Unitatea 1. Definitia,caracteristicile si clasificarea organizatiilor internationaleOrganizatia internationala este o asociatie de state suverane care urmaresc realizarea unui scop comun, constituita printr-un tratat, dotata cu constitutie ( statut), cu organe proprii, care are o personalitate juridica distincta de ceea a statelor membre.

Elementele definitorii ale organizatiei internationale sunt :

1. Este o asociatie libera de state.

2. Are un tratat de constituire, care reprezinta de cele mai multe ori statutul organizatiei.

3. Are organe proprii permanente si organe cu intruniri periodice.

4. Are personalitate juridica ( specializata si limitata ) ceea ce ii asigura o autonomie functionala.

5. Este instrument de cooperare internationala.Clasificarea organizatiilor internationale :

1. Dupa deschiderea lor : cu vocatie de universalitate ( ONU) si regionale ( Liga Araba).

2. Dupa competenta lor : cu competenta generala ( ONU) si cu competenta speciala ( OPEC)

3. Dupa calitatea membrilor : guvernamentale ( NATO) si neguvernamentale ( Greenpeace )

4. Dupa posibilitatea de aderare : deschise ( ONU) si inchise ( in general cele militare , intr-un fel si Commonwealth)

5. Dupa obiect : economice (CEFTA), politice ( Consiliul Europei), militare ( NATO), comerciale (WTO)

6. Dupa modul de transfer ale unor atributii de suveranitate : de cooperare clasica ( in care se respecta deplina egalitate suverana a statelor drept de veto) si supranationale ( cedarea unor drepturi suverare in favoarea organizatiei ).

Uniunea Europeana este o organizatie internationala regionala, cu competenta speciala, guvernamentala,deschisa,preponderent economica, a carei supranationalitate se defineste prin urmatoarele caracteristici :

a) Independenta organelor si functionarea lor permanenta

b) Principiul luarii deciziilor pe baza votului majoritar

c) Imputernicirii materiale relativ cuprinzatoare

d) Exercitarea competentelor si care se bucura de independenta fata de ordinele date de statele membree) Normele juridice unionale sunt obligatorii pentru indivizi si au aplicabilitate direct, imediata

f) Exista o protectie juridica efectiva ( competenta obligatorie a instantelor judecatoresti )

g) Au o finalitate politica, care este integrarea sau unificarea politica

Unitatea 2: Cele mai importante organizatii internationale din punctul de vedere al studierii dreptului unional

Organizatia Natiunilor Unite

In timpul celui de al II-lea razboi mondial ministrii de externe ale SUA,URSS si Angliei la Conferinta de la Moscova din noiembrie 1943 respectiv la Conferinta de la Teheran (decembrie 1942) au decis infiintarea unei organizatii internationale bazata pe egalitatea suverana a statelor,care sa asigure mentinerea pacii dupa incheierea razboiului.La o alta intalnire care a avut loc la Dumbortan Oaks in 1944 si la care au participat si reprezentantii Chinei,a fost elaborata Carta,iar la conferinta de la Ialta din februarie 1945 au fost solutionate problemele privind luarea deciziilor in cadrul organizatiei intenrationale.

Carta ONU a fost semnata de 51 de state in 26.06.1945 la San Francisco si a intrat in vigoare la 24.10.1945. In prezent are 190 de membri ( ultima care a aderat este Elevetia) Romania a aderat la aceasta organizatie internationala in 1955.

ONU este succesoarea Societatii Natiunilor, o organizatie internationala cu vocatie de universitate, atat in ceea ce priveste aria sa de interese, cat si competenta creata cu scopul sa mentina pacea si securitatea internationala;sa dezvolte relatii prietenesti intre natiuni;sa realizeze cooperarea intre state pentru rezolvarea problemelor internationale cu caracter economic, social,cultural sau umanitar.

Sediile ONU se afla la New Yoork,Geneva si Viena.Limbile de lucru sunt engleza si franceza,in timp ce limbile oficiale sunt engleza, franceza,spaniola,rusa,chineza si araba.

Organele ONU sunt urmatoarele :

Adunarea Generala, care este formata din 5 membrii si 5 supleanti din partea fiecarui stat membru.

Consiliul de Securitate are 15 membrii ( reprezentare de 12 :1 ) dintre care 5 permanenti ( SUA, Rusia , China,Anglia,Frata) si 10 nepermanenti ( 5 Afro-Asia,2 America de Sud,1+2 Europa + Canada, Australia si Noua Zelanda). In probleme procedurale decide cu 9 voturi,iar in celalalte probleme cu 9 voturi care trebuie sa contina si votul celor 5 membri permanenti.

Consiliul Economic si Social are 54 de membrii alesi de AG ( cate 18 pentru 3 ani ).Africa are 14 locuri, Asia 11, America Latina 10,Europa de Est 6,iar Europa Occidentala si alte state 13.

Consiliul de Tutela care se ocupa de administrarea problemelor coloniale.

Curtea Internationala de Justitie cu sediul la Haga.

Secretariatul format din 15.000 de functionari, este condus de un secretar general desemnat de AG, la propunerea Consiliului de Securitate.

ONU pe baza unor acorduri de afiliere are o legatura speciala cu anumite organizatii internationale care sunt cunoscute ca institutiile specializate ale ONU.

Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa

In anii 70 pentru a dezamorsa tensiunile razboiului rece tarile din spatiul despartit de cortina de fier s-au adunat de mai multe ori in cadrul Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (CSCE) , iar ca rezultat al acestor intalniri in 1975 au adoptat Actul Final de la Helsinki in care au fixat cele 10 principii fundamentale care trebuia sa guverneze relatia dintre ele.

Scopurile CSCE au fost urmatoarele :

1. Promovarea unor legaturi reciproce mai bune, respectiv asigurarea conditiilor in care popoarele pot trai intr-o pace veritabila si de durata.

2. Efort pentru un proces de detensionare viabil.

3. Recunoasterea indivizibilitatii securitatii in Europa respectiv a interesului comun in dezvoltarea cooperarii intre statele membre.

4. Recunoasterea legaturilor stranse intre pace si securitate in Europa si in lume.

5. Acordarea unei contributii pentru promovarea drepturilor fundamentale , a progresului economic si social si a prosperitatii popoarelor.

In 1990 CSCE a adoptat Carta de la Paris pentru o noua Europa prin care au anuntat inceputul unei noi epoci, cea a democratiei in Europa.

La intalnirea din 06.12.1994 a CSCE care a avut loc la Budapesta statele participante au decis transferarea conferintei in OSCE (53 de state membre).

Cele mai importante organe ale OSCE sunt :

Intalnirea la varf a sefilor de state sau guverne ( Summit Meeting ) la care sunt fixate misiunile si prioritatile OSCE, respectiv se evalueaza starea securitatii in spatiul OSCE are loc din 3 in 3 ani, fiind precedata si pregatita de o Conferinta de examinare ( review conference).

Consiliul OSCE sau Consiliul Ministerial se reuneste cel putin o data pe an la nivelul ministrilor afacerilor externe si este indreptatita sa dezbata si sa ia decizii in probleme relevante pentru organizatie.

Consiliul Permanent format din reprezentantii statelor membre , cu sediul la Viena, se ocupa de avertizarea timpurile, prevenirea conflictelor si de managementul crizelor.

Consiliul Superior ( fostul Comitet al Inaltilor Functionari Council of Senior Officers) cu sediul la Praga , format din diplomatii statelor membre acreditati la OSCE se reuneste de cel putin 2 ori pe an.Se reuneste in mod obligatoriu de fiecare data inainte de reunirea celorlalte doua Consilii si odata pe an re reuneste ca for economic.Presedinte in exercitiu este desemnat prin rotatie dintre ministrii de externe ai statelor membre.

Inaltul Comisar pentru Minoritatile Nationale

Secretariat ( cu sediul la Vinra si cu biroul la Praga)Adunarea Parlamentara a OSCE ( formata din parlamentarii delegati din statele membre)

Centrul pentru prevenirea conflictelor

Biroul pentru prevenirea conflictelor

Biroul pentru alegeri libere ( Varsovia)

Biroul pentru Institutii Democratie si Drepturile Omului ( Varsovia)

Reprezentantul libertatii mass-mediei ( Viena)

Curtea de conciliere si de arbitraj cu sediul la Geneva are competenta de a judeca in conflictele ce se ivesc intre statele membre OSCE.

N.A.T.O

Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat in 04.04.1949 la Washington de 12 state: BENELUX,DK,ISL,I,N,P,CAN,SUA,GB,F si a intrat in vigoare la 24.08.1949 .In 31.03.1954 URSS a cerut aderarea la NATO>

Aderari : GR,TK(1952),D(1955),E(1982),H,P,CK(1997).

Franta in 1966 s-a retras din partea militara a organizatiei.

La 26.03.2003 Bulgaria,Estonia,Letonia,Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia au semnat tratatele de aderare la NATO, iar dupa ratificarea acestora, la 02. Aprilie 2004 a avut loc aderarea oficiala a acestor state.

NATO este o organizatie militara si are ca ascop actionarea individuala si colectiva a statelor membre impotriba unui atac armat, in exercitarea dreptului la autoaparare.Art.1 din Tratat ( care are 14 articole) prevede ca : Statele membre se obliga ca in concordanta cu Statutul Natiunilor Unite sa reglementeze orice conflict la care participa in asa fel incat pacea, securitatea si dreptatea internationala sa nu fie periclitate si sa se abtina in relatiile internationale de la amenintarile cu forta sau de la aplicarea fortei in formele care ar contraveni Carta ONU.

Potrivit art.5 din Tratat Partile convin ca un atac armat impotriva uneia sau mai multora dintre ele in Europa sau America de Nord va fi considerat ca un atac impotriva tuturor; pentru acesta ele stabilesc ca in cazul unui atac armat fiecare dintre ele exercitand drepturile din art.51 din Statutul N.U la aparare individuala si colectiva, vor acorda sprijin partii atacate, pentru a mentine si a restabili securitatea teritoriului nord-atlantic.

Organele civile ale NATO sunt :

Consiliul Atlanticului de Nord ( se reuneste de 2 ori la nivel de ministrii de externe sau de sefii de stat si de guvern) la care participa si Secretarul general ( Jaap de Hoop Scheffer).Are reuniuni saptamanale la nivelul ambasadorilor statelor membre acreditati la NATO.Aderarea are loc la invitatia unanima a Consiliului si dupa ratificarea acordului de aderare de catre statele membre si candidat.Comitetul pentru planurile de aparare ( la nivelul ministrilor apararii ) si Grupul de proiectare nucleara

Reuniunea Parlamentara ( format din parlamentari nationali delegati, statutul acesteia de organ NATO este contestat)

Secretariatul coordoneaza activitatea mai multor comitete si grupuri de lucru

Organele militare sunt :

Comitetul Militar este format din reprezentantii militari acreditati la NATO si se ocupa de conceptie si coordonare.

Stat-major integrat ( sefii de stat major)

Comandamente militare multinationale :Comandamentul Aliat pentru Europa,Comandamentul Aliat al Atlanticului,Comandamentul Zoneri Marii Manecii,Grupul de planificare regionala SUA-Canada.

Colegiul de aparare NATO ( formare profesionala

Biroul de standardizare militara

Parteneriatul pentru pace initiat de NATO in 1994 urmareste consolidarea legaturilor militare dintre NATO si tarile Europei de est prin participarea acestora la misiuni de mentinere a pacii, la exercitii comune si asigurarea unui drept de consultanta acestora.

Consiliul Europpei

Statutul CE a fost semnatg la 5 mai 1949 la Londra de 10 state (BENELUX,F,DK,IRL,I,GB,N,S), si a intrat in vigoare la 3 august 1949.

Consiliul Europei este o organizatie internationala interguvernamentala, regionala care grupeaza statele democratice ale Europei.Scopul acestei organizatii internationale este de a realiza o mai mare unitate intre membrii sai pentru salvgardarea si realizarea idealurilor si principiilor care sunt mostenirea lor comuna si pentru facilitarea progresului lor economic si social.

Sediul Consiliului Europei este la Strasbourg si in 1999 avea 41 de state membre.

Romania a aderat la aceasta organizatie la 07.19.1993 (ultima tara care a aderat fiind Georgia 27.04.1999). Pot adera doar statele care accepta mostenirea comuna europeana privind domnia legii, respectarea drepturilor omului si democratia pluralista.

Organe :

Comitetul Ministrilor , care este organul competent sa actioneze in numele organizatiei.Este format din ministrii de externe din fiecare stat membru si are ca atributii principale : incheierea de conventii, emiterea de recomandari catre guvernele statelor membre; decide cu efect obligatgoriu in problemele interne si de organizare si contribuie la executarea hotararilor judecatoresti ale CJEDO.Adunarea Parlamentara este organul deliberativ (denumit pana in1974 Adunare Consultativa) si este format din reprezentantii parlamentelor nationale ale statelor membre, marimea delegatiie fiecarui parlament variind in functie de dimensiunile teritoriului populatiei si contributiei bugetare ale statului respectiv.

Congresul Puterilor Locale si Regionale din Europa exista din 14.01.1994 , functioneaza cu 2 camere in sesiunea anuala de 1 saptamana la Strasbourg, ca organism consultativ , reprezentativ pentru colectivitatile locale si regionale.

Secretariatul in frunte cu un Secretar general si un Secretar general adjunct, numiti de Adunarea Parlamentara, functioneaza ca organ de asistenta, esentialmente de natura tehnica si administraitva.

Conferintele ministeriale de specialitate

Curtea de Justitie Europeana a Drepturilor Omului este un organ infiintat de CEDOLF si a dobandit statutul de organ jurisdictional independent prin Protocolul nr.11

Din 1994 la CEDOLF.Protocolul a intrat in vigoare la 01.11.1998, iar instanta si-a inceput activitatea din 01.11.1999.

Din 10.05.1990 a fost creata la Venetia Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept, organism consultativ alcatuit din experti in drept international si constitutional,menit sa contribuie la dezvoltarea institutiilor democratice prin recomandari de imbunatatire a constitutiilor nationale si a legilor de baza.

Perioada anterioara celui de al II-lea razboi mondial

De la rapirea Europei legendare de catre Zeus si pana la infiintarea Uniunii Europene ca putere economica si politica mondiala a trecut multa vreme, dar nu fara ca ideea unei uniuni intre popoarele,natiunile europene sa nu fi fost descoperita,tratata si dezvoltata de catre filosofi,scriitori,regi,imparati,istorici,jurisiti,politicieni si oameni de stiinta de pe batranul continent.

Metodele de unificare europeana si conceptii privind o astfel de unificare:a. Primul exemplu ar fi Imperiul Roman coeziunea careia a fost asigurata de dreptul roman si de administratia unitara

b. Imperiul Caroling ( Romano-German) sub conducerea lui Carol cel Mare intre 768-814 poate fi amintita ca o uniune creata cu sabia si crucea in Europa de Vest,care insa odata cu moartea imparatului s-a desfiintat.

c. In 1306 Dante Alighieri in opera sa De Monarchia solicita crearea unei monarhii europene universale sub un imparat romano-german , sub legi unitare,dar cu pastrarea independentei domnitorilor din fiecare tara.

d. In 1307 juristul frances Pierre Dubois in opera sa De recuperatione Terrae Sanctae propune cererea unei Europe unite din punct de vedere politic.

e. 1461 Georg Podiebraf regele Cehiei (Boemiei) propune crearea unei aliante federale a monarhiilor din Europa in care hotararile sa fie luate pe baza votului majoritat ( Planul unei aliante si tratat federal intre regele Ludovic al XI-lea , reglee Georg al Boemiei si Inaltul Consiliu din Venetia, de rezistenta impotriva turcilor)

f. In 1605 Tomasso Campanella vorbeste despre avantajele unei uniuni economice in opera sa Monarchia Messaie.

g. Tot in secolul XVII abatele francez Emeric Cruce ( in Le Nouveau Cynee)a pus la baza unificarii Europei impacarea dintre religii, considerand necesara inclusiv participarea Turciei.

h. In 1963 William Penn ( primiul guvernator al Pennsylvaniei) in opera sa An Essay Towards the Present and Future Peace of Europe By the Establishment of an European Dyet,Parliament, or Estates a elaborat un proiect al Uniunii Europene.

i. Un alt exemplu de unitate europeana a aratat biserica catolica, mai putin prin cruciade si inchizitie,ci prin exemplul conducerii sale centrale si supranationale,ierarhizarea stricta a administratiei,dogma sa unitara, angajamentul ei cultural si social ( scoli,manastiri,spitale) prin identitatea sa proprie manifestat prin obiceiurile religioase si pana in stilul de arhitectura a bisericilor si domurilor europene edificand un veritabil Sacrum imperium.

j. In secolul XVIII abatele frances Saint-Pierre vorbeste in opera sa Le projet de paix perpetuelle (1713) despre crearea uniunii europene, iar economistul englez Jeremy Bentham in planul sau depsre Pacea eterna vede in Europa Unita o confederatie de state care ar dispune de un sistem de aparate comun.In aceasta linie s-a inscris si filosoful Immanuel Kant in opera sa Zum Ewigen Frieden (1794),care insa in asociatia de state propusa a inclus si membrii din afara continentului european.k. Au existat modele si in domeniul uniunii economico-comerciale,cum a fost uniunea vamala prusaca intre 1834-1867, des-pre care marele economist Friedrich List spunea ca uniunea comerciala si cea politica sunt gemene, una nu se poate naste fara a nu fi urmata de cealalta, precizare care in cazul UE a fost implinita, cele trei comunitati economice fiind urmate de o uniune politice.

l. In secolul al XIX-lea, la Congresul de pace de la Paris din 1849 celebrul scriitor francez Victor Hugo prevestea ca Va veni ziua aceea cand vom trai ca cele doua grupari imense Statele Unite ale Americii si Statele Unite ale Europei sa-si dea mana peste oceanul care il imparte si prin aceasta isi vor schimba stapanul multe produse si va inflori comertul si industria.In acelasi secol contele Saint-Simon ca socialist utopist in opera sa Planul de organizare a societatii europene vorbeste despre necesitatea crearii unui Parlament European.

In intervalul dintre cele doua razboiae mondiale cele mai semnificative initiative pentru crearea unei Europe unite au fost urmatoarele :

a) In 1919 contele austriac Richard Nikolas Coudenhove-Kalergi a pus bazele Uniunii Paneuropene, care avea scopul de a unifica cele 26 democratii (formale) existente la acea vreme in Europa, intr-o federatie dupa modelul Uniunii Panamericane,Statele Unite ale Europei urmand sa reprezinte o noua grupare de puteri pe langa puterile deja existente ( SUA,Anglia,Rusia,Japonia).Coudenhove-Kalergi in cartea sa din 1923 intitulata Paneuropa a tratat pe larg ideea unei uniuni vamale, a organelor comune si a economiei unite .O carte asemanatoare este opera Revolta maselor scris in 1930 de omul de stiinta spaniol Ortega y Gasset, care aduce diferite conceptii despre Europa Unita.b) In 05.09.1929 ministrul de externe francez Aristide Briand, la vremea aceea presedintele Societatii Natiunilor, in fata Adunarii a X-a a Societatii Natiunilor intr-o prelegere celebra a atras atentia guvernelor europene asupra necesitatii infiintarii unei iuniuni.Aceasta initiativa ulterior a fost aprobata si de ministrul de externe german Gustav Stresemann , iar Aristide Briand a fost insarcinat pana la urma de reprezentantii a 27 de state europene membre ale Societatii Natiunilor sa elaboreze si sa aduca la cunostiinta guvernelor un memorandum in acest domeniu care a fost realizat in mai 1930 si purta titlul Memorandum sur lorganisation dune regiune dunion federale europeene.Planul insa nu s-a lovit mai ales de opozitia lui Mussolini care solicita impartirea coloniilor britanice intre statele europene.

Etapele crearii si dezvoltarii Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene

De la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial si pana in prezent s-a desfasurat si este in curs de desfasurare adevarata istorie a integrarii europene care poate fi impartita din punct de vedere cronologic in urmatoarele subperioade:

1945-1949 de pregatire a infiintarii

1950-1960 de infiintare

1961-1969 de criza si consolidare

1970-1989 de avant al procesului de integrare

1990-2003 de adancire si de pregatire pentru extinderea spre Est

2004-2009 de extindere a UE spre Est

2010- de cautare a unei noi identitati intr-o lume globalizata

Aderarea de noi state la Uniunea Europeana si posibilitatea iesirii statelor din aceasta organizatie internationala

Aderarea la Uniunea Europeana

Potribit art. 49 din Trat. UE orice stat european care respecta valorile prevazute la articolul 2 si care se angajeaza sa le promoveze poate solicita sa devina membru al Uniunii.Adica acele state care respecta principiul libertatii,al democratiei,al respectarii drepturilor omului si libertatilor fundamentale,al statului de drept care sunt comune statelor membre.

Aderarea inseamna ca statul in cauza devine membru in cele trei comunitati europene cu personalitate juridica respectiv va avea o pariticpare interguvernamentala la politica externa si de securitate comuna si cooperarea judiciara si politieneasca in materie penala.

Criteriile de aderare stabilite la Consiliul European la intalnirea de varf la Copenhaga din 21-22. Iunie 1993, sunt urmatoarele:

1) Criteriul georgafic2) Criteriul politic

3) Criteriul economic

4) Capacitatea de a indeplini obligatiile ce decurg din calitatea de stat membru.

Procedura de aderare descrisa in mod generic in art.49 din TUE, in concret presupune parcurgerea a 15 etape.In privinta aderarii statelor est-europene, avand in vedere contributia,rolul si puterea organelor comunitare in procesul de negociere, putem afirma ca este vorba mai degraba de un proces de admitere, decat de unul de aderare.

Statutul Romaniei fata de UE

Romania a fost prima tara din Europa Centrala si de Est care a stabilit relatii oficiale cu Comunitatile Europene in anul 1974 sub forma unui Acord cu privire la sistemul generalizat de preferinte.Aceste relatii s-au dezvoltat odata cu semnarea Acordului comercial pentru produsele industriale in 1980.

Relatiile dipolomatice cu CE dateaza din anul 1990 dupa schimbarile din 1989,Romania incheind in anul 1991 un Acord privind comertul si cooperarea comericala cu aceasta.

In 1993 Parlamentul a adoptat Legea nr. 20/06.04.1993 pentru ratificarea Acordului european instituind o asociere intre Romania si Comunitatea Europeana si statele membre ale acestora semnat la Bruxelles.Acordul european a intrat in vigoare la data 01 februarie 1995, dar deja din 1993 era in vigoare un Acord interimar privind problemele de comert.Tot in 1993 s-a adoptat Legea nr.64/04.10.1993 pentru aderarea Romaniei la Statutul Consiliului Europei.

Romania a depus cererea de aderare la data 22 iunie 1995.

Consiliul UE a decis ca startul negocierilor cu Romania sa fie data de 15 februarie 2000.

Tratatul de aderare intre Romania si UE

Reprezentantii Romaniei si a celor 25 de state membre in UE la 24 aprilie 2005 au semnat Tratatul de aderare a Romaniei la UE.

Date prealabile : Procesul de aderare al Romaniei pana la un punct este asemanatoare cu cel al statelor care au aderat la UE la 01.05.2004.Pe langa faptul ca politicienii au accentuat ori de cate ori au avut prilejul apartenenta milenara europeana a tarii si rolul de scutg al acesteia in fata expansiunii otomane, Romania asa cum am precizat mai sus a cooperat cu CCE inca din anii socialismului,iar din 1993 aceasta cooperare a fost intensificata prin semnarea Acordului de asociere intrat in vigoare la 01.02.1995.Partile semnatare in preambul acestui document au recunoscut ca scopul final al Romaniei este aderarea la CE (nu la UE) si au fixat pentru realizarea acestui deziderat un termen de 10 ani, care a luat sfarsit la 31.01.2005, fara succesul scontat.Negocierile au fost incheiate la 14.12.2004 , avizul Parlamentului European pentru aderare a fost adoptat la 13.04.2005 iar semnarea Tratatului de aderare a avut loc in data de 24.04.2005 la Luxemburg.

Camerele reunite al Parlamentului roman au adoptat legea de ratificare in unanimitate la 17.05.2005.Potrivit Constitutiei pentru ratificare era nevoie de o majoritate de 2/3.Potrivit declaratiei de ratificare a Parlamentului, acest tratat a pus capat unei mosteniri dramatice si a deschis noi perspective pentru tara.Aceeasi declaratie a calificat in mod simbolic aderarea Romaniai si Bulgariei ca fiind ultimul act din al 5 lea val de aderare ( in realitate este vorba de un al saselea val).

Structura tratatului si prevederile cele mai importante

In mod asemanator ca tratatul de aderare a celor 10 state din 2004,Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei este un tratat comun pentru cele doua tari,elaborat pe baza principiilor si metodelor folosite la ultimul val de aderare.Conform practicii anterioare de extindere a UE conditiile de aderare ale celor doua noi state au fost cuprinse intr-o singura conventie, intr-un singur instrument, ce contine rezultatul complet al celor 31 de capitole de negociere.

Potrivit dreptului international public prin expresia tratat se intelege un acord international incheiat in scris intre state, intre state si organizatii internationale sau intre organizatii internationale,guvernat de dreptul international,fie ca este consemnat intr-un instrument unic, fie in doua, sau mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara.Potrivit acestei definitii Tratatul Romaniei si Bulgariei reprezinta un caz de scoala cu cele 4 parti, 18 anexe, 7 declaratii si schimb de scrisori.

In timp ce tratatul de aderare din 2004 din punct de vedere structural era compus din trei parti principale,tratatul de aderare al Romaniei are 4 parti principael: Tratatul de aderare, Protocolul privind conditiile si angajamentele referitoare la admitere;Actul privind conditiile de aderare si adaptatile tratatelor pe care se intemeiaza UE si Actul final.

Documentul fundamental dintre cele de mai sus este Tratatul de aderare.Spre deosebire de statele care au aderat pana in 2004,Romania va adera la Constitutia UE daca ratificarea acesteia va avea loc pana la data aderarii.In cazul unui esec al ratificarii Constitutiei,Romania urma sa adere la Tratatele de infiintare ale CEE,EURATOM si UE.

Din tratattl de aderare face parte integranta dreptul primar comunitar inclusiv tratatele de aderare precedente, insa spre deosebire de celalale tratate de aderare, in actualul tratat de aderare nu apare textul integral al tratatelor de infiintare ci textul Constitutiei UE,deoarece acest document era menit sa inlocuiasca cea mai mare parte a dreptului primar.Aceasta situatie a creat starea de incertitudine legata de neratificarea Constitutiei,insa este de mentionat ca tratatele de infiintate isi pierdeau valabilitatea doar odata cu intrarea in vigoare a Constitutiei, astfel o stare de continuitate in dreptul comunitar originar era oricum asigurata.

Prin ratificarea tratatului de aderare Romania se obliga sa respecte tratatele de infiintare ale CE si UE si dreptul comunitar potrivit interpretarii CJE,sa intreprinda toate masurile generale si speciale pentru indeplinirea obligatiilor ce decurs din dreptul primar, respectiv sa se abtina de la orice actiune care ar periclita realizarea scopurilor fixate de tratatele fundamentale.Tratatul de aderare cuprinde doar 6 articole.Articolul 2 alin.3 aduce o solutie tranzitoarie privind aplicarea succesiva a protocolului si actului de aderare : in cazul in care Constitutia UE intra in vigoare dupa aderare, protocolul inlocuieste actul de la data intrarii in vigoare a Constitutiei UE.In acest caz, dispozitiile protocolului mentionat anterior nu sunt considerate ca producand efecte juridice noi,ci ca mentinand , in conditiile stabilite de Constitutie,in Trat.EURATOM si in respectivul protocol,efectele juridice deja create de dispozitiile actului.Actele adoptate inainte de intrarea in vigoare a Protocolului in temeiul tratatului de aderare sau a actului raman in vigoare si isi mentin efectele juridice pana cand aceste acte sunt modificate sau abrogate.Partile semnatare ale tratatului de aderare potrivit prevederilor lor constitutionale urmau sa ratifice tratatul pana la 31 decembrie 2006, urmand ca instrumentele de ratificare sa fie depuse la guvernul italian.

Partea a 2-a si a 3-a din tratat sunt Protocolul si Actul de aderare ,care au fiecare 5 capitole (parti) :principii;prevederi generale: elemente privind ajustarea Constitutiei/Tratatelor de infiintare; prevederile permanente (adoptarea acquis-ului);prevederile temporare ( perioadele de tranzitie);preveri legate de implementare si adoptari institutionale.

Iesirea din Comunitatile si Uniunea Europeana

Scopul suprem al Comunitatilor si Uniunii Europene este integrarea, adica refacerea unui intreg,aderarea insemanand atingerea unui point of no return.Prin urmare realizarea acestui scop nu permitea din punct de vedere moral,prevederea modalitatii de iesire din aceasta organizatie internationala.Astfel,desi teoretic putem vorbi despre aplicarea clauzei rebus sic stantibus, tratatele nu prevad clauze de dezicere , de iesire din aceste forme de organizare supranationale.

Lipsa acestor prevederi nu inseamna ca oricarui stat i se iarta orice fel de comportament neconcordant cu tratate sub egida realizarii integrarii.

Astfel potrivit art. 260 din TFUE in cazul in care un stat membru nu si-a indeplinit vreuna dintre obligatiile care ii incumba in virtutea tratatului, si nu duce la indeplinire nici hotararea CJUE prin care este obligat sa inceteze incalcarea si sa ia masuri pentru inalturarea efectelor acesteia, la propunerea Comisiei,CJUE ii poate impune plata unei sume forfetare sau a unei penalitati.

Prin Tratatul de la Amsterdam , in urma comportamrntului neadecvat al unor state membre cum ar fi Grecia sau Austria, s-a introdus un procedeu de avertizare a statelor in cazul in care acestea nu respecta obligatiile ce le revin.Acest procedeu a fost modificat de Tratatul de la Nisa.

Tratatul de la Lisabona a introdus un nou articol la TUE ( art.50) potrivit caruia:

1. Orice stat membru poate hotari, in conformitate cu normele sale constitutionale , sa se retraga din Uniune.

2. Statul membru care hotaraste sa se retraga notifica intentia sa Consiliului European.In baza orientarilor Consiliului European, Uniunea negociaza si incheie cu acest stat un acord care stabileste conditiile de retragere, tinand seama de cadrul viitoarelor sale relatii cu Uniunea.Acest acord se negociaza in comformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.Aceasta se incheie in numele Uniunii de catre Consiliu, care hotaraste cu majoritare calificata, dupa aprobarea Parlamentului European.3. Tratatele inceteaza sa se aplice statului in cauza de la data intrarii in vigoare a acordului de retragere sau, in absenta unui astfel de acord, dupa doi ani de la notificarea prevazuta la alineatul (2), cu exceptia cazului in care Consiliului European, in acord cu statul membru in cauza, hotaraste in unanimitate sa proroge acest termen.

4. In intelesul alineatelor (2) si (3) , membrul care reprezinta in cadrul Consiliului European si al Consiliului statul membru care se retrage nu participa nici la dezbaterile si nici la adoptarea deciziilor Consiliului European si ale Consiliului care privesc statul in cauza.

Definitia si principiile fundamentale ale dreptului unional

Teoretic prin drept european intelegem ansamblul normelor juridice existente in Europa, de drept national si de drept international.In urma cu doua decenii se facea distinctia si intre dreptul vest-european si cel est-european.Insa la disciplina dreptul institutional al UE ne ocupa doar de normele juridice care depasesc cadrul national,de celalalte ocupandu-se disciplinele de drept comparat.

In sens larg : dreptul european este totalitatea normelor juridice care reglementeaza infiintarea si functionarea organizatiilor internationale in Europa.

In sens restrans : dreptul european reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza infiintarea si functionarea UE si Euratom respectiv raporturilor juridice ce se nasc intre acestea si statele membre, respectiv celalalte subiecte de drept international.

Dreptul european in sens restrans este de fapt dreptul Uniunii Europene.

Dreptul comunitar poate fi folosit dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona numai pentru dreptul Comunitatii Europene a Energiei Atomice ( pe scut Euratom) si nu este identic cu dreptul Uniunii Europene sau dreptul unional.

Uniunea Europeana incepand in 01.12.2009 este o organizatie internationala,supranationala cu personalitate juridica proprie,care apare ca succesoare a CEE ( care la randul ei din 2002 a fost succesoarea CECO).

Dreptul unional este o ramura de drept atuonoma care nu se identifica nici cu dreptul international publica, dar nici nu face parte din dreptul intern ci apare ca un drept sine statator sui generis.Aceasta si-a castigat inndependenta, autonomia, evadarea din dreptul european clasic national sau international datorita noii calitati a cooperarii care se numeste integrare si faptului ca se bazeaza pe ideea supranationalitatii.Termenul de integrare se regaseste in preambul Tratatelor de la Roma si Maastricht si de obicei inseamna crearea sau refacerea unui intreg, un proces de contopire, unificare.Integrarea inseamna si atragerea cuiva sau a ceva intr-o structura mai mare si este un proces, o stare care reprezinta un grad mai inalt de unitate decat cel existent.Integrarea poate fi politica avand ca scop realizarea unei contopiri politice intre statte, intr-un nou stat oranizat in mod federal sau economica avand ca tel crearea unei piete unice prin demolarea barierelor vama,ecomerciale,financiare si adoptarea unei monede unice.Cunoastem insa si integrarea militara,cand mai multe state creeaza o alianta militara prin crearea unor structuri de comanda si de inarmare unice.In ultimii 50 nde ani a aparut si integrarea juridica.Aceasta inseamna ca mai multe state doresc sa reglementeze mai multe domenii sle vietii sociale in mod uniform fie pe carea uniformizarii fie pe calea armonizarii legislative.

Uniunea este caracterizata ca fiind supranationala deoarece este inzestrata cu comepetente care nu sunt specifice in aceasta masura sau nu sunt specifice in aceasta combinatie organizatiilor internationale traditionale.

O definitie a dreptului unional de accentuare a acestei autonomii ar fi urmatoarea:

Dreptul unional este totalitatea normelor juridice care formeaza o ramura de drept autonoma si supranationala, care au o valabilitate unitara in si intre toate statele membre ale UE, care se disting de normele dreptului national, fata de care au prioritate si care in marea lor majoritate sunt de aplicabilitate directa.

Dreptul unional se deosebeste de dreptul international public prin urmatoarele:

a. Are aplicabilitate directa, aplicandu-se nu numai statelor sau organizatiilor internationale, dar si resortisantilor statelor membre, adica persoanelor fizice si juridice care nu au calitatea de subiect de drept international.

b. Dispune de un sistem coercitiv- executional mixt- international si national.

c. Dispune de un sistem jurisdictional permanent si cu comeptenta obligatorie

d. Normele juridice unionale devin aplicabile de cele mai multe ori, fara sa fie ratificate

e. Normele juridice unionale sunt preponderent de drept derivat si nu conventionale, majoritatea fiind adoptate de institutiile UE

f. Are functie de integrare si nu doar de de cooperare

Fata de dreptul national, dreptul unional se deosebeste prin urmatoarele:

a. Se aplica si relatiilor interstatale

b. Nu reglementeaza toate domeniile vietii sociale

Dreptul unional dupa obiectul de reglementare poate fi clasificat in :

1) Drept unional formal sau institutional curpinzand ansamblul normelor juridice care reglementeaza structura organelor UE si functionarea acestora

2) Drept unional material insemanand totalitatea normelor juridice care stabilesc scopurile concrete,materiale ale UE si masurile ce trebuie luate in vederea realizarii acestora.

Dupa provenienta normelor juridice avem :1. Drept unional original : tratatele de infiintare si modificare ale acestora ( create de state).

2. Drept unional secundar : normele juridice create de institutiile UE.

3. Dreptul unional nescris : normele cutumiare,principiile generale, jurisprudenta

4. Drept unional complementar :tratatele internationale care nu fac parte din dreptul unional propriu-zis.

Principiul este o prescriptie normativa cu caracter genera, ce se caracterizeaza printr-un inalt nivel de abstractizare, la care se raporteaza toate normele dreptului comunitar in procesul adoptarii si aplicarii lor.Aceste principii nu trebuie confundate cu principiile generale ale dreptului preluate din dreptul intern si comune tuturor statelor membre la care pot apela instantele comunitare la solutionarea unor litigii.

Principiile fundamentale ale dreptului unional sunt urmatoarele :

1) Principiile imputernicirii speciale limitate

Principiul imputernicirii speciale limitate apare la doua nivele :

La nivelul Uniunii potrivit prevederilor art.5 alin.2 din TUE : In temeiul principiului atribuirii, Uniunea actioneaza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate.Orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre.

La nivelul institutiilor unionale art.13 alin.2 din TUE arata ca : Fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratate in conformitate cu procedurile,conditiile si scopurile prevazute de acestea.Institutiile coopereaza unele cu altele in mod loial.

Regula ramane deci competenta statala, iar exceptia este competenta unionala.In timp ce competentele comunitare apareau in mod dispersat in textul tratatelor, dupa Lisabona TFUE in art.2-6 furnizeaza un catalog al :

Competentelor exclusive

Competentelor partajate si

Competentelor de sprijin

2) Principiul imputernicirii implicite ( implied powers)

Principiul imputernicirii speciale limitatel,desi obliga Comunitatea sa actioneze numai in masura competentelor acordate de tratate, statele membre chiar la semnarea acestor tratate si-au dat seama ca dezvoltarea economica si complexitatea problematicii relgementate fac imposibila reglementarea tuturor domeniilor si situatiilor ce se pot ivi,motiv pentru care nu au inchis in mod rigid posibilitatile de actionare ale Comunitatilor.Intentia lor in acest sens s-a concretizat in art. 352 din TFUE : In cazul in care o actiune a Uniunii se dovedeste necesara in cadrul politicilor definite in tratate, pentru a atinge unul dintre obiectivele mentionate in tratate, fara ca acestea sa fi prevaqzut atributiile necesare in acest sens, Consiliul,hotarand in unanimitate la propunerea Comisiei si dupa aprobarea Parlamentului European,adopta masurile corespunzatoare.La data care dispozitiile respective sunt adoptate de Consiliu in conformitate cu o procerdura legislativa speciala, acesta hotaraste in unanimitate, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European.

3) Principiul subsidiaritatii

Acest principiu a fost introdus ca o noutate absoluta de Tratatul de la Maastricht si a fost perfectionat prin modificarile aduse de Tratatul de la Amsterdam care a consacrat un intreg protocol acestei probleme intitulat : Protocol privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii( Art. 1-13).

Principiul subsidiaritatii in prezent este ancorat in TUE in art. 5 alinl. 3 care prevede urmatoarele : In temeiul principiului subsidiaritatii,in domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre nici la nivel central,nici la nivel regional si local,dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.Institutiile Uniunii aplica principiul subsidiaritatii in conformitate cu Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritatii in proportionalitati.Parlamentele nationale asigura respectarea principiului subsidiaritatii , in conformitate cu procedura prevazuta in respectivul protocol.4) Principiul proportionalitatii

Potrivit art.5 alin.4 din TUE: In temeiul principiului proportionalitatii, actiunea Uniunii,in continut si in forma, nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.

5) Principiul echilibrului institutional ( checks and balances)

Desi in cazul institutiilor unionale nu este valabil principiul separatiei puterilor in stat in sens clasic ( legislativ,executiv,jurisdictional),totusi acestea se controleaza in mod reciproc.

Checks and balances = control reciproc + echilibru de putere

Potrivit acestui principiu : organele si institutiile pot actiona numai pe baza competentelor nasigurate de tratate , cu respectarea competentei celorlalte institutii ce alcatuiesc ansamblul institutional unional si sunt interzise transferurile de competenta in mod orizontal ( intre organe) si in principiu si pe plan vertical ( intre Uniune si state) .

6) Principiul rangului prioritar al dreptului unional fata de dreptul national

In cazul in care o anumita stare de fapt este reglementata atat de dreptul UE cat si de cel national se pune problema, care dintre acestea se va aplica ( coliziune).Pentru asigurarea aplicarii si valabilitatii unitare a dreptului unional pe intreg teritoriul UE este de importanta vitala aplicarea dreptului unional cu prioritate fata de dreptul national.

Esenta principiului primordialitatii dreptului unional fata de cel national,este in cazul in care exista o coliziune intre cele doua,instanta nationala este obligata sa puna la o parte ( set aside) dreptul national contrar, deci sa nu-l mai aplice ( implicabil de plin drept).In acest caz instanta nu trebuie sa astepte nici o hotarare preliminara si nici masuri interne de abrogare ale actelor normative potrivnice dreptului unional.Principiul include si interdictia ca statele membre sa creeze un drept contrar dreptului unional sau sa adopte acte normative in domenii care sunt rezervate strict dreptului unional pe baza principiului preemtiunii.

Constitutia Romaniei in alin. 2 al art. 148 consacra in mod expres primordialitatea dreptului unional fata de cel national,prevazand urmatoarele : Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celalalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu,au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

7) Principiul aplicarii directe a dreptului unional

Potrivit acestui principiu elaborat tot pe cale jurisdictionala cetatenii statelor membre au posibilitatea de a invoca normele juridice de drept unional chiar daca nu sunt destinatarii directi ai acestora, fara ca aceste norme sa fi fost preluate de legislativul national,in dreptul intern.Astfel particularii dobandesc in mod direct drepturi si obligatii, ceea ce inseamna ca dreptul unional are efect direct.

Notiunea de efect direct inseamna deci ca normele unionale care sunt dotate cu un asemenea efect creeaza imediat,pentru particulari,drepturi de care acestia pot sa se prevaleze direct in fata organelor de jurisdictie nationale.La randul lor, acesta din urma sunt tinute sa asigure protectia juridica decurgand, pentru justitiabil, din efectul direct al dreptului unional.8) Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului

Drepturile fundamentale sunt acele drepturi prin care cetateanul se apara fata de puterea de stat,asigurandu-si sfera privata.Uniunea Europeana adopta acte normative care creeaza drepturi si obligatii direct cetateanului,prin urmare cetateanul unional trebuie sa aiba mijloace de aparare fata de UE ca autoritate.

Protectia drepturilor fundamentale ale omului, chiar daca nu si-a gasit o ancorare in dreptul pozitiv timp indelungat, a fost asigurata de CJUE pe baza principiilor generale existente in dreptul national,in patrimoniul juridic european comun.

Odata cu negocierea Tratatului de la Nisa a fost elaborata Carta UE a drepturilor fundamentale care a fost data publicitatii in decembrie 2000 la Nisa, iar Tratatul de la Lisabona in art. 6 din Trata. EU prevede,ca :

Uniunea recunoaste drepturile,libertatile si principiile prevazute in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000,astfel cum a fost adoptata la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor.Acelasi tratat a deschis Uniunii posibilitatea aderarii la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ( CEDOLF).

9) Principiul democratiei si transparentei

Pentru a construi o Europa mai apropiata de cetateni si pentru a pune bazele constituirii unui veritabil popor european,Tratatul de la Lisabona a introdus un nou principiu,cel al democratiei si transparentei, care faciliteaza atat implicarea,cat si controlul cetatenilor asupra adoptarii actelor normative care li se aplica.

Astfel,potrivit art. 10 din TUE, functionarea Uniunii se intemeiaza pe principiul democratiei reprezentative, care in concret se manifesta in urmatoarele :

Cetatenii sunt reprezentati direct, la nivelul Uniunii,in Parlamentul European.Orice cetatean are dreptul de a participa la viata demoicratica a Uniunii;

Deciziile se iau in mod cat mai deschis si la un nivel cat mai apropiat posibil de cetatean;

Statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii lor de stat sau de guvern si in Consiliu de guvernele lor, care la randul lor raspund in mod democratic fie in fata parlamentelor nationale, fie in fata cetatenilor lor;

Partidele politice la nivel european contribuie la formarea constiintei politice europene si la exprimarea vointei cetatenilor Uniunii; Institutiile acorda cetatenilor si asociatiilor reprezentative, prin mijloace corespunzatoare,posibilitatea de a-si face cunoscute opiniile si de a face schimb de opinii in mod public,in toate domeniile de actiune ale Uniunii;

Institutiile Uniunii mentin un dialog deschis, transparent si constant cu asociatiile reprezentative si cu societatea civila.Comisia Europeana procedeaza la ample consultari ale partilor interesate; La initiativa a cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, resrtisanti ai unui numar semnificativ de state membre, Comisia Europeana poate fi invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale,o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicarii tratatelor.

Articolul 15 TFUE pune bazele cerintelor de transparenta, aratand ca, in scopul promovarii unei bune guvernari si asigurarii participarii societatii civile,institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii actioneaza respectand in cel mai inalt grad principiul transparentei prin:

Sedinte publice

Drept de acces la documentele institutiilor,organelor,oficiilor si agentiilor Uniunii ( exceptand motive de interes public sau privat)

Parlamentul European si Consiliul asigura publicarea documentelor privind procedurile legislative in conditiile prevazute de regulamentele mentionale la al doilea paragraf.

Pentru a respecta principiul enuntat mai sus si pentru a creste gradul de transparenta, la 23 iunie 2011, Comisia si Parlamentul si-au reunit registrele reprezentantilor de interese din UE , lasand Registrul comun de transparenta.

Totodata, potrivit art. 298 TFUE, in indeplinirea misiunilor lor, institutiile,organele,oficiile si agentiile Uniunii sunt sustinute de o administratie europeana transparenta, eficienta si independenta.

Izvoarele dreptului unional

Izvoarele dreptului unional in sens material sunt acele fapte, evenimente care genereaza aparitia unor norme juridice ( aparitia dreptului); conditiile materiale de existenta ale societatii ( in dr. Civil). Acestea sunt anumite elemente nejuridice : opinia publica europeana, interdependentele sociale,convingerile sociale,convingerile juridice europene, cu un singur cuvant factorii care determina aparitia normelor juridice.

Izvoarele dreptului unional in sens formal sunt formele de exteriorizare ale normelor comunitare, forma in care se prezinta acestea,mijlocul juridic in care se imbraca acestea,forma sub care se manifesta ( modul de aparitie al dreptului ).

1. Izvoarele originare

Izvoarele originare sunt tratatele de infiintare ale comunitatilor europene si UE care au pus bazele actului legislativ comunitar, unional viitor si au stabilit scopurile acestuia, respectiv normele de modificare si revizuire ale acestora, adica acele norme juridice care provin direct de la statele membre.In aceasta categorie intra urmatoarele acte normative :

1. Tratatul privind infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului din 1951 ( 1952- 2002)

2. Tratatul privind infiintarea CEE din 1957 (1958)3. Tratatul privind infiintarea EURATOM din 1957 (1958)

4. Conventia privind organele comune ale CE din 25.93.1957

5. Protocolul asupra Statutului Curtii de Justitie a Comunitatii Europene din 17.04.1957

6. Tratatul de fuziune din 08.04.1965

7. Protocolul privind privilegiile si imunitatile acordate CE dcin 08.04.1965

8. Tratatul privind modificarea unor prevederi bugetare ale Tratatului privind infiintarea CE si ale Tratatului de fuziune din 22.04.1970

9. Actul Unic European din 1986 (1987)

10. Tratatul privind Uniunea Europeana semnat la Maastricht in 07.02.1992 (01.11.1993)

11. Tratatul de la Amsterdam privind completarea Tratatului privind UE din 17.07.1997 ( 01.05.1999)

12. Tratatul de la Nisa

13. Tratatul de la Lisabona

14. Tratatele prin care noi state au aderat la CE

Din 1973 notam tratatele de aderare incheiate cu Anglia, Danemarca si Irlanda, din 1981 cel incheiat cu Grecia, din 1986 cele incheiate cu Spania si Portugalia, din 1995 tratatele de aderare incheiate cu Austria,Finlanda si Suedia, din 01. mai 2004 tratatele de aderare incheiate cu Cehia,Cipru, Estonia,Letonia,Lituania,Malta,Polonia,Slocavia,Slovenia si Ungaria, iar din 01 ianuarie 2007 tratatele incheiate cu Romania si Bulgaria.

La data de 13 decembrie 2007 cele 27 de state membre ale UE au semnat la Lisabona, Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.Tratatul a fost ratificat de Romania in februarie 2008 si a intrat in vigoare la 01 decembrie 2009.

Cele mai importante noutati asude de Tratatu de la Lisabona sunt urmatoarele :

Tratatul privind Uniunea Europeana a suferit urmatoarele modificari semnificative :

1. Uniunea se intemeiaza pe Tratatul privind Uniunea Europeana si pe Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.Aceste doua tratate au aceeasi valoare juridica.

2. Uniunea se substituie Comunitatii Europene si ii succeda acesteia.Se inncheie pe o durata nelimitata.Uniunea are personalitate juridica ( art. 46 A )

3. Potrivit Art. 1a: Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane,libertatii,democratiei,egalitatii,statului de drept,precum si pe respectarea drepturilor omului,inclusiv a drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor.Aceste valori sunt comune statelor membre intr-o societate caracterizata prin pluralism, nediscriminare, toleranta,justitie,solidaritate sui egalitate intre femei si barbati.4. Noile scopuri ( art. 2) ale UE sunt urmatoarele :

(1) Uniunea urmareste sa promoveze pacea,valorile sale si bunastarea popoarelor sale.

(2) Uniunea ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate,securitate si justitie,fara frontiere interne, in interiorul caruia este asigurata libera circulatie a persoanelor, in corelare cu masuri adecvate privind controlul la frontierele externe, a dreptului de azil,imigrarea,precum si prevenirea criminalitatii si combaterea acestui fenomen.

(3) Uniunea instituie o piata interna.Aceasta actioneaza pentru dezvoltarea durabila a Europei, intemeiata pe o crestere economica echilibrata si pe stabilitatea preturilor, pe o economie sociala de piata cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplina a fortei de munca si spre progres special,precum si pe un nivel inalt de protectie si de imbunatatire a calitatii mediului.Aceasta promoveaza progresul stiintific si tehnic.

(4) Uniunea combate excluziunea sociala si discriminarile si promoveaza justitia si protectia sociala,egalitatea intre femei si barbati,solidaritatea intre generatii si protectia drepturilor copilului.

(5) Aceasta promoveaza coeziunea economica, sociala si teritoriala,precum si solidaritatea intre statele membre.

(6) Uniunea respecta bogatia diversitatii sale culturale si lingvistice si vegheaza la protejarea si dezvoltarea patrimoniului cultural european.

(7) Uniunea instituie o uniune economica si monetara a carei moneda este euro.

(8) In relatiile sale cu restul comunitatii internationale,Uniunea isi afirma si promoveaza valorile si interesele si contribuie la protectia cetatenilor sai.Aceasta contribuie la pace,securitatea, dezvoltarea durabila a planetei,solidaritatea si respectul reciproc intre popoare,comertul liber si echitabil,eliminarea saraciei si protectia drepturilor omului si,in special,a drepturilor copilului,precum si la respectarea stricta si dezvoltarea dreptului international,inclusiv respectarea principiilor Cartei Organizatiei Natiunilor Unite.

5. Potrivit art. 3a din TUE exista o clauza de loialitate reciproca Uniune-State membre.

6. Noile institutii ale UE vor fi (art. 9):

Parlamentul European

Consiliul European

Consiliul

Comisia Europeana

Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Banca Centrala Europeana

Curtea de Conturi

7. Orice stat membru poate hotari, in conformitate cu normele sale constitutionale, sa se retraga din Uniune ( art. 49 A din TUE).

8. Simbolurile UE sunt recunoscute de doar 16 state membre.

9. Principiile democratie ale UE.

10. Se asigura controlul prealabil pentru parlamentele nationale la aplicarea principiului subsidiaritatii in procesul legislativ comunitar.

11. Accentuarea principiului suprematiei dreptului comunitar fata de cel national.

12. Uniunea adera la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar Carta UE a drepturilor fundamentale se va aplica si cu cateva exceptii statelor membre.13. Se va infiinta Agentia Europeana de Aparare sub autoritatea Consiliului.

14. Versiunea consolidata a TUE va di renumerotata.

Cele mai importante noutati aduse tratatelor de infiintare a Comunitatilor:

1. Tratatul CEE se va numi Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

2. In premiera UE va avea un catalog clar privind impartirea competentelor intre state si UE.

3. Definirea dintre religie si UE. Potrivit art. 16C din TCE:

(1) Uniunea respecta si nu aduce atingere statutului de care beneficiaza,in temeiul dreptului national,bisericile si asociatiile sau comunitatile relgioase din statele membre.

(2) Uniunrea respecta, de asemenea,statutul de care beneficiaza, in temeiul dreptului national,organizatiile filosofice si neconfesionale.

(3) Recunoscandu-le identitatea si contributia specifica, Uniunea mentine un dialog deschis, transparent si constant cu aceste biserici si organizatii.

4. Numarul avocatilor generali va creste de la 8 la 11 , urmand ca Polonia sa primeasca un loc permanent de avocat general.

5. Se instituie un comitet care emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a excercita functiile de judecator si avocat general in cadrul Curtii de Justitie si al Tribunalului,inainte ca guvernele statelor membre sa faca nominalizarile ( art. 224a TFU).

6. Numarul parlamentarilor va fi limitat la 750, urmand ca nici un stat membru sa nu aiba mai mult de 96 de mandate, respectiv mai putin de 6.Italia va primi un mandat de deputat in plus fata de numarul actual.

7. Procedura legislativa a codeciziei va fi regula.

8. Vor putea fi adoptate regulamente in domeniul Eurojust si in domeniul dreptului penal si cel procesual penal.

9. Bancile centrale nationale constituie Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).BCE si bancile centrale nationale ale statelor membre a caror mondea este euro constituie Eurosistemul.

10. Banca Europeana de Investitii va avea un capital de 164 808 169 000 EUR.11. Se va alege un Presedinte al Consiliului European (cu un mandat de 2,6 ani ).

12. Comisia va avea 18 membri din 2014.

13. Presedintele Comisiei va fi desemnat pe baza rezultatelor alegerilor europarlamentare.

14. Initiativa legislativa cetateneasca cu 1 milion de cetateni provenind din statele membre.

15. Incepand din 2014,cu posibilitate de amanare pana in 2017 se va introduce un nou sistem de majoritate in cadrul Consiliului.

16. Se va simplifica posibilitatea sanctionarii pecuniare a statelor membre,pentru incalcarea dreptului comunitar.

17. Actiunea preliminara se va judeca in regim de urgenta in cauzale cu arestari.

18. Importanta deosebita a fost acordata temei energiei, domeniu in care Uniunea urmareste, in spiritul solidaritatii intre statele membre,:

(a) Sa asigure functionarea pietei energiei

(b) Sa asigure siguranta aprovizionarii cu energie in Uniune

(c) Sa promoveze eficienta energetica si economica de energie , precum si dezvoltarea de noi surse de energie si energii regenerabile; si

(d) Sa promoveze interconectarea retelelor energetice ( art. 176 A)

19. Facta de amenintarile teroriste ce vizeaza tarile occidentale Tratatul de la Lisabona instituie o clauza de solidaritate,potrivit careia Uniunea si statele sale membre actioneaza in comun,ori in spiritul solidaritatii,in cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist, ori al unei catastrofe naturale sau provocate de un om.Uniunea mobilizeaza toate instrumentele de care dispune, inclusiv mijloacele militare puse la dispozitie de statele membre, pentru :

(a) prevenirea amenintarii teroriste pe teritoriul statelor membre;

Protejarea instiutiilor democratice si a populatiei civile de un eventual atac terorist;

Acordarea de asistenta unui stat membru pe teritoriul acestuia,la solicitarea autoritatilor sale politice,in cazul unui atac terorist;

(b) Acodarea de asistenta unui stat membru pe teritoriul acestuia,la solicitarea autoritatilor sale politice, in cazul unei catastrofe naturale sau provocate de om . (Art 188 R)

20. Cooperarea se va extinde asupra unor noi domenii, cum ar fi:

a. Crearea de titluri europene de proprietate intelectuala pentru a asigura o protectie uniforma a drepturilor de proprietate intelectuala in Uniune, precum si infiintarea unor sisteme centralizate de autorizare,coordonare si control la nivelul Uniunii . (Art. 97 a)

b. Uniunea elaboreaza o politica europeana a spatiului.In acest scop, aceasta poate promova initiative comune, poate sprijini cercetarea si dezvoltarea tehnologica si poate coordona eforturile necesare exploatarii spatiului .( art. 172 a)c. Uniunea incurajeaza cooperarea intre statele membre in domeniul protectiei civile pentru a spori eficacitatea sistemelor de prevenire a catastrofelor naturale sau provocate de om si de protectie impotriva acestora.( art. 176C)

d. Uniunea va sprijini eforturile statelor membre pentru imbunatatirea capacitatii lor administrative de punere in aplicare a dreptului Uniunii . ( Art. 176D)

e. Uniunea va acorda ajutor umanitar populatiei din tarile terte,victime ale unor catastrofe naturale sau provocate de om ( art. 188 J).

21. La noutati tip curiozitate putem aminti faptul ca Bulgaria a primit posibilitatea de a folosi pentru moneda unica denumirea de EVRO, iar Letonia, Ungaria si Malta declara ca ortografierea numelui mondei unice, inclusiv a derivatelor sale,folosita in versiunea in limba letona, in versiunea in limba maghiara si in versiunea in limba malteza si a tratatelor nu produce efecte asupra regulilor existente ale limbii letone, ale limbii maghiare si ale limbii malteze, fara a aduce atingere ortografierii unificate a denumirii monedei unice a Uniunii Europene mentionate de tratate si celei care figureaza pe bancnote si monede.

22. La EURTAOM se opereaza doar modificari, care se refera la corelarea Trat. CEEA cu TUE si TFUE, tinand cont de modificarile si renumerotarile acestora.Prin Declaratia nr.54 unele state membre luand act de faptul ca dispozitiile esentiale din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Energiei Atomice nu au facut obiectul unor modificari de fond la intrarea in vigoare a tratatului mentionat anterior si ca este necesara o actualizare, au propus convocarea cat mai grabnica a unei conferinte a reprezentantilor guvernelor statelor membre.23. A avut loc renumerotarea TCEE transformat in TFUE.

Izvoarele secundare sau derivate

Izvoarele secundare ale dreptului unional reprezinta ansamblul actelor normative adoptate de institutiile abilitate ale UE in vederea realizarii obiectivelor fixate in izvoarele originare de drept unional.

Sediul princial al materiei este art. 249 din Trat. CE care prevede urmatoarele :

Pentru indeplinirea misiunii lor si in conditiile prevazute de prezentul tratat, Parlamentul European impreuna cu Consiliul,Consiliul si Comisia adopta regulamente si directive, iau decizii si formuleaza recomandari sau avize.

Regulamentul are aplicabilitate generala.El este obligatoriu in toate elementele sale si este direct aplicabil in toate statele membre.

Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in privinta formei si mijloacelor pentru atingerea rezultatului.

Decizia este obligatorie in toate elementele sale pentru cei carora li se adreseaza.

Recomandarile si avizele nu au forta obligatorie

Actele normatice comunitare sunt urmatoarele :

1. Regulamentele

2. Directivele

3. Deciziile

4. Recomandarile

5. Avizele

6. Regulamente,deciziile,recomandarile,avizele emise de banca Centrala Europeana.

CaracteristiciREGULAMENTDIRECTIVADECIZIERECOMANDAREAVIZ/OPINII

ObligatoriuXXX

FacultativXX

GeneralXX

IndividualX

Dest. statelorXXXXX

Dest.partic.XXXX

Norm.compl.XX

Norm. incom.X

Direct aplic.XX

Indir. aplicX

Printre normele de drept secundar al caror caracter inca nu s-a cristalizat indeajuns pentru calificare neechivoca a acestora, trebuie sa amintim:

1. Instructiunile,orientarile adoptate de BCE in relatiile acesteia cu bancile nationale.

2. Regulamentele interioare si statutele de functionale ale organelor comunitare.Acestea la prima vedere nu doresc crearea de drepturi si obligatii pentru terti,dar in cazul in care procedurile prevazute de ele nu sunt respectate,acest lucru poate constitui motiv de anulare a actelor normative astfel adoptate.

Aceste norme sunt norme de drept derivat nenumite.

3. Izvoarele nescrise ale dreptului unional

a) Cutuma. Dreptul cutumiar unional se bazeaza pe un obicei ( o actiune sau o inactiune) constant si general al subiectilor de drept ( consuetudo) care actioneaza in acest fel din convingerea ca la acest comportament sunt obligati pe baza unei norme juridice ( opinio juris sive necesitatis).

b) Principiile generale de drept sunt extrase din normele juridice ale statelor membre, dar nu sunt preluate din dreptul national in mod direct, ci CJUE tinand cont de ordinea juridica interna a tuturor statelor membre, extrage acele principii care sunt comune tuturor si care corespund structurii si scopurilor Uniunii, deci sunt compatibile cu dreptul unional.

c) Jurisprudenta. Hotararile judecatoresti in general au efecte numai inter partes, dar hotararile de interpretare ale normelor juridice unionale sunt obligatorii in general.

4. Izvoarele complementare

In aceasta categorie intra conventiile internationale incheiate de statele membre al UE, respectiv de UE cu state terte.

Intrebarea este daca dreptul international public poate fi aplicat sau nu in relatiile dintre statele membre si UE respectiv intre statele membre? Raspunsul este ca in afara sferei de competenta a UE in aceste relatii poate fi aplicat dreptul international public in mod nestringherit, iar in domeniile unionale nu se aplica, dar se poate apela la ea ca ultima ratio.

In caz de coliziune dreptul primar unional in calitate de reglementare speciala se impune in fata dreptului international public general in masura in care nu este vorba despre norme de drept international public tip ius congens care nu pot fi incalcate prin norme contractuale.In raport cu dreptul secundar insa dreptul international public beneficiaza de un rang prioritar.

In concret aceste izvoare complementare sunt urmatoarele:

a) Acordurile incheiate de statele membre cu state terte anterior crearii Comunitatilor sau anterior aderarii la aceasta

b) Acordurile complementare tratatelor de infiintare

c) Acordurile incheiate de Comunitati sau UE cu state terte sau cu organizatii internationale

Aplicarea dreptului unional in timp,spatiu si asupra persoanelor

TUE si TFUE au o durata nedeterminata.

In ceea ce priveste aplicarea in spatiu a dreptului unional trebuie sa distingem intre teritoriile europene ale statelor membre si teritoriile neuropene sau teritoriile dependente de peste mare.

In ceea ce priveste asocierile cu alte state sau teritorii neuropene trebuie specificat faptul ca exista trei feluri de asocieri:

1. Asocierea teritoriilor neeuropene care intretin relatii speciale cu Danemarca,Franta,Olanda si Marea Britanie.Aceste teritorii beneficiaza de relatii economice privilegizate cu CE, fiind vorba de o asa-numita asociere constitutionala, avand in vedere ca aceste teritorii se afla sub suveranitatea statelor membre.

2. Asocierea cu state care au fost in relatii politice de dependenta cu statele membre ( fostele colonii).In prezent ultimul Tratat Lome (IV) CE are legaturi cu 71 de state din spatiul Africa, Caraibe,Pacific, dar exista o serie de tratate de asociere si cu tarile din zona Marii-Mediterane.

3. Asocierea cu statele est-europene, care are ca scop final aderarea acestora la CE.

4. Asocierea in cadrul Spatiului Economic European cu statele care au mai ramas in AELS (EFTA).

Tratatele unionale se aplica statelor membre ca subiecte de drept international public,prin urmare se aplica regula grantielor de valabilitate variabile,pierderea de teritoriu sau obtinerea de teritorii atragand dupa din restrangere sau extinderea sferei de valabilitate a dreptului unional.

Exemple de dobandire de teritorii : 1q976 St. Pierre-et-Miquelon devine departament francez de peste mari; 03.10.1990 intrarea spatiului RDG prin reunificarea Germaniei ( perioada de tranzitie pana in 1995).

Exemple de iesire de teritorii : 01.07.1962 secesiunea Algeriei din Franta; referendumul de iesire a populatiei Groenlandei ca teritoriu autonom din 23.02.1982;13.11.1962 Antilele Olandeze ies din componenta Olandei devenind un simplu teritoriu de peste mare.

Dreptul unional nu se aplica urmatoarelor teritorii : Insulele Feroe,zonelor de suveranitate al Marii Britanii si Irlandei de Nord in Cipru;Insulelor Anglo-Normande,Insulei Man,Insulelor Aland.

Persoanele carora se aplica dreptul unional sunt : statele membre, organele comunitare,persoanele fizice si juridice de pe teritoriul statelor membre si organele jurisdictionale.

Dintrw aceste persoane insa de un statut deosebit beneficiaza cetateanul european.Se poate aplica si persoanelor aflate in afara teritoriului unional, daca actiunile comise de Acestea isi produc efectele pe teritoriul unional.

Actele normative comunitare incepand in 1952 au fost publicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europenme (JOCE) , care din 01.02.2003 , odata cu intararea in vigoare a Tratatului de la Nisda, si-a schimbat denumirea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) (art. 254 din Trat. CE). JOUSE apare in limbile oficiale ale statelor membre ca o culegere de documente, avand o editie L ( Law- Acte normative) si o editie C ( Communiacation-Comunicarii).Ca anexa la JO)CE apar si relatarile de la sedintele Parlamentului European.

JOUSE apare in varianta tiparita, iar lunar si trimestrial apare si in forma electronica CR-ROM.Serviciul EUR-Lex accesibil prin internet aduce exemplare JOUE din ultimele 3 luni.JOUE are si un registru lunar care in primul volum contine indexul materiei,iar in volumul II indexul documentelor.Semestrial CE editeaza registrul actelor normative in vigoare, care contin si tratatele incheiate de Comunitati.

Cetatenia unionala si-a gasit materializarea numai prin Tratatul de la Maastricht, fiind reglementata in art. 17-22 din Trat.CEE si nu in Trat. UE, deoarece astfel CJE nu ar fi putut garanta pe cale jurisdictionala statutul juridic al cetateanului unional.

Definitie : Este cetatean al Uniunii Europene orice persoana care are cetatenia unui stat membru.Aceasta cetatenie nu desfiinteaza cetatenia nationala si nu o inlocuieste, cetatenia nationala fiind o conditie a dobandirii cetateniei europene.Cetatenia unionala nu este o cetatenie in sens clasic,deoarece nu putem vorbi deocamdata de un popor european care sa stea la baza infiintarii unui stat european.Statele membre nu sunt dispuse sa renunte la dreptul suveran de a acorda si de a retrage cetatenia.Prin urmare cetatenia unionala este o cetatenie dedusa si cetatenia nationala a statelor membre, care apare ca un catalog de drepturi pentru cetatenii statelor membre.Deocamdata nu sunt prevazute obligatii specifice ce ii incumba cetateanului comunitar.

Cetatenia unionala nu inlocuieste ci nu numai o completeaza pe cetatenia clasica preexistenta.

Drepturile ce decurg din statutul de cetatean unional:

I. Dreptul la libera circulatie si sedere

II. Dreptul de vot in alegerile locale

III. Dreptul de vot in alegerile pentru Parlamentul European

IV. Dreptul de protectie diplomatica si consulara

V. Dreptul de petitionare

VI. Dreptul la informatie

Institutiile unionale

Important de retinut !

In momentul infiintarii lor cele trei comunitati avea urmatoarele institutii sau organe:

CECO : Consiliul Ministerial Special; Inalta Autoritate;Adunarea Comuna,Curtea de Justitie.

CEE si EURATOm: Consiliul Ministerial,Curtea de Justitie;Adunarea Parlamentara;Comisia.

In prezent UE dupa Tratatul de la Lisabona are urmatoarele institutii : Parlamentul European;Consiliul European;Consiliul;Comisia Europeana;Curtea de Justitie a Uniunii Europene;Banca Centrala Europeana;Curtea de Conturi.

In afara de aceste organe principale UE dispunde de cateva organe secundare si de asistenta: Comitetul Economic si Social (Comitetul Consultativ de la CECO); Comitetul Regiunilor;Banca Europeana de Investitii.

Activitatea organelor susamintite este sprijinita de o serie de institutii, comitete,oficii specializate mai putin importante din punct de vedere al dreptului unional.

Consiliul European

Consiliul European dupa Lisabona a devenit institutie a Uniunii Europene.

Componenta : Consiliul European este compus din sefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si din presedintele sau si presedintele Comisiei.Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate participa la lucrarile Consiliului European.

Consiliul European isi alege presedintele cu majoritate calificata,pentru o durata de doi ani si jumatate,cu posibilitatea reinnoirii mandatului o singura data.In caz de impedicare sau de culpa grava, Consiliul European poate pune capat mandatului presedintelui in conformitate cu aceeasi procedura.Aceasta nu poate exercita un mandat national.

Consiliul European este asistat de Secretariatul General al Consiliului.

Atributii:

1. Consiliul European ofera Uniunii impuslurile necesare dezvoltarii acesteia si ii defineste orientarile si prioritatile politice generale , fara a exercita functii legislative.2. Conduce derularea procedurilor de revizuire ordinara si de revizuire simplificata privind tratatele de infiintare si functionare ale UE.

3. Numeste cu majoritate calificata Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si Politica de securitate.

Modul de luare a deciziilor ( art. 201 a)

Consiliul European se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea presedintelui sau.Atunci cand ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide sa fie asistat de un ministru si,in ceea ce il priveste pe presedintele Comisiei, de un membru al Comisiei.Atunci cand situatia o impune,presedintele convoaca o reuniune extraordinara a Consiliului European.

Consiliul European se pronunta prin conses, cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel.In caz de vot,fiecare membru al Consiliului European poate primi delegare din partea unui singur alt membru.Presedintele acestuia si presedintele Comisiei nu participa la vot.

Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica adoptarea deliberarilor Consiliului European pentru care este necesara unanimitatea.

Presedintele Parlamentului European poate fi invitat de Consiliul European pentru a fi audiat.

Consiliul European hotaraste cu majoritate simpla in chestiuni de procedura,precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura.In cazurile cand voteaza cu majoritate calificata se aplica pronderea voturilor din cadrul Consiliului.

Presedintele Consiliului European

(a) Prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European;

(b) Asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European,in cooperare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului Afacerii Generale;

(c) Actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European;

(d) Prezinta Parlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Consiliului European.

(e) Asigura,la nivelul sau si in aceasta calitate ,reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna, fara a aduce atingere atributiilor Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate.

Consiliul Uniunii Europene

Componenta Consiliului : Consiliul este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru,abilitat sa angajeze guvernul acelui stat.

Consiliul reunit la nivelul ministrilor de externe ( sau la nivelul ministrilor pentru integrare europeana) poarte denumirea de Consiliu General.Vorbim de Consiliu Special cand se reunesc ministrii de resort.

Presedintia este exercitata pe rand de fiecare stat membru pe o durata de 6 luni in ordinea fixata de Consiliu.

Sediul Consiliului UE se afla la Bruxelles, dar in lunile Aprilie, Iulie si Octomrbei sedintele Consiliului au loc la Luxemburg.

Consiliul este asistat de un Secretariat General, aflat sub conducerea unui secretar general.Secretarul General este numit de Consiliu in unanimitate.Potrivit modificarilor aduse de Tratatul de la Amsterdam secretarul general indeplineste si functie de Inalt Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate, atributia principala a acestei functii fiind asistarea presedinteii.

In cadrul Consiliului functioneaza un Comitet compus din reprezentantii permanenti ai statelor membre care poarta denumirea prescurtata de COEREPER.

Atributiile sau competentele Consiliului:

1) Consiliul este principalul organ legislativ al CE adoptand acte normative de drept comunitar secundar si confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite de Consiliu.

2) Asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre.

3) Are posibilitatea de a solicita Comisiei sa initieze anumite acte normative ( art.290,208,115 din Trat.CE)4) Are atributii de control putand exercita actiuni in anulare si in constatarea abtinerii nejustificate (recursul in carenta)

5) In domeniul relatiilor externe incheie in numele CE conventii,tratate internationale cu state terte sau organizatii internationale.

6) Consiliul numeste membrii Comisiei (art.214,alin.2 Trat.Ce, modificat prin Tratatul de la Nisa),Comitetul Economic si Social ( art.259 Trat.CE),Curtii de Conturi (art.247 alin.3 Trat.lCE),Comitetul Regiunilor (art.263 Trat.CE) si responsabilul pentru protectia datelor personale (art.286 alin.2 Trat.CE).

7) Are atributii in domeniul personalului, in sensul ca adopta Statutul Functionarilor Comunitari si stabileste remuneratiile membrilor Comisiei si CJE.

8) Elaboreaza proiectul de buget si adopta bugetul impreuna cu Parlamentul European.

9) Functii de executie in temeiul art, 13,14,15,18,34 din Trat.UE.

Deciziile in Consiliu pot fi luate cu majoritate simpla,unanimitate,prin vot majoritar calificat.In cazul Consiliului insa,nu se mai aplica regula clasica one man one vote, ci aceea a votului pnderat ( art.205 alin.2 din Trat. CE) potrivit careia fiecare stat membru detine un anumit numar de voturi in functie de importanta politica,economica,teritoriala si demografica.

Comisia Europeana

Comisia Europeana este guvernul unional.

Sediul Comisiei se afla la Bruxelles si Luxemburg.

Componenta Comisiei pana la 01.05.2004 a fost compusa din 20 de membri ( 15 state membre), in prezent sunt 27 de membri ( 27 de state membre).

Numirea membrilor Comisiei

Tinand seama de alegerile pentru Parlamentul European si dupa ce a procedat la consultarile necesare, Consiliul European,hotarand cu majoritate calificata,propune Parlamentului European un candidat la functia de presedinte al Comisiei.Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care il compun.In cazul in care acest candidat nu intruneste majoritatea,Consiliul European,hotarand cu majoritate calificata, propune, in termen de o luna, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European in conformitate cu aceeasi procedura.

Consiliul,de comun acord cu presedintele ales,adopta lista celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai Comisiei.Alegerea acestora se efectureaza, pe baza sugestiilor facute de statele membre.

Presedintele,Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si ceilalti membri ai Comisiei sunt supusi,in calitate de organ colegial,unui vot de aprobare al Parlamentului European.Pe baza acestei aprobari,Comisia este numita de Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata.

Mandatul comisarilor este de 5 ani, si sunt alesi petru fiecare perioada legislativa a Parlamentului European,respectandu-se astfel intr-un fel relatia dintre parlament si guvern in sens clasic.Realegerea comisarilor este permisa.

Obligatiile comisarilor sunt urmatoarele :

Sa-si exercite functiile in deplina independenta, in interesul general al Comunitatii

Sa nu solicite si sa nu accepte instructiuni de la vreun guvern sau alt organism

Sa nu exercite pe durata exercitarii functiei, nici o alta activitate profesionala remunerata sau neremunerata

Sa se abtina de la orice act incompatibil cu indatoririle lor

Sa dea dovada de onestitate si circumspectie in acceptarea anumitor pozitii sau avantaje dupa incetarea functiei lor

Sa depuna juramantul de serviciu fata de CJUE

Nerespectarea acestor obligatii duce la demitere si decadere din dreptul la pensie.

Incetarea functiei de comisar intervine la expirarea mandatului,prin demisie colectiva sau individuala, in caz de deces, prin destituire de catre CJE, respectiv prin acordarea unui vot de neincredere de catre Parlementul European.Garantia fundamentala a independentei comisarilor este faptul ca nu pot fi demisi de autoritatea de numire, mai precis ei pot fi demisi doar de CJE ca indivizi si de catre Parlament ca si colectiv.Presedintele Comisiei initial nu era un veritabil sef, ci doar primul inter pares , insa prin modificarile aduse Comisia isi indeplineste misiunea cu respectarea orientarilor politice stabilite de presedintele sau.

Atributiile Comisiei:

1. Comisia detine monopol de initiativa legislativa

2. Are si competente legislative in materia executarii actelor normative adoptate de Consiliu

3. Comisia indeplineste si functii administrative

4. Functii de control

5. Functii de reprezentare

6. Comisia elaboreaza in fiecare an un program de actiune din care face parte si programul legislativ

7. Comisia editeaza de 10 ori pe an in limibile oficiale ale Comunitatilor Buletinul UE care include informatii privind activitatea institutiilor comunitare.

Modul de luare a deciziilor

Comisia se intruneste cel putin odata pe saptaman la convocarea presedintelui Regulamentului propriu adoptat.

Comisia poate decide doar in prezenta a cel putin jumatate + 1 din membrii sai, cu majoritatea simpla a voturilor tuturor comisarilor.Adica cvorumul de prezenta este egal cu cvorumul de consens.

Parlamentul European

Adunarea Comuna din cadrul CECO si Parlamentul celor doua Comunitati,incepand din 21 martie 1958 poarta denumirea de Parlamentul European.Parlamentul European denumit si vocea popoarelor, reprezinta popoarele UE si exprima vointa europenilor in cadrul Uniunii si in lume.

Componenta: membrii parlamentului sunt alesi in mod direct pentru un mandat de 5 ani.

Deputatii europeni in functie de familia politica din care provin,se grupeaza in fractiuni.

Sefiul Parlamentului se aflta in trei orase (Strassbourg,Bruxelles si Luxembourg).

Parlamentul are urmatoarea structura : presedintele,prezidiu,prezidiu largit, secretarul general si comisiile.

Atributiile Parlamentului European sunt urmatoarele :

1. Competente normative

2. Atributii in numirea Comisiei,aombudsmanului,organului insarciant cu protectia datelor persoanle,membrilor directoratului BCE si membrilor Curtii de Conturi.

3. Atributii de control

4. Atributii in solutionarea petitiilor depuse de cetatenii unionali.

5. Dezbate in mod public Raportul Comisiei privind activitatea Uniunii,Raportul BCE privind politica monetara, Raportul Curtii de Conturi si Raportul Obudsmanului.

6. Atributii in pilonul II si III al Uniunii Europene.

Modul de luare a deciziilor in PE

Regula generala este ca Parlamentul hotaraste cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate.In ceea ce priveste cvorumul de prezenta,regulamentul de ordine interioara prevede ca este nevoie de 1/3 din membrii Parlamentului.In acelasi timp insa orice votare este valabila pana cand 23 de deputati nu solicita presedintelui constatarea faptului ca nu este intrunit cvorumul de prezenta.Exceptiile sunt votul a sau a 2/3 si trebuie sa voteze personal,fara sa tina cont de ordinele date de cineva.

Procesul legislativ unionalSpecifica pentru procesul legislativ unional este cooperarea mai multor organe comunitare.Cu toate acestea, Consiliul este organul legislativ principal,iar Parlamentul European este organul legislativ secundar.Prin exceptie, in propriul domeniu de competenta, poate legifera si BCE.

Celalalte organe, cum ar fi Comisia,Comitetul Economic si Social,Comitetul Regiunilor, au statutul de participanti la procesul legislativ unional.Totusi, Comisia, in calitate de detinator al monopolului de initiatgiva si de executand al actelor normative, are un rol mai insemnat decat organele de asistenta,participand cu Parlamentul si Consiliul la un veritabil triumvirat legislativ.

In dreptul unional au existat peste 52 de feluri de proceduri legislative, dintre care cele mai importante au fost urmatoarele :

Procedura ascultarii sau consultarii

Procedura cooperarii

Procedura codeciziei

Procedura avizarii

Procedura informarii

Procecura delegarii.

Folosirea acestor proceduri depindea de fiecare data de normele juridice care reglementeaza elaborarea si adoptarea diferitelor acte normative comunitare.Procedura cooperarii a fost eliminata dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Prin Tratatul de la Lisabona acest domeniu a fost reformat profund,prin introducerea unei proceduri legislative ordinare si a unei proceduri legislative speciale cuprinzand mai multe cazuri specifice ( art. 289 alin(1) si (2) TFUE).

Procedura legislativa ordinara consta in adoptarea in comun de catre Parlamentul European si Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii , la propunerea Comisiei.Tot textul legal precizeaza ca aceasta procedura este definita la art. 294 TFUE,unde practic este prevazuta procedura codeciziei folosinta ninainte de 1 decembrie 2009.

In cazurile specifice prevazute in tratate, adoptarea unui regulament, a unei directive sau a unei decizii de catre Parlamentul European constituie o procedura legislativa speciala.

In general,Parlamentul alaturi de Comisie si Consiliu, contribuie la definirea programarii legislative a Uniunii Europene.Parlamentul si Comisia coopereaza la pregatirea programului legislativ si de lucru al Comisiei, pe baza calendarului si a modalitatilor convenite intre cele doua institutii.In situatii de urgenta sau neprevazute, o institutie poate propune,din proprie initiativa si in conformitate cu procedurile stabilite de tratate, adaugarea unei masuri legislative la cele propuse in programul legislativ.In cazul in care o institutie se afla in imposibilitatea de a respecta calendarul stabilit,aceasta informeaza celalalte insitutii in legatura cu motivele intarzierii si propune un nou calendar.

Comisia formuleaza propuneri privind programarea multianuala in cadrul Uniunii Europene, in scopul ajungerii la un consens intre institutiile in cauza in materie de programare institutionala.Comisia nou aleasa isi prezinta in cel mai scurt termen programul politic si legislativ.Comisia ia in considerare prioritatile formulate de Parlament si ofera detalii suficiente cu privire la fiecare punct din programul legislativ si de lucru.

Vicepresedintele Comisiei, competent in materie de reltatii interinstitutionale, isi asuma obligatia de a evalua trimestrial,in fata Conferintei presedintilor de comisie,liniile principale privind aplicarea politica a programului legislativ si de lucru pentru anul in curs,precum si eventuala actualizare a acestuia ca urmare a unor evenimente politice importante si de actualitate.

Comisia isi asuma obligatia de a examina cu atentie amendamentele adoptate de Parlament la propunerile sale legislative, cu scopul de a le lua in considerare in cadrul propunerilor revizuite, respectiv tine deama in cea mai mare masura de amendamentele adoptate in a doua lectura.In cazul in care,din motive importante si dupa examinarea de catre colegiu,Comisia decide sa nu reia sau sa nu aprobe amendamentele respective,aceasta se justifica in fata Parlamentului.Comisia isi asuma, de asemenea, obligatia de a informa Parlamentul si Consiliul inainte de a-si retrage propunerile.

La examinarea unei propuneri legislative,Parlamentul acorda o atentie deosebita respectarii drepturilor fundamentale si ia masuri, in special,pentru ca actul legislativ sa fie in conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii si cu statul de drept.De asemenea, in cazul in care propunerea are implicatii financiare, verifica daca sunt prevazute resurse financiare suficiente.

Textul actelor adoptate in comun de catre Parlament si Consiliu poarta semnatura presedintelui si a Secretarului general, dupa verificarea indeplinirii tuturor procedurilor.

Actele adoptate in comun de Parlament si Consiliu contin:

a) Formula Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene

b) Indicarea dispozitiilor in temeiul carora actul a fost adoptat,precedate de formula avand in vedere.

c) Referirea la propunerile prezentate, precum si avizele primite si consultarile care au avut loc

d) Considerentele actului, incepand cu cuvantul intrucat

e) E o formulta de tipul adopta prezentul regulament sau adopta prezenta directiva ori adopta prezenta decizie sau decid, urmata de corpul actului.

Actele sunt divizate in articole,eventual grupate in capitole si sectiuni.

In ultimul articol al unui act se stabileste data intrarii in vigoare, in cazul in care aceasta este anterioara sau ulterioara celei de a douazecea zi (termenul general)