INGRIJIRI LA DOMICILIU CALIFICATE ( IDC)

Dr. Ana Capisizu

Bucuresti 2010

Sanatatea Publica: concept

a evoluat de-a lungul timpului de la preocuparea strict asupra controlului bolilor infecioase, sntii mediului, ocrotirii sntii grupelor defavorizate i educaiei pentru sntate la o abordare comprehensiv a strii de sntate a populaiei.

Strategia Naional de Sntate Public

ia n considerare conceptul de noua sntate public care se refer, conform definiiei lui Frenk (1993) la identificarea nevoilor de sntate i organizarea de servicii de sntate comprehensive la nivel populaional, incluznd astfel procesul de informare n vederea caracterizrii strii de sntate a populaiei i mobilizarea resurselor necesare pentru a interveni asupra acestei stri. Deoarece esena sntii publice este starea de sntate a populaiei, aceasta include organizarea personalului i a unitilor medicale n vederea furnizrii tuturor serviciilor de sntate necesare pentru :promovarea sntiiprevenirea bolilordiagnosticarea i tratamentul bolilorreabilitarea fizic, social i profesional.

Securitate uman:concept

in ultimii 20 de ani, este tot mai des utilizat n discursul politic la nivel internaional, dar ctig teren i la nivel naional. principala idee a acestui concept este reprezentat de: necesitatea de protecie a individului i a comunitilor, n faa ameninrilor globale, spre deosebire de ideea pe care se centreaz conceptul clasic de securitate naional. in centrul ngrijirilor de sntate se afl pacientul, dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce sufer de o anumita boal, ci este apreciat holistic ca o persoan cu necesiti fizice, emoionale, psihologice, intelectuale, sociale i spirituale. Aceste necesiti inter-relaioneaz, sunt interdependente, de egal importan i reprezint fundamentul interveniilor asistentului medical ce va trebui s se adapteze la o infinitate de reacii, manifestri, triri, relaii interpersonale, generate de unicitatea profilului psihic al protagonitilor implicai i de specificul situaiei concrete n care i desfoar activitatea.

Mentinerea la domiciliu: concept

Incepand cu anii 60 o noua gandire, atat la nivel politic cat si medico-social in domeniul politicii fata de batranete a dus la consolidarea unui nou concept: mentinerea la domiciliu- cu edificarea concomitenta a unor structuri adecvate de ajutor, ingrijire la domiciliu, asistenta medicala la domiciliu.constatandu-se ca institutionalizarea este o forma mai degraba de izolare( izolarea batranetii) decat una de ocortire, numeroase anchete au relevat dorinta marii majoritati a persoanelor varstnice de a ramane in conditii de supraveghere, ajutor si ingrijire in mediul lor de viata.OMS, avand la baza recomandarile specialistilor a definit conditiile necesare pentru mentinerea la domiciliu a persoanelor cu nevoi in conditii satisfacatoare: orientarea in raport cu mediul ambiant, independenta fizica, mobilitatea, ocupatia, integrarea sociala si independenta economica. Alti parametrii de influenta sunt: lipsa familiei, disponibilitatea structurilor medicale si sociale.Politica de mentinere la domiciliu a impus dezvoltarea si diversificarea serviciilor de ingrijiri la domiciliu care include srviciile comunitare.Tara care a sesizat prima, necesitatea si avantajele asistentei comunitare a fost Marea Britanie care ofera si azi modele comunitare.

Serviciile de IDC

concepute si functioneaza ca parte integranta a retelei generale de sanatate si a serviciilor sociale, fiind un liant intre serviciile medicale si cele sociale. Cele doua servicii mentionate fac parte din reteaua formala care conlucreaza strans cu reteaua de suport informala reprezentata de familie, rude, vecini, voluntari, clerici, etc.Aceasta formula exprima transformarea modelului medical de ingrijire a sanatatii cu accent pe spital spre un model mai social, apropiat de individ si mediul sau de viata, cu accent pe ingrijiri si calitatea vietii, degajandu-se astfel presiunile exercitate asupra serviciilor spitalicesti.

In Romnia

modelele de morbiditate i mortalitate au suferit modificri importante n ultimele decenii, n sensul:creterii prevalenei bolilor cronice i a mortalitii de aceste cauze, n contextul creterii ponderii populaiei vrstnice, asociat cu aciunea multipl a factorilor de risc biologici, de mediu, comportamentali i cu influena condiiilor socio-economice i de asisten medical. In acest context demografic este asteptata si la noi o cerere crescuta de servicii medicale, dintre care IDC vor lua o amploare importanta.

Definitia si scopul infiintarii IDC:

ID sunt o gama de servicii (medicale, de recuperare, psiho-sociale, paliative) care permit persoanelor suferinde de o incapacitate partiala sau totala de a trai in propriul camin si care au ca scop: prevenirea, intarzierea sau chiar inlocuirea ingrijirilor active de tip spitalicesc. Scopurile precise ale IDC sunt: maximizarea autonomieiprevenirea dependenteirecuperarea independenteitratamentul dureriiprin acordarea de servicii medicale calificate: asistenta medicala generala, de recuperare, fiziokinetoterapie, ergoterapie, psihologica si sociala, paliativa.

Categoriile de pacienti beneficiari:

pacientii cu boli cronice ( neurologice, cardio-vasculare, osteo-articulare, oncologice,etc), imobilizati , cu handicapuri fizice, psihice, cu incapacitati partiale sau totale , varstnici si tineri deopotriva. IDC respecta cele mai noi standarde medicale ale momentului pe toata gama de ergoterapie, kinetoterapie si recuperare pentru pacientii care prezinta multiple aspecte disfunctionale ale aparatului locomotor pe fond neurologic, post-traumatic, reumatologic, vascular-periferic si dismetabolic.
Pacientii pot urma tratamente de recuperare medicala pentru afectiuni reumatismale (degenerative sau cronice inflamatorii), pentru sechele dupa traumatisme cranio-cerebrale si vertebro-medulare, precum si tratamente de recuperare medicala dupa interventii chirurgicale ortopedice si de chirurgie plastica sau tratamente de recuperare medicala in osteoporoza sau obezitate.Toate aceste servicii medicale acordate prin IDC sunt cele recomandate la externarea pacientilor din spital. Exemplu pentru buna functionare a sistemului de sanatate circuitul normal al unui pacient este: internare pentru tratament al unei boli acute( ex: fractura de col femural) intr-o sectie de boli acute ( ortopedie) unde sta 5 zile; se va externa si transfera intr-o sectie de recuperare intr-un spital specializat pentru o perioada de alte14 zile, timp in care incepe recuperarea specifica sub indrumarea cadrelor specializate. Degrevarea spitalelor de reinternari rapide, dese, dupa aceste externari, se poate realiza doar prin existenta si functionarea in parametrii optimi ai serviciilor de IDC.

Tipologia pacientului

n centrul ngrijirilor de sntate se afl pacientul, dar el nu mai este perceput simplist doar ca un individ ce sufer de o anumita boal, ci este apreciat holistic ca o persoan cu necesiti: FiziceEmoionalePsihologiceIntelectualeSociale i Spirituale. Aceste necesiti inter-relaioneaz, sunt interdependente, de egal importan i reprezint fundamentul interveniilor asistentului medical ce va trebui s se adapteze la o infinitate de reacii, manifestri, triri, relaii interpersonale, generate de unicitatea profilului psihic al protagonitilor implicai i de specificul situaiei concrete n care i desfoar activitatea.

Modelul conceptual al Virginiei Henderson

n cartea sa, Principii fundamentale ale ngrijirii nursing, definete funcia nursei astfel:Rolul esential al nursei este de a ajuta individul bolnav sau sntos prin activiti ce contribuie la meninerea sau redobndirea sntii (sau sa-l asiste n ultimele clipe), pe care ar putea s le ndeplineasc singur dac ar avea puterea, voina sau cunotinele necesare, s-l ajute s fac aceasta pentru a-i rectiga independena ct mai repede posibil.

Un model conceptual pentru o profesie reprezinta o imagine mentala a profesiei o conceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie.

Modelul conceptual al Virginiei Henderson apreciaz individul ca fiind un tot unitar caracterizat prin nevoi fiziologice i aspiraii denumite generic nevoi fundamentale.Precizarea conceptelor cheie ale acestui model :
-individul bolnav sau sanatos este vazut ca un tot complet prezentnd 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca ;
-scopul ngrijirilor este de a pastra sau a restabili independenta individului n satisfacerea acestor nevoi ;
-rolul asistentei este suplinirea a ceea ce el nu poate sa faca singur Deci datorita coplexitatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie in profesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism .Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai vechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul profesional nu poate fi asigurat .

Nevoile individuale:

Acestea sunt: 14

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie.

Nevoia de a bea si a manca

Nevoia de a elimina

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

Nevoia de a dormi si a se adihni

Nevoia de a se imbraca si dezbraca

Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale

Nevoia de a fi curat ingrijit de a proteja tegumentele si mucoase

Nevoia de a evita pericolele

Nevoia de a comunica

Nevoia de a actiona propriilor convingeri si valori, de a practiva religia

Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii

Nevoia de a se recrea

Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

Alte concepte:

Kinlein, nurse care a practicat independent, caracterizeaz asistentul medical comunitar profesionist ca pe o extensie a clientului i ca pe o bun cunosctoare a ngrijirilor ce trebuie oferite acestuia. Ea definete ngrijirile de sntate comunitare ca asistarea persoanei n practicile de autongrijire n vederea meninerii propriei sale stri de sntate. Kinlein nclin spre modelul medical considernd asistentul medical o extensie a medicului, ea fiind primul contact direct cu clientul atunci cnd acesta are nevoie de ngrijire. Prin stabilirea relaiei cu clientul, asistentul medical l ajut pe acesta s recunoasc i s-i exprime nevoile de sntate colabornd cu acesta la alegerea cii cele mai adecvate pentru de a le satisface.Dorothea Orem consider c ngrijirile de sntate comunitare sunt contribuia pentru nevoile omului de autongrijire i asigurarea continuitii acesteia pentru a susine viaa i sntatea, a descoperi afeciuni sau vtmri i a face fa efectelor acestora. Conform acesteia, interesul special al asistentului medical comunitare este acela de a asigura o ngrijire terapeutic continu, fiind considerat o intermediar ntre medic i client.Cavernali si Patrick au statuat: Preocuparea primordial a ngrijirilor de sntate comunitare trebuie s fie aceea de a ajuta individul i familia acestuia s-i ndeplineasc activitile i cerinele vieii de zi cu zi i s contientizeze msura n care acestea afecteaz sau sunt afectate de sntate sau de boal i, n acelai timp, s ia n considerare comportamentul individual. Aceasta sugereaz faptul c asistentul medical comunitar are rolul de a cntri modul n care individul este capabil s suporte i s se adapteze la viaa de zi cu zi. Individul este vzut ca o balan care pe un taler are activitile i cerinele vieii zilnice iar pe cellalt taler resursele de adaptare i sistemul su de suport. Aceast balan se nclin ntr-o parte sau alta n msura n care ele sunt afectate de sntate, de boal sau de experiene asociate.

Concluzii:

Activitile zilnice sunt considerate acele evenimente obinuite i comportamentele pe care acestea le implic din partea individului n cursul celor 24 de ore.Cerinele zilnice au aspecte personale, diferite de la individ la individ i determin prioritile, alegerile, rutinele i paii.Resursele de adaptare reprezint capacitile personale: trie, duritate, contiin, dorin, capacitate senzorial, curaj, creativitate, abilitatea de rezolvare a problemelor i modelele de adaptare anterioare.Sistemul de suport este reprezentat de mediul extern i forele personale care imprim individului stilul de via. Din acest sistem de suport fac parte familia, anturajul, condiiile de locuit, situaia material i toate celelalte influiene externe cum ar fi vecinii, mass-media, transporturile, mediul ecologic i legislaia.Stilul de via reprezint totalitatea metodelor de a tri ale unui individ adesea evideniate prin preferine i mod de aciune ce se sprijin pe resursele de adaptare i pe sistemul de suport. El nglobeaz astfel, o serie de caracteristici particulare fiecrui individ: preferina pentru independen opus dependenei, niveluri de stres nalte opuse celor joase, spontaneitate i schimbare opuse structurrii i regularitii, extravertire opus introvertirii, avansare rapid opus celei lente i activitate psihic complex opus celei reduse. Aceste preferine sunt transpuse n reaciile particulare att fa de rutine ct i fa de evenimentele neobinuite.

Concluzii 2:

n general, majoritatea persoanelor sunt ntr-un echilibru instabil, balana putnd fi oricnd nclinat, ntr-un anumit grad, sub aciunea multiplelor variabile cum ar fi: o locuin nesntoas, stresul zilnic, starea de confort sau de inconfort fizic, psihic, social pe care o resimte persoana respectiv, etc.Pentru asistentul medical comunitar aceste reacii particulare ale indivizilor constituie o baz pentru aprecierea strii de sntate a acestora.Aprecierea datelor obiective sau subiective i identificarea problemelor clientului se face pornind de la echilibrul care exist ntre activitile i cerinele zilnice, pe de o parte, i posibilitile reale ale resurselor personale i ale sistemului de sprijin de a le face fa, pe de alt parte.