaza cu scrisori de garantie / contragarantie bancara sau emise de

fondurile de garantare, garantii reale mobiliare constituite asupra bunurilor mobile

corporale existente sau cumparate din creditul acordat, sau pe sume de bani prezenta,

ipoteci, indifferent de ordinea de prioritate, care la acordare sa acopere minim 50% din

valoarea creditului si a dobanzilor pe un an, iar diferenta pana la 100% o va constitui

garantia asupra investitiei realizate din credit. In acest caz se va mentiona aceasta clauza si

in contractul de credit, in sensul ca diferenta de garantie sa se constituie la atingerea

stadiilor fizice care permit acest lucru.

2. La unitatile administrative teritoriale , creditul se poate garanta cu: scrisori de garantie

bancara emise de Guvernul Romaniei, garantii reale apartinand domeniului privat al

unitatilor administrative teritoriale, garantii emise de catre autoritatea administratiei publice

locale, prin veniturile estimate a se incasa de la bugetul local pe perioadade creditare in

baza unui acord de garantare care trebuie inregistrat la Primarie sau dupa caz, la Consiliul

Judetean respective sau la Municipiul Bucuresti.

7.6.3.CREDITE IN LEI SAU VALUTA PENTRU INVESTITII,

ACORDATE SOCIETATILOR DE LEASING

In cazul creditelor de investitii acordate societatilor de lesing pentru

achizitionarea de bunuri ce urmeaza afi comercializate in sistem leasing, garantia poate fi

constituita si pe sumele de bani viitoare, reprezentand in principal redeventele aferente ce

urmeaza a se comercializa in sistem leasing. De asemenea, se va cesiona in favoarea bancii

drepturile de incasat care decurg din polita de asigurare a bunurilor comercializate in sistem

leasing.

7.7.CREDITE ACORDATE PERSOANELOR FIZICE

Credite pentru modernizare/terminare de locuinte

CONDITII DE ACORDARE A CREDITELOR

1.Beneficiarii creditelor sunt persoane fizice care intentioneaza sa-si

modernizeze/temine locuinta

2.Destinatia creditului-modernizarea/terminarea de locuinte sau case de vacant ape

baza unui proiect de constructie si a unui deviz general

81


3.Durata-maxim 7 ani prin modernizare

-maxim 10 ani prin terminarea locuintei;

4.Avans -30% din valoarea proiectului cand acesta se executa de o unitate specializata

-40% cand se realizeaza prin forte proprii de catre beneficiar .

5.Valoarea creditului.-banca finanteaza pana la 60-70% din valoarea proiectului de

modernizare in functie de cine construieste locuinta.

6.Garantii necesare-ipoteca constituita asupra unor bunuri mobiliare aflate in

proprietatea solicitantului de credit sau alte persoane pe baza unui contract de garantie

mobiliara.

7. Dobanzi,comisioane.-la creditul acordat, banca percepe o dobanda de 35-36% in

functie de perioada de creditare stabilita.Bnaca poate majoara sau diminua periodic nivelul

dobanzii in functie de valoare a pietii financiar bancare.

Comision de gestiune-1% daca se garanteza cu ipoteca;

-3% daca creditul este pana in 4000USD;

8. Documente necesare-bugetul de venituri si cheltuieli pentru familie insotit de

documente care sa ateste veniturile realizate;

-raport de evaluare intocmit de banca prin bunurile imobiliare aduse in garantie;-actele de proprietate a bunurilor imobiliare cu care se garanteaza creditul;-dovada constituirii avansului depus la banca intr-un cont cu autorizatie de construire

insotita de proiectul si devizul general de lucrari;9 .Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa ,iar

dobanda calculate la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau

partial,fara perceperea de avans.

Credit pentru construirea de locuinte

CONDITII DE ACORDARE :

1. Beneficiarii sunt persoane fizice care intentioneaza sa construiasca o locuinta.

2. Destinatia creditului-constructia de locuinte si case de vacanta in baza unui proiect

de constructie intocmit de catre o unitate de proiectare specializata.

3. Durata-maxim 15 ani pentru locuinte; -maxim 10 ani pentru case de vacanta;4. Avans-30% din valoare proiectului cand acesta se execuat de o unitate specializata; -40% cand se realizeaza prin forte proprii;5. Valoarea creditului-banca finanteaza pana la 70% din valoarea de investitie in

functie de cine construieste locuinta;

82


6. Garantii necesare: -ipoteca constituita asupra unor bunuri mobiliare aflate in

proprietatea solicitantului de credit sau alte persoane pe baza unui contract de garantie

mobiliara.

7. Dobanzi-se percepe o dobanda intre 35-36% in functie de perioada de creditare

stabilita; comision de gestiune-1% din valoarea creditului si se plateste la acordarea

creditului.

8.Documente necesare-bugetul de venituri si chletuieli pe familie insotit de documente

care sa ateste veniturile realizate;

-acte de proprietate asupra terenului de constructie; -dovada constiturii avansului depus la banca intr-un cont curent; -autorizatie de constructie insotita de proiectul si devizul general de lucrari;9. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar

dobanda calculate la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau


Credite acordate pentru cumparari de locuinte

1. Beneficiarii sunt persoane fizice care intentioneaza sa cumpere o locuinta;

2. Destinatia creditului-cumpararea de locuinte terminate sau neterminate de la unitati

specializate ale consiliilor locale, regiilor autonome sau persoane fizice;

3. Durata creditului-maxim 15 ani pentru locuinte;

-maxim 10 ani pentru case de vacanta;

4. Avans-30% din valoarea contractului de vanzare-cumparare;

5.Valoarea creditului-banca finanteaza pana la 70% din valoarea contractului de

vanzare-cumparare;

6. Garantii-ipoteca constituita asupra unor bunuri mobiliare aflate in proprietatea

solicitantului de credit sau alte persoane pe baza unui contract de garantie mobiliara.

-bunurile ipotecate vor fi asigurate la o societate de asigurari.In cazul in care

avansul depus e mai mare de 30% aveti posibilitatea sa garantati creditul chiar cu locuinta

pe care ati cumparat-o.

7. Dobanzi-se percepe o dobanda intre 35-36% in functie de perioda de creditare

stabilita; comision de gestiune-1% din valoarea creditului si se plateste la acordarea

creditului.

8. Documente necesare-bugetul de venituri si chletuieli pe familie insotit de documente

care sa ateste veniturile realizate;

-contract de vanzare-cumparare pentru imobilul cumparat care sa cuprinda: valoarea de vanzare, modalitate de plata, valoarea avansului acordat;

83


-raportul de evaluare intocmit de banca pentru bunrile imobiliare aduse in garantie; -acte de proprietate a bunrilor imobiliare cu care se garanteaza creditul; -dovada constituirii avansului cu care se garanteza creditul care poate fi achitat direct

vanzatorului sau depus la banca intr-un cont curent.9. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa , iar

dobanda calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau


Credit pentru cumpararea de autoturisme

1. Beneficiarii sunt persoane fizice care doresc sa cumpere un autoturism;

2. Destinatia creditului-se acorda pentru cumpararea de autoturisme Dacia si

Renault;

3. Durata-maxim 5 ani avans;

4. Avans-minim 30% din valoarea autoturismului;

5. Valoarea creditului-nivelul maxim al creditului nu poate depasi maxim 50%

din valoarea autoturismului;

6. Garantii necesare-unul sau mai multi giranti care nu pot fi sotul /sotia

solicitantului de credit.Se va avea in vedere ca 50% din veniturile girantilor sa acopere rata

creditului si dobanda din prima luna de rambursare.Cesionarea in favoarea bancii asigura

autoturismul achizitionat din credit.Trebuie sa aiba asigurarea C.A.S.C.O pentru

autoturismul achizitionat incheiat cu societatea de asigurari ASIBAN S. A.

7. Dobanzi-37 % pe an .Se poate diminua sau majora dobanda in functie de

evaluarea pietei financiar bancare.

Comision-3 % din valoarea creditului.

8. Documente necesare-cerere de credit , documente care sa ateste depunerea

avansului, bugetul de venituri si cheltuieli al familiei, documente care atesta venituri

inscrise in buget,pentru persoane salariate-adeverinta de venit, pentru pensionari-ultimul

talon de pensie.

9. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa

, iar dobanda -calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral

sau partial,fara perceperea de avans.

Credite pentru nevoi personale

1. Beneficiarii sunt persoane fizice salariati sau pensionari.

2. Destinatia-se acorda pentru acoperirea unor nevoi suplimentare nenominalizate.

3.Durata-maxim 13 luni.

84


4.Garantii necesare-unul sau mai multi giranti.Se va avea in vedere 50% din veniturile

girantilor sa acopere rata creditului si dobanda in prima luna de rambursare.

5. Dobanzi-39 % pe an. Comision-3 % din valoarea creditului si se plateste la acordarea

creditului.

6. Documente necesare-cerere de credit, adeverinta de venit pentru solicitanti si giranti.

7. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare care nu pot depasi 50% din

venitul net al beneficiarului de credit inainte de scadenta.

7.8.DESCRIEREA PROCESULUI DE CREDITARE

Credite pentru bunri de folosinta indelungata

Obiectul si durata creditarii: cumpararea de bunuri de folosinta indelundata de la

societati comerciale autorizate sa le comercializeze si care au incheiat cu BRD o conventie

de derulare a operatiunilor de decontare a acestor bunuri.Aceste conventii se vor incheia

dupa cum urmeaza:

-de sucursale judetene, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza judetului respective, cu avizul sucursalei zonale;

-de sucursale zonale, pentru agentii economici care au magazine de desfacere pe raza sucursalei zonale;

-de BRD Centrala, pentru agenti economici care au magazine de desfacere pe raza a mai mult de 2 sucursale zonale;

1. Beneficiarii sunt persoane fizice salariati sau pensionari.

2. Destinatia creditului-se acorda pentru cumpararea de bunuri pentru folosinta

indelungata de la comerciantii care au incheiat cu BRD o conventie in acest sens.

3. Durata-maxim 36 de luni.

4. Avans-minim 10 % din valoarea bunurilor achizitionate.

5. Valoarea creditului-nu poate depasi 90 % din valoarea bunurilor achizitionate.

6. Garantii necesare si proceduri de garantare-unul sau mai multi giranti si depozite pe

termen constituite la BRD.

-creditul se poate acorda dupa prezentarea unot forme de garantii, independente sau cumulative care poate sa fie acoperitoare;

-asigurarea pe viata pentru titularul creditului sau asigurarea bunului achizitionat. in credit.

-solicitarea a minim un girantcare nu poate fi sot/sotia solicitantului .Rata si dobanda aferente primei luni de creditare vor fi acoperite de 50% din venitul net al girantilor;

-depozite la termen, constituite de unitatea BRD prin care se garanteaza creditul acordat si dobanda aferenta;

7. Rezultatele analizei:-se consemneaza de catre ofiterul de credit in “Fisa de

prezentare a creditului solicitat pentru personae fizice”;

85


8. Aprobarea contractului de credit: se efectueaza potrivit competentelor stabilite;

-contractul de credit se completeaza de ofiterul de credit, anexandu-se documentatia

existenta, urmand ca acesta sa fie semnat de contabilul sef al directorului bancii.

9. Acordarea creditului-creditul se pune la dispozitia clientului dintr-un cont separate

de imprumut in contul curent la prezentarea ordinului de plata.

10.Analiza necesarului de credit: la stabilirea nivelului creditului se va avea in vedere

pretulde comercializare a bunurilor care se cumpara, conform facturii, din care se deduce

aportul propriu depus de catre solicitant anterior acordarii creditului, fie la societatea

comerciala, fie la banca in contul current al solicitantului;

-analiza in vederea stabilirii nivelului creditului functie de capacitatea de plata a

solicitantului creditului se realizeaza pe baza de documente care atesta venitul lunar al

acestora;

nivelui creditului nu npoate depasi valoarea facturii privind bunurile achizitionate.

11. Dobanda-39 % pe an si poate fi modificata in functie de valoarea pietei financiar-

bancare.

Comision-3 % din valoarea creditului.

12. Documente necesare-

-cerere de credit, -factura proforma emisa de firma furnizoare pentru produsele pe care clientul doreste sa

la achizitioneze din credit,-chitanta care sa ateste depunerea avansului,-contractul de deposit,-adeverinat de venit sau talon de pensie pentru titularul de credit si giranti.

13. Rambursarea creditului-se va rambursa in rate lunare; rata creditului este fixa ,

iar dobanda- calculata la sold.Creditul poate fi rambursat si inainte de scadenta,integral sau

partial,fara perceperea de avans.Pentru neplata la scadenta a unei rate lunare, banca este in

drept sa procedeze la retinerea acesteia de la giranti sau sa apeleze la depozitul cu care s-a

garantat creditul.

14. Urmarirea utilizarii creditului-creditul se utilizeaza numai in scopul in care a fost

acordat, respective pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata.

86


Capitolul 8.CONCLUZII

Sistemul bancar se află într-o continuă interacţiune cu mediul economic din acre preia

„intrări” sub diferite forme (resurse umane, resurse financiare şi informatice) pe care le

prelucrează, le transformă în vederea obţinerii „ieşirilor”, produse şi servicii, informaţii

financiare.

Băncile comerciale, ca principali intermediari financiari, au drept caracteristică

principală capacitatea lor de a pune în circulaţie, create asupra lor însele, sporind volumul

mijloacelor de plată şi implicit, al masei monetare.

Ele facilitează formarea capitalului disponibil în economie şi permit coordonarea

procesului economic – investiv în scopul sporirii volumului total de resurse alocate

economiei.

Implicarea băncilor comerciale în derularea plăţilor este strâns legată de calitatea lor

de intermediar financiar. Se manifestă, de altfel o relaţie de interdependenţă şi

condiţionare între operaţiunile de plăţi şi cele de creditare, calitatea deciziei de creditare

şi calitatea băncilor de a furniza economiei lichidităţile de care are nevoie fiind factori

importanţi în funcţionarea sistemului de plăţi.

Din analiza efectuată la nivelul sucursalei B.R.D. Iaşi, observăm următoarele:

- la toate instrumentele de plată şi pe toate circuitele se înregistrează creşteri

importante de la un an la altul. Numeric acest fapt se datorează mai ales creşterilor

importante înregistrate din punctul de vedere al numărului de clienţi ai băncii iar valoric

acestui motiv i se poate adăuga şi cel al unei inflaţii galopante în perioada analizată;

- pe cele două circuite ponderea cea mai mare ca număr o deţin ordinele de plată,

urmate de cecuri şi bilete la ordine;

- pe circuitul c2 – intrajudeţean – se înregistrează cel mai mic număr de instrumente

de plată, ceea ce relevă un volum redus al schimburilor economice între agenţii economici

din judeţul IAŞI;

- pe circuitul c3 – interjudeţean se înregistrează cel mai mare număr total de

instrumente de plată.

Se observă de asemenea, că în cei 2 ani analizaţi ponderea cea mai mare, atât ca

număr, cât şi ca valoare în totalul instrumentelor de plată, decontate intrabancar au

deţinut-o instrumentele de plată de credit (ordinul de plată), acesta reprezentând

87


modalitatea de plată cea mai utilizată de către agenţii economici din ţara noastră, mai ales

timpului mai scurt în care banii ajung în contul beneficiarului sumei.

Pe locul doi ca pondere o reprezintă cecul. Acesta este preferat în primul rând de către

beneficiarii sumelor, cecul oferind o siguranţă mai mare din punctul de vedere al încasării

banilor cuveniţi, deoarece refuzul unui cec are consecinţe mai grave pentru trăgătorul

acestuia, având în vedere faptul că o asemenea faptă atrage pentru el interdicţia de a emite

cecuri timp de un an calendaristic, începând cu data emiterii instrumentului de plată. Astfel

se explică şi creşterea semnificativă pe care a înregistrat-o folosirea acestui instrument

de plată de către clienţii B. R. D. – Groupe Sociétè Générale – Iaşi în anul 2002,

comparativ cu anul 2001 (a avut loc în acest interval aproape o dublare a numărului de

cecuri decontate şi o creştere de aproximativ 3 ori a valorii acestora).

Semnificativă este şi creşterea numărului de BLO decontate, acestea înregistrând o

creştere de la 2.320 în 2001 până la 5.187 în 2002. Spre deosebire de cec, biletul la ordin e

instrumentul de plată preferat de plătitori, datorită mai ales faptului că refuzul unui bilet la

ordin nu atrage interdicţia de a emite în continuare bilete la ordin.

Se remarcă o creştere a numărului de refuzuri atât ca număr cât şi ca valoare în anul

2002 faţă de 2001. Creşterea cea mai semnificativă au înregistrat-o refuzurile la cec şi

BLO, mai ales datorită înrăutăţirii situaţiei financiare a agenţilor economici şi a economiei

în ansamblul său. Creşterea numărului de refuzuri la BLO s-a datorat şi faptului că refuzul

unui asemenea instrument nu atrage interdicţia de a emite în continuare bilete de ordin.

O altă cauză demnă de atenţia creşterii numărului de documente decontate o reprezintă

sporirea semnificativă a numărului de clienţi ai B. R. D. – G. S. G. Iaşi.

În 2001 numărul documentelor decontate între unităţile B. R. D. – G. S. G. – Iaşi a fost

de 46379 în valoare de 1.391.382 milioane lei structurate astfel:

- 32.929 (71%) ordinul de plată OP în valoare de 1.154.530 milioane lei (83%);

- 11.130 (24%) cecurile CEC în valoare de 194.740 milioane lei (14%);

- 2.320 (5%) bilete la ordin BLO în valoare de 42.112 milioane lei (3%).

În 2002 au fost decontate 64.824 de documente în valoare de 2.399.244 milioane lei

structurate astfel:

- 38.243 (59%) ordine de plată în valoare de 1.552.150 milioane lei (65%);

- 21.391 (33%) cecuri în valoare de 607.750 milioane lei (25%);

- 5.18 (8%) bilete la ordin în valoare de 239.249 milioane lei (9.99%)

88


- 3 (0.01%) cambii în valoare de 950 milioane lei (0.01%).

Analizând structura documentelor decontate în 2002 se poate spune că este aceeaşi ca

în 2001, în sensul că ponderea cea mai mare o deţin ordinele de plată: 59.99% ca număr,

65% ca valoare în 2002 şi 71% ca număr şi 83% ca valoare în 2001, urmate de cecuri cu

33% ca număr 25% ca valoare în 2002 şi 24% ca număr şi 14% ca valoare în 2001,

urmate de biletele la ordin cu 8% ca număr şi 9.99% ca valoare în 2002, faţă de 5% ca

număr şi 3% ca valoare în 2001.

În ceea ce priveşte cambiile, observăm că în anul 2001 nu au fost înregistrate nici o

operaţiune prin cambie, dar în 2002 numărul acestora fiind de numai 3 cambii, adică un

procentaj de 0.01% şi într-o valoare de 95 milioane lei.

În acest moment B. R. D. examinează soluţiile posibile pentru crearea unui sistem de

management al informaţiilor şi a unui sistem informatic de contabilitate, care să fie

automatizate într-o mare măsură. Soluţiile de software nu sunt disponibile în România,

astfel încât B. R. D. va trebui probabil să cumpere un produs care este larg folosit pe plan

internaţional şi să încerce să îl adapteze la cerinţele legilor aplicabile româneşti, precum şi

pachetul software care va trebui să funcţioneze ca un sistem de integrare care să permită

transferul automat de informaţii între diferitele sisteme informaţionale care funcţionează în

cadrul B. R. D.

Se aşteaptă ca noul sistem IT să îmbunătăţească considerabil eficienţa operaţiunilor B.

R. D. şi, mai ales, să ducă la procesarea în timp real a tranzacţiilor şi a raporturilor

contabile, creşterea gamei de serviciu prestate pentru clienţi şi a vitezei de procesare,

îmbunătăţirea capacităţilor de gestionare a riscului şi procesarea computerizată a

tranzacţiilor realizate manual. Ca o consecinţă, se vor diminua cerinţele de personal în

departamentele suport, ceea ce va permite B. R. D. să redistribuie o parte din angajaţii săi

pentru activităţile de ghişeu.

89


Bibliografie

1. B. R. D. Revista Băncii, Nr.9 aprilie 2002;

2. B. R. D. Norme de încasări şi plăţi, august 2002;

3. B. R. D. Norme de aprovizionare, august 2001;

4. B. R. D. Norme privind ATM, august 2001;

5. B. R. D. Prospect privind oferta publică secundară, august

2000;

6. B. N. R. Regulament privind CEC-ul, 1994;

7. B. N. R. Regulament privind cambia şi biletul la ordin, 1994;

8. B. N. R. Regulament privind plăţile efectuate cu ordine de plată

pe suport de hârtie, 1994;

9. Basna, C. Dardac, - Operaţiuni bancare, Bucureşti, Editura

Didactică şi pedagogică, 1996;

10. Grigorescu, D. Munteanu, Gh. Seuleanu – Marketing şi relaţia

client bancă, Bucureşti, colecţia B. C. R. S. A., 1998;

11. Piaţa Financiară Nr.5, mai 2002;

12. Tudorache, T. Bian, C. Puianu – Elemente de tehnică şi

strategie bancară, Bucureşti, Editura ALAS, 1996;

13. Tribuna Economică Nr.20, 2002;

14. Tribuna Economică Nr.24, 2002;

15. eFin @ nce nr.8, martie 2001.

90

mailto:eFin@nce


91

Download - Proiect Practica - BRD

Top Related