mn 1 planificare 3
TRANSCRIPT
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
MANAGEMENTMANAGEMENT
1. 1. Planificarea (3)Planificarea (3)
Conf. univ. dr.
Niculaie AntonoaieNiculaie AntonoaieUniversitatea „Transilvania”Braşov
20032003
59
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Management. Planificarea (3)Management. Planificarea (3)
CuprinsCuprins
8. 8. Planificarea. Exemplu: investiţiilePlanificarea. Exemplu: investiţiile 6161
8.1. Calculul indicatorilor de eficienţă8.1. Calculul indicatorilor de eficienţă
economică în viziune statică economică în viziune statică 6161
8.2. Calculul indicatorilor de eficienţă8.2. Calculul indicatorilor de eficienţă
economică în viziune dinamică economică în viziune dinamică 6969
BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE 7878
60
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
8. PLANIFICAREA. EXEMPLU: INVESTIŢIILE
Notă. Materialul, realizat de dr. ec. Sanda Constantin (titular al disciplinei de profil, în cadrul Catedrei de Management şi Informatică Economică, Universitatea “Transilvania” din Braşov), este preluat, cu mici modificări, din lucrarea “Managementul firmei” [Antonoaie, 2000].
Pentru realizarea unui proiect de investiţii în domeniul prelucrării primare a lemnului, o firmă din sectorul forestier organizează o licitaţie la care participă trei firme specializate, fiecare cu propria sa variantă de proiect.
Se cere să se studieze ofertele şi, pe baza indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor, să se aleagă varianta de proiect care va câştiga licitaţia pentru construirea noului obiectiv.
Cele trei variante de proiect se caracterizează prin următorii parametri:
Variantele de proiect pentru investiţieTab. 1.1.
Nr. crt. İndicator
UM
Variantade
proiect 1
Variantade proiect
2
Variantade proiect
31 İnvestiţia totală It Mil. u.m. 700 800 750
2 Producţia anuală QBuc. / an 10.000 11.000 10.000
3 Cost unitar de producţie c
u.m. / buc 67.000 65.000 65.000
4 Preţ unitar de vânzare
pu.m./ buc 80.000 80.000 80.000
5 Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii
d
Ani 3 3 3
6 Durata de exploatare eficientă
De
Ani 14 15 15
Rata de actualizare, considerată ca o normă de eficienţă economică impusă de beneficiar, este de 15 % pe an .
61
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Pentru alegerea soluţiei optime şi adoptarea deciziei de a face sau nu investiţia este necesar calculul unor indicatori.
8.1. Calculul indicatorilor de eficienţa economică a investiţiilor în viziune statică
Prezentăm în continuare calculul indicatorilor de eficienţă economică pentru cele trei variante de proiect, în viziune statică :
1. İnvestiţia totală :
It1 = 700 mil u.m.It2 = 800 mil u.m.It3 = 750 mil u.m.
Din acest punct de vedere se consideră varianta optimă aceea care presupune cel mai mic efort investiţional, adică varianta de proiect 1.
2. Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii d este aceeaşi la toate cele trei variante de proiect (3 ani), neconstituindu-se într-un criteriu de departajare.
3. Durata de exploatare eficientă a obiectivului de investiţii :
De1= 14 ani De2=15 aniDe3=15 ani
Se doreşte ca această durată să fie cât mai mare, deoarece pe parcursul ei se produc efectele utile; variantele optime de proiect sunt 2 şi 3variantele optime de proiect sunt 2 şi 3.
4. İnvestiţia specifică şi productivitatea investiţiei
Formula de calcul pentru investiţia specifică:
[1.72]
u.m./buc
u.m./buc
62
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
u.m./buc
İnvestiţia specifică arată efortul investiţional pe unitatea de produs (luând in considerare producţia fizică anuală).
Se urmăreşte, evident, minimizarea indicatorului şi, în acest sens, variantavarianta optimă de proiect este 1optimă de proiect este 1.
Odată calculată investiţia specifică, se poate determina imediat un alt indicator - productivitatea investiţiei (este inversul investiţiei specifice, ceea ce reprezinta producţia obţinută la un milion u.m. investite).
Se urmăreşte maximizarea indicatorului.
Formula de calcul este următoarea:
[1.73]
buc/mil u.m.
buc/mil u.m.
buc/mil u.m.
VariantaVarianta optimăoptimă este, ca şi în situaţia investiţiei specifice, variantavarianta dede proiectproiect 11.
Pentru evaluarea celorlalţi indicatori de bază ai eficienţei economice a investiţiilor este necesar să se calculeze veniturile, costurile şi, respectiv, profiturile anuale corespunzătoare fiecărei variante de proiect.
Pentru aceasta se vor utiliza următoarele relaţii de calcul:
venitul anual : [1.74]
costurile anuale de producţie: [1.75]
profitul brut anual: [1.76]
Rezultatele sunt următoarele (tab. 1.2):
63
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Indicatorii investiţieiTab. 1.2
Nr. crt.
İndicator calculat
UM Varianta de proiect
1
Varianta de proiect
2
Varianta de proiect
31 Venitul anual mil.
u.m.800 880 800
2 Costurile anuale de producţie
mil. u.m.
670 715 650
3 Profitul brut mil. u.m.
130 165 150
Din punct de vedere al profitului anual – considerat ca indicator de eficienţă economică – varianta optimă este cea care asigură profitul maxim, decivarianta optimă este cea care asigură profitul maxim, deci varianta de proiect 2varianta de proiect 2.
5. Termenul de recuperare a investiţiei
Formula de calcul este următoarea:
[1.77]
ani
ani
ani
Indicatorul ne arată perioada de timp după care investiţia se amortizează din profiturile cumulate . Pentru orice obiectiv investiţional, această perioadă se urmăreşte a fi cât mai scurtă, în cazul de faţă varianta de proiect optimă fiind 2.
66.. Coeficientul de eficienţă economică Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei
– se calculează ca inversul termenului de recuperare a investiţiei, iar semnificaţia sa economică este diferită.
– pentru acest coeficient există normative la nivel de agent economic sau de ramură economică.
– în practică se urmăreşte maximizarea sa .
64
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Formula de calcul este:
[1.78]
Varianta optimă de proiectVarianta optimă de proiect este, şi în acest caz, variantavarianta 22, urmată însă la mică distanţă de variantavarianta 33.
7. Randamentul economic al investiţieiRandamentul economic al investiţiei
Formula de calcul utilizată:
[1.79]
Spre deosebire de randamentul tehnic, cel economic poate lua valori supraunitare.În practică se urmăreşte maximizarea randamantului economic,, varianta optimă de proiectvarianta optimă de proiect în acest caz fiind în acest caz fiind 22, urmată de 3, urmată de 3.
65
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
8. Cheltuielile echivalente sau recalculate
– indică efortul total investiţional şi de exploatare ce caracterizează fiecare variantă de proiect;
– se calculează astfel:
[1.80]
mil u.m. mil u.m. mil u.m.
Practic se urmăreşte minimizarea acestor cheltuieli, deci varianta optimăvarianta optimă de proiect este 1de proiect este 1.
Datorită faptului că cele trei variante de proiect presupun durate de exploatare eficiente şi capacităţi de producţie diferite, se impune departajarea variantelor de proiect de investiţie prin calcularea altor doi indicatori derivaţi, şi anume: cheltuielile echivalente anuale şi cheltuielile echivalente specifice.
a. Cheltuieli echivalente anuale
Se calculează astfel:
[1.81]
mil u.m./an
mil u.m./an
mil u.m./an
a. Cheltuielile echivalente specifice
Formula de calcul utilizată este:
[1.82]
66
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
mil u.m./buc
mil u.m./buc
mil u.m./buc
Cum, în fiecare caz se urmăreşte minimizarea valorilor, constatăm că pentru primulprimul indicator derivat variantavarianta optimăoptimă de proiect este 33, iar pentru celcel de-alde-al doileadoilea este 11.
Concluziile care se desprind sunt :
►► valorile calculate ale indicatorilor de eficienţă economică arată că nici una dintre variante nu este superioară celorlalte din toate punctele de vedere;
►► variantele 2 si 3 se detaşează faţă de prima variantă; ►► pentru a putea departaja cele două variante (2 şi 3), vom calcula
indicatorii de eficienţă economică a investiţiei suplimentare; ►► cu ajutorul acestor indicatori, vom pune în evidenţă avantajul
economic al unui efort investiţional suplimentar faţă de varianta cu investiţie totală minimă, respectiv varianta de proiect 1.
* İnvestiţia specifică suplimentară
Formula de calcul:
[1.83]
lei/buc
Se poate observa că investiţia specifică suplimentară a variantei 3 faţă de 1 nu se poate calcula datorită faptului că cele două variante de proiect presupun obţinerea aceloraşi producţii anuale .
67
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
* Randamentul economic al investiţiei suplimentare
Se calculează cu formula:
[1.84]
Concluziile care pot fi trase, după calculul investiţiei specifice suplimentare şi calculul randamentului economic al investiţiei suplimentare, sunt următoarele:
* conform valorilor investiţiei specifice suplimentare ar trebui să alegem varianta de proiect 2;
* conform valorilor randamentului economic al investiţiei suplimentare ar trebui să alegem varianta de proiect 3;
* de obicei, decizia se adoptă după valorile randamentului economic, care este considerat a fi cel mai sintetic indicator de eficienţă economică a investiţiilor .
În acest caz, ţinând cont de cele afirmate anterior, varianta de proiectvarianta de proiect preferată va fi cea de-a treiapreferată va fi cea de-a treia .
8.2. Calculul indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor în viziune dinamică (actualizaţi)
Pentru a ne forma o imagine corectă asupra celor trei variante de proiect de investiţii, va trebui să ţinem seama de influenţa factorului timp asupra indicatorilor de eficienţă economică.
Acest lucru se realizează apelând la metodele de actualizare. În situaţia exemplului luat în calcul vom considera rata de actualizare ca fiind
egală cu coeficientul de eficienţă economică (impus de investitor la un nivel de 15 %) .
68
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Calculul de actualizare se va realiza în momentul punerii în funcţiune a obiectivului de investiţii.
Eşalonarea anuală a investiţiilor (mil. u.m.) este prezentată în tab. 1.3. Eşalonarea anuală a variantelor de investiţie
Tab. 1.3Varianta de proiect 1
Varianta de proiect 2
Varianta de proiect 3
Anul I 200 400 300Anul II 200 300 250Anul III 300 100 200Total (mil.u.m. ) 700 800 750
Triunghiurile actualizării sunt prezentate în continuare.
Fig. 1.1. Triunghiurile actualizării
1. Investiţia totală actualizată
Formula utilizată:
[1.85]
mil u.m.
mil u.m. mil u.m.
Pierderile de venit ca urmare a imobilizării capitalului reprezintă de fapt un câştig nerealizat şi se determină ca diferenţă între valoarea investiţiei actualizate şi investiţia totală în viziune statică .
69
IV.C.P
Ded
VPm0
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Se calculează cu relaţia:
[1.86]
mil u.m.
mil u.m.
mil u.m.
Deoarece interesul este ca efortul investiţional şi pierderile din imobilizări să fie cât mai reduse, varianta de proiect optimăvarianta de proiect optimă, din acest punct de vedere, este 11.
2. Investiţia specifică actualizată
Se calculează raportând investiţia actualizată la capacitatea de producţie :
[1.87]
u.m./buc
u.m./buc
u.m./buc
Varianta optimăVarianta optimă de proiect este cea care asigură efortul investiţional minim pe unitatea de produs, adică varianta 11.
Productivitatea investiţiei - care arată numărul de unităţi de produs realizate la un milion u.m. investiţi, va păstra evident aceeaşi ierarhie :
buc/mil u.m.
buc / mil u.m.
buc / mil u.m.
Pentru evaluarea celorlalţi indicatori este necesar să calculăm mai întâi veniturile, cheltuielile şi respectiv profiturile actualizate .
70
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
[1.88]
[1.89]
[1.90]
Rezultatele sunt prezentate în tab. 1.4.
Venituri, cheltuieli şi profituri actualizateTab. 1.4
Varianta de
proiect 1
Varianta de
proiect 2
Varianta de
proiect 33Veniturile actualizate la momentul P (mil lei)
4579,57 5145,68 4677,9
Cheltuieli actualizate la momentul P (mil lei)
3835,4 4180,87 3800,8
Profiturile actualizate la momentul P (mil lei)
744,17 964,81 877,1
3. Cheltuielile echivalente actualizate
mil u.m.
Varianta optimăVarianta optimă de proiect este 11 (cea care asigură un efort minim pe întreaga durată de viaţă a obiectivului de investiţii).
4. Randamentul economic actualizat
Relaţia de calcul:
[1.91]
71
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Valorile negative ale randamentului economic actualizat arată că în nici una dintre cele trei variante de proiect investiţia nu va putea fi recuperata din profiturile ce urmează a se realiza .
Acest lucru ne conduce la ideea că termenul de recuperare a investiţiei în varianta actualizată va fi mai mare decât durata de exploatare eficientă a obiectivului.
5. Termenul de recuperare a investiţiei în varianta actualizată
Pentru a calcula termenul de recuperare a investiţiei în varianta actualizată vom construi o ecuaţie, ţinând cont de perioada de timp după care efortul investiţional total este egalat de profiturile cumulate:
[1.92]
Din aceasta ultimă expresie, prin logaritmare, se află necunoscuta T.
După cum se observă, termenul de recuperare a investiţiei este mai mare decât durata de exploatare eficientă a obiectivului, în toate cele trei variante de proiect propuse.
În consecinţă, variantele nu sunt fezabile, nepermiţând nici măcar recuperarea integrală a capitalului avansat .
Se pune întrebarea: de ce în varianta statică cele trei proiecte intrate în competiţie păreau fezabile ?
Acolo, problema era doar de a le ierarhiza şi departaja în funcţie de valorile relative ale indicatorilor de eficienţă economică a investiţiei .
72
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Parametrul apărut suplimentar în calculele dinamice a fost rata de actualizare ,,a”, considerată ca fiind egală cu norma de eficienţă economică impusă de beneficiar.
Este posibil ca o eficienţă de 15 % în condiţiile date să nu fie realizabilă ?
Pentru a răspunde la această întrebare vom introduce un nou criteriu de selecţie utilizat frecvent în studiile efectuate de organismele financiare internaţionale: rata internă de rentabilitate – RIR.
Acest indicator este în măsură să reflecte capacitatea financiară a fiecărei variante de proiect de a fructifica sumele investite:
, [1.93]
în care:
amin este rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este pozitiv;amax – rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este negativ; Pamin – venitul net actualizat corespunzător lui amin;
Pamax – venitul net actualizat corespunzător lui amax.
P+ = [1.94]
Grafic, situaţia se prezintă sub următoarea formă :
Fig. 1.2. Rata internă de rentabilitate.
73
RIR
a
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Pentru început vom calcula venitul net actualizat pentru rata de actualizare de 15 % avansată de beneficiar.
Acesta va fi negativ în fiecare dintre cele trei variante de proiect propuse, deoarece am constatat din calculul indicatorilor de eficienţă economică a investiţiei, că rata de actualizare este prea mare .
Rezultă că norma de eficienţa avansată de beneficiarul investiţiei este superioară capacităţii economice a celor trei proiecte.
De aceea, va trebui să calculăm RIR pentru fiecare variantă, acesta fiind şi ultimul criteriu de ierarhizare şi selecţie a proiectelor propuse.
a. varianta de proiect 1
amax = 15 %
Ne fixăm un amin suficient de mic pentru a obţine un venit net actualizat pozitiv.
amin = 10 %
b. Varianta de proiect 2
74
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
c. Varianta de proiect 3
Concluzia este clară: cea mai înaltă rată internă de rentabilitatecea mai înaltă rată internă de rentabilitate este asigurată de variantavarianta dede proiectproiect 22, care va fi considerată câştigătoarea licitaţiei.
********
În metodologia specifică B.I.R.D. indicatorii de apreciere a eficienţei economice a proiectelor de investiţii sunt următorii:
1. venituri brute – cuprind volumul total al încasărilor dintr-o anumită perioadă, provenite din desfacerea mărfurilor sau din activităţi auxiliare;
2. cheltuieli totale – includ cheltuielile cu investiţia şi cele de producţie:
[1.95]
unde :
75
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Ct sunt cheltuielile totale;It – investiţia totală.
3. raportul venituri/costuri totale, pentru a compara cei doi indicatori ce se obţin in perioade diferite de timp; se utilizează calcule de actualizare:
[1.96]
unde :De este durata de funcţionare eficientă;Vh – venituri anuale;Ch – cheltuieli anuale;a – rata de actualizare;R>1 – condiţia de rentabilitate.
4. fluxul de numerar
[1.97]
unde Ih este investiţia anuală.
5. rata internă de rentabilitate:
[1.98]
în care :
rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este pozitiv;
rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este negativ;
venitul net actualizat corespunzător lui amin;
venitul net actualizat corespunzător lui amax.
6. cursul de revenire net actualizat
76
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
Reprezintă rata internă de schimb valutar, “testul Bruno”, şi reflectă eforturile totale actualizate exprimate în lei ce se fac pentru obţinerea unei unităţi valutare nete.
[1.99]
în care : d este durata de execuţie a obiectivului.Prin acest indicator se stabileşte costul intern al valutei.
7. pragul de rentabilitate (producţia fizică corespunzătoare cifrei de afaceri critice)
[1.100]
unde : Qcr este producţia critică; CF – cheltuieli fixe; CV – cheltuieli variabile; v – cheltuieli variabile unitare.
Cifra de afaceri critică este valoarea producţiei pentru care veniturile egalează cheltuielile:
[1.101]
unde :p este preţul unitar al produsului.
BIBLIOGRAFIE
1. Antonoaie, N. (coordonator), Foriş, T., Sumedrea, S., Constantin, S. – Managementul firmei. Organizare, planificare, producţie, decizie, conducere, strategii. Editura Leda, Constanţa, 2000.
77
* Management * Conf. univ. dr. Niculaie Antonoaie * Universitatea „Transilvania” Braşov * 2003 *
2. Armstrong, M. – A Handbook of Management Techniques. Kogan Page Ltd. London, 1993.
3. Băşanu, Gh., Fundătură, D. – Management – Marketing. Editura “S.C. Diacon Coresi”, Bucureşti, 1993.
4. Certo, S. C. – Managementul modern. Diversitatea, calitatea, etica şi mediul global. Editura TEORA, Bucureşti, 2002.
5. Cole, G.A. – Management. Theory and Practice. DP Publications, London, 19936. Dumitrescu, M. (coordonator), Constantinescu, P., Homescu, R., Stroe, R. ş.a. –
Enciclopedia conducerii întreprinderii. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981
7. Foriş T., Constantin, S. – Eficienţa economică a investiţiilor, Universitatea “Transilvania” Braşov, 1999
8. Koontz, H., O’Donnell, C., Weirich, H. – Management. McGraw-Hill Book Company, New Zork, 1984
9. Oprei, I. – Economia firmei, Ed. Lux Libris, 199410. Românu, I., Vasilescu, I. – Eficienţa economică a investiţiilor şi a capitalului fix.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199311. Russu, C. – Management. Editura Expert, Bucureşti, 1993.
78