curs 1 mn
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 Curs 1 MN
1/171
Scenariul Diagnostic Imagistic
• Se bazeaza pe doua Universuri separate – Morfo-structural
– Functional
– In Medicina traditionala aceste Universuri sunt
observate cu un singur ochi
– Din aceasta cauza se obtin informatii incomplete
-
8/18/2019 Curs 1 MN
2/171
Viziunea monocularaImagini morfo-structurale
US,CT,RMN,
Vizualizam anatomia si morfologia
Boala ca alterare a structurii
-
8/18/2019 Curs 1 MN
3/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
4/171
Viziunea monocularaImagini functionale
Medicina Nucleara
Vedem fiziologie si biologie
Boala ca alterare fiziopatologica
-
8/18/2019 Curs 1 MN
5/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
6/171
Obtinerea imaginilor - prin detectarea
distributiei radiofarmaceuticelor la nivelul
organismului
Radionuclizi (izotopi) – atomi ce emit
radiatii prin dezintegrare spontana
In medicina nucleara – radionucliziiutilizati sunt emitatori de radiatiei gamma
Radiofarmaceutic = radionuclid legat de
un agent biologic
Agentul biologic – rol cheie in examinarile
MN: specificitate clinica
INFORMATII FUNCTIONALE !!
Medicina Nucleara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
7/171
Radiatii si radioactivitate
•• RadiatiaRadiatia
- transmisia de energie in spatiu
- undele luminoase, radio,
ultrasunetele, sunetele
•• RadioactivitateaRadioactivitatea
- eliberarea spontana de energie de
la nivelul ATOMULUI- poate fi separata in emisia de
particule cu energie cinetica si
emisie de fotoni
-
8/18/2019 Curs 1 MN
8/171
Radiatii si radioactivitate
• Radiatiile aparute la nivelul ATOMULUI sunt
capabile sa deplaseze electroni din atomii invecinati
producand IONIZARE
• Radiatia din procesele radioactive este o RADIATIE
IONIZANTA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
9/171
Radiatii si radioactivitate
• In perioada medievala “moarteaneagra“ sau ciuma reprezenta
una din temerile majore ale
civilizatiei
• Sobolanii erau justificatstigmatizati
• In Franta, persoanele bolnave
erau izolate in locuri indicate ca periculoase marcate cu un
craniu si doua oase incrucisate
-
8/18/2019 Curs 1 MN
10/171
Radiatii si radioactivitate
• In secolul XX, radioactivitateasi simbolul asociat acesteia au
aceleasi conotatii
• Teama de radioactivitate este
disproportionata riscului actualsi reflecta o combinatie a
dezinformarii, ignorantei si a
raspunsurilor emotionale la
teoriile pseudostiintifice
-
8/18/2019 Curs 1 MN
11/171
Radiatii si radioactivitate
• Pentru multi cuvintul “NUCLEAR “trimite la imaginea ciupercii
radioactive si la devastarea
Hiroshimei
• Radiatiile reprezinta o parte a
Universului in care traim ; suntem de
fapt implicati intr-o mixtura de
radiatii cosmice si terestre fata de care
avem la indemina mecanisme
protectoare• Prin aceasta prezentare sper sa va
conving ca “medicina nucleara “ nu
inseamna “ razboi nuclear “
-
8/18/2019 Curs 1 MN
12/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
13/171
Radiatii si radioactivitate
• Radiatia cosmica - ideea caradioactivitatea vine de la stele este
la fel de veche ca si descoperirea
radiatiilor in sine
• In 1913 in cursul unei croaziere cu
balonul, fizicianul Victor Hess
constata crestera radioactivitatii pe
masura ce urca in atmosfera
• Vanturile solare sunt compuse din
93% nuclei de Hidrogen si 6%nuclei de Heliu
• Expunerea la radiatia cosmica
depinde de altitudinea la care traim
-
8/18/2019 Curs 1 MN
14/171
Radiatii si radioactivitate
• Multe specii radioactive sintincorporate in organismele vii (mai
ales K-40 si C-14)
• Banana are o concentratie crescuta
de K-40, fiind o sursa importanta de
radioactivitate dar si de vitamine;
contine in jur de 12 Bq de K-40 si
emite cca. 28 milioane de particule
beta si 3 mil. 1,46 MeV radiatii
gamma pe luna• ar trebui sa fie interzis consumul de
banane?
-
8/18/2019 Curs 1 MN
15/171
Radiatii si radioactivitate
• Corpul uman contine cca. 1,5 - 2 g de K-40, cantitati relativinsemnate de C-14 (care permit determinarea varstei umane) si
Radon la nivele care variaza in functie de conditiile mediului
inconjurator
• Toate acestea contribuie la realizarea “dozei corporale “ proprii
• O parte a emisiei de K-40 si C-14 este absorbita de corp, dar o
parte din fotonii gamma strabat corpul si contribuie la iradierea
celor din jur.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
16/171
Radiatii si radioactivitate
• Radiatii produse artificial subforma testelor armelor nuclearesau din “accidentele nucleare “ca si dezastrul de la Cernobil
• Radiatiile artificiale includ si
procedurile medicale:radioterapia, radiologiadiagnostica si medicinanucleara
• Iradierea medicala reprezinta in
S.U.A. cca. 10% din totaluliradierii la care este supus corpuluman.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
17/171
Radiatii si radioactivitate
• Teama de iradiere nu este totdeana
fondata
• Fiecare individ este supus iradierii
indiferent ce masuri de protectie ar lua
• Utilizarea in scopuri pasnice a
radiatiilor a contribuit timp de 50 ani lastabilirea diagnosticelor si tratamentelor
multor boli, inclusiv a cancerului
• Utilizarea surselor radioactive sa fie
facuta de personal calificat,responsabil pentru actul medical si in
conditii de dotare tehnica
corespunzatoare
-
8/18/2019 Curs 1 MN
18/171
Structura atomului
• Modelul simplificat al atomului
(propus de Bohr in 1913):
• - Nucleul contine protoni (+ ) sineutroni ( neutri)
• - Electronii inconjoara nucleulsub forma de orbite (incarcati
negativ)
• - Numarul de protoni este egal cu
numarul de electroni, atomul fiindneutru din punct de vedere
electric
-
8/18/2019 Curs 1 MN
19/171
Structura atomului
• NUMAR ATOMIC (Z) - nr. intreg de
sarcini pozitive continute in nucleul
atomic
- determina identitatea chimica a
elementului, nr. de electroni orbitali si
locul sau in tabelul periodic alelementelor
• NUMAR DE MASA (A) - nr. de
protoni si neutroni din nucleu si
indica masa sa
-
8/18/2019 Curs 1 MN
20/171
Fizica nuclera• Majoritatea radionuclizilor naturali sunt
stabili avind energii de legare mari pe
nucleon• Anumiti nuclei au energii de legare pe
nucleon mai mici si nu sunt stabili ; acestinuclei se transforma spontan pentru aforma configuratii stabile.
Dezintegrarea radioactiva este un proces intimplator si spontan ce are loc lanivelul nucleului prin care un nucleu“parinte” instabil se transforma intr-un
nucleu “fiica” mai stabil prin emisia de particule sau radiatii gamma
• Emisia radioactiva este insotita deeliberarea de energie
-
8/18/2019 Curs 1 MN
21/171
TIPURI DE TRANZITIIRADIOACTIVE
• Exista sapte tipuri de procese nucleare :-dezintegrare α ( particule, dimensiuni
mari, energie inalta,nu pot parasi corpul)
- dezintegrare ß(-) ( particule incarcate
negativ,nu pot parasi corpul)
- dezintegrareß(+) pozitroni - PET- tranzitia izomera
-
8/18/2019 Curs 1 MN
22/171
Structura atomului
• Tranzitia izomera: reprezinta tranzitiaunui nucleu (element)-parinte care trecedin starea excitabila in starea stabila aunui nucleu(element)-fiica, deexcitarea
producandu-se prin emisia de radiatii γ• Cei doi nuclizi au acelasi nr. de masa si
aceleasi proprietati chimice dar aunivele diferite de enegie
• RADIATIA GAMMA (γ) reprezintasursa de energie in Medicina Nucleara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
23/171
Radionuclizi
• Toate investigatiile din medicina
nucleara folosesc radionuclizi
obtinuti pe cale artificiala
• Principala proprietate a
radionuclizilor este instabilitatea
nucleului lor care se manifesta prin dezintegrare spontana urmata
sau insotita de emisia de radiatii
• In urma producerii unei tranzitii
radioactive sint emise din nucleu,cu energie diverse particule care
constituie RADIATIILE
NUCLEARE
-
8/18/2019 Curs 1 MN
24/171
Radionuclizi
• Pot fi obtinuti in urma unor reactii nucleare
- reactoare nucleare -
nucleele tinta ale elementelor
stabile sunt bombardate cuneutroni proveniti din fisiunea
nucleului de uraniu-235
- ciclotroane - nucleeletinta ale elementelor stabile
sint bombardate cu diverse
particule elementare
-
8/18/2019 Curs 1 MN
25/171
Principiile de dezintegrare aradionuclizilor
• ACTIVITATE RADIOACTIVA(a unei surse) -
nr. de dezintegrari radioactive ce au loc in unitateade timp
• CONSTANTA RADIOACTIVA - proportia de
nuclee ce se dezintegreaza in unitatea de timp; estespecifica fiecarui radionuclid
-
8/18/2019 Curs 1 MN
26/171
Legea dezintegrarii radioactive
• Activitatea unei surse radioactive, la un moment
temporal (t) este proportionala cu numarul de
nuclee radioactive prezente in aceasta (N) si
depinde de o constanta radioactiva caracteristica
fiecarui radionuclid
-
8/18/2019 Curs 1 MN
27/171
Principalii radionuclizi utilizati inmedicina nucleara
• TECHNETIU – 99mTc
- izotop cu viata scurtaintrodus de HARPER in 1964
-se obtine prin eluare cu serfiziologic din generatorulMolibden
- prin tranzitie izomeraMolibdenul se transforma intechnetiu
-
8/18/2019 Curs 1 MN
28/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
29/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
30/171
Radiofarmaceutice
• Compusi chimici careindeplinesc caracteristicile
unor medicamente, marcati
radioactiv si folositi in scop
diagnostic si terapeutic• Sunt livrate sub forma de
truse standard
• Au tropism selectiv ptr.
anumite organe, procese sau
leziuni si dau informatii
morfologice sau functionale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
31/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
32/171
Tipuri de radiofarmaceutice
• Tc 99m- sulf coloid = ficat• Tc-99m -IDA = cai biliare
• Tc-99m- MAA = perfuzie pulmonara
• Tc-99m -DTPA = renal
• Tc99m -MIBI = perfuzie miocardica
• Tc-99m-HMPAO = perfuzie cerebrala
-
8/18/2019 Curs 1 MN
33/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
34/171
Radionuclizi utilizati
• THALIU- 201 - Timp de injumatatire de 72 ore
- energie de 79 KeV
- emitator gamma in 98%
- utilizat in explorarea perfuziei
miocardice
-
8/18/2019 Curs 1 MN
35/171
Prepararea radiofarmaceuticelor
-
8/18/2019 Curs 1 MN
36/171
Administrarearadiofarmaceuticelor
-
8/18/2019 Curs 1 MN
37/171
Aparatura utilizata in medicina
nucleara
• SCINTIGRAFUL LINIAR
-
8/18/2019 Curs 1 MN
38/171
• CAMERA DE SCINTILATIE PLANARA
Aparatura utilizata in medicina
nucleara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
39/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
40/171
Aparatura utilizata in medicina nucleara
• CAMERA DE SCINTILATIE ROTATIVA (S.P.E.C.T. )
-
8/18/2019 Curs 1 MN
41/171
• CAMERA POZITRONICA ( P.E.T. )
Aparatura utilizata in medicina
nucleara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
42/171
Tehnici hibride
SPECT/CT- Detectorii gamma
camerei si sistemul
CT fixate in acelasigantry
- CT utilizat pentru
localizarea leziunilor
si pentru corectia
atenuarii
-
8/18/2019 Curs 1 MN
43/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
44/171
Metastaza osoasa de la tumora parotidiana
-
8/18/2019 Curs 1 MN
45/171
Tehnici hibride
Echipament integrat(“hibrid”) PET/CT
Cost ~ 2.85 milioane Euro
-
8/18/2019 Curs 1 MN
46/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
47/171
Radiofarmaceutice PET
Laborator pentrucontrolul calitatii
radiofarmaceuticelor
Cost ~ 1 milion Euro
Biograph 64
-
8/18/2019 Curs 1 MN
48/171
a
Data courtesy of the University of Texas Southwestern Medical Center, Dallas, Texas/USA
Biograph 64
Pacient cu tumora primara pulmonara cu metastaze multiple si diseminate -18F-FDG PET/CT pentru stadializare : captare moderat crescuta la nivelul tumoriiprimare (SUV de ordinul a 3,18); captare crescuta a FDG la nivelul metastazelor osoase extinse la nivelul intregului schelet
-
8/18/2019 Curs 1 MN
49/171
Breast Carcinoma - HD•PET Delineation of Small Lymph Node MetastasesPacienta 72 ani, tumora mamara primara, sub chimioterapie, se prezinta pentruevaluare
Leziune primara mamara hipermetabolica de dimensiuni importante, cu implicareasanului contralateral.
Multiple metastaze ganglionare cervical bilateral, supraclavicular, axilar,mediastinal si para-aortic
-
8/18/2019 Curs 1 MN
50/171
PRINCIPIUL DE FUNCTIONAREAL CAMEREI
• Fascicolul de radiatii γ provenind
de la pacient strabate colimatorul
de Pb si ajunge la detector, unde
interactioneaza cu cristalul
producind scintilatii
• Lumina scintilatiilor este
transformata de T.F.M. in
impulsuri electrice analoge care
sunt amplificate si formatate
-
8/18/2019 Curs 1 MN
51/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
52/171
Caracteristicile camerei descintilatie
• Sensibilitate – numarul de impulsuri radioactive (in procente)
emise de o sursa punctiforma care ajung la
detector (creste la energii mici)• Rezolutie spatiala
– capacitatea de a detecta separat doua surse
radioactive punctiforme de aceeasi valoaresituate la o distanta foarte mica intre ele
-
8/18/2019 Curs 1 MN
53/171
SCINTIGRAFIA STATICA
• explorare efectuata la un anumit interval de timp
de la administrarea produsului radiofarmaceutic,
atunci cand acesta atinge acumularea maxima lanivelul organului “tinta”
• ofera informatii cu caracter morfologic (pozitia,
forma, dimensiunile, prezenta unor leziuni difuzesau in focar in organul examinat)
Scintigrafie statica
-
8/18/2019 Curs 1 MN
54/171
Scintigrafie statica
SEGMENTARA WHOLE-BODY
(corp intreg)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
55/171
SCINTIGRAFIA DINAMICAsau SECVENTIALA• Explorarea incepe concomitent
cu injectarearadiofarmaceuticului, cu
achizitionarea de imagini
secventiale cu durata
prestabilita• Se obtin informatii functionale
si morfologice
• Presupune cuplarea camerei de
scintilatie la un sistem automatde prelucrare a datelor
-
8/18/2019 Curs 1 MN
56/171
Scintigrafie dinamica
-
8/18/2019 Curs 1 MN
57/171
Prezent si ...
viitor
-
8/18/2019 Curs 1 MN
58/171
EMBOLIA PULMONARA -INTRODUCERE
Ce este embolia pulmonara ?
Informatii generale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
59/171
Informatii generale
• Embolia pulmonara reprezinta o afectiune grava
care poate ameninta viata si care apare cand un
cheag de sange sau alt material blocheaza arterele
pulmonare.
• Reprezinta o cauza comuna cu un risc foarte
crescut de deces.
• Cauza principala de deces pentru pacientii
internati (30%)
• Cel mai frecvent diagnosticul este ignorat.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
60/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
61/171
De ce este EP atat de importanta?
• Diagnosticul prompt si tratamentul adecvat
instituit rapid pot sa reduca dramatic rata demortalitate si de morbiditate.
• Majoritatea cazurilor nu sunt recunoscute clinic !!
• O treime din pacientii unei EP initiale vor decedaintr-un episod embolic viitor.
• Multi pacienti care mor prin EP nu beneficiaza deun protocol diagnostic si nu au beficiat de
tratament profilactic al afectiunii.• In majoritatea cazurilor clinicienii nici macar nu
au luat in calcul diagnosticul de EP.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
62/171
FIZIOPATOLOGIE
• EP nu este o boala de sine
• Reprezinta o complicatie fatala aunei tromboze venoase
• Normal microthrombii (hematii,
trombociti si fibrina) se formeaza sisunt lizati in sistemul circularor venos
• In conditii patologice microtrombii
se mobilizeaza si se propaga pecale venoasa blocand vaselesangiune pulmonare cauzand EP
-
8/18/2019 Curs 1 MN
63/171
FIZIOPATOLOGIE• Intr-o unitate de schimb gazos eficienta
exista un echilibru intre ventilatia
alveolara si perfuzia acesteia• Daca o portiune din plaman este
ventilata dar nu este perfuzata, atunciventilatia sectorului pulmonar respectivnu ia parte la schimbul gazos fiind
numita ”spatiu mort fiziologic”
• Daca o portiune de plaman este perfuzata dar nu si ventilata, sangelevenos traverseaza plamanii fara a se
realiza schimbul gazos si trece insangele arterial neoxigenat (“shuntare
fiziologica” numita desaturare)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
64/171
Pacienti cu risc de EP?
• Pacienti cu imobilizare prelungita la pat > 1
saptamana
• Pacienti din ATI sau ATI coronarieni
• Dupa orice interventie chirurgicala (ortopedie, by- pass)
• Pe toata perioada sarcinei si a lauziei
• Pacienti in varsta• Incidenta crescuta la toate grupurile rasiale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
65/171
Factor de predicţie Scor
EP în antecedente sau
trombembolism venos
1,5
Frecvenţa cardiacă > 100/min 1,5
Intervenţie chirurgicală recentă sau
imobilizare
1,5
Semne clinice de trombembolism
venos
3,0
Diagnostice alternative mai puţin
sugestive pentru EP
3,0
Hemoptizie 1,0
Cancer 1,0
Tabel Modelul Wells
Markeri pentru EP• AIDS.
• Fracturi.
• Contraceptive orale.
• Abuzul medicamentos
• IMA.• Obezitate.
• Varsta inaintata.
• Cancer.
• Cathetere.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
66/171
Simptomatologie clinica
• Hemoptizie, Dispnee, dureri toracice -(Virchows Triad)
• Dureri de spate, dureri abdominale,
wheezing, tuse productiva, febra……
• Pot fi asimptomatici.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
67/171
Modalitati diagnostice in EP
• Testul D- Dimerilor • Radiografia pulmonara
• Scintigrafia pulmonara (VQ Scan)
• CT Angiografie
• Angiografia pulmonara
• Ultrasonografia• MRI & MRA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
68/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
69/171
Testul D-Dimerilor nu este util in prezenta:
• Cancer.• Sepsis.
• Interventii chirurgicale recente.
• Traumatisme recente
-
8/18/2019 Curs 1 MN
70/171
Radiografia pulmonara
• In stadiile initiale CxR
este cel mai frecvent
NORMALA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
71/171
Radiografia pulmonara
• Pot fi prezente – Mici
efuziuni pleurale,
ascensionarea
diafragmului.
• Opacitati pleurale cu
margini mediale
convexe(Hampton's
Hump)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
72/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
73/171
Spiral / Multislice CT
• Depinde de viteza de scanare si detectia
substantei de contrast in sistemul vascular
• Achizitionarea de secvente rapide ce
surprind patrunderea substantei de contrasttrunchiul si ramurile arterelor pulmonare
• Protocolul uzual: 100 mls contrast ac 20
gauge(3ml / secunda)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
74/171
Spiral / Multislice CT Aorta ascendenta
Artera pulmonara
stanga
Trunchi principal al artereipulmonare
Artera pulmonara
dreapta
Aorta descendenta
Trombi
-
8/18/2019 Curs 1 MN
75/171
Angiografia pulmonara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
76/171
Ultrasonografie Doppler
• Echografia doppler cu
compresiune detecteaza
trombi in sistemul venos
Specificitate si
sensibilitate crescuta indiagnosticul DVT.
Evidentiaza lipsa
semnalului fluxuluivascular sau defecte
intravasculare
-
8/18/2019 Curs 1 MN
77/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
78/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
79/171
ANTERIOR POSTERIOR LATERAL
Plaman stang
• LS - 4 segmente
• LI - 4-5 segmente
Plaman drept
• LS - 3 segm
• LM - 2 segm
• LI - 5 segm
-
8/18/2019 Curs 1 MN
80/171
SCINTIGRAFIA PULMONARA DE PERFUZIE
RADIOFARMACEUTICE
• Microsfere de albumina umana (MSAU)
- avantaj - dimensiunile particulelor - 10-40
- dezavantaj - greu de procurat, cost
• Macroagregate de albumina umana (MAA)
- se marcheaza cu 99mTc
- dimensiunile particulelor: cativa - 100 (60-80%
dintre particule intre 10-30 )
- in tara noastra se utilizeaza numai MAA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
81/171
INJECTAREA I. V. a particulelor de seralbumina
umana avand Ø > Ø al capilarelor
DISPERSIAOmogena in circulatia arteriala
pulmonara
BLOCAJ La nivelul arteriolelor precapilaresi capilarelor la prima trecere
IMAGINEA SCINTIGRAFICA DE PERFUZIE
EMBOLIZARE PULMONARA fara pericol• o arteriola precapilara embolizata la cca. 10.000
• MAA este degradat mecanic, intra in circulatia sistemica si este fagocitat in
SRE (T1/2
biologic = 2-3 ore)
PRINCIPIUL EXPLORARII
-
8/18/2019 Curs 1 MN
82/171
• Prepararea radiofarmaceuticului- MAA (flacon vidat) + 99mTc (eluat din generator)
- se agita 20 minute
• Pozitia pacientului- culcat
- sezand - distributie gravitationala
(> la baze, < la apex)
• Injectare intravenoasa
- minim 60.000 particule
- maxim 400. 000 particule
• Obtinerea imaginilor - cu ajutorul camerei de scintilatie
• Incidente multiple - anterior, posterior, laterale, oblice
-
8/18/2019 Curs 1 MN
83/171
ASPECT SCINTIGRAFIC NORMAL
reflecta distributia perfuziei pulmonare
tine cont de pozitia in care s-a injectat
permite obtinerea de :
Informatii calitative
Lat.dr.
Lat.stg.
OPD
OPS
Anterior Posterior
Informatii cantitative
-
8/18/2019 Curs 1 MN
84/171
- aprecierea perfuziei pulmonare globale sau regionale
ASPECTE PATOLOGICE IN EMBOLIA
PULMONARA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
85/171
• Defecte de perfuzie (arii lacunare) care respecta
limitele a unuia sau mai multor segmente, vizibile
in cel putin 2 incidente• defect de perfuzie
- unic sau multiple
- intens
- bine delimitat- cu baza la suprafata plamanului (pleural)
• defecte de perfuzie
- mari > 75% dintr-un segment
- medii 25-75%- mici < 25%
• poate interesa un segment, lob sau intregul plaman
-
8/18/2019 Curs 1 MN
86/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
87/171
2. DIMINUAREA GLOBALA A PERFUZIEI UNUI PLAMAN
-
8/18/2019 Curs 1 MN
88/171
SCINTIGRAFIA PULMONARA DE VENTILATIE
Gaze marcate radioactiv (Xe133, Kr81m)
• inhalat intr-un circuit spirometric
Aerosoli marcati radioactiv
• obtinuti cu ajutorul unui nebulizator
• Tc99m - DTPA - particule de 0,1 - 0,5
• Technegaz) - paticule de carbon 0,005 ,
marcate cu 99mTc
-
8/18/2019 Curs 1 MN
89/171
TEHNICA
3 FAZE• WASH - IN
- inspir adanc unic, printr-o
piesa bucala
- se obtine cu ajutorul camereide scintilatie imaginea initiala
• ECHILIBRU
- pacientul respira normal gaz radioactiv sau aerosoli
- 2 imagini• WASH - OUT
- pacientul respira aer
- multiple incidente: anterior, posterior, laterale, oblice
IMAGINEA NORMALA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
90/171
IMAGINEA NORMALA
• Distributie omogena in faza de wash-in
• eliminarea gradata, uniforma in faza de
wash-out
-
8/18/2019 Curs 1 MN
91/171
“WASH - IN”
- defecte de
ventilatie focale
“WASH - OUT”
- persistenta de
zone fixante inexpir
1. SCOP DIAGNOSTIC
-
8/18/2019 Curs 1 MN
92/171
- vizualizarea defectelor de
perfuzie regionala ridicasuspiciunea de E.P. (fara a fi
specifice)
SCINTIGRAFIE DE VENTILATIE/SCINTIGRAFIE DE
PERFUZIE ( V/Q)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
93/171
PERFUZIE ( V/Q)
• in embolia pulmonara
aspectul scintigrafiei de
ventilatie este normal, intimp ce scintigrafia de
perfuzie evidentiaza
abolirea segmentara a
perfuziei pulmonare
(aspect de MISMATCH)
SUSPICIUNE CLINICA DE E.P.
RADIOGRAFIE PULMONARA NORMALA
-
8/18/2019 Curs 1 MN
94/171
RADIOGRAFIE PULMONARA NORMALA
SCINTIGRAFIE DE VENTILATIE
NORMALA
SCINTIGRAFIE DE PERFUZIE CU
DEFECTE DE FIXARE
EMBOLIE PULMONARA
TRATAMENT
MEDICAL
ARTERIOGRAFIE
PULMONARA
TRATAMENT
CHIRURGICAL
ANGIO-CT
- evaluarea perfuziei pulmonare dupa tratament chirurgical
-
8/18/2019 Curs 1 MN
95/171
- evaluarea perfuziei pulmonare dupa tratament chirurgical(trombembolectomie)
E al area perf iei p lmonare d pa tratament
-
8/18/2019 Curs 1 MN
96/171
Evaluarea perfuziei pulmonare dupa tratament
medical (fibrinolitic)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
97/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
98/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
99/171
Embolie pulmonara - SPECT
-
8/18/2019 Curs 1 MN
100/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
101/171
Embolie pulmonara - SPECT/CT
-
8/18/2019 Curs 1 MN
102/171
CONCLUZII
-
8/18/2019 Curs 1 MN
103/171
metoda obiectiva, neinvaziva, rapida si eficienta
detectare rapida a modificarilor circulatiei pulmonare
ofera date functionale intr-un context anatomic
are rol diagnostic si prognostic
ofera informatii calitative si cantitative
combinarea scintigrafiei de ventilatie cu scintigrafia de
perfuzie - diagnostic de electie in embolia pulmonara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
104/171
Algoritmul corect de
adresabilitate
-
8/18/2019 Curs 1 MN
105/171
adresabilitate
• Informatii morfologice
- ecografia renala, C.T., R.M.N.
• Informatii functionale
- urografia I.V., scintigrafia renala
Imagini Morfologice
-
8/18/2019 Curs 1 MN
106/171
Imagini Morfologice
Imagini Functionale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
107/171
Imagini Functionale
Cerinte clinice
-
8/18/2019 Curs 1 MN
108/171
• Evaluarea functiei parenchimale a fiecarui rinichi in caz de
uropatie uni sau bilaterala
• Determinarea functiei de tranzit in caz de hidronefroza
• Diferentierea intre o obstructie adevarata si simpla dilatarea sistemului colector
• Determinarea statusului rinichiului transplantat si
diagnosticarea complicatiilor majore
Cerinte clinice
-
8/18/2019 Curs 1 MN
109/171
• Localizarea si extinderea leziunilor in cazul pielonefritei
acute sau cronice
• Aprecierea parenchimului functional in caz de refluxvezico-ureteral
• Stabilirea cauzelor hipertensiunii arteriale
• Detectarea persistentei refluxului vezico-ureteral dupachirurgia corectiva
Cerinte clinice
Explorarile scintigrafice -
avantaje
-
8/18/2019 Curs 1 MN
110/171
avantaje
• sunt neinvazive
• nu necesita intreruperea alimentatiei
• R.F. nu au efecte farmacologice sistemice
• nu produc reactii alergice• ofera informatii cantitative intr-un context
anatomic
• se preteaza la interventii farmacologice
Explorarile scintigrafice
- tipuri -
-
8/18/2019 Curs 1 MN
111/171
tipuri
• Scintigrafia renala
– dinamica (secventiala)
• bazala
• Diuretica ( modulata cu Furosemid)
• modulata cu Captopril
– statica
• Cistografia radionuclidica – directa
– indirecta
-
8/18/2019 Curs 1 MN
112/171
Scintigrafia renala secventiala (dinamica)
- Principiu -
-
8/18/2019 Curs 1 MN
113/171
• inregistrarea de secvente
cu durata de 20 secunde,
timp de 20-30 minute
permite explorarea functieide filtrare glomerulara,
respectiv secretie tubulara
si a functiei excretorii
renale.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
114/171
Scintigrafia renala secventiala
(dinamica)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
115/171
Scintigrafia renala secventiala (dinamica)
- Prelucrarea imaginilor -
-
8/18/2019 Curs 1 MN
116/171
• Analiza vizuala
• ROI pe ariile renale si perirenal(fond)
• curbe timp-activitate (renograma)
– faza vasculara
– faza de concentrare
(extractie)
– faza de eliminare
• Tmax - 3-5 min• T1/2 - sub 20 min
Scintigrafia renala secventiala (dinamica)
- Prelucrarea imaginilor -
-
8/18/2019 Curs 1 MN
117/171
• Functia renala diferentiala - in momentul
concentrarii max. in parenchim, inainte de intrareaRF in sistemul colector (min 2-3)
• numarul de impulsuri pe aria unui rinichi (minus
fondul perirenal) raportat la suma impulsurilor pecele doua arii renale (minus fondul perirenal) x 100
• reprezinta procentul de parenchim functional al
fiecarui rinichi
• valori normale 45-55%
-
8/18/2019 Curs 1 MN
118/171
Scintigrafia renala secventiala (dinamica)
- Tehnica -
-
8/18/2019 Curs 1 MN
119/171
• Copilul este asezat in decubit
dorsal cu spatele spredetectorul camerei de
scintilatie (exceptie rinichiul
transplantat)
• injectarea i.v. aradiofarmaceuticului
• achizitia imaginilor timp de
20-30 minute, copilul standnemiscat.
Avantajele SRD comparativ cu
urografia i.v.
-
8/18/2019 Curs 1 MN
120/171
• Vizualizare buna a rinichilor si sistemului colector
in ciuda imaturitatii functiei renale a n.n.• evaluarea functiei renale diferentiale (FRD)
• iradiere redusa a maduvei osoase (20%) si a
gonadelor
• absenta reactiilor alergice
• posibilitatea evaluarii seriate
(Elder, 1996; Steiner et al, 1999; Sandler et al, 1996)
Dozimetrie
-
8/18/2019 Curs 1 MN
121/171
• Doze in concordanta cu varsta, greutatea si
inaltimea
• Tc-99m radioizotop cu T1/2 de 6 ore
• Iradiere gonadala de 10 ori mai redusa decat
la urografia I.V.
Indicatiile scintigrafiei renale secventiale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
122/171
• Sindromul de jonctiune pielo-ureterala
• megaureterul (obstructiv, nonobstructiv, reflux vezico-ureteral)
• rinichi in potcoava
• rinichi polichistic• duplicatiile sistemului colector
• transplantul renal (rejet)
• evaluare postoperatorie (pieloplastie, reimplantare)
• hipertensiunea reno-vasculara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
123/171
In prezenta unei uropatii obstructive, clinicianuleste interesat :
-
8/18/2019 Curs 1 MN
124/171
daca distensia sistemului colector este data de o
simpla dilatatie sau tulburarile de excretie sint date de o
obstructie proximala sau distala
care este functionalitatea rinichilor in prezenta unei
uropatii
care sint efectele pe termen scurt si lung aletratamentului medical sau chirurgical asupra functiei
rinichilor
care este momentul oportun al interventiei
chirurgicale corective eficienta functiei de drenaj dupa tratament chirurgical
Scintigrafia renala diuretica
-
8/18/2019 Curs 1 MN
125/171
• Cu Furosemid administrat i.v. in doza de 1mg/kg
(max. 40 mg) la 20 minute sau cand sistemulcolector s-a umplut
• diferentierea dilatatiilor pielo-caliceale
nonobstructive de cele obstructive: in absenţaobstrucţiei, staza radiofarmaceuticului în aparatul
pielo-caliceal va dispare după for ţarea diurezei
produsă de Furosemid (T1/2 sub 10 minute), efectcare nu apare în cazul obstrucţiei (T1/2 peste 20minute).
Uropatie obstructiva
-
8/18/2019 Curs 1 MN
126/171
Scintigrafie renala diuretica
-
8/18/2019 Curs 1 MN
127/171
Scintigrafia renala diureticaWashout
-
8/18/2019 Curs 1 MN
128/171
(raspunsul la diuretic)
T1/2
timpul necesar ca 50% din RF sa se elimine din
bazinetul dilatat
i.e. timpul necesar ca activitatea radioactiva sascada la 50% din peak
T1/2 washout
cts
-
8/18/2019 Curs 1 MN
129/171
100%
50%
TT1/21/2 minmin
-
8/18/2019 Curs 1 MN
130/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
131/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
132/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
133/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
134/171
Factorii care influenteaza SRD
• Maturitatea si functia renala
-
8/18/2019 Curs 1 MN
135/171
• hidratare
• tipul si doza RF
• doza si momentul administrarii diureticului
• RVU
• gradul de umplere a VU• ROI
• pozitia si miscarea pacientului
• capacitatea sistemului colector • severitatea si sediul obstructiei
• interpretarea datelor
Scintigrafia renala diuretica
-
8/18/2019 Curs 1 MN
136/171
• Ofera informatii asupra: – gradului obstructiei
– strategiei chirurgicale
– eficienta chirurgiei reparatorii
In functie de gradul obstructiei, de vechimeaacesteia in timp si de efectele acesteia asupra
parenchimului renal putem utiliza doi termeni:
-
8/18/2019 Curs 1 MN
137/171
2.Nefropatie obstructiva - efectul unuiproces obstructiv asupra tractului urinar si al
functiei renale
parenchimului renal putem utiliza doi termeni:
1.Uropatie obstructiva - efectul unui procesobstructiv asupra tractului urinar
• Cuantificarea excretiei :
Gradul obstructiei
-
8/18/2019 Curs 1 MN
138/171
– Procentul de radiofarmaceutic eliminat din bazinet la 20 minute
dupa Furosemid – 12-50% - urmarire la 3-4 luni - 13/ 14 imbunatatirea excretiei
– 5-12% - urmarire la 1-2 luni
–
-
8/18/2019 Curs 1 MN
139/171
• Elder J.S., Pediatric Urology for the general
urologist, 1996 – masa abdominala, HN bilaterala, rinichi unic - SRD imediat- obstructiv - interv. chirurgicala
- nonobstructiv - SRD peste 1 luna - FRD > 35-40% - SRD
peste 3 luni
• Gonzalez R., Schimke C.M., Ped. Clin. N. Amer.,
2001
– HN gr IV - SRD la 3-4 luni - urmarire prelungita numai
daca obstructia descreste si FRD se mentine – HN gr. III - SRD la 4-6 luni
– pelviectazia (HN gr. I-II) - urmarire ecografica la 6 l - 1 an
preoperator
-
8/18/2019 Curs 1 MN
140/171
postoperator
metoda neinvaziva, lipsita de contraindicatii
CONCLUZII
-
8/18/2019 Curs 1 MN
141/171
metoda neinvaziva, lipsita de contraindicatii
functioneaza in aprox. 85 % din cazuriletipice urologice
este usor de realizat tehnic
efectuata seriat, poate aduce informatiidiagnostice, putind decide momentul
interventiei chirurgicale corective
poate da indicatii prognostice asupra
starii functiei renale, atit preoperator cit si
postoperator
-
8/18/2019 Curs 1 MN
142/171
Anomalii congenitale• ectopia renala
-
8/18/2019 Curs 1 MN
143/171
• ectopia renala
• rinichi in potcoava
Anomalii congenitale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
144/171
• rinichi unic congenital
Anomalii congenitale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
145/171
Pielonefrita acuta si cicatricile
renale
S i ti fi l
-
8/18/2019 Curs 1 MN
146/171
• Scintigrafia renala cu
Tc-99m DMSA mai
sensibila decat U.S. si
urografia I.V.
• Fixare corticala redusa
a R.F.
• Zone lacunare focalesau difuze
RVU
• Dg – cistografie
-
8/18/2019 Curs 1 MN
147/171
• E importanta evaluarea severităţii• Majoritatea RVU de grad I-III se
rezolvă spontan cu vârsta
RVU
• Complicaţii
-
8/18/2019 Curs 1 MN
148/171
– Nefropatie de reflux
– Cicatrici renale secundar PNF
• Management
– Monitorizare clinico – biologică
– Profilaxia ITU?
• Tratament chirugical?
– Hidroureteronefroză severă!
– Pielonefrite repetate
– Lipsa dezvoltării rinichiului
– Alterarea funcţiei renale/ciatrici renale
RVU- cicatrici renale
-
8/18/2019 Curs 1 MN
149/171
CLASIFICAREA SCINTIGRAFICA A
NEFROPATIEI DE REFLUX
TIP 1 TIP 3P-A P-A
-
8/18/2019 Curs 1 MN
150/171
TIP 2
TIP 3
TIP 4P-A
P-A
P-A
N.L., 11 aniS.R., 6 ani
R.G., 13 ani A.A., 5 ani
Explorare SPECT
-
8/18/2019 Curs 1 MN
151/171
Evaluarea transplantului renal
• evaluarea donatorului
-
8/18/2019 Curs 1 MN
152/171
• evaluarea perfuziei si functiei rinichiuluitransplantat
• evaluarea complicatiilor dupa transplantrenal (vasculare si parenchimale)
-
8/18/2019 Curs 1 MN
153/171
REJET CRONIC
-imagine suma vasculara
cu 99mTc -DTPA alaturi
-
8/18/2019 Curs 1 MN
154/171
de curba vasculara
REJET CRONIC
-imagine secventiala si
curba nefrografica
Cistografia radionuclidica
directa• Avantaje:
-
8/18/2019 Curs 1 MN
155/171
- iradiere scazuta a vezicii urinare si gonadelor - surprinde refluxul ureteral intermitent
- urmarirea in timp a pacientilor cu reflux dupa
interventii chirurgicale corective
FARA REFLUX
REFLUX
VEZICO-URETERALSTANG
-
8/18/2019 Curs 1 MN
156/171
A-P A-P
DR STG
Hipertensiunea renovasculara
-
8/18/2019 Curs 1 MN
157/171
• Aprecierea leziunii de stenoza de arterarenala
• Scintigrafia renala modulata cu Captopril
Boli renovasculare
-
8/18/2019 Curs 1 MN
158/171
• Stenoza de artera renala (RAS)
• Nefropatie ischemica
• Hipertensiunea renovasculara (RVH)
RAS ≠ RVH
Hipertensiunea renovasculara
• Cauzata de hipoperfuzia renala
– Ateroscleroza
-
8/18/2019 Curs 1 MN
159/171
– Displazia fibromusculara
• Mediata prin mecanismul renina – angiotensina-
aldosteron
• Potential curabila prin revascularizare (by-pass
sau dilatatie transluminala)
Hipertensiunea renovasculara
• Prevalenta
-
8/18/2019 Curs 1 MN
160/171
– 50ani
– HTA severa rezistenta la tratamentul cu antihipertensive
– Alterarea inexplicabila a functiei renale sau dupa
administrarea de inhibitori ai enzimei de conversie (IEC)
– HTA + sufluri abdominale
Sistemul Renin-Angiotensin
RAS Angiotensinogen
-
8/18/2019 Curs 1 MN
161/171
Captopril Captopril Angiotensin I
Angiotensin II
Aldosterone Vasoconstrictie
HTA
Renin
ACE
-
8/18/2019 Curs 1 MN
162/171
Diagnosticul RAS
• Standard de aur:
- Angiografia selectiva de artera
-
8/18/2019 Curs 1 MN
163/171
renala• Teste neivazive initiale:
– Scintigrafia renala modulata cu
Captopril
– Ultrasonografia Doppler
• Alte teste:
– MRA – sensibilitate scazuta pentru
RAS distale sau segmentale – Nivelul reninei plasmatice ( venos)
• Intreruperea administrarii IEC si Betablocante : 3-7 zile
• Nu diuretice 3-5 zile
Pregatirea pacientului
-
8/18/2019 Curs 1 MN
164/171
Nu diuretice 3 5 zile
• Nu alimente solide x 4 ore
• Hidratare corecta:
10 ml/kg lichid 30-60 min inainte de examinare
• IEC
– Captopril 25-50 mg po (sfaramat), 1 hr pre-scan
– Monitorizarea TA 15 min
-
8/18/2019 Curs 1 MN
165/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
166/171
Interpretare
• Probabilitate mare RVH (>90%)
– Modificari marcate dupa Captopril
-
8/18/2019 Curs 1 MN
167/171
p p p
• Mica probabilitate RVH (
-
8/18/2019 Curs 1 MN
168/171
ACEIACEI RenographyRenography
GradingGrading renogramrenogram curvescurves
-
8/18/2019 Curs 1 MN
169/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
170/171
-
8/18/2019 Curs 1 MN
171/171