curs 1 mn

Upload: adrian-mucileanu

Post on 07-Jul-2018

213 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    1/171

    Scenariul Diagnostic Imagistic

    • Se bazeaza pe doua Universuri separate – Morfo-structural

     – Functional

     – In Medicina traditionala aceste Universuri sunt

    observate cu un singur ochi

     – Din aceasta cauza se obtin informatii incomplete

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    2/171

    Viziunea monocularaImagini morfo-structurale

    US,CT,RMN,

    Vizualizam anatomia si morfologia

    Boala ca alterare a structurii

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    3/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    4/171

    Viziunea monocularaImagini functionale

    Medicina Nucleara

    Vedem fiziologie si biologie

    Boala ca alterare fiziopatologica

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    5/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    6/171

    Obtinerea imaginilor - prin detectarea

    distributiei radiofarmaceuticelor la nivelul

    organismului

    Radionuclizi (izotopi) – atomi ce emit

    radiatii prin dezintegrare spontana

    In medicina nucleara – radionucliziiutilizati sunt emitatori de radiatiei gamma

    Radiofarmaceutic = radionuclid legat de

    un agent biologic

    Agentul biologic – rol cheie in examinarile

    MN: specificitate clinica

    INFORMATII FUNCTIONALE !!

    Medicina Nucleara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    7/171

    Radiatii si radioactivitate

    •• RadiatiaRadiatia

    - transmisia de energie in spatiu

    - undele luminoase, radio,

    ultrasunetele, sunetele

    •• RadioactivitateaRadioactivitatea

    - eliberarea spontana de energie de

    la nivelul ATOMULUI- poate fi separata in emisia de

    particule cu energie cinetica si

    emisie de fotoni

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    8/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Radiatiile aparute la nivelul ATOMULUI sunt

    capabile sa deplaseze electroni din atomii invecinati

     producand IONIZARE

    • Radiatia din procesele radioactive este o RADIATIE

    IONIZANTA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    9/171

    Radiatii si radioactivitate

    • In perioada medievala “moarteaneagra“ sau ciuma reprezenta

    una din temerile majore ale

    civilizatiei

    • Sobolanii erau justificatstigmatizati

    • In Franta, persoanele bolnave

    erau izolate in locuri indicate ca periculoase marcate cu un

    craniu si doua oase incrucisate

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    10/171

    Radiatii si radioactivitate

    • In secolul XX, radioactivitateasi simbolul asociat acesteia au

    aceleasi conotatii

    • Teama de radioactivitate este

    disproportionata riscului actualsi reflecta o combinatie a

    dezinformarii, ignorantei si a

    raspunsurilor emotionale la

    teoriile pseudostiintifice

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    11/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Pentru multi cuvintul “NUCLEAR “trimite la imaginea ciupercii

    radioactive si la devastarea

    Hiroshimei

    • Radiatiile reprezinta o parte a

    Universului in care traim ; suntem de

    fapt implicati intr-o mixtura de

    radiatii cosmice si terestre fata de care

    avem la indemina mecanisme

     protectoare• Prin aceasta prezentare sper sa va

    conving ca “medicina nucleara “ nu

    inseamna “ razboi nuclear “

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    12/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    13/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Radiatia cosmica - ideea caradioactivitatea vine de la stele este

    la fel de veche ca si descoperirea

    radiatiilor in sine

    • In 1913 in cursul unei croaziere cu

     balonul, fizicianul Victor Hess

    constata crestera radioactivitatii pe

    masura ce urca in atmosfera

    • Vanturile solare sunt compuse din

    93% nuclei de Hidrogen si 6%nuclei de Heliu

    • Expunerea la radiatia cosmica

    depinde de altitudinea la care traim

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    14/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Multe specii radioactive sintincorporate in organismele vii (mai

    ales K-40 si C-14)

    • Banana are o concentratie crescuta

    de K-40, fiind o sursa importanta de

    radioactivitate dar si de vitamine;

    contine in jur de 12 Bq de K-40 si

    emite cca. 28 milioane de particule

     beta si 3 mil. 1,46 MeV radiatii

    gamma pe luna• ar trebui sa fie interzis consumul de

     banane?

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    15/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Corpul uman contine cca. 1,5 - 2 g de K-40, cantitati relativinsemnate de C-14 (care permit determinarea varstei umane) si

    Radon la nivele care variaza in functie de conditiile mediului

    inconjurator 

    • Toate acestea contribuie la realizarea “dozei corporale “ proprii

    • O parte a emisiei de K-40 si C-14 este absorbita de corp, dar o

     parte din fotonii gamma strabat corpul si contribuie la iradierea

    celor din jur.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    16/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Radiatii produse artificial subforma testelor armelor nuclearesau din “accidentele nucleare “ca si dezastrul de la Cernobil

    • Radiatiile artificiale includ si

     procedurile medicale:radioterapia, radiologiadiagnostica si medicinanucleara

    • Iradierea medicala reprezinta in

    S.U.A. cca. 10% din totaluliradierii la care este supus corpuluman.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    17/171

    Radiatii si radioactivitate

    • Teama de iradiere nu este totdeana

    fondata

    • Fiecare individ este supus iradierii

    indiferent ce masuri de protectie ar lua

    • Utilizarea in scopuri pasnice a

    radiatiilor a contribuit timp de 50 ani lastabilirea diagnosticelor si tratamentelor 

    multor boli, inclusiv a cancerului

    • Utilizarea surselor radioactive sa fie

    facuta de personal calificat,responsabil pentru actul medical si in

    conditii de dotare tehnica

    corespunzatoare

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    18/171

    Structura atomului

    • Modelul simplificat al atomului

    (propus de Bohr in 1913):

    • - Nucleul contine protoni (+ ) sineutroni ( neutri)

    • - Electronii inconjoara nucleulsub forma de orbite (incarcati

    negativ)

    • - Numarul de protoni este egal cu

    numarul de electroni, atomul fiindneutru din punct de vedere

    electric

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    19/171

    Structura atomului

    • NUMAR ATOMIC (Z) - nr. intreg de

    sarcini pozitive continute in nucleul

    atomic

    - determina identitatea chimica a

    elementului, nr. de electroni orbitali si

    locul sau in tabelul periodic alelementelor 

    • NUMAR DE MASA (A) - nr. de

     protoni si neutroni din nucleu si

    indica masa sa

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    20/171

    Fizica nuclera• Majoritatea radionuclizilor naturali sunt

    stabili avind energii de legare mari pe

    nucleon• Anumiti nuclei au energii de legare pe

    nucleon mai mici si nu sunt stabili ; acestinuclei se transforma spontan pentru aforma configuratii stabile.

    Dezintegrarea radioactiva este un proces intimplator si spontan ce are loc lanivelul nucleului prin care un nucleu“parinte” instabil se transforma intr-un

    nucleu “fiica” mai stabil prin emisia de particule sau radiatii gamma

    • Emisia radioactiva este insotita deeliberarea de energie

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    21/171

    TIPURI DE TRANZITIIRADIOACTIVE

    • Exista sapte tipuri de procese nucleare :-dezintegrare α ( particule, dimensiuni

    mari, energie inalta,nu pot parasi corpul)

    - dezintegrare ß(-) ( particule incarcate

    negativ,nu pot parasi corpul)

    - dezintegrareß(+) pozitroni - PET- tranzitia izomera

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    22/171

    Structura atomului

    • Tranzitia izomera: reprezinta tranzitiaunui nucleu (element)-parinte care trecedin starea excitabila in starea stabila aunui nucleu(element)-fiica, deexcitarea

     producandu-se prin emisia de radiatii γ• Cei doi nuclizi au acelasi nr. de masa si

    aceleasi proprietati chimice dar aunivele diferite de enegie

    • RADIATIA GAMMA (γ) reprezintasursa de energie in Medicina Nucleara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    23/171

    Radionuclizi

    • Toate investigatiile din medicina

    nucleara folosesc radionuclizi

    obtinuti pe cale artificiala

    • Principala proprietate a

    radionuclizilor este instabilitatea

    nucleului lor care se manifesta prin dezintegrare spontana urmata

    sau insotita de emisia de radiatii

    • In urma producerii unei tranzitii

    radioactive sint emise din nucleu,cu energie diverse particule care

    constituie RADIATIILE

     NUCLEARE

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    24/171

    Radionuclizi

    • Pot fi obtinuti in urma unor reactii nucleare

      - reactoare nucleare -

    nucleele tinta ale elementelor 

    stabile sunt bombardate cuneutroni proveniti din fisiunea

    nucleului de uraniu-235

      - ciclotroane - nucleeletinta ale elementelor stabile

    sint bombardate cu diverse

     particule elementare

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    25/171

    Principiile de dezintegrare aradionuclizilor 

    • ACTIVITATE RADIOACTIVA(a unei surse) -

    nr. de dezintegrari radioactive ce au loc in unitateade timp

    • CONSTANTA RADIOACTIVA - proportia de

    nuclee ce se dezintegreaza in unitatea de timp; estespecifica fiecarui radionuclid

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    26/171

    Legea dezintegrarii radioactive

    • Activitatea unei surse radioactive, la un moment

    temporal (t) este proportionala cu numarul de

    nuclee radioactive prezente in aceasta (N) si

    depinde de o constanta radioactiva caracteristica

    fiecarui radionuclid

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    27/171

    Principalii radionuclizi utilizati inmedicina nucleara

    • TECHNETIU – 99mTc

      - izotop cu viata scurtaintrodus de HARPER in 1964

      -se obtine prin eluare cu serfiziologic din generatorulMolibden

      - prin tranzitie izomeraMolibdenul se transforma intechnetiu

     

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    28/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    29/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    30/171

    Radiofarmaceutice

    • Compusi chimici careindeplinesc caracteristicile

    unor medicamente, marcati

    radioactiv si folositi in scop

    diagnostic si terapeutic• Sunt livrate sub forma de

    truse standard

    • Au tropism selectiv ptr.

    anumite organe, procese sau

    leziuni si dau informatii

    morfologice sau functionale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    31/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    32/171

    Tipuri de radiofarmaceutice

    • Tc 99m- sulf coloid = ficat• Tc-99m -IDA = cai biliare

    • Tc-99m- MAA = perfuzie pulmonara

    • Tc-99m -DTPA = renal

    • Tc99m -MIBI = perfuzie miocardica

    • Tc-99m-HMPAO = perfuzie cerebrala

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    33/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    34/171

    Radionuclizi utilizati

    • THALIU- 201  - Timp de injumatatire de 72 ore

      - energie de 79 KeV

      - emitator gamma in 98%

      - utilizat in explorarea perfuziei

    miocardice

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    35/171

    Prepararea radiofarmaceuticelor 

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    36/171

    Administrarearadiofarmaceuticelor 

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    37/171

    Aparatura utilizata in medicina

    nucleara

    • SCINTIGRAFUL LINIAR

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    38/171

    • CAMERA DE SCINTILATIE PLANARA

    Aparatura utilizata in medicina

    nucleara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    39/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    40/171

    Aparatura utilizata in medicina nucleara

    • CAMERA DE SCINTILATIE ROTATIVA (S.P.E.C.T. )

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    41/171

    • CAMERA POZITRONICA ( P.E.T. )

    Aparatura utilizata in medicina

    nucleara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    42/171

    Tehnici hibride

    SPECT/CT- Detectorii gamma

    camerei si sistemul

    CT fixate in acelasigantry

    - CT utilizat pentru

    localizarea leziunilor

    si pentru corectia

    atenuarii

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    43/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    44/171

    Metastaza osoasa de la tumora parotidiana

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    45/171

    Tehnici hibride

    Echipament integrat(“hibrid”) PET/CT

    Cost ~ 2.85 milioane Euro

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    46/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    47/171

    Radiofarmaceutice PET

    Laborator pentrucontrolul calitatii

    radiofarmaceuticelor

    Cost ~ 1 milion Euro

    Biograph 64

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    48/171

    a

    Data courtesy of the University of Texas Southwestern Medical Center, Dallas, Texas/USA

    Biograph 64

    Pacient cu tumora primara pulmonara cu metastaze multiple si diseminate -18F-FDG PET/CT pentru stadializare : captare moderat crescuta la nivelul tumoriiprimare (SUV de ordinul a 3,18); captare crescuta a FDG la nivelul metastazelor osoase extinse la nivelul intregului schelet

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    49/171

    Breast Carcinoma - HD•PET Delineation of Small Lymph Node MetastasesPacienta 72 ani, tumora mamara primara, sub chimioterapie, se prezinta pentruevaluare

    Leziune primara mamara hipermetabolica de dimensiuni importante, cu implicareasanului contralateral.

    Multiple metastaze ganglionare cervical bilateral, supraclavicular, axilar,mediastinal si para-aortic

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    50/171

    PRINCIPIUL DE FUNCTIONAREAL CAMEREI

    • Fascicolul de radiatii γ provenind

    de la pacient strabate colimatorul

    de Pb si ajunge la detector, unde

    interactioneaza cu cristalul

     producind scintilatii

    • Lumina scintilatiilor este

    transformata de T.F.M. in

    impulsuri electrice analoge care

    sunt amplificate si formatate

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    51/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    52/171

    Caracteristicile camerei descintilatie

    • Sensibilitate – numarul de impulsuri radioactive (in procente)

    emise de o sursa punctiforma care ajung la

    detector (creste la energii mici)• Rezolutie spatiala

     – capacitatea de a detecta separat doua surse

    radioactive punctiforme de aceeasi valoaresituate la o distanta foarte mica intre ele

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    53/171

    SCINTIGRAFIA STATICA

    • explorare efectuata la un anumit interval de timp

    de la administrarea produsului radiofarmaceutic,

    atunci cand acesta atinge acumularea maxima lanivelul organului “tinta”

    • ofera informatii cu caracter morfologic (pozitia,

    forma, dimensiunile, prezenta unor leziuni difuzesau in focar in organul examinat)

    Scintigrafie statica

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    54/171

    Scintigrafie statica

    SEGMENTARA WHOLE-BODY

    (corp intreg)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    55/171

    SCINTIGRAFIA DINAMICAsau SECVENTIALA• Explorarea incepe concomitent

    cu injectarearadiofarmaceuticului, cu

    achizitionarea de imagini

    secventiale cu durata

     prestabilita• Se obtin informatii functionale

    si morfologice

    • Presupune cuplarea camerei de

    scintilatie la un sistem automatde prelucrare a datelor 

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    56/171

    Scintigrafie dinamica

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    57/171

    Prezent si ...

    viitor

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    58/171

    EMBOLIA PULMONARA -INTRODUCERE

    Ce este embolia pulmonara ?

    Informatii generale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    59/171

    Informatii generale

    • Embolia pulmonara reprezinta o afectiune grava

    care poate ameninta viata si care apare cand un

    cheag de sange sau alt material blocheaza arterele

     pulmonare.

    • Reprezinta o cauza comuna cu un risc foarte

    crescut de deces.

    • Cauza principala de deces pentru pacientii

    internati (30%)

    • Cel mai frecvent diagnosticul este ignorat.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    60/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    61/171

    De ce este EP atat de importanta?

    • Diagnosticul prompt si tratamentul adecvat

    instituit rapid pot sa reduca dramatic rata demortalitate si de morbiditate.

    • Majoritatea cazurilor nu sunt recunoscute clinic !!

    • O treime din pacientii unei EP initiale vor decedaintr-un episod embolic viitor.

    • Multi pacienti care mor prin EP nu beneficiaza deun protocol diagnostic si nu au beficiat de

    tratament profilactic al afectiunii.• In majoritatea cazurilor clinicienii nici macar nu

    au luat in calcul diagnosticul de EP.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    62/171

    FIZIOPATOLOGIE

    • EP nu este o boala de sine

    • Reprezinta o complicatie fatala aunei tromboze venoase

    • Normal microthrombii (hematii,

    trombociti si fibrina) se formeaza sisunt lizati in sistemul circularor venos

    • In conditii patologice microtrombii

    se mobilizeaza si se propaga pecale venoasa blocand vaselesangiune pulmonare cauzand EP

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    63/171

    FIZIOPATOLOGIE• Intr-o unitate de schimb gazos eficienta

    exista un echilibru intre ventilatia

    alveolara si perfuzia acesteia• Daca o portiune din plaman este

    ventilata dar nu este perfuzata, atunciventilatia sectorului pulmonar respectivnu ia parte la schimbul gazos fiind

    numita ”spatiu mort fiziologic”

    • Daca o portiune de plaman este perfuzata dar nu si ventilata, sangelevenos traverseaza plamanii fara a se

    realiza schimbul gazos si trece insangele arterial neoxigenat (“shuntare

    fiziologica” numita desaturare)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    64/171

    Pacienti cu risc de EP?

    • Pacienti cu imobilizare prelungita la pat > 1

    saptamana

    • Pacienti din ATI sau ATI coronarieni

    • Dupa orice interventie chirurgicala (ortopedie, by- pass)

    • Pe toata perioada sarcinei si a lauziei

    • Pacienti in varsta• Incidenta crescuta la toate grupurile rasiale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    65/171

    Factor de predicţie Scor

    EP în antecedente sau

    trombembolism venos

    1,5

    Frecvenţa cardiacă > 100/min 1,5

    Intervenţie chirurgicală recentă sau

    imobilizare

    1,5

    Semne clinice de trombembolism

    venos

    3,0

    Diagnostice alternative mai puţin

    sugestive pentru EP

    3,0

    Hemoptizie 1,0

    Cancer 1,0

    Tabel Modelul Wells

    Markeri pentru EP• AIDS.

    • Fracturi.

    • Contraceptive orale.

    • Abuzul medicamentos

    • IMA.• Obezitate.

    • Varsta inaintata.

    • Cancer.

    • Cathetere.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    66/171

    Simptomatologie clinica

    • Hemoptizie, Dispnee, dureri toracice -(Virchows Triad)

    • Dureri de spate, dureri abdominale,

    wheezing, tuse productiva, febra……

    • Pot fi asimptomatici.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    67/171

    Modalitati diagnostice in EP

    • Testul D- Dimerilor • Radiografia pulmonara

    • Scintigrafia pulmonara (VQ Scan)

    • CT Angiografie

    • Angiografia pulmonara

    • Ultrasonografia• MRI & MRA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    68/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    69/171

    Testul D-Dimerilor nu este util in prezenta:

    • Cancer.• Sepsis.

    • Interventii chirurgicale recente.

    • Traumatisme recente

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    70/171

    Radiografia pulmonara

    • In stadiile initiale CxR 

    este cel mai frecvent

    NORMALA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    71/171

    Radiografia pulmonara

    • Pot fi prezente – Mici

    efuziuni pleurale,

    ascensionarea

    diafragmului.

    • Opacitati pleurale cu

    margini mediale

    convexe(Hampton's

    Hump)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    72/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    73/171

    Spiral / Multislice CT

    • Depinde de viteza de scanare si detectia

    substantei de contrast in sistemul vascular 

    • Achizitionarea de secvente rapide ce

    surprind patrunderea substantei de contrasttrunchiul si ramurile arterelor pulmonare

    • Protocolul uzual: 100 mls contrast ac 20

    gauge(3ml / secunda)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    74/171

    Spiral / Multislice CT Aorta ascendenta

     Artera pulmonara

    stanga

    Trunchi principal al artereipulmonare

     Artera pulmonara

    dreapta

     Aorta descendenta

    Trombi

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    75/171

    Angiografia pulmonara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    76/171

    Ultrasonografie Doppler 

    • Echografia doppler cu

    compresiune detecteaza

    trombi in sistemul venos

    Specificitate si

    sensibilitate crescuta indiagnosticul DVT.

    Evidentiaza lipsa

    semnalului fluxuluivascular sau defecte

    intravasculare

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    77/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    78/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    79/171

    ANTERIOR POSTERIOR LATERAL

    Plaman stang

    • LS - 4 segmente

    • LI - 4-5 segmente

    Plaman drept

    • LS - 3 segm

    • LM - 2 segm

    • LI - 5 segm

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    80/171

    SCINTIGRAFIA PULMONARA DE PERFUZIE

    RADIOFARMACEUTICE

    • Microsfere de albumina umana (MSAU)

    - avantaj - dimensiunile particulelor - 10-40

    - dezavantaj - greu de procurat, cost

    • Macroagregate de albumina umana (MAA)

    - se marcheaza cu 99mTc

    - dimensiunile particulelor: cativa - 100 (60-80%

    dintre particule intre 10-30 )

    - in tara noastra se utilizeaza numai MAA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    81/171

    INJECTAREA I. V. a particulelor de seralbumina

    umana avand Ø > Ø al capilarelor

    DISPERSIAOmogena in circulatia arteriala

    pulmonara

    BLOCAJ La nivelul arteriolelor precapilaresi capilarelor la prima trecere

    IMAGINEA SCINTIGRAFICA DE PERFUZIE

    EMBOLIZARE PULMONARA fara pericol• o arteriola precapilara embolizata la cca. 10.000

    • MAA este degradat mecanic, intra in circulatia sistemica si este fagocitat in

    SRE (T1/2

    biologic = 2-3 ore)

    PRINCIPIUL EXPLORARII

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    82/171

    • Prepararea radiofarmaceuticului- MAA (flacon vidat) + 99mTc (eluat din generator)

    - se agita 20 minute

    • Pozitia pacientului- culcat

    - sezand - distributie gravitationala

    (> la baze, < la apex)

    • Injectare intravenoasa

    - minim 60.000 particule

    - maxim 400. 000 particule

    • Obtinerea imaginilor - cu ajutorul camerei de scintilatie

    • Incidente multiple - anterior, posterior, laterale, oblice

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    83/171

    ASPECT SCINTIGRAFIC NORMAL

    reflecta distributia perfuziei pulmonare

    tine cont de pozitia in care s-a injectat

    permite obtinerea de :

    Informatii calitative

    Lat.dr.

    Lat.stg.

    OPD

    OPS

    Anterior Posterior

    Informatii cantitative

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    84/171

    - aprecierea perfuziei pulmonare globale sau regionale

    ASPECTE PATOLOGICE IN EMBOLIA

    PULMONARA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    85/171

    • Defecte de perfuzie (arii lacunare) care respecta

    limitele a unuia sau mai multor segmente, vizibile

    in cel putin 2 incidente• defect de perfuzie

    - unic sau multiple

    - intens

    - bine delimitat- cu baza la suprafata plamanului (pleural)

    • defecte de perfuzie

    - mari > 75% dintr-un segment

    - medii 25-75%- mici < 25%

    • poate interesa un segment, lob sau intregul plaman

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    86/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    87/171

    2. DIMINUAREA GLOBALA A PERFUZIEI UNUI PLAMAN

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    88/171

    SCINTIGRAFIA PULMONARA DE VENTILATIE

    Gaze marcate radioactiv (Xe133, Kr81m)

    • inhalat intr-un circuit spirometric

    Aerosoli marcati radioactiv

    • obtinuti cu ajutorul unui nebulizator

    • Tc99m - DTPA - particule de 0,1 - 0,5

    • Technegaz) - paticule de carbon 0,005 ,

    marcate cu 99mTc

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    89/171

    TEHNICA

    3 FAZE• WASH - IN

    - inspir adanc unic, printr-o

    piesa bucala

    - se obtine cu ajutorul camereide scintilatie imaginea initiala

    • ECHILIBRU

    - pacientul respira normal gaz radioactiv sau aerosoli

    - 2 imagini• WASH - OUT

    - pacientul respira aer

    - multiple incidente: anterior, posterior, laterale, oblice

    IMAGINEA NORMALA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    90/171

    IMAGINEA NORMALA

    • Distributie omogena in faza de wash-in

    • eliminarea gradata, uniforma in faza de

    wash-out

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    91/171

    “WASH - IN”

    - defecte de

    ventilatie focale

    “WASH - OUT”

    - persistenta de

    zone fixante inexpir

    1. SCOP DIAGNOSTIC

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    92/171

    - vizualizarea defectelor de

    perfuzie regionala ridicasuspiciunea de E.P. (fara a fi

    specifice)

    SCINTIGRAFIE DE VENTILATIE/SCINTIGRAFIE DE

    PERFUZIE ( V/Q)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    93/171

    PERFUZIE ( V/Q)

    • in embolia pulmonara

    aspectul scintigrafiei de

    ventilatie este normal, intimp ce scintigrafia de

    perfuzie evidentiaza

    abolirea segmentara a

    perfuziei pulmonare

    (aspect de MISMATCH)

    SUSPICIUNE CLINICA DE E.P.

    RADIOGRAFIE PULMONARA NORMALA

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    94/171

    RADIOGRAFIE PULMONARA NORMALA

    SCINTIGRAFIE DE VENTILATIE

    NORMALA

    SCINTIGRAFIE DE PERFUZIE CU

    DEFECTE DE FIXARE

    EMBOLIE PULMONARA

    TRATAMENT

    MEDICAL

    ARTERIOGRAFIE

    PULMONARA

    TRATAMENT

    CHIRURGICAL

    ANGIO-CT

    - evaluarea perfuziei pulmonare dupa tratament chirurgical

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    95/171

    - evaluarea perfuziei pulmonare dupa tratament chirurgical(trombembolectomie)

    E al area perf iei p lmonare d pa tratament

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    96/171

    Evaluarea perfuziei pulmonare dupa tratament

    medical (fibrinolitic)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    97/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    98/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    99/171

    Embolie pulmonara - SPECT

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    100/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    101/171

    Embolie pulmonara - SPECT/CT

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    102/171

    CONCLUZII

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    103/171

    metoda obiectiva, neinvaziva, rapida si eficienta

    detectare rapida a modificarilor circulatiei pulmonare

    ofera date functionale intr-un context anatomic

    are rol diagnostic si prognostic

    ofera informatii calitative si cantitative

    combinarea scintigrafiei de ventilatie cu scintigrafia de

    perfuzie - diagnostic de electie in embolia pulmonara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    104/171

    Algoritmul corect de

    adresabilitate

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    105/171

    adresabilitate

    • Informatii morfologice

      - ecografia renala, C.T., R.M.N.

    • Informatii functionale

      - urografia I.V., scintigrafia renala

    Imagini Morfologice

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    106/171

    Imagini Morfologice

    Imagini Functionale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    107/171

    Imagini Functionale

    Cerinte clinice

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    108/171

    • Evaluarea functiei parenchimale a fiecarui rinichi in caz de

    uropatie uni sau bilaterala

    • Determinarea functiei de tranzit in caz de hidronefroza

    • Diferentierea intre o obstructie adevarata si simpla dilatarea sistemului colector 

    • Determinarea statusului rinichiului transplantat si

    diagnosticarea complicatiilor majore

    Cerinte clinice

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    109/171

    • Localizarea si extinderea leziunilor in cazul pielonefritei

    acute sau cronice

    • Aprecierea parenchimului functional in caz de refluxvezico-ureteral

    • Stabilirea cauzelor hipertensiunii arteriale

    • Detectarea persistentei refluxului vezico-ureteral dupachirurgia corectiva

    Cerinte clinice

    Explorarile scintigrafice -

    avantaje

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    110/171

    avantaje

    • sunt neinvazive

    • nu necesita intreruperea alimentatiei

    • R.F. nu au efecte farmacologice sistemice

    • nu produc reactii alergice• ofera informatii cantitative intr-un context

    anatomic

    • se preteaza la interventii farmacologice

    Explorarile scintigrafice

    - tipuri -

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    111/171

    tipuri

    • Scintigrafia renala

     – dinamica (secventiala)

    • bazala

    • Diuretica ( modulata cu Furosemid)

    • modulata cu Captopril

     – statica

    • Cistografia radionuclidica – directa

     – indirecta

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    112/171

    Scintigrafia renala secventiala (dinamica)

    - Principiu -

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    113/171

    • inregistrarea de secvente

    cu durata de 20 secunde,

    timp de 20-30 minute

     permite explorarea functieide filtrare glomerulara,

    respectiv secretie tubulara

    si a functiei excretorii

    renale.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    114/171

    Scintigrafia renala secventiala

    (dinamica)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    115/171

    Scintigrafia renala secventiala (dinamica)

    - Prelucrarea imaginilor -

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    116/171

    • Analiza vizuala

    • ROI pe ariile renale si perirenal(fond)

    • curbe timp-activitate (renograma)

     – faza vasculara

     – faza de concentrare

    (extractie)

     – faza de eliminare

    • Tmax - 3-5 min• T1/2 - sub 20 min

    Scintigrafia renala secventiala (dinamica)

    - Prelucrarea imaginilor -

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    117/171

    • Functia renala diferentiala - in momentul

    concentrarii max. in parenchim, inainte de intrareaRF in sistemul colector (min 2-3)

    • numarul de impulsuri pe aria unui rinichi (minus

    fondul perirenal) raportat la suma impulsurilor pecele doua arii renale (minus fondul perirenal) x 100

    • reprezinta procentul de parenchim functional al

    fiecarui rinichi

    • valori normale 45-55%

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    118/171

    Scintigrafia renala secventiala (dinamica)

    - Tehnica -

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    119/171

    • Copilul este asezat in decubit

    dorsal cu spatele spredetectorul camerei de

    scintilatie (exceptie rinichiul

    transplantat)

    • injectarea i.v. aradiofarmaceuticului

    • achizitia imaginilor timp de

    20-30 minute, copilul standnemiscat.

    Avantajele SRD comparativ cu

    urografia i.v.

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    120/171

    • Vizualizare buna a rinichilor si sistemului colector 

    in ciuda imaturitatii functiei renale a n.n.• evaluarea functiei renale diferentiale (FRD)

    • iradiere redusa a maduvei osoase (20%) si a

    gonadelor 

    • absenta reactiilor alergice

    • posibilitatea evaluarii seriate

    (Elder, 1996; Steiner et al, 1999; Sandler et al, 1996)

    Dozimetrie

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    121/171

    • Doze in concordanta cu varsta, greutatea si

    inaltimea

    • Tc-99m radioizotop cu T1/2 de 6 ore

    • Iradiere gonadala de 10 ori mai redusa decat

    la urografia I.V.

    Indicatiile scintigrafiei renale secventiale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    122/171

    • Sindromul de jonctiune pielo-ureterala

    • megaureterul (obstructiv, nonobstructiv, reflux vezico-ureteral)

    • rinichi in potcoava

    • rinichi polichistic• duplicatiile sistemului colector 

    • transplantul renal (rejet)

    • evaluare postoperatorie (pieloplastie, reimplantare)

    • hipertensiunea reno-vasculara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    123/171

    In prezenta unei uropatii obstructive, clinicianuleste interesat :

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    124/171

    daca distensia sistemului colector este data de o

    simpla dilatatie sau tulburarile de excretie sint date de o

    obstructie proximala sau distala

    care este functionalitatea rinichilor in prezenta unei

    uropatii

    care sint efectele pe termen scurt si lung aletratamentului medical sau chirurgical asupra functiei

    rinichilor

    care este momentul oportun al interventiei

    chirurgicale corective eficienta functiei de drenaj dupa tratament chirurgical

    Scintigrafia renala diuretica

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    125/171

    • Cu Furosemid administrat i.v. in doza de 1mg/kg

    (max. 40 mg) la 20 minute sau cand sistemulcolector s-a umplut

    • diferentierea dilatatiilor pielo-caliceale

    nonobstructive de cele obstructive: in absenţaobstrucţiei, staza radiofarmaceuticului în aparatul

     pielo-caliceal va dispare după for ţarea diurezei

     produsă de Furosemid (T1/2 sub 10 minute), efectcare nu apare în cazul obstrucţiei (T1/2 peste 20minute).

    Uropatie obstructiva

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    126/171

    Scintigrafie renala diuretica

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    127/171

    Scintigrafia renala diureticaWashout

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    128/171

    (raspunsul la diuretic)

    T1/2

    timpul necesar ca 50% din RF sa se elimine din

     bazinetul dilatat

    i.e. timpul necesar ca activitatea radioactiva sascada la 50% din peak 

    T1/2 washout

    cts

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    129/171

    100%

    50%

    TT1/21/2   minmin

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    130/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    131/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    132/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    133/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    134/171

    Factorii care influenteaza SRD

    • Maturitatea si functia renala

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    135/171

    • hidratare

    • tipul si doza RF

    • doza si momentul administrarii diureticului

    • RVU

    • gradul de umplere a VU• ROI

    • pozitia si miscarea pacientului

    • capacitatea sistemului colector • severitatea si sediul obstructiei

    • interpretarea datelor 

    Scintigrafia renala diuretica

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    136/171

    • Ofera informatii asupra: – gradului obstructiei

     – strategiei chirurgicale

     – eficienta chirurgiei reparatorii

    In functie de gradul obstructiei, de vechimeaacesteia in timp si de efectele acesteia asupra

    parenchimului renal putem utiliza doi termeni:

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    137/171

    2.Nefropatie obstructiva - efectul unuiproces obstructiv asupra tractului urinar si al

    functiei renale

    parenchimului renal putem utiliza doi termeni:

    1.Uropatie obstructiva - efectul unui procesobstructiv asupra tractului urinar

    • Cuantificarea excretiei :

    Gradul obstructiei

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    138/171

     – Procentul de radiofarmaceutic eliminat din bazinet la 20 minute

    dupa Furosemid – 12-50% - urmarire la 3-4 luni - 13/ 14 imbunatatirea excretiei

     – 5-12% - urmarire la 1-2 luni

     –

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    139/171

    • Elder J.S., Pediatric Urology for the general

    urologist, 1996 – masa abdominala, HN bilaterala, rinichi unic - SRD imediat- obstructiv - interv. chirurgicala

    - nonobstructiv - SRD peste 1 luna - FRD > 35-40% - SRD

     peste 3 luni

    • Gonzalez R., Schimke C.M., Ped. Clin. N. Amer.,

    2001

     – HN gr IV - SRD la 3-4 luni - urmarire prelungita numai

    daca obstructia descreste si FRD se mentine – HN gr. III - SRD la 4-6 luni

     – pelviectazia (HN gr. I-II) - urmarire ecografica la 6 l - 1 an

    preoperator 

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    140/171

    postoperator 

    metoda neinvaziva, lipsita de contraindicatii

    CONCLUZII

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    141/171

    metoda neinvaziva, lipsita de contraindicatii

    functioneaza in aprox. 85 % din cazuriletipice urologice

    este usor de realizat tehnic

    efectuata seriat, poate aduce informatiidiagnostice, putind decide momentul

    interventiei chirurgicale corective

    poate da indicatii prognostice asupra

    starii functiei renale, atit preoperator cit si

    postoperator

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    142/171

    Anomalii congenitale• ectopia renala

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    143/171

    • ectopia renala

    • rinichi in potcoava

    Anomalii congenitale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    144/171

    • rinichi unic congenital

    Anomalii congenitale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    145/171

    Pielonefrita acuta si cicatricile

    renale

    S i ti fi l

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    146/171

    • Scintigrafia renala cu

    Tc-99m DMSA mai

    sensibila decat U.S. si

    urografia I.V.

    • Fixare corticala redusa

    a R.F.

    • Zone lacunare focalesau difuze

    RVU

    • Dg – cistografie

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    147/171

    • E importanta evaluarea severităţii• Majoritatea RVU de grad I-III se

    rezolvă spontan cu vârsta

    RVU

    • Complicaţii

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    148/171

     –  Nefropatie de reflux

     –  Cicatrici renale secundar PNF

    • Management

     –  Monitorizare clinico – biologică

     –  Profilaxia ITU?

    • Tratament chirugical?

     –  Hidroureteronefroză severă!

     –  Pielonefrite repetate

     –  Lipsa dezvoltării rinichiului

     –  Alterarea funcţiei renale/ciatrici renale

    RVU- cicatrici renale

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    149/171

    CLASIFICAREA SCINTIGRAFICA A

     NEFROPATIEI DE REFLUX

    TIP 1 TIP 3P-A P-A

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    150/171

    TIP 2

    TIP 3

    TIP 4P-A

    P-A

    P-A

     N.L., 11 aniS.R., 6 ani

    R.G., 13 ani A.A., 5 ani

    Explorare SPECT

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    151/171

    Evaluarea transplantului renal

    • evaluarea donatorului

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    152/171

    • evaluarea perfuziei si functiei rinichiuluitransplantat

    • evaluarea complicatiilor dupa transplantrenal (vasculare si parenchimale)

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    153/171

    REJET CRONIC

    -imagine suma vasculara

    cu 99mTc -DTPA alaturi

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    154/171

    de curba vasculara

    REJET CRONIC

    -imagine secventiala si

    curba nefrografica

    Cistografia radionuclidica

    directa• Avantaje:

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    155/171

      - iradiere scazuta a vezicii urinare si gonadelor   - surprinde refluxul ureteral intermitent

      - urmarirea in timp a pacientilor cu reflux dupa

    interventii chirurgicale corective

    FARA REFLUX

    REFLUX

    VEZICO-URETERALSTANG

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    156/171

    A-P A-P

    DR  STG

    Hipertensiunea renovasculara

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    157/171

    • Aprecierea leziunii de stenoza de arterarenala

    • Scintigrafia renala modulata cu Captopril

    Boli renovasculare

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    158/171

    • Stenoza de artera renala (RAS)

    • Nefropatie ischemica

    • Hipertensiunea renovasculara (RVH)

    RAS ≠ RVH

    Hipertensiunea renovasculara

    • Cauzata de hipoperfuzia renala

     – Ateroscleroza

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    159/171

     – Displazia fibromusculara

    • Mediata prin mecanismul renina – angiotensina-

    aldosteron

    • Potential curabila prin revascularizare (by-pass

    sau dilatatie transluminala)

    Hipertensiunea renovasculara

    • Prevalenta

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    160/171

     – 50ani

     – HTA severa rezistenta la tratamentul cu antihipertensive

     – Alterarea inexplicabila a functiei renale sau dupa

    administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie (IEC)

     – HTA + sufluri abdominale

    Sistemul Renin-Angiotensin

    RAS Angiotensinogen

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    161/171

    Captopril Captopril  Angiotensin I

     Angiotensin II

     Aldosterone Vasoconstrictie

    HTA

    Renin

     ACE

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    162/171

    Diagnosticul RAS

    • Standard de aur:

    - Angiografia selectiva de artera

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    163/171

    renala• Teste neivazive initiale:

     – Scintigrafia renala modulata cu

    Captopril

     – Ultrasonografia Doppler 

    • Alte teste:

     – MRA – sensibilitate scazuta pentru

    RAS distale sau segmentale – Nivelul reninei plasmatice ( venos)

    • Intreruperea administrarii IEC si Betablocante : 3-7 zile

    • Nu diuretice 3-5 zile

    Pregatirea pacientului

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    164/171

    Nu diuretice 3 5 zile

    • Nu alimente solide x 4 ore

    • Hidratare corecta:

    10 ml/kg lichid 30-60 min inainte de examinare

    • IEC

     – Captopril 25-50 mg po (sfaramat), 1 hr pre-scan

     – Monitorizarea TA 15 min

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    165/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    166/171

    Interpretare

    • Probabilitate mare RVH (>90%)

     – Modificari marcate dupa Captopril

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    167/171

    p p p

    • Mica probabilitate RVH (

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    168/171

    ACEIACEI RenographyRenography

    GradingGrading renogramrenogram curvescurves

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    169/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    170/171

  • 8/18/2019 Curs 1 MN

    171/171