diploma artech

8/6/2019 Diploma Artech

1/53

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Activitatea unei firme. Analiza aconomico financiara

CAPITOLUL 1. ANALIZA ACTIVITATII S.C. ARTECH SA UTILIZAND

PRINCIPALII INDICATORI VALORICI

Productia si comercializarea reprezinta obiectivele importante ale oricarui agent

economic deoarece prin aceste activitati el ajuta la satisfacerea cat mai buna a nevoilor

indivizilor si ale societatii. Problematica analizei activitatii de productie si de comercializare

este vasta si difera in functie de scopul urmarit. Daca se urmareste imbunatatirea activitatii deproductie se va pune accent pe analiza productiei fizice pe total si pe sortimente. Daca insa se

urmareste penetrarea pietei cu un produs sau categorie de produse, se va pune accentul pe

analiza potentialului de productie si pe echilibrul dintre acest potential si cererea de pe piata.

Analiza activitatii S.C. Artech SA

Corelatiile de echilibru economico-financiar

Denumire

indicator

1998 1999Val. Ctb Val. ctb Val. Comp.

Cifra de afaceri 12.135.732 16.794.436 11.719.774Productia

fabricata

16.629.447 24.459.603 17.068.809

Productia

exercitiului

17.299.638 24.286.239 16.947.829

Valoarea

adaugata

7.793.052 9.877.018 6.892.546

ICA si IQf :

ICA = 732.135.12774.719.11

= 0,9657

IQf = 447.629.16809.068.17

= 1,0264

Pagina 3 din 54


2/53


Se observa ca IQf > ICA, desi amandoua tind la 1. Atunci se va observa ca se

inregistreaza o crestere a ponderii stocului de produse finite, crestere datorata sporirii bruste a

productiei fabricate de la 16629447 la 17068809, adica cu 2,6% in 1999 fata de 1998, pe

cand cifra de afaceri inregistreaza o scadere, in valori comparate, destul de accentuata, adica

cu 3,4%. Aceasta scadere, a cifrei de afaceri la SC Artech SA, este determinata de micsorarea

volumului de activitate. La aceasta societate se pune problema astfel: De ce societatea a

acumulat stocuri?, De ce nu le-a vandut in anul anterior astfel incat sa-si asigure o cifra de

afaceri in crestere?.

Stocurile necesita cheltuieli de intretinere si de conservare foarte mari, costuri care

sunt mult mai greu de suportat de catre o intreprindere. Societatea trebuie sa-si extinda piata

de desfacere, mai ales ca in acest sector de activitate sunt putini producatori care se afla la

distante mari unii de altii (cumpararea de produse de la unul dintre ei necesita1ta cheltuieli de

transport foarte mari). Aceasta extensiune a pietei de desfacere ar putea duce la o crestere a

vanzarilor si deci a volumului de activitate realizat.

IQfsi IQex

IQex = 638.299.17829.947.16

= 0,9797

IQf = 447.629.16809.068.17

= 1,0264

Se observa ca IQf > IQex, de unde vom trage concluzia ca se inregistreaza o scadere a

ponderii productiei neterminate si a productiei imobilizate in total productia exercitiului.

Societatea a realizat produse finite, in cantitati destul de mari, care pot fi vandute si, deci,

transformate in lichiditati, care se vor intoarce inapoi in procesul de productie.

Aceasta situatie se datoreaza, in principal, cresterii in dinamica a productiei

exercitiului cu 2,6%, crestere data de sporirea veniturilor realizate din vanzarea produselor pepiata.

IQex si IVA

VA calculata prin metoda substractiva (deductiva)

VA = MC + Qex CI

Unde:

MC = Venituri din vanzare marfuri - Costul marfurilor vandute

Pagina 4 din 54


3/53


Ci = ch mat totale + lucrari si servicii prestate de terti + alte ch exploatare

MC marja comerciala

Ci consumuri intermediare

In anul 1998:

MC0 = 4.430.093 4.328.942 = 101.151

Ci 0 = 8.466.017 + 250.052 + 891.688 = 9.607.737

VA0 = 101.151 + 17.299.638 - 9.607.737 = 7.793.052

In anul 1999:

MC1 = 7.240.992 7.247.315 = - 6323

Ci 1 = 11.265.460 + 2.351.671 + 785.767 = 14.402.898

VA1 = - 6323 + 24.286.239 14.402.89998 = 9.877.018

VA calculata prin metoda aditiva

VA = ch cu pers total + amortizari + ch cu dobanzi + impz, taxe + profit brut + alte

elemente ale valoarii adaugate

In anul 1998:

VA0 = 5.289.701 + 347.437 + 10.854 + 114.837 + 1.695.157 + 335.066 = 7.793.052

In anul 1999:

VA1 = 8.338.688 + 89.341 + 12.139 + 148.327 +765.063 + 523.460 = 9.877.018

VAcmp = 433,1018.877.9

= 6.892.546

IVA = 052.793.7546.892.6

= 0,8845

IQex = 638.299.17829.947.16

= 0,9797

Se observa ca IQex > IVA, in oricare dintre cele doua cazuri, deci se va inregistra o

crestere a ponderii consumului de la terti, adica o scadere a profitului.

Pagina 5 din 54


4/53


Amandoi indicatorii, Qex si VA, scad in dinamica in anul 1999 fata de 1998, dar cu

ponderi diferite: productia exercitiului scade cu 2%, pe cand valoarea adaugata scade cu

aproape 12%, o scadere mult prea mare.

Deoarece valoarea adaugata reprezinta capacitatea firmei de a crea avere tragem

concluzia ca SC Artech SA nu a reusit sa produca nici macar atat cat sa-si poata acoperi

necesarul propriu de finantare a activitatii curente, se pune problema Ce se va intampla cu

cheltuielile generate de activitatea viitoare?, Din ce va acoperi societatea aceste cheltuieli?

Productia exercitiului va trebui sa inregistreze o crestere accentuata, dublata de

cresterea vanzarilor si deci de inregistrarea unei majorari a surselor de finantare ale societatii.

Societatea a ajuns in aceasta situatie deoarece utilajele invechite nu-i permit sa-si realizeze

planul si in nici un caz sa-l depaseasca si, de asemenea genereaza cheltuieli de productie

foarte mari, generate de intretinerea in stare de functionare cat mai apropiata de normal a

acestor utilaje aflate intr-un avansat grad de uzura fizica si morala.

Scaderea acestor indicatori mai este datorata si cresterii cheltuielilor cu materiile

prime si materialele, crestere ce se datoreaza majorarii pretului de catre furnizor. Datorita

cresterii atat de mari si rapide a inflatiei furnizorul trebuie sa-si asigure un pret care sa poata

acoperi o noua crestere a inflatiei pe perioada in care materialele stau la el in magazie

(perioada de timp dintre data incheierii contractului si data livrarii).

1.2. Raportul static intre acesti indicatori

Pagina 6 din 54


5/53


In anul 1998:

Qf

CA

= 447.629.16732.135.12

= 0,7298 1

Qex

Qf

= 638.229.17447.629.16

= 0,9613 1

Qex

VA

= 638.299.17052.793.7

= 0.4505 0

In anul 1999:

QfCA

= 809.068.17774.719.11

= 0,6866 0

Qex

Qf

= 829.947.16809.068.17

= 1,0071 1

Qex

VA

= 829.947.16018.877.9

= 0,5828 0

Pagina 7 din 54


6/53


1

1

Qf

CA

= 0,6866 < 00

Qf

CA

= 0,7298 desi creste ponderea stocului de produse finite,

nu s-au indeplinit cerintele calitative ale acestor produse. Calitativ produsele sunt inferioare,

dar ele sunt absorbite pe piata deoarece SC Artech este singurul producator in aceasta zona atarii si clientilor le convine sa cumpere produse la care nu vor fi obligati sa plateasca

transportul.

1

1

Qex

Qf

= 1,0071 > 00

Qex

Qf

= 0,9613 scade productia neterminata in fiecare an in

parte, dar in 1999 se observa o oarecare redresare a situatiei, datorita cresterii productiei

finite, corelata cu scaderea productiei exercitiului, deci creste productia stocata. Societatea va

trebui sa vanda produsele stocate pentru a crea mijloace de finantare a activitatii.

1

1

Qex

VA

= 0,4598 < 00

Qex

VA

= 0.5289 cresc consumurile de la terti. Datorita faptului

ca valoarea adaugata scade cu 12% in anul 1999 fata de 1998, iar productia exercitiului abia

cu 2%, se observa ca situatia societatii are o evolutie in scadere, deci se apropie tot mai mult

de lichidare. Societatea va trebui sa sporeasca volumul de activitate si de comercializare

pentru a se apropia de starea de echilibru economico-financiar.

CAPITOLUL 2. ANALIZA CIFREI DE AFACERIA

Analiza financiara este o componenta a diagnosticului global strategic si presupune

investigarea unor aspecte complexe ale societatii, cum ar fi performantele globale ale

intreprinderii, printre care si cifra de afaceri.

2.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri este un indicator esential atat pentru stabilirea locului intreprinderii pe

piata cat si in cadrul sectorului de activitate, dar si pentru stabilirea strategiei de dezvoltare a

societatii respective. Analiza cifrei de afaceri presupune raportarea permanenta la pozitia

strategica a societatii pe piata. Daca o intreprindere nu are forta strategica atunci rezultatele

sale vor fi negative. In stabilirea dinamicii cifrei de afaceri se folosesc marimi absolute si

relative, ca: ritmuri si indici. Din evolutia acestor rimuri si indici vom stabili evolutia

intreprinderii intr-o anumita perioada de timp. O intreprindere poate avea o crestere rapida


7/53


sau lenta, poate stagna sau se poate confrunta cu o regresie lenta sau rapida. Amprenta asupra

acestor evolutii mai este lasata si de evolutia vanzarilor.

INDICATOR 1997 1998 1999Cifra de afaceri 7.481.297 16.565.825 24.035.428Ip(%) - 1,595 2,287CAcomp 7.481.297 10.386.097,18 10509588,11Rb fixa - 0,388 0,405Rb lant - 0,388 0,012

Rmediu = 297.481.711,588.509.10

- 1 = 0,185

Se observa o crestere continua a volumului activitatii societatii pe cei trei ani luati in

studiu. Aceasta crestere, cu 38,8% in anul 1998 fata de 1997, se datoreaza cresterii mai mari a

veniturilor din vanzarea de marfuri fata de cheltuielile realizate cu marfurile vandute. Acesta

crestere este nesemnificativa in anul 1999 fata de 1998, abia cu 1,2%, ceea ce dovedeste

situatia destul de dificila in care se afla societatea in prezent. Societatea nu a realizat vanzari,

adica nu a inregistrat venituri din vanzari, pe masura cheltuielilor efectuate cu produsele

vandute. Cifra de afaceri este influentata de o multitudine de factori, cum ar fi:

Factori interni ca:

Gradul de cunoastere a necesitatilor clientilor, pe care societatea nu are de unde sa le

cunoasca din moment ce ea nu realizeaza nici un studiu de piata referitor la acest lucru.

Societatea ar trebui sa comande din cand in cand un studiu de marketing prin care sa afle cum

au evoluat nevoile clientelei, pentru a sti ce se cauta pe piata si pentru a sti ce produse ar

trebui introduse in fluxul tehnologic.

Forta de vanzare sau efortul promotional pe care societatea ar trebui sa-l sustina

pentru promovarea produselor sale pe piata, mai ales a produselor noi, despre care clientul nu

are cum altfel sa afle. Societatea ar trebui sa detina in incinta ei un birou de publicitate,

cercetare si management.

Elementele comerciale, gama sortimentala, serviciile, avantajele pe care firma le ofera

clientilor pentru a-i atrage. Acestea ar trebui sa intre in grija departamentului de publicitate,

sa creeze o serie de pliante si fluturase care sa informeze populatia despre ofertele de la SC

Artech SA. Daca omul nu stie nimic sau nu a auzit vorbindu-se despre o societate, nu va

cumpara de la ea, chiar daca ar fi cea mai buna intr-un domeniu de activitate.


8/53


Factorii tehnici. Societatea ar trebui sa-si imbunatateasca si sa-si reinnoiasca dotarea

tehnica, utilajele sunt vechi, cu un inalt grad de uzura fizica si morala; ar trebui sa introduca

in productie utilaje modernizate si automatizate (deci progres tehnic), chiar daca va trebui sa

reduca numarul de salariati. Aceste utilaje ar putea asigura cresterea puterii economice a

firmei pe piata.

Factori externi, care pot fi:

Concurenta. Cu cat concurenta este mai puternica in sector cu atat societatea va trebui

sa-si creasca numarul si calitatea produselor, pentru a rezista pe piata.

Evolutia nevoilor clientelei, de care societatea trebuie sa tina seama intotdeauna.

Orice modificare asupra situatiei financiare si geografice a clientului poate influenta

capacitatea lui de a cumpara de la societatea studiata.

Legislatia economico-financiara, care daca inregistraza modificari duce la o situatie

instabila si a societatii.

Societatea va trebui sa realizeze produsele la costuri de productie cat mai mici, si deci

sa creasca veniturile realizate din vanzari, sau sa produca cat mai multe produse inferioare

calitativ, care prin vanzare poate ar reusi sa aduca veniturile asteptate (metoda riscanta

deoarece aceste tipuri de produse este posibil sa nu fie absorbite de piata, fiind prea inferioare

calitativ in comparatie cu alti concurenti).

Putem concluziona ca societatea are o situatie buna pe piata deoarece inregistreaza o

crestere economica, desi lenta. Identificarea starii generale de dezvoltare a intreprinderii

prezinta o foarte mare importanta pentru stabilirea strategiei de dezvoltare, care nu va fi

aceeasi pentru toate intreprinderile aflate pe piata. Intreprinderile care inregistreaza cresteri

economice, cum este si SC Artech SA trebuie sa adopte urmatoarele obiective strategice:

Sa identifice sursele financiare necesare pentru acoperirea nevoilor financiare

Sa aplice un control permanent al costurilor pentru ca altfel vor exista costuri fixemari care nu vor putea fi acoperite din veniturile ce se vor obtine prin vanzare.

2.2. Analiza poziiei concureniale a ntreprinderii

Marimea vanzarilor conditioneaza existenta societatii intr-un mediu concurential, dar

sunt determinate de mediul in care firma isi desfasoara activitatea comerciala. O intreprindere

intretine doua categorii de relatii economice in mediul in care activeaza:Relatii de piata, cu clientii, furnizorii si concurentii;


9/53


Relatii in afara pietei, cu puterea politica, organismele financiare si grupurile sociale.

Eficienta deciziilor manageriale va fi conditionata de cunoasterea acestor aspecte.

Cunoasterea mediului concurential necesita investigarea urmatoarelor aspecte:

Pozitiei concurentiale a firmei utilizand cota de piata

Structura concurentei

Avantajul concurential, national si international

Pentru aprecierea poziiei concureniale a ntreprinderii se apeleaza la informatii

externe interpriderii cum ar fi: anuare statistice, presa de specialitate, documente contadile de

sinteza ale agentilor concurenti, studii de piata ale diferitelor organisme financiare.

Pozitia concurentiala a societatii se stabileste cu ajutorul cotei de piata. Se poate

calcula o cota de piata absoluta(pi) si o cota de piata relativa(pr).

2.2.1. Calculul cotei de pia absolut

Cota de piata absoluta reprezinta segmentul din vinzarile pietei satisfacut de

societatea luata in studiu.

Cota de piata absoluta se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Pi =100*

t

i

CA

CA

CAi = cifra de afaceri a SC Artech SA

CAt = cifra de afaceri pe total agenti economici

Indicator 1997 1998 1999CA Artech 7.481.297 16.565.825 24.035.428CA total 164.063.312 348.021.534 481.671.904PI 4,56 % 4,76 % 4,99 %

Cota de piata absoluta este conditionata pe de o parte de dinamismul vinzarilor firmei

in total vinzari si pe de alta parte de gradul de satisfacere a clientelei. Societatea inregistreaza

o crestere a cotei de piata absoluta, cu aproape 4,6% in fiecare an luat in calcul (in anul 1998

este de 4,4%, iar in 1999 de 4,8%). Cresterea nu este prea semnificativa dar este importanta

pentru clienti si mai ales pentru furnizori. SC Artech SA, ca situatie economica pe piata,ocupa locul 5 pe piata, o pozitie buna pentru societatea analizata, intr-un sector in continua


10/53


schimbare (sector dinamic). Societatea poate evalua pe piata daca va aplica strategii de

crestere economica.

2.2.2. Calculul cotei de pia relative

Cota de pia relativa se calculeaza pentru stabilirea gradului de rivalitate in sector.

Relatia folosita pentru calcul este:

Pr=100*

m

i

CA

CA

CAi =cifra de afaceri a SC Artech SA

CAm=cifra de afaceri a celui mai bun concurent in ramura

Indicator 1997 1998 1999 98c/97 99c/97 99c/98cCA Artech 7.481.297 10.386.097 10.509.588 0,388 0,405 0,012CA Arie 11.566.464 16.625.538 15.530.920 0,437 0,343 -0,0666Pir 64,68 % 62,47 % 67,66 % - - -

R Artech = 0,185 si R Aries = 0,159

Cota de piata relativa scade in 1998 fata de 1997, dar inregistreaza o crestere maiputernica in anul 1999. Variatia cotei de piata relativa se datoreaza cresterii continue a

vinzarilor la SC Artech SA, care are o situatie economica buna pe piata si scaderii vinzarilor

la SC Ariesul in anul 1999 fata de anul 1998, cu 6,6% adica 1094618 mii lei. SC Ariesul

tinde sa scada ca pozitie pe piata, datorita conjuncturii economice sau probabil cresterii

necontrolate a preturilor si a necompetivitatii produselor pe piata.

Situatia economica la SC Artech SA creste in medie cu 18,5%, pe cand la SC Ariesul

cresterea inregistrata este mai lenta, de 15,9%. Deci SC Artech SA are o situatie economicamult mai buna decat cea a celui mai mare producator de pe piata (SC Ariesul).

In interpretarea valorilor cotei de piata trebuie sa se tina cont de faptul ca ea scade

relativ o data cu aportul unui agent economic nou in sector indiferent de volumul de activitate

realizat.

2.2.3. Gradul de rivalitate


11/53


Pozitia concurentiala a unei societati se afla sub influenta rivalitatii dintre agentii

economici din sector, in ceea ce priveste pretul, produsele noi, gama de servicii acordate

clientilor.

Gradul de rivalitate din sector depinde de o serie de factori cum ar fi:

Numarul agentilor economici cu forte relativ echilibrate ce actioneaza in sectorul

respectiv. Intre acesti agenti economici se genereaza rivalitate concurentionala, pentru

acapararea unui segment cat mai bun pe piata sau a unei piete de desfacere cat mai extinse;

Cresterea lenta a sectorului de activitate, care presupune existenta rivalitatii in

realizarea unor produse calitativ superioare si cu o cerere cat mai mare pe piata;

Marimea cheltuielilor fixe si a celor de stocare. Cu cat cresc cheltuielile fixe, cu atat

mai mult va creste concurenta agentilor economici de pe piata, deoarece cresterea

cheltuielilor fixe determina cresterea capacitatii de prodictie a firmei, deci ea va obtine un

numar mult mai mare de produse, care prin vinzare genereaza resurse financiare utilizate in

activitatea viitoare;

2.3 Analiza puterii de negociere a firmei cu agenii economici

Pentru analiza puterii de negociere a firmei cu agentii economici se foloseste metoda

ABC care determina situatia vanzarilor pe clienti si furnizori.

2.3.1 Analiza puterii de negociere a firmei cu clienii

In analiza se foloseste metoda ABC pentru structurarea clientilor cat si a furnizorilor.

Prima etapa de determinare a puterii de negociere a firmei cu clientii este aceea de a incadra

clientii si furnizorii in grupe A, B sau C.In grupa A intra 16% din numarul total al clientilor care conditioneaza 60% din cifra

de afaceri. Pentru calcul se vor ordona datele in ordine descrescatoare, iar grupa care

cuprinde cei 15 agenti economici sub 2% este trecuta ultima.

In anul 1998

Nr. Denumire client Anul 1998Volum Structur


12/53


crt. vnzri vnzri1 Arcif SA 2.319.21

6

14

2 Arcom SA 1.987.89

9

12

3 Comnord SA 1.905.07

0

11,5

4 Rematif SA 1.659.89

6

10,02

5 Baza Aprov Carpai 1.510.80

4

9,12

6 Bz. Constr. ndrei 1.244.09

4

7,51

7 Baz de constr.

Urziceni

1.028.73

8

6,21

8 Coral Prodexim

Giurgiu

859.767 5,19

9 BogArt Bucureti 745.463 4,510 Artland Bucureti 704.048 4,2511 Alii (15 ag. ec. sub

2%)

2.600.83

0

15,7

Total vnzri SC Artech

SA

16.565.8

25

1

In anul 1999

Nr.

crt.

Denumire client Anul 1999Volum

vnzri

Structur

vnzri1 Arcif SA 3.845.66

9

16


3

15,7

3 Arcom SA 3.725.49

2

15,5


9

12,5


0

10,5

6 Baza Aprov Carpai 2.043.01 8,5


13/53


27 Artland Bucureti 1.153.70

1

4,8

8 BogArt Bucureti 1.108.03

4

4,61

9 Coral Prodexim

Giurgiu

891.715 3,71

10 Baz de constr.

Urziceni

841.240 3,5

11 Alii (15 ag. ec. sub

2%)

1.124.85

3

4,68


SA

24.035.4

28

1

La SC Artech SA se constata ca primii patru clienti importanti, care reprezinta 16%

din numarul lor total, indeplinesc conditia (conditioneaza 60% din cifra de afaceri), atunci

firma nu va putea sa impuna pretul, conditiile de livrare sau de contractare si, deci, ea nu are

putere de negociere si implica un risc mare datorat in general faptului ca daca acesti clienti

parasesc firma, ea se redreseaza foarte greu, deci este generat un risc mare al blocajului

financiar, risc compensat de o rentabilitate crescuta a vanzarilor.

Grupa C reprezinta 60% din clienti (16 clienti) care conditioneaza doar 16% din cifra

de afaceri. Asupra acestor clienti firma poate impune conditii, dar de aici rezulta o

rentabilitate mica cu tendinte de scadere, deoarece cheltuielile de livrare cresc mai rapid decat

veniturile. Acesti clienti implica un risc mai mic al blocajului financiar.

Societatea ar trebui sa stimuleze clientii din grupa C sa cumpere produse astfel incat

sa migreze in grupa B, dar nu atat de mult incat ei sa migreze in A. De asemenea, pentru cei

din grupa A ar trebui sa ia masuri pentru a-i determina sa migreze tot in B.

2.3.2 Analiza puterii de negociere a firmei cu furnizorii

Nr.

crt.

Denumire furnizor 1998 (%) 1999 (%)

1 Exploatare argil Medgidia 45 422 Exploatare minier Valea Jiului 28 313 Solar construct Urziceni 10 154 Ali 10 fz. Sub 2 % 17 12Total vnzri SC Artech SA 100 100


14/53


Furnizorii se situeaza si ei in diferite zone A, B sau C. Influenta furnizorului din zona

A se determina ca raport intre vanzarile pe fiecare furnizor si vanzarile totale.

Furnizorul din zona A cu o influenta de 8% din numarul de furnizori corespunzatoare

la 42% din cifra de afaceri. Riscul financiar este foarte mare, puterea de negociere este

foarte mica cu acest furnizor,desi rentabilitatea este mare, deoarece societatea nu mai plateste

cheltuieli suplimentare de transport si este posibil sa beneficieze de anumite facilitati din

partea furnizorului.

Deoarece furnizorul din zona A este atat de important, la o eventuala neindeplinire a

cererii SC Artech risca sa nu-si poata realiza produsele la timp. Trebuie deci sa se ia masuri

restrangerea aprovizionarilor de la acest furnizor.

Furnizorii din zona C reprezinta 77% din numarul total de furnizori si conditioneaza

12% din cifra de afaceri. Rentabilitatea inregistrata este redusa iar rscul de asemenea mic.

In zona B se afla numai doi furnizori care totalizeaza 15% din numarul total si care

conditioneaza 46% din cifra de afaceri. In aceasta zona curba practica depaseste curba

teoretica, deci furnizori din aceasta categorie tind spre prima zona .Trebuie sa se ia masuri de

reducere a comenzilor la acesti furinizori astfel incat sa se poata pastra o situatie de echlibru

pe piata. Piata tinde spre monopol din partea acestor furnizori in materie de materii prime

pentru productia de materiale de constructie.

2.4 Analiza structuri cifrei de afaceri

2.4.1 Coeficientul Gini-Struck

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe produs

Nr.

crt.

Denumire client Anul 1998 Anul 1999Volum

vnzri

Structur

vnzri(%

)

Volum

vnzri

Structur

vnzri(%

)1 Crmizi GV

240x115x88 (1,4FN)

4.141.45

7

25 6.249.212 26

2 Crmizi GV

280x140x88 (1,4FN)

2.766.49

3

16,7 4.086.023 17

3 Crmid plin240x115x63 (1FN)

2.070.729

12,5 2.523.720 10,5


15/53


4 Blocuri ceramice GV

290x140x138

(3,2FN)

911.121 5,5 1.201.772 5

5 Blocuri ceramice GO

290x240x138

(5,5FN)

960.818 5,8 1.321.949 5,5

6 igle trase solzi mici

350x170x11

1.590.32

0

9,6 1.802.658 7,5

7 igle trase jgheab

390x220x11

1.540.62

2

9,3 2.764.075 11,5

8 igle presate

420x240x12

1.673.14

9

10,1 3.004.429 12,5

9 Blocuri ceramice GV

290x240x138

(5,5FN)

911.121 5,5 1.081.595 4,5


SA

16.565.8

25

100 24.035.42

8

100


16/53


G = 1

12

n

gn i

gi = ponderea elementelor structurale n ntreg

n = nr. unitilor structurale

G1998 = 0,1908684

G1999=0,207951


17/53


Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti, in 1998

Nr

.

crt

.

Denumire client

Volum

vnzri

Structur

vnzri

1 Arcif SA 2.319.21

6

16,6

2 Arcom SA 1.987.89

9

14,2


0

13,6


6

11,9


4

10,8


4

08,9

7 Baz de constr.

Urziceni

1.028.73

8

07,4

8 Coral ProdeximGiurgiu

859.767 06,2

9 BogArt Bucureti 745.463 05,310 Artland Bucureti 704.048 05,0Total vnzri SC Artech

SA

16.565.8

25

100

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti, in 1999

Nr.

crt.

Denumire client Anul 1999Volum

vnzri

Structur

vnzri1 Arcif SA 3.845.66

9

16,8


3

16,5

3 Arcom SA 3.725.49

2

16,3

4 Rematif SA 3.004.42 13,1


18/53



0

11,0


2

8,9

7 Artland Bucureti 1.153.70

1

5,0

8 BogArt Bucureti 1.108.03

4

4,8

9 Coral Prodexim

Giurgiu

891.715 3,9

10 Baz de constr.

Urziceni

841.240 3,7


SA

24.035.4

28

100

G1998 = 0,127451951

G1999 = 0,172864687

2.4.2 coeficientul Herfindhal

Coeficientul Herfindhal, calculat pe produse

H1998 = 0,143494

H1999 = 0,14955

Coeficientul Herfindhal, calculat pe clienti

H1998 = 0,114692

H1999 = 0,117483

Centralizator coeficienti Gini-Struck si Herfindhal

Anul Coeficient Gini-Struck Coeficient HerfindhalPe produse Pe clienti Pe produse Pe clienti

1998 0,1908684 0,127451951 0,143494 0,1146921999 0,207951 0,172864687 0,14955 0,117483

Deoarece H tinde la 1 in dinamica si H1 > H0, atunci in societate exista un element

structural care conditioneaza in jur de 50% din cifra de afaceri. Intr-o astfel de situatie


19/53


societatea se confrunta cu un risc accentuat, compensat numai de rentabilitatea mare pe care o

are. Oricand poate interveni blocajul financiar (care daca este provocat de astfel de elementa

duce la pierderi enorme, de jumatate din vanzari).

Se observa, de asemenea, ca si G1 > G0 (in ambele situatii). De aici putem deduce ca

societatea nu are putere de negociere fata de acel client care-i conditioneaza 50% din cifra de

afaceri. Societatea trebuie sa-i stimuleze pe ceilalti clienti astfel incat acestia sa incerce sa

depaseasca limitarile si conditiile puse de ceilalti.

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe produs :

G1998 =

19

1])055,0()101,0()093,0()096,0()058,0()055,0()125,0()167,0()25,0[(9 222222222

++++++++

=

=

8

]003025,0010201,0008649,0009216,0003364,0003025,00115625,0027889,00625,0[9 ++++++++

=

= 8

1143494,0*9

= 8

12191446,1

= 8

291446,0

= 03643075,0 = 0,1908684

G1999 =

19

1])045,0()125,0()115,0()075,0()055,0()05,0()105,0()17,0()26,0[(9 222222222

++++++++

=

=

8

1]002025,0015625,0013225,0005625,0003025,00025,0011025,00289,00676,0[9 ++++++++

=


20/53


= 8

114955,0*9

= 8

134595,1

= 8

34595,0

= 04324375,0 = 0,207951

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti:

G1998 =

110

051,0()053,0()062,0()074,0()089,0()108,0()119,0()136,0()142,0()166,0[(10 222222222

+++++++++

=

=

9

002809,0003844,0005476,0007921,0011664,001461,0018496,0020164,0027556,0[10 +++++++++

=

= 9

1114692,0*10

= 9

114692,1

= 9

14692,0

= 016244,0 = 0,127451951

G1999 =

110

037,0()039,0()048,0()050,0()089,0()110,0()131,0()163,0()165,0()168,0[(10 222222222

+++++++++

=

=

9

00,0001521,0002304,00025,0007921,00121,0017161,0026569,0027225,0028224,0[10 +++++++++

=

= 9

1126894,0*10

= 9

126894,1

= 9

26894,0

= 0298822,0 = 0,172864687

2.5 Analiza factoriala a cifrei de afaceri

2.5.1 CA = q*p 1. p

2. q

1. q = productia vanduta


21/53


2. p = pretul pe produs

1. Stabilim evolutia pe produs :

CA = CA1 CA0 = 24.035.428 16.565.825 = 7.469.603 mii lei

2. Stabilim influenta cantitatii de produse vandute asupra cifrei de afaceri : q = q1p0 - q0*p0 = 16.772.804 16.565.825 = 206.979 mii lei

3. Stabilim influenta pretului asupra cifrei de afaceri :

p = q1*p1 - q1*p0 = 24.035.428 16.772.804 = 7.262.624 mii lei

4. Verificarea calculelor :

CA = q + p = 206.979 + 7.262.624 = 7.469.603 mii lei

Se stie ca : Ip 99/98 = 1,433

Ip =

01

11

*

*

pq

pq

= 011

* pq

CA

q1*p0 = 98/991

Ip

CA

= 433,1428.035.24

(q1*p0 = 16.772.804 (CA recalculata)

CA = Ns * fs

f

Q

CA

N

Q*

unde : W = s

f

N

Q

si S = fQ

CA

W = FaQf

F

Fa

N

F

s

**

unde : G = sNF

; fa = FFa

si = Fa

Qf

G = grad de inzestrare tehnica

fa = grad de ocupare al capacitatii tehnice

Fa = valoarea mijloacelor fixe active efectiv utilizate

= productia fabricata la 1 leu mijloc fix activ

Stabilim evolutia cifrei de afaceri :

CA = CA1 CA0

Stabilim influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri :

Ns=Ns1*W0 * S0 Ns0 * W0 * S0

3. Stabilim influenta productivitatii asupra cifrei de afaceri :

W = NS1*W1*S0 NS1*W0*S0

3.1 Stabilim influenta gradului de inzestrare tehnica asupra cifrei de afaceri :


22/53


(G = Ns1*G1*fa1*(0*S0 Ns1*G0*fa0*(0 * S0

Stabilim influenta gradului de ocupre al capacitati tehnice asupra cifrei de afaceri :

(fa = Ns1*G1*fa1*(0*S0 - Ns1*G1*fa0*(0*S0

Stabilim influenta productiei fabricate la 1 leu mijloc fix activ asupra cifrei de afaceri:

= Ns1*G1*fa1* 1*S0 - Ns1*G1*fa1* 0*S0

4. Stabilim influenta .............. asupra cifrei de afaceri :

S = Ns1*W1*S1 - Ns1*W1*S0

CA = AeCA

Ae *

1. Stabilim evolutia cifrei de afaceri :

CA = CA1 CA0

2. Stabilim evolutia activelor din exploatare asupra cifrei de afaceri:

Ae = 00

1 *Ae

CAAe

- 00

0 *Ae

CAAe

3. Stabilim evolutia gradului de eficienta a activelor din exploatare asupra cifrei de

afaceri:

Ae

CA

= 11

1 *Ae

CAAe

- 00

1 *Ae

CAAe

4. Verificarea calculelor:

CA = Ae + AeCA

2.5.4 CA = cah * T

1. Stabilim evolutia cifrei de afaceri :

CA = CA1 CA0

Stabilim evolutia timpului asupra cifrei de afaceri:

T = cah0 * T1 cah0 * T0

Stabilim evolutia cifrei de afaceri medie orara asupra cifrei de afaceri totale:

cah = cah1 * T1 cah0 * T1


CA = T + cah


23/53


2.6 Reflectarea modificarii cifrei de afaceri in principalii indicatori de performanta

economica

2.6.1 Influenta cifrei de afaceri asupra profitului

CA = (CA1 CA0)*r0 = (24.035.428 16.565.825)*0,041963 = 313.449,334 mii lei

unde r = 00

CA

Pb

= 825.565.16157.695.1

= 0,041963

Se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 313.449,3 mii lei, crestere ce va determina

sporirea profitului brut; 4,19 lei corespunde la 1 leu vanzari in anul 1998, iar in 1999 scade la

3,18 lei. Scaderea este consecinta micsorarii cu 54,8% a profitului. Societatea are o situatie a

vanzarilor pe piata destul de slaba, desi produsele sunt absorbite de piata integral.

Influenta cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitati activelor

CA = 1001 *)(

A

rCACA

= 287.952.11334,449.313

= 0,026225

Cresterea cifrei de afaceric cu 1,25% determina cresterea activelor cu 2,62%, adica o

crestere cu 1.221.087 mii lei. Cresterea este datorata in special cresterii accentuate a

stocurilor, cu 28,5% in 1999 fata de 1998.

Influenta cifrei de afaceri asupra rentabilitatii capitalului

CA = 1001 *)(

K

rCACA

= 315.048.8334,449.313

= 0,038945

Cresterea vanzarilor a determinat cresterea capitalurilor totale ale societatii cu 3,89%.

Cresterea capitalurilor se datoreaza in principal cresterii profitului nerepartizat. Profitul din

1998 nu a fost folosit. Ar fi indicat ca societatea sa-l foloseasca mai repede, pana nu se

devalorizeaza.

Influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a stocurilor :

CA= == 360*825.565.16098.131.3

360*428.035.24

098.131.3

** 0

0

1

0

TCA

S

TCA

S


24/53


= 360*(0,13027 0,189009) = -21,14604 zile

Se observa o accelerare (la viteza de rotatie, intotdeauna, minusul matematic are

semnificatie de plus economic) a vitezei de rotatie a stocurilor cu 21,146 zile, totusi stocurile

au o perioada destul de mare de retentie la sediul societatii, desi se observa o imbunatatire a

situatiei in 1999 fata de anul anterior.

2.6.5 Influenta cifrei de afaceri asupra eficientei mijloacelor fixe :

CA =0577,720360*

502.734.3

825.565.16428.035.241000*

1

01 =

=F

CACA

Cresterea cifrei de afaceri a determinat o dublare a eficientei mijloacelor fixe. Desi

mijloacele fixe sunt vechi si ar trebui schimbate ele mai sunt inca eficiente in procesul de

productie.

Infuenta cifrei de afaceri asupra eficientei muncii :

CA =462,1119

280

334,449.313*)(

1

001 ==

sN

rCACA

Salariatul in plus din anul 1999 aduce un aport de 1119,462 mii lei/salariat la 1 leu

vanzari si deci determina cresterea eficientei muncii.

Influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielilor fixe :

CA == 1000*1000*

0

0

1

0

CA

CF

CA

CF= 10000*

825.565.16

269.524.31000*

428.035.24

269.524.3

= 1000*(0,146628 0,212743) = -66,115

Cresterea cifrei de afaceri determina scaderea eficientei cheltuielilor cu amortizarea

cu 6,5 lei corespunzatoare la 1000 lei cifra de afaceri. Aceasta scadere se datoreaza pe de o

parte maririi valorii vanzarilor, iar pe de alta parte si in cea mai mare masura scaderii

accentuate a

Influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielilor cu amortizarea :


25/53


CA === 1000*

825.565.16

437.3471000*

428.035.24

437.3471000*1000*

0

0

1

0

CA

A

CA

A

=1000*(0,014455 0,020973) = -6,518

2.7 Analiza factoriala a indicatorilor de eficienta calculati cu ajutorul cifrei de afaceri

Rata de eficien a mijloacelor fixe

Rf=1000*

F

CA

Stabilim evoluia ratei de eficien a mijloacelor fixe : Rf = Rf1 - Rf0 =

== 1000*048.704.3

825.565.161000*

502.734.3

428.035.241000*1000*

0

0

1

1

F

CA

F

CA

=(6,43605 - 4,47236)*1000= 1963,69

2. Stabilim influena mijloacelor fixe asupra ratei de eficien:

F =1000*

1

0

F

CA

-1000*

0

0

F

CA

=1000*

048.704.3

825.565.161000*

502.734.3

825.565.16

=

= ( 4,435886 4,472357 )*1000 = - 0,036471*1000 = - 364,713. Stabilim influena cifrei de afaceri asupra ratei de eficient a mijloacelor fixe:

CA =1000*

1

1

F

CA

-1000*

1

0

F

CA

=1000*

502.734.3

825.565.161000*

502.734.3

428.035.24

=

= ( 6,436046 4,435886 )*1000 = 2,00016*1000 = 2000,16


(Rf = (F + (CA = - 364,71+ 2000,16 = 1963,69

Rata de eficien a activelor circulante

RAC =1000*

CA

CA

Stabilim evoluia ratei de eficien a activelor circulante :


26/53


RAc = RAC1 - RAC0 = =

== 1000*769.144.4

825.565.161000*

499.261.5

428.035.241000*1000*

0

0

1

1

CCA

CA

A

CA

=(4,568171 3,996803)*1000= 571,368

2. Stabilim influena cifrei de afaceri asupra ratei de eficien a activelor circulante:

Ac =1000*

1

0

Ac

CA

-1000*

0

0

Ac

CA

=1000*

769.144.4

825.565.161000*

499.261.5

825.565.16

=

= ( 3,148499 3,996803)*1000 = - 848,304

3. Stabilim influena cifrei de afaceri asupra ratei de eficien a activelor circulante:

CA = 1000*11

Ac

CA

- 1000*10

Ac

CA

= 1000*499.261.5825.565.16

1000*499.261.5

428.035.24

=

= (4,568171 3,148499)*1000 = 1419,672


RAc = Ac + CA = - 848,304 + 1419,672 = 571,368

productivitatea

W = 100

* ii Wgunde : gi =

100*s

si

N

N

si Wi = 1si

N

CA

Nr.crt. Denumire sector

activitate

Nr.salariati CA pe sector 1998 1999 1998 1999

1. Comert 59 53 4.430.093 7.240.9922. Productie 220 227 12.135.732 16.794.436Total 279 280 16.565.825 24.035.428

Nr.crt.

Denumire sectoractivitate

WI gi1998 1999 1998 1999

1. Comert 75.086,322 136.622,491 21,15 18,932. Productie 55.162,418 73.984,3 78,85 81,07Total 59.376,324 85.841,3 100 100

Stabilim evolutia fenomenului :

W = W1 W0 = 85.841,71 59.376,324 = 26.465,386

Stabilim influenta ponderii salariatilor din fiecare sector asupra productivitatii:

gi = 100418,162.55*07,81322,086.75*93,18

100100

000 +=iiii WgWg

-


27/53


-

+

=+

100

227,017.472.4075,384.421.1

100

418,162.55*85,78322,086.75*15,21

- 013,934.581006,556.349.471,075.558.1

=

+

- 59.376,324 = -442,311

3. Stabilim influenta productivitatii din fiecare sector asupra productivitatii totale :

WI =

+=

100

3,984.73*07,81491,622.136*93,18

100100

0111 iiii WgWg

=

+

=+

100

201,907.997.5754,263.586.2

100

418,162.55*07,81322,086.75*93,18

- 100227,017.472.4075,384.421.1 +

= 85.841,71 58.934,013 = 26.907,697


W = gi + Wi = - 442,311 +26.907,679 = 26.465,386

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor

V =360*

CA

S

Stabilim evoluia n timp a vitezei de rotaie a stocurilor

V = V1 V0 = 60,268 68,043 = - 7,775 zile - 8 zile

Stabilim influenta cifra de afaceri asupra vitezei de rotatie a stocurilor :

CA =360*360*

0

0

1

0

CAS

CAS

=360*

825.565.16

098.131.3360*428.035.24

098.131.3 = -

21,146172 zile - 21 zile

Stabilim influenta stocurilor asupra duratei de rotatie a stocurilor :

S =360*360*

1

0

1

1

CA

S

CA

S

=360*

428.035.24

098.131.3360*

428.035.24

815.023.4

= 13,3713482

zile 13 zile

4. Relaiile de calcul se verific prin ecuaia:


28/53


V = S + CA = 13 21 = - 8 zile

Indicator 1998 (0) 1999 (1)S (stocuri) 3.131.098 4.023.815

CA (cifra de afaceri) 16.565.825 24.035.428V (viteza de rotaie a

stocurilor)

68,04 60,27

V0 =360*

0

0

CA

S

=360*

825.565.16

098.131.3

= 68,04341347 68 zile

V1 =360*

1

1

CA

S

=360*

428.035.24

815.023.4

= 60,26859005 60 zile

2.7.5 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Vac =T

CA

Ac *

1. Stabilim evolutia vitezei de rotatie a activelor circulante :

V==== 360*

825.565.16

769.144.4360*

428.035.24

499.261.5360*360*

0

0

1

1

01CA

A

CA

AVV ccacac

= (0,218906 0,2502)* 360 = -11,266 zile

2. Stabilim influenta activelor circulante asupra vitezei de rotatie :

Ac =268,24360*

825.565.16

769.144.4499.261.5360*360*

0

0

0

1 =

=CA

A

CA

A cc

zile

3. Stabilim influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a activelor :

CA === 360*

825.565.16

499.261.5360*

428.035.24

499.261.5360*360*

0

1

1

1

CA

A

CA

Acc

= (0,218906 0,317612)*360 = -35,534 zile


Vac = Ac + CA = 24,268 35,534 = -11,266 zile

2.7.6 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a obligatiilor

Vobl =T

CA

Ob*

unde: Ob = obligatii

1. Stabilim evolutia vitezei de rotatie a obligatiilor:


29/53


Vobl === 360*

825.565.16

534.052.3360*

428.035.24

972.903.3**

0

0

1

1 TCA

ObT

CA

Ob

= (0,162426 0,184267)*360 = - 7,86276 zile

2. Stabilim influenta variatiei obligatiunilor asupra vitezei de rotatie:

Ob === 360*

825.565.16

534.052.3360*

825.565.16

972.903.3**

0

0

0

1 TCA

ObT

CA

Ob

= (0,235664 0,184267)*360 = 18,50292 zile

3. Stabilim influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a obligatiilor:

CA === 360*

825.565.16

972.903.3360*

428.035.24

972.903.3**

0

1

1

1 TCA

ObT

CA

Ob

= (0,162426 - 0,235664)* 360 = - 26,365684. Verificarea calculelor:

Vobl = Ob + CA = 18,50292 26,36568 = - 7,86276 zile

CAPITOLUL 3. ANALIZA VALORII

Valoarea adaugata reprezinta capacitatea firmei de a crea avere (valoare nou creata)intr-o perioada delimitata. Valoarea adaugata este un indicator semnificativ al activitatii

firmei care sta la baza construirii unor rate de eficienta a utilizarii potentialului tehnic.

Indiferent de specificul activitatii firmei mecanismul de formare al valorii adaugate este

acelasi.

Consumurile intermediare intra in procesul de productie in vederea transformarii in

urma careia rezulta plusul de valoare sau averea societatii, apoi procesul continua cu

comercializarea prin intermediul careia se obtin venituri care vor trebui sa acopere

consumurile.

Diferenta dintre ceea ce se obtine si ceea ce s-a consumat reprezinta valoare adaugata.

Consumurile intermediare reprezinta in fapt consumurile provenite de la terti:

Cheltuieli materiale totale (chm)

Lucrari si servicii executate tertilor (lserv)

Alte cheltuieli din exploatare

3.1 Metoda aditiva de determinare a valorii adaugate


30/53


Metoda aditiva presupune calcularea VA ca suma a factorilor de remunerare ai

participantilor la desfasurarea activitatii firmei.

VA = ch pers + amz + dob + impz, taxe + Pb + alte elemente de valoare adaugata

In anul 1998:

VA = 5.289.701 + 347.437 + 10.854 + 114.837 + 1.695.157 + 335.516=7.793.052 mii

lei

In anul 1999:

VA = 8.338.688 + 89.341 + 12.139 + 148.327 + 765.063 +532.460 = 9.877.018 mii

lei

3.2 Metoda sustractiva de determinare a valorii adaugate

Anul MC Din care: Qex Ci Din care: VA1998 101.151 Vmf: 4.430.093

Cmf: 4.328.942

17.299.638 9.607.737 Chm: 8.466.017

Lserv: 250.052

Altechex: 891.668

7.793.052

1999 - 6.323 Vmf: 7.240.992

Cmf: 7.247.315

24.286.239 14.402.898 Chm: 11.265.460

Lserv: 2.351.671Altechex: 785.767

9.877.018

IVActb =2674,1

052.793.7

018.877.9

0

1 ==VA

VA

In analiza se utilizeaza o serie de rate de remunerare a factorilor participanti la

desfasurarea activitatii firmei. Ratele de remunerare sunt:

Rata de remunerare a fortei de munca = VA

persch.

RFM0 =67877,0

052.793.7

701.289.5=

RFM1 =84425,0

018.877.9

688.338.8=

Rata de remunerare a fortei de munca reprezinta ponderea fortei de munca in valoarea

adaugata. In 1998 aceasta pondere este de 67,88%, pe cand in 1999 ea a crescut la 84,42%,

crestere datorata majorarii cheltuielilor cu personalul, in special pe fondul scaderii valorii

adaugate, in valori comparate.


31/53


Rata de remunerare a capitalului tehnic = VAAmz

RKT0 =04458,0

052.793.7

437.347=

RKT1 =009045,0

018.877.9

341.89=

Rata de remunerare a capitalului tehnic reprezinta ponderea acestui tip de capital in

valoarea adaugata. Ponderea este in scadere, de la 4,46% la 0,9%.scaderea este marcata de

reducerea consistenta a cheltuielilor cu amortizarea.

Rata de remunerare a creditorilor = VAfinch .

RCrd0 =001393,0

052.793.7854.10 =

RCrd1 =00123,0

018.877.9

139.12=

Creditorii nu beneficiaza nici ei de o situatie mai buna. Rata de achitare a datoriilor

fata de ei este in scadere si are valori foarte mici. Societatea isi achita datoriile fata de

creditori cu o rata de 1,39% in 1998 si cu 1,2% in 1999.

Rata de remunerare a statului = VA

ITVA

unde ITVA = impozite, taxe si varsaminteasimilate

RRS0 =014736,0

052.793.7

837.114=

RRS1 =015017,0

018.877.9

327.148=

Firma trebuie sa plateasca o cota de 1,47% din valoarea adaugata in 1998 ca datorie

fata de stat, sub forma impozitelor, taxelor si varsamintelor asimilate, pondere ce va creste in

1999 la 1,5%, adica cu 33.490 mii lei.

Rata de remunerare a intreprinderii = VAPn

unde Pn = profit net

RRI0 =21752,0

052.793.7

157.695.1=

RRI1 =07746,0

018.877.9

063.765=


32/53


Firma inregistreaza un profit de 21,75% din valoarea adaugata in 1998 si de abia 7,7%

in 1999. Scaderea ratei de remunerare a profitului se datoreaza micsorarii profitului cu

54,8%, adica firma va inregistra o pierdere de aproximativ 930 mil lei.

Rata de remunerare pe total elemente ale unei intreprinderi:

RT0 =957005,0

052.793.7

986.457.7=

RT1 =947002,0

018.877.9

558.353.9=

Factorii de remunerare ai unei intreprinderi au, pe total elemente, o pondere insemnata

in valoarea adaugata: 95,7% in 1998 si 94,7% in 1999. Scaderea aceasta este determinata in

principal de micsorarea profitului brut, care determina scaderea ratei de remunerare a

intreprinderii si deci pe cea a ratei totale. Scaderea poate fi determinata si de reducereacheltuielilor cu amortizarea. Aceste cheltuieli scad datorita faptului ca mijloacele fixe au fost

recuperate integral ca valoare contabila,sau au fost trecute la casare. Totusi aceasta scadere se

compenseaza cu cresterea cheltuielilor cu personalul.

Indici de dinamica ai ratelor de remunerare

IFM =24379,1

67877,0

84425,0=

IRS =019068,1

014736,0

015017,0=

IKT =202894,0

04458,0

009045,0=

IRI =356105,0

21752,0

07746,0=

ICrd =882986,0

001393,0

00123,0=

IT =98955,0

957005,0

947002,0=

Simboluri folosite :

FM forta de munca

KT capital tehnic

Crd creditori

RS remunerarea statului

RI remunerarea intreprinderii

Se observa ca :

IFM < IVA

IKT < IVA

ICrd < IVA


33/53


IRS < IVA

IRI < IVA ?

IT < IVA

Interpretarea modificarilor acestor rate de la un exercitiu la altul in cadrul SC Artech

SA trebuie facuta cu prudenta.

O intreprindere are o situatie favorabila atunci cand dinamica elementelor de

cheltuieli este inferioara dinamicii valorii adaugate. Aproape toti indicatorii se incadreaza in

aceasta regula, deci societatea va avea o situatie economica favorabila.

Singurul dezechilibru inregistrat de societate este la rata de remunerare a

intreprinderii, pentru profitul ramas nerepartizat, care se afla in scadere ca pondere in

valoarea adaugata, ceea ce determina o deficienta a investitiilor, gradul de reinvestire a

disponibilului financiar scade.

Rata de integrare pe verticala

In analiza se utilizeaza corelat cu aceste rate si rata de integrare pe verticala (Rva),

care este o rata de structura, calculata ca raport intre doua fluxuri: VA si CA.

IVAcmp =88445,0

052.793.7

546.892.6

0

1 ==VA

VA

RVA =100*

CA

VA

In anul 1998 :

RVA =%0294,47100*

825.565.16

052.793.7=

In anul 1999 :

RVA =%81125,58100*

774.719.11

546.892.6=

IVA = 0,88445

ICA = 0,9657

Si interpretarea acestei rate trebuie sa se faca cu prudenta. Rata valorii adaugate

reprezinta bogatia creata la nivelul intreprinderii, prin urmare este dependenta de natura

activitatii firmei. SC Artech SA este o societate industriala productiva, cu o rata de 58,8%.

Intreprinderea nu poate sa realzeze singura ciclul de exploatare si apeleaza la serviciile

furnizorilor.

IVA < ICA


34/53


3.3 Analiza factoriala a valorii adaugate

3.3.1 VA = Qex M = Qex (1 -VAQex

Qex

M*) =

VA = Qex*VA

T = NS*th

100

= iiVAgVAvaloarea adaugata unitara

Qex

M

- consumuri intermediare la un leu productia exercitiului

Stabilim evolutia valorii adaugate :

VA = VA1 VA0

2. Stabilim influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate :

Qex = Qex1* 0VA - Qex0* 0VA

Stabilim influenta timpului asupra valorii adaugate :

T = T1*Wh0* 0VA - T0*Wh0* 0VA

Stabilim influenta numarului de salariati asupra valorii adaugate : Ns =Ns1*th0* Wh0* 0VA - Ns0*th0* Wh0* 0VA

2.1.2 Stabilim influenta numarului de ore lucrate de un salariat intr-un an asupra cifrei

de afaceri:

th = Ns1*th1* Wh0* 0VA - Ns1*th0* Wh0* 0VA

Stabilim influenta productivitatii asupra valorii adaugate :

Wh = T1*Wh1* 0VA - T1*Wh0* 0VA

3. Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate :

0111 ** VAQexVAQexVA =

3.1 Stabilim influenta structurii productiei asupra valorii adaugate :

gi =

100

1*)*(* 011 ii VAgQex

100

1*)*(* 001 ii VAgQex

3.2 Stabilim influenta valorii adaugate unitare pe produs :

=iVA

1001

*)*(* 111 ii VAgQex

100

1*)*(* 011

ii VAgQex

1.Qex1.1 T

1.1.1 Ns

1.1.2 t

h

1.2 Wh

2.

2.1 gi

2.2


35/53


3.3.2 VA = T * W * VA unde: W = TQex

si QexVA

VA =

W1 =9099,32976.514

829.947.16

1

1

==TQex

W0 =3402028,32

7,926.534

638.299.17

0

0 ==T

Qex

40669197,0829.947.16

546.892.6

1

11 ===

Qex

VAVA

450474859,0638.299.17

052.793.7

1

00 ===

Qex

VAVA

Stabilim evolutia valorii adaugate:

VA = VA1 VA0 = 6.892.546 7.793.052 = -900.506

Stabilim influenta timpului asupra valorii adaugate:

T = T1 *W0 * VA 0 T0 *W0 * VA 0 = (514.976 534.926,7)*32,34*0,45=

= - 19.950,7 * 32,34 * 0,45 = - 290.650,768

Stabilim influenta productivitatii asupra valorii adaugate:

W = T1 *W1 * VA 0 T0 *W0 * VA 0 = 514.976 * (32,91 32,34) *0,45 =

132.169,6399

Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:

VA = T1 *W1 * VA 0 T0 *W0 * VA 0 = T1 *W1 * VA 1 T0 *W0 * VA 0 =

514.976 *32,91 * (0,4067 0,45047) = - 742.025,109

Verificarea calculelor:

VA = T + W + VA = -290.650,7 + 132.169,6 74.025,1 = - 900.506

3.3.3 VA = Ae * * VA unde: = AeQex

si VA = QexVA

1 =40852675,3

186.972.4

829.947.16

1

1 ==Ae

Qex

0 =66694964,3

719.717.4

638.299.17

0

0 ==Ae

Qex

Stabilim evolutia valorii adaugate:

VA = VA1 VA0 = 6.892.546 7.793.052 = - 900.506


36/53


Stabilim influenta activelor din exploatare asupra valorii adaugate:

Ae = Ae 1* 0 * VA 0 - Ae 0* 0 * VA 0 = (4.972.186 4.717.719) *

3,6669496*0,4504749

= 420.346,0863Stabilim influenta randamentului activelor din exploatare asupra valorii adaugate:

= Ae 1* 1 * VA 0 - Ae 0* 0 * VA 0 = 4.972.186 * (3,40852675 3,666949) *

0,4504749 =

= - 578.827,2158

Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:

VA = Ae1* 1 * VA 1 - Ae 0* 0 * VA 0 = 4.972.186 *3,40852675 *(0,40669197

0,450474859) = - 742.024,9153Verificarea calculelor:

VA = Ae + + VA = 420.346 578.827,2 742.024,9 = - 900.506

3.3.4 VA = F * fa* * VA unde: fa = FFa

; = FaQex

si VA = QexVA

fa1 = 11

F

Fa

=77,0

502.734.3

54,566.875.2=

fa0 =75,0

048.704.3

036.778.2

0

0 ==F

Fa

1 =8937356,5

54,566.875.2

829.947.16

1

1 ==Fa

Qex

0 =2272908,6

036.778.2

638.299.17

0

0 ==Fa

Qex

1. Stabilim evolutia valorii adaugate: VA = VA1 VA0 = 6.892.546 7.793.052 = - 900.506

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra valorii adaugate:

F = F1* fa0 * 0 * VA 0 - F0 * fa0 * 0 * VA 0 = (3.734.502 3.704.048) * 0,75 *

6,2272908 * *0,4504749 = 64.073,043

Stabilim influenta...........asupra valorii adaugate:

fa = F1* fa1 * 0 * VA 0 F1 * fa0 * 0 * VA 0 = 3.734.502*(0,77

0,75)*6,2272908*0,4504749 = 209.523,35344. Stabilim influenta randamentului mijloacelor fixe asupra valorii adaugate:


37/53


= F1*fa1* 1*VA 0 F1*fa1* 0*VA 0 = 3.734.502*0,77* (5,8937356-

6,2272908)*0,4504749 =

= - 432.077,5827

5. Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate: VA = F1*fa1* 1*VA 1 F1*fa1* 1*VA 0 =

3.734.502*0,77*5,8937356*(0,406692 - 0,450478) = = - 742.024,9109


VA = F + fa + + VA = 64.073 + 209.523,3 432.077,6 742.024,9 =

- 900.506

3.4 Consecintele modificarii valorii adaugate asupra principalilor indicatorieconomico-financiari

3.4.1 asupra profitului

pr = VA* pr

VA = (VA1 VA0)* 0pr

0

0

0

VA

Pbpr =

VA = (9.877.018 7.793.052)* 052.793.7157.695.1

= 453.307,5812 mii lei

Cresterea valorii adaugate influenteaza favorabil, cu o sporire de 453.307,58 mii lei,

cresterea ratei profitului.

3.4.2 asupra ratei de rentabilitate a activelor

rA = 100*APb

, dar Pb = VA* pr rA = 100**

A

prVA

VA =100*

*

1

01

A

prVA

-100*

*

1

00

A

prVA

==

100*

*)(

1

0

0

01

A

VA

PbVAVA

=

037926,0287.952.11

052.793.7

157.695.1*)052.793.7018.877.9(

=


38/53


Rata rebtabilitatii activelor este afectata in pondere de 3,79% de catre profitul

societatii, deci va rezulta tot o influenta pozitiva.

3.4.3 asupra rentabilitatii capitalului

100*K

PbrK =

100**

K

prVArK =

VA =05632,0

315.048.8

052.793.7

157.695.1*)052.793.7018.877.9(

100**)(

1

001 =

=K

prVAVA

Cresterea valorii adaugate a participat favorabil la cresterea ratei profitului cu 5,6%

din valoarea adaugata.

3.4.4 asupra eficientei muncii exprimata prin profitul pe salariat

eFM = NsPb

eFM = NsprVA *

VA =9556,618.1

280

052.793.7157.695.1*)052.793.7018.877.9(

*)(

1

001 =

=Ns

prVAVA

Salariatii sunt influentati si ei de variatia valorii adaugate: 1618,9556 mii lei/salariat.

3.4.5 asupra eficientei activelor din exploatare

eAe =1000*

Ae

VA

VA =1000*

1

1

Ae

VA

-1000*

1

0

Ae

VA

=1247,4191000*

186.972.4

052.793.7018.877.9=

Valoarea adaugata duce la sporirea eficientei activelor din exploatare cu 419,1247 lei

la o mie lei valoare adaugata.

3.4.6 asupra eficientei mijloacelor fixe

eMF =1000*

MF

VA


39/53


VA =1000*

1

1

MF

VA

-1000*

1

0

MF

VA

= =

0304,5581000*5580304,01000*

502.734.3

052.793.7018.877.9==

Cresterea valorii adaugate influenteaza favorabil si cresterea eficientei mijloacelor

fixe, la 558 mii lei corespunde 1000 lei valoare adaugata.

Simboluri utilizate

pr = profit

pr = profit mediu

Pb = profit brut

r = rentabilitate

A = active

K = capital

e = eficienta

FM = factor munca

Ae = active din exploatare

MF = mijloace fixe

3.5 Analiza factoriala a indicatorilor de eficienta calculati cu ajutorul valorii adaugate

3.5.1 eficienta activelor din exploatare

eAe =1000*

Ae

VA

1. Stabilim evolutia eficientei activelor din exploatare :

eAe = eAe1 - eAe0 =1000*

1

1

Ae

VA

-1000*

0

0

Ae

VA

=

= 1000*719.717.4

052.793.71000*

186.972.4

018.877.9

= 1986.4538 1651,8686 = 334,5852

2. Stabilim influenta activelor din exploatare asupra eficientei :


40/53


Ae == 1000*1000*

0

0

1

0

Ae

VA

Ae

VA= 1000*

719.717.4

052.793.71000*

186.972.4

052.793.7

1.567,3291 1.651,8686 = - 84,5394

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei activelor din exploatare :

VA== 1000*1000*

1

0

1

1

Ae

VA

Ae

VA= 1000*

186.972.4

052.793.71000*

186.972.4

018.877.9

1.986,45

38-1.567,3291 = 419,1247


eAe = Ae + VA = 419,1247 84,5394 = 334,585

3.5.2 Eficienta mijloacelor fixe :

eMF =1000*

MF

VA

Stabilim evolutia eficientei mijloacelor fixe :

eMF = eMF1 - eMF0 == 1000*1000*

0

0

1

1

MF

VA

MF

VA

1000*048.704.3

052.793.71000*

502.734.3

018.877.9

= (2,664802-2,103298)*1000 = 0,54087*1000 =540,87

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :

MF == 1000*1000*

0

0

1

0

MF

VA

MF

VA1000*

048.704.3

052.793.71000*

502.734.3

052.793.7

=

=(2,08677-2,10393)*1000 = - 0,01716*1000 = - 17,16

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:

VA =1000*

1

1

MF

VA

-1000*

1

0

MF

VA

=1000*

502.734.3052.793.71000*

502.734.3018.877.9

=

=(2,6448-2,08677)*1000 = 0,55803*1000 = 558,03

4.Verificarea calculelor :

eMF = MF + VA = -17,16 + 558,03 = 540,87

3.5.3 Eficienta activelor circulante :

eMF =1000*MF

VA


41/53


Stabilim evolutia eficientei activelor circulante :

eAC = eAC1 eAC0 == 1000*1000*

0

0

1

1

AC

VA

AC

VA

1000*769.144.4

052.793.71000*

499.261.5

018.877.9 =

=(1,87723-1,88021)*1000 = - 0,00298*1000 = - 2,98


AC == 1000*1000*

0

0

1

0

AC

VA

AC

VA1000*

769.144.4

052.793.71000*

499.261.5

052.793.7

=

=(1,481146-1,880213)*1000 = - 0,39906*1000 = - 399,06


VA =1000*

1

1

AC

VA

-1000*

1

0

AC

VA

=1000*

499.261.5

052.793.71000*

499.261.5

018.877.9

=

=(1,877225 1,481146)*1000 = 0,396079*1000 = 396,079


eAC = AC + VA = - 399,06 + 396,079 = - 2,981

3.5.4 Eficienta muncii :

eNs = NsVA

Stabilim evolutia eficientei factorului munca:

eNs = eNs1 eNs0 ==

0

0

1

1

Ns

VA

Ns

VA

279

052.793.7

280

018.877.9

=35.275,06428 -

- 27.932,08602 = 7.342,97826


Ns ==

0

0

1

0

Ns

VA

Ns

VA

= 279052.793.7

280

052.793.7

= 27.832,32857 -

- 27.932,08602 = - 99,75745


VA =1

1

Ns

VA

-1

0

Ns

VA

=279

052.793.7

280

052.793.7

= 35.275,06428 - 27.832,32857 = 7.442,7357


42/53



eNs = Ns + VA = - 99,75745 + 7.442,7357 = 7.342,97826

CAPITOLUL 4. ANALIZA PRODUCTIEI FIZICE (FABRICATE)

4.1 Analiza coeficientului de sortiment si asortiment

Utilizarea indicilor individuali de indeplinire a programului de productie permite

realizarea productiei comparativ cu planul pe fiecare sortiment in parte sau la nivelul

intreprinderii si respectiv proportia lor de realizare.

Cu ajutorul procedeelor utilizate in analizaeconomico-financiara se poate obtine o

imagine de ansamblu a programului de fabricatie pe fiecare produs sau pe sortimente. In acest

scop se foloseste coeficientul de sortiment.

4.1.1 Analiza coeficientului de sortiment

Principiul de baza al coeficientului de asortiment este principiul necompensarii unei

realizari la anumite sortimente, cu depasirile realizate la alte sortimente.

Ks =

00

0min

*

*

pq

pq

Sort Valoare produsa (mii lei) g%0min * pq ( ) pq* i* q

(%)Planificat

(0)

Realizat

(1)

Planificat

(0)

Realizat

(1)A 6.067.196 6.249.212 26 26 6.067.196 - 103B 4.005.905 4.086.023 17,16 17 4.005.905 - 102C 2.601.773 2.523.720 11,15 10,5 2.523.720 78.053 97D 1.465.576 1.201.772 6,28 5 1.201.772 263.804 82E 1.391.525 1.321.949 5,96 5,5 1.321.949 69.576 95F 2.002.953 1.802.658 8,58 7,5 1.802.658 200.295 90G 1.733.875 2.764.075 7,43 11,5 1.773.875 - 160H 2.974.682 3.004.429 12,74 12,5 2.974.682 - 101I 1.091.881 1.081.595 4,6 4,5 1.081.595 9.286 99

Total 23.335.366 24.035.428 100 100 22.713.352 621.014 -


43/53


44/53


4.2 Consecintele modificarii volumului productiei asupra principalilor indicatori

economico-financiari

4.2.1 asupra cifrei de afaceri

CA = (q*p

1. q factor cantitativ

2. p factor calitativ

CA = CA1 CA0 = q1*p1 - q0*p0 =24.035.42816.565.825=7.469.603 mii lei

q = q1*p0 - q0*p0 = 16.772.804 16.565.825 = 206.979 mii lei

Cifra de afaceri a crescut cu 206.979 mii lei in 1999 fata de 1998, ca urmare a

cresterii cantitatii de produse vandute.

Se stie ca : Ip=

01

11

*

*

pq

pq

q1*p0= pI

pq 11 *= 433.1

428.035.24

=16.772.804 mii lei

4.2.2 asupra profitului pe produs

P = q(p c) unde : p c = p

q = ( ) ( )0000010001 ** cpqcpqpqpq =

Cresterea cantitatii realizate din produsul i determina cresterea cu X mii lei a

produselor din nomenclator, iar descresterea reprezinta scaderea cu X mii lei a profitului

aferent cantitatii realizate din produsul i.

4.2.3 asupra profitului la nivelul intreprinderii

q = (q*p)* p - (q*p)* p =

=

00

00

111*

pq

cqpq

00

00

111*

pq

cqpq

Rezultatul pozitiv poate fi interpretat ca fiind o crestere a profitului la nivelul

intreprinderii cu +X mii lei, iar rezultatul negativ invers.

asupra ratei cheltuielilor fixe

q = = 100**100** 000

01

0

pq

F

pq

F

100*825.565.16

474.566.1100*804.772.16

474.566.1

=


45/53


= (93,39 94,56) 100 = (-1,16)*100 = -116%

Se stie ca : Ip =

01

11

*

*

pq

pq

433,1428.035.24*

*11

01 == pI

pqpq

=16.772.804

Profitul inregistreaza o scadere de 1,16 ori, scadere datorata micsorarii valoriivanzarilor in anul 1999 si sub influenta inflatiei.

4.2.5 asupra ratei cheltuielilor cu amoztizarea

q =

100*

*01

0

pq

A=

100*

*00

0

pq

A100*

804.772.16

437.347

825.565.16

437.347

=(20,97-20,71)*100 =0,26*100 = 26%

Cheltuielile cu amortizarea determina cresterea cifrei de afaceri cu 26% in anul 1999fata de anul anterior.

4.3 Consecintele modificarii structurii productiei fizice asupra principalilor indicatori

economico-financiari

4.3.1 asupra ratei cheltuielilor totale

g =100*

**100*

**

00

00

01

01

pqcq

pqcq

Daca rezultatul este un minus matematic, atunci el va reprezenta un plus economic

inregistrat de societate, iar plusul matematic reflecta scaderea de valoare a cheltuielilor fixe.

4.3.2. asupra ratei cheltuielilor variabile

g =

100*

*

*100*

*

*

00

00

01

01

pq

cvq

pq

cvq

Daca rezultatul este un minus matematic ( - X%), atunci el va reprezenta un plus

economic inregistrat de societate, iar plusul matematic reflecta scaderea de valoare a

cheltuielilor variabile, cu X%.

4.3.3. asupra profitului la nivelul intreprinderii


46/53


g =

( )

01

01

11*

*1*

pq

cqpq

-

( )

00

00

11

*

*1*

pq

cqpq

Profitul la nivelul intreprinderii variaza in functie de cantitatea, pretul de la vanzare si

de costul de productie.

4.3.4. asupra ratei resurselor consumate

g =

100*1*

*

01

01

cq

pq

-

100*1*

*

00

00

cq

pq

Rata resurselor consumate in procesul de productie sunt dependente de profitul

realizat din vanzari. Acest profit trebuie sa acopere resursele ce au fost consumate, dar si pe

cele ce se vor consuma.

4.4. Analiza factoriala a principalilor indicatori ai productiei fabricate

4.4.1 Qf = Ns*Nz*Wz

Date

necesare

Indic

1998 1999

Ns 279 280Nz 249 242Nh 7,7 7,6Wz 239,37250076 360,97407Qf 16.629.447 24.459.603

Wh0 =08733775,31

7,7

37250076,239

0

0 ==h

z

N

W

Wh1 =49658815,47

6,7

97407,360

1

1 ==h

z

N

W

Studiem evolutia productiei fizice:

Qf= Qf1 Qf0 = 24.459.603 16.629.447 = 7.830.156

Stabilim influenta numarului de salariati asupra productiei fizice:

NS = NS1 * NZ0 * WZ0 NS0 * NZ0 * WZ0 = 280 * 249 * 239,37250076 - 279* 249 *

239,37250076 = 16.689.050,74 16.629.447 = 59.603,74


47/53


Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra productiei

fizice:

(NZ = NS1 * NZ1 * WZ0 NS1 * NZ0 * WZ0 = 280 * 242 * 239,37250076 - 280*

249 * 239,37250076 = 16.219.880,64 16.689.050,74 = - 469.170,1

Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra productiei fizice:

(WZ = NS1 * NZ1 * WZ1 NS1 * NZ1 * WZ0 = 280 * 242 * 360,97407 - 280* 242

* 239,37250076 = 24.459.603 16.219.880,64 = 8.239.722,36


(Qf = (NS + (NZ +(WZ = 59.603,74 - 469.170,1 + 8.239.722,36 = 7.830.156

4.4.2. Qf= NS * NZ *Nh *Wh

Sistemul de factori care contribuie la evoluia produciei fabricate i influena fiecrui

factor se determin prin analiza factorial.

1. Studiem evolutia productiei fizice:

Qf= Qf1 Qf0 = 24.459.603 16.629.447 = 7.830.156

2. Stabilim influenta numarului de salariati asupra productiei fizice:

NS = NS1 * NZ0 *Nh0 * Wh0 NS0 * NZ0 * Nh0 * Wh0 = 280 * 249 * 7,7 * 31,08733 -

279* 249 * 7,6 * 31,08733775 = 16.689.050,74 16.629.447 = 59.603,74 mii lei

3. Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra

productiei fizice:

Nz = NS1 * NZ1 *Nh0 * Wh0 NS1 * NZ0 * Nh0 * Wh0 = 280 * 242 * 7,7 * 31,08733

280 * 249 * 7,6 * 31,08733775 = 16.219.880,64 - 16.689.050,74 = - 469.170,1 mii lei

4. Stabilim influenta numarului de ore lucrate de un salariat intr-o zi asupra productiei

fizice:

Nh = NS1 * NZ1 *Nh1 * Wh0 NS1 * NZ1 * Nh0 * Wh0 = 280 * 249 * 7,6 * 31,08733

280 * 242 * 7,7 * 31,08733775 = 16.009.232,84416.219.880,64 = -210.647,8 mii lei

5. Stabilim influenta productivitatii orare asupra productiei fizice:

Wh = NS1 * NZ1 *Nh1 * Wh1 NS1 * NZ1 * Nh1 * Wh0 = 280 * 249 * 7,6 * 47,49658815

280 * 242 * 7,6 * 31,08733775 =24.459.603 - 16.009.232,844 = 8.450.370,16 mii lei


Qf = NS + NZ + Nh + Wh = 59.603,74 - 469.170,1 210.647,8 +

8.450.370,16 = 7.830.156


48/53


Concluzii generale

La SC Artech SA producia a crescut cu 7.830.156 mii lei. La aceast cretere au

contribuit, cu intensiti diferite, toi cei patru factori componenti ai relatiei, astfel:

numrul de salariai reprezint factorul cantitativ care a avut o influen favorabil

asupra produciei, determinnd creterea acesteia cu 59.604 mii lei. Aceast cretere s-a

datorat mririi cu un salariat a valorii indicatorului, pe parcursul perioadei analizate.

Numrul de zile lucrate de un salariat ntr-un an, care reprezint factor cantitativ ce a

determinat scderea produciei cu 469.170 mii lei ca urmare a micorrii valorii sale de la 249

zile n anul 1998 la 242 zile n anul 1999 pe parcursul perioadei analizate.

Numrul de ore lucrate de un salariat ntr-un an, care reprezint factor cantitativ ce

determina scderea produciei cu 210.647,8 mii lei ca urmare a micorrii valorii sale de la

7,7 zile n anul 1998 la 7,6 zile n anul 1999 pe parcursul perioadei analizate.

Productivitatea muncii, reprezint factorul calitativ al relaiei care are o influen

pozitiv asupra modificrii produciei cu + 8.450.370,6 mii lei, are influena cea mai intens

determinat de creterea factorului de la 239,373 mii lei/salariat/zi la 360,974 mii

lei/salariat/zi, n anul curent fa de anul de baz.

Factorii care determin evoluia elementelor componente ale fenomenului sunt:

Numrul de salariai s-a modificat n sensul creterii cu un salariat n 1999 fa de

1998 (279 salariai n 1998 i 280 n 1999). n general, un salariat poate opta pentru condiiile

de via necesare.

Numrul de zile lucrate de un salariat ntr-un an care are o influen nefavorabil

asupra evoluiei produciei. Timpul de lucru este utilizat cu 7 zile mai puin n 1999 fa de

1998. Neutilizarea complet a timpului de lucru se poate datora multor factori care in sau nu

de decizia managementului SC Artech SA Bucureti.

Numrul de ore lucrate de un salariat ntr-un an care are o influen nefavorabilasupra evoluiei produciei. Timpul de lucru pe ora nu este utilizat integral.

productivitatea muncii este factorul cu influena cea mai intens asupra evoluiei

produciei, ceea ce conduce la ideea c n ntreprinderea luat n studiu (SC Artech SA) pune

accent pe cresterea W deoarece va putea sa-si indeplineasca planul la timp.

Msurile care s contribuie la mbuntirea situaiei n ntreprindere, ar putea fi, la

SC Artech SA, urmtoarele:retehnologizarea instalaiilor


49/53


mecanizarea/automatizarea muncii

controlarea eficient a timpului de munc

urmrirea ritmic a furnizorilor

monitorizarea activitilor desfurate pe parcursul fluxului tehnologic (CTCControlul Tehnic de Calitate)

mrirea pieei de desfacere i pe plan intern si deci si a clientelei

s produc ceea ce secauta pe piata

Toate aceste msuri de cretere a produciei i de extindere trebuie adoptate numai n

condiiile existenei unei piee de desfacere pentru producia fabricat.

Qf = Tu * TuQf

unde : TuQf

=

1. Studiem evolutia productiei fizice:

Qf= Qf1 Qf0

2. Stabilim influenta timpului de lucru pe utilaj asupra productiei fizice :

.TU = Tu1* 0 Tu0* 0 = (Tu1 Tu0) * 0 = (Tu1 Tu0) * 00

Tu

Qf

3. stabilim influenta randamentului utilajelor asupra productiei fizice :

= Tu1* 1 Tu1* 0 = ( 1 - 0) * Tu1

4. Verificarea relatiilor :

Qf= Tu +

Analiza factoriala a principalilor indicatori de eficienta cu ajutorul productiei fizice:

4.5.1 Eficienta mijloacelor fixe:

eF =1000*

F

Qf

Stabilim evolutia eficientei mijloacelor fixe:

eF = eF1 - eF0 =1,206053,489.4629,549.61000*

0

0

1

1 ==

F

Qf

F

Qf

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei:


50/53


F = ( 1000 **

F

WzNzNs

- 0000 **

F

WzNzNs

) * 1000 = ( 502.734.337250076,239*249*279

-

048.704.3

37250076,239*249*279

) *1000 = (4,4529 4,4895)*1000 = -36,6

Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei mijloacelor fixe:

Q f = ( 11

F

Qf

- 00

F

Qf

) * 1 0 0 0 = ( 502.734.3603.459.24

- 048.704.3447.629.16

) *1000 =

(6,549629107 4,452922237)*1000 = 2096,7

3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei mijloacelor fixe:

Ns = ( 1001 **

F

WzNzNs

- 1000 **

F

WzNzNs

) * 1000 = ( 502.734.337250076,239*249*280

-

502.734.3

37250076,239*249*279

) *1000 = (4,468882528 4,452922234)*1000 = 15,96

Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra eficientei

mijloacelor fixe:

Nz = ( 1011 **

F

WzNzNs

- 1001 **

F

WzNzNs

) * 1000 = ( 502.734.337250076,239*242*280

-

502.734.3

37250076,239*249*280

)*1000=(4,343251292-4,468882528)*1000= -125,63

Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei mijloacelor fixe:

Wz = ( 1111 **

F

WzNzNs

- 1011 **

F

WzNzNs

) * 1000 = ( 502.734.397407,360*242*280

-

502.734.3

37250076,239*242*280

)*1000=(6,549629107 - 4,343251292)*1000 = 2206,37


(eF = (F + (Ns + (Nz + (Wz = 15,96 125,631236 + 2.206,37 = 2.096,7

4.5.2 Eficienta activelor circulante:

eAc =1000*

Ac

Qf

Stabilim evolutia eficientei activelor circulante:


51/53


eAc=eAc1-eAc0=637,6361000*)012152,4648789,4(1000*

0

0

1

1 ==

Ac

Qf

Ac

Qf

Stabilim influenta activelor circulante asupra eficientei:

Ac = ( 10

AcQf

- 00

AcQf

) * 1000 = ( 499.261.5447.629.16

- 769.144.4447.629.16

) *1000 = (3,160591-

4,012152)*1000 = -851,561

3. Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei mijloacelor fixe:

Qf = ( 11

Ac

Qf

- 10

Ac

Qf

) * 1000 = ( 499.261.5603.459.24

- 499.261.5447.629.16

)*1000 = (4,648789

3,160591)*1000 = 1488,198

3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei activelor circulante:

Ns = ( 1001 **

Ac

WzNzNs

- 1000 **

Ac

WzNzNs

) * 1000 = ( 499.261.537250076,239*249*280

-

499.261.5

37250076,239*249*279

) *1000 = (3,171919 3,1605911)*1000 = 11,3279

3.2 Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra

eficientei activelor circulante:

Nz = ( 1011

**

Ac

WzNzNs

- 1001

**

Ac

WzNzNs

) * 1000 = ( 499.261.537250076,239*242*280

-

499.261.5

37250076,239*249*280

)*1000=(3,0812748-3,171919)*1000= - 891,71

3.3 Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei activelor circulante:

Wz = ( 1111 **

Ac

WzNzNs

- 1011 **

Ac

WzNzNs

) * 1000 = ( 499.261.597407,360*242*280

-

499.261.5

37250076,239*242*280

)*1000=(4,6487898 3,0827489)*1000 = 1566,0408


(eAc = (Ac+(Ns+(Nz+(Wz= -851,56111,3279 -891,71+1566,0408=1488,198

4.5.3 Eficienta activelor din exploatare:


52/53


eAe =1000*

Ae

Qf

Stabilim evolutia eficientei activelor circulante:

eAe=eAe1-eAe0 ==

1000*

0

0

1

1

Ae

Qf

Ae

Qf1000*

719.717.4447.629.16

186.972.4603.459.24 =

= (4,919286 3,528914)*1000 = 1394,3946

Stabilim influenta activelor din exploatare asupra eficientei:

Ae = ( 10

Ae

Qf

- 00

Ae

Qf

) * 1000 ==

1000*

719.4717

447.629.16

186.972.4

447.629.16

=(3.3445 3,5249)*1000 = - 180,4

3. Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei activelor din exploatare:

Qf = ( 11

Ae

Qf

- 10

Ae

Qf

) * 1000 = ( 186.972.4603.459.24

- 186.972.4447.629.16

) 1000 = (4,919286 -

3,3445)*1000 = 1574,79

3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei activelor circulante:

Ns = ( 1001 **

Ae

WzNzNs

- 1000 **

Ae

WzNzNs

) * 1000 = ( 186.972.437250076,239*249*280

-

186.972.4

37250076,239*249*279

) *1000 = (3,35648 3,3445)*1000 = 11,98

3.2 Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra

eficientei activelor din exploatare:

Nz = ( 1011 **

Ae

WzNzNs

- 1001 **

Ae

WzNzNs

) * 1000 = ( 186.972.437250076,239*242*280

-

186.972.4

37250076,239*249*280

)*1000=(3,26212 -3,35648)*1000= - 94,36

3.3 Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei activelor din exploatare:

Wz = ( 1111 **

Ae

WzNzNs

- 1011 **

Ae

WzNzNs

) * 1000 = ( 186.972.497407,360*242*280

-

186.972.4

37250076,239*242*280

)*1000=(4,919286 3,262122)*1000 = 1657,17


eAe= Ac+ Ns+ Nz+ Wz= -180,4 + 111,98 94,36 + 1657,17 = 1574,79


53/53

http://www.tocilar.ro/

diploma artech

Documents