Eficienta Investitiilor - curs 1 - curs 2

Download Eficienta Investitiilor - curs 1 - curs 2

Post on 24-Nov-2015

8 views

Category:

Documents

3 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>Eficienta Investitiilor</p> <p>EFICIENTA CURS 1</p> <p> EFICIENTA EC A INVESTUTIILOR SI EVALUAREA EC A INTREPRINDERII-TEMATICA- EFICIENTA EC A INVESTUTIILOR ANALIZA EFICIENTEI EC A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP</p> <p> a)- Sistemul de indicatori ai eficientei economice a investitiilor</p> <p> Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg in cea mai mare parte catre, folosirea mai multor indicatiori in vederea caracterizarii riguroase a efcicientei economice a diferitelor variante de investitii</p> <p> Acesti indicatorialcatuiesc un sisitem in care intra atit indicatori valorici (volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a investitiilor), cit si indicatori naturali (capacitatea de productie, in expresie fizica, consumurile specifice de materiale, durata de exutie a investitiilor, etc)</p> <p> In practica se intilnesc o serie de clasificari a indicatorilor de eficienta a invetitiilor grupati dupa anumite criterii cum ar fi:</p> <p> -in functie de importanta indicatorilor, in adoptarea deciziilor de investitii, gruparecare, cuprinde indicatori cum ar fi:</p> <p> -indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale asupra eficientei activitatii viitoare a obiectivului economic.</p> <p> Acesti indicatori caracterizeaza de fapt performanta economica a productiei viitoare (capacitatea de productie, costul productiei, nr personalului, productivitatea muncii)</p> <p> -indicatori de baza- care exprima approape exclusiv eficienta propriuzisa a investitiilor (volumul de investitii, durata de executie a investitiilor, durata de functionare, investitia specifica, randamentul economic al investitiilor, etc)</p> <p> -indicatori specifici- care sint specific diferitelor ramuri de activitate, caracterizind anumite aspecte particulare ale eficientei investitiilor in unele sectoare economice</p> <p> -indicatori supimentari- cum ar fi:gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de mecanizare, consumurile specifice de utilitati, etc</p> <p> In timp ce in general, categoria indicatorilor cu caracter generaleste mai cunoscuta, categoria celorlalti indicatori sint mai putin cunoscuti, indicatori care vor fi prezentati in conutinuare.</p> <p> 1.-In categoria- indicatorilor de baza-intra cei mai importanti indicatori de apreciere a eficientei investitiilor</p> <p> - In alta ordine de idei, unii din acesti indicatori, exprima direct sau nemijlocit, elemntele raportului de eficienta economica-(efectul sau efortul investitional), fiind considerati:indicatori de calcul iar altii coreleaxa intr-o forma sau alta elementele respective, fiind indicatori propriu-zisi de eficienta a investitiilor.</p> <p> - Ca o ultima precizare , trebuie sa cunoastem ca acesti indicatori, pot imbraca diferite forme ca: forma statica de prezentare-care tine de abordarea traditionala, fiind de esenta contabila iar, forma dinamica de prezentare-tine de analiza pe fluxuri, fiind de esenta financiara Principalii indicatori de baza se concretizeaza in calcularea urmatorilor indicatori:</p> <p> b)-Volumul (valoarea) investiei-reprezinta principalul indicator care caracterizeaza marimea efortului investitional. El exprima valoric totalitatea resurselor care se vor comsuma ptr realizarea obiectivului de investitii, pina la punerea in functiune.</p> <p> Practic este vorba despre-cheltuielile de investitii, stabilite pe baza de deviz, insa prin extensie Indicatorul, cuprinde si stocul de active circulante, necesar ptr primul ciclu de functionare, precum si de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sint-cheltuielile ptr pregatirea fortei de munca si cheltuielile ptr supravegherea lucrarilor de investitii).</p> <p> Formula de calcul este: It = I + Mo + Cs, -unde: I-reprezinta-cheltuiala totala de investi</p> <p>tii, calculata cf devizului general Mo-necesarul de active circulante ptr inceperea functionarii obiectivului</p> <p> Cs-alte cheltuieli (pregatirea personalului, supravegherea lucrarilor, etc)</p> <p> Acest indicator, numit si suma capitalului investitreprezinta soldul fluxurilor monetare legate de punerea in functiune a activelor integrate in proiectul de investitii.</p> <p> Soldul respectiv, se determina prin compararea platilor (iesirilor de trezorerie) cu incasarile (intrarile de trezorerie)</p> <p> Principalele elemente de plati sint:-platile ptr achizitionarea echipamentelor sau realizarea constructiilor, evaluate fara TVA, daca aceasta este deductibila, plus costurile de oportunitate corespunzatoare activelor proprii folosite; cheltuielile auxiliare, legate de punerea in functiunea obiectivului (studii prealabile, cheltuieli de transport, cheltuielile de instalare, formare personal)</p> <p> -necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de cresterea cifrei de afaceri, pe care o</p> <p>va genera noul obiectiv (ptr stocuri minime de materiale si produse si ptr acordarea de termene</p> <p>minime de plata a clientilor)</p> <p> Incasarile cele mai importante, provin din:</p> <p> - vinzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea in functiune a obiectivului; - veniturile auxiliare de natura fiscala sau economica, provenind din administrare; </p> <p> Pe baza celor prezentate, evaluarea financiara a capitalului, investit, se poate face prin relatia</p> <p> C = I + FlIM + FLFR VE - FLF unde:</p> <p> C -capitalul investit; I-imobilizari fixe; FlIM -fluxuri de lichiditati relative la investi tiile materiale; FLFR -fluxuri de lichiditati legate de necesarul suplimentar de fond de rulment; VE -valoarea neta a echipamentelor disponibilizate si vindute pe piata de ocazie; FLF -fluxuri de lichiditati legate de mediul fiscal;</p> <p> Aceasta evaluare a indicatorului este mai dificila, dar este mai riguroasa, deoarece include totae cheltuielile necesare pina la punerea in functiune a obiectivului de investitii.</p> <p> c.-Durata de executie a investitiei-care sintetizeaza, perioada de timp, in care are loc materializarea cheltuielilor de investitii in capitalul fix.</p> <p> De regula, aceasta perioada, care se intinde pina in momentul punerii in functiune a obiectivului, ocazioneaza doar consumuri de resurse, fara a se obtine vreun rezultat util de aceea, ptr a reduce volumul imobilizarilor de fonduri, este necesara scurtarea, pe cit posibil, a duratei de executie, fara a dauna, asupra calitatii lucrarilor de investitii. Totodata cautarea de solutii, ptr punerea partiala in functiune a capacitatilor de productie poate contribui la diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fonduri lor de investitii.</p> <p> d.-Durata de viata a investitiei-reprezinta, perioada de timp in care obiectivul dupa ce a fost executat, receptionat si pus in functiune, este utilizat conform destinatiei sale asigurindu-se recuperarea capitalului investiti si obtinerea unui surplus (profit).</p> <p> Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la scoaterea</p> <p>din uz, datorita uzurii fizice si morale a capitalului fix.In cadrulsau, capitalul fix, realizat este de</p> <p>regula supus amortizarii, prin utilizarea diferitelor metode sau tehinici de amortizare(liniara, progresiva, regresiva). Estimarea duratei de viata a investitiei, pare la prima vedere o problema </p> <p>relativ simpla, deoarece in economia centralizata, ea se reducea la preluarea duratelor normale de functionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege.In realitate insa problema nu este deloc simpla, deoarece, se pot utiliza, mai multe criterii ptr stabilirea duratei de viata a unei investitii. In esenta este vorba de o o alegere intre criteriile de ordin tehnic si</p> <p>cele de ordin economic</p> <p> Criteriile tehnice ne indeamna sa identificam durata de viata a unei investitii cu</p> <p>durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului La rindul saudurata fizica este definita de conditiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii), dar si anumite conditii juridice (de pilda-constructia unui imobil pe un teren obtinut</p> <p>prin concesiune pe o durata limitata)</p> <p> Criteriile de ordin economic-implica asimilarea cu durata de utilizare economica a obiectivului respectiv, cu intervalul de rimp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din </p> <p>veniturile obtinute prin exploatarea productiva a investitiei. Practic determinarea durateieconomiceeste destul de relativa, deoarece rentabilitatea investitieise afla sub incidenta </p> <p>mai multor factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schinba, costurile la fel)</p> <p> Relativitatea detreminarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul previziunii este mai</p> <p>indepartat. De aceea ptr proiectele de investitii cu durata mare de exploatare, intre 30-50 ani</p> <p>Se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati, sa se faca pe o perioada mai scurta</p> <p>(10-20 ani) numita si orizont economic al firmei, urmind ca veniturile ulterioare acestei perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei</p> <p> Referitor la fixarea duratei de viataa investitiei, exista si alte conceptii. </p> <p>De pilda, considerarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade: </p> <p>-durata de viata fizic normala a investitiei </p> <p>-durata de viata tehnologica; </p> <p>-durata de viata a produsului pe piata; O alta opinie prevede fixareaduratei de viata, prin fixarea unei durate intermediare</p> <p>Intre durata fizicaa echipamentului si durata de viata a produsului, etc.</p> <p> -Investitia specifica-care asigura comparabilitatea intre-efortul financiar-facut ptr</p> <p>realizarea unui obiectiv economic, si capacitatea de productie a obiectivului respectiv Relatiile de calcul, folosite, difera dupa cum investitiavizeaza realizarea de obiective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente.</p> <p> Pentru obiectivele noirelatia de calcul a investitiei specifice, (i) este:</p> <p> i= I / Q , in care: I-reprezinta investitia totala</p> <p> Q-capacitatea de productie</p> <p> Pentru investitiile in modernizari, dezvoltari sau retehnologizariale obiectivelor</p> <p>existente, indicatorul se calculeaza astfel:</p> <p> I = I / Q1 Qo unde:</p> <p> Q1-este capacitatea de productie dupa modernizare</p> <p> Qo-capacitatea de productie inainte de modernizare</p> <p> Capacitatea de productie a unui obiectiv economic, poate fi exprimata in mod diferit in functie de specificul activitatii, cu exprimare frecventa, in unitati naturale (kg, tone, litri) dar la o productie eterogena se poate folosi si exprimareanatural-conventionala (tractoare conventionale, hectare aratura normala, strunfuri conventionale, unitati nutritive), sau chiar exprimarea valorica. Ca o concluziecapacitatea de productie exprima productia maxima ce poate fi obtinuta, la obiectivul respectiv, intr-o anumita perioda de timp, de obicei un (1) an, indicatorulinvestitiei specificeterbuind sa tina seama si de numarul anilor de functionare, dupa urmatoarea formula:</p> <p> I = I / (Q x df)</p> <p>Exemplu: - valoarea investitie (mil ron) 120..cazul A si100 cazul B</p> <p> - capacitatea de productie( tone)1000 A si. 1000 B</p> <p> - durata de functionare (ani).. 10 A si. 8 B</p> <p> Daca folosim relatia de calcul, valoarea investitieispecifice, va fi:</p> <p> Cazul A- 12.000mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t</p> <p> Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizareaca varianta mai optima este in</p> <p>cazul B.</p> <p>Daca se utilizeaza a doua relatiede calcul, care tine seama de durata de functionare, valoarea investitiei specifice va fi:</p> <p> Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an</p> <p> Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasa fiind A -Durata de recuperare a investitiei- numit sitermen de recuperare, exprima numarul de ani necesar, ptr recuperarea capitaluilui investit initaial, sau altfel spuso investitie va fi cu atit mai atractiva optr un investitor, cu cit veniturile care se vor obtine vor permite recuperarea rapida a capitalului investit</p> <p> Pe baza calcularii acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investitii, decit daca durata lor de recuperare este mai mica decit un standard prestabilit (durata normativa de recuperare), care la ridul sau, este mai mic decit durata de viata a investitiei, fiind ales proiectul de investitii a carei durata de recuperare este mai scurta.</p> <p> In principiu, durata de recuperare se calculeaza prin, raportarea investitiei totale (I) la avantajul (efectul- economicmediu annual), din care se reconstituie capitalul investit (E) dupa formula: T = I / E In cea ce priveste valoarea capitalului investit de la numitorul relatiei, inainte de 1989, era sinonim cu marimea anuala a beneficiului;venitul net sau acumularile banesti</p> <p> Actualmente, numitorul relatiei de calcul, paote fi reprezentat de profitul brut; profitul net ramas dupa impozitare;cash-flow-ul brut sau net; </p> <p> Pentru nivelul microeconomic este oportuna utilizarea fluxului net de trezorerie </p> <p>rezultat din exploatare, a investitiei (flux de lichiditati nete) numit si cash-flow (CF)-net </p> <p> Acesta poate fi asimilat, cu suma profitului net, dupa impozitare si amortismentelor </p> <p>perioadei, conform formulei:</p> <p> CF = CA EF = CA-[CE + i(CA CE A)] = (1-i)(CA - CE A) + A </p> <p>unde:</p> <p> CA =reprezinta incasarile anuale(veniturile)</p> <p> EF =reprezinta platile anuale</p> <p> CE =cheltuielile anuale de productie(exploatare)</p> <p> A =amortizarea anuala activelor fixe incluse in proiect </p> <p> i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta su formula </p> <p> (1-i)(CA CE A) = profitul net, dupa impozitarea</p> <p> In cazul proiectelor de investitii de rationalizare, sau de productivitateobiectivul nu este cresterea volumului vinzarilor-a cifrei de afaceri, cireducerea costurilor deexploatarecalculul fluxului de lichiditati nete se poate face dupa modelul prezentat mai jos: </p> <p>Proiecte de inovare sau de expansiuneProiecte de rationalizare sau de productivitate</p> <p>1.-Cifra de afaceri1.-Economia de cheltuieli variabile</p> <p>2.-Cheltuieli variabile2.-Economia de cheltuieli fixe</p> <p>3.-Cheltuieli fixe(altele decit-amortiz, ch.fin)3.-Excedent brut de exploatare (rd.2-1)</p> <p>4.-Excedent brut de exploatare (rd.1-(2+3)4.-Excedent net de exploatare (rd.3x(1-rat impoz)</p> <p>5.-Excedent net de exploatare(rd.4x(1-rata imp)5.-Economii fiscale datorate amortizarii</p> <p>6.-Economii...</p>