curs 1 crestere si dezvoltare

CRESTEREA si DEZVOLTAREA la copil

Introducere Procese dinamice importante ale fiintei

umane

Incepute din momentul conceptiei produsului uman si continuat pana la maturitate, perioada in care organismul e supus unor modificari morfo-functionale si psihointelectuale

Cele mai dramatice evenimente ale cresterii si dezvoltarii apar inainte

de nastere:

COPILARIA: DEFINITIE, DELIMITARE

Copilaria este acea perioada din viata omului ale carei limite cronologice tin de la nastere si pana la pubertate

Durata copilariei: 0 pana la 10-12 ani (dupa varsta de copil urmeaza adolescenta)

Pubertatea marcheaza inceputul adolescentei

Caracteristica biologica fundamentala a copilariei este reprezentata de procesul de crestere, care se desfasoara pana la varsta de adult (~20 de ani)

CRESTERE SI DEZVOLTARE In raport cu durata totala a vietii, intervalul de timp

in care are loc procesul de crestere la om, este mai mare decat la orice alta specie de mamifere (ritm de crestere lent)

Fenomenul se datoreaza rangului inalt de dezvoltare

(diferentiere, crestere calitativa, perfectionare functionala)

- Diferentierea formelor corpului in ansamblu (cap, trunchi, membre)

- Pefectionarea functiilor motrice - Perfectionatre limbajului, a functiilor cognitive si adaptative - Perfectionarea functiilor sociale, a controlului emotional etc.

Diferentierea incepe la nivel molecular (ex: activarea - genetic determinata - a unor sisteme enzimatice, responsabile de sintezele hormonale de la pubertate)

PERIOADELE COPILARIEI

Perioada intrauterina Embrion: 0-12 sapt Fat: 13 sapt - pana la nastere

Prima copilarie: 0-3 ani

A 2-a copilarie (varsta prescolara): 3-6 ani

A 3-a copilarie (varsta scolara): 6ani - pubertate

Pubertatea (conventional 10-12 ani la fete si 12-14 ani la baieti) Adolescenta (de la inceputul pubertatii pana la varsta de adult) Adult: peste 20 ani ( terminarea procesului de crestere)

PUBERTATEA

Limitele de varsta intre care are loc pubertatea variaza larg

Fete: 9-16 ani (uzual:10-12 ani) Baieti: 13-15 ani (uzual: 12-14 ani)

ADOLESCENTA

Pubertatea este inceputul maturitatii sexuale si reprezinta perioada in care copilul se modifica fizic, hormonal si sexual, devenind capabil de reproducere

Adolescenta incepe odata cu intrarea in pubertate (aproximativ 10 ani la fete si 12 ani la baieti) si se termina odata cu terminarea procesului de crestere si trecerea la viata de adult (aproximativ 20 de ani)

PRIMA COPILARIE(0-3 ANI)

Caracteristici Dependenta absoluta de

familie/apartinatori Alimentatie exclusiv/predominant

lactata Predominenta functiilor vegetative si

digestive Eruptia dentitiei temporare Functii de aparare imuna deficitare Patologie dominata de infectii

PRIMA COPILARIE: SUBDIVIZIUNI

Per. de nou-nascut (0-28 zile), caracteristici: Icterul fiziologic Scaderea fiziologica in greutate Criza genitala Caderea bontului ombilical/cicatrizarea plagii

ombilicale

Per. de sugar (1-12 luni)

Per. de copil mic sau anteprescolar (1-3 ani)

A 2-A COPILARIE(VARSTA PRESCOLARA): 3-6 ANI

Incetinirea ritmului cresterii Reducerea necesitatilor energetice Perfectionarea dezvoltarii psihomotorii Cresterea frecventei bolilor infectocontagioase

A 3-A COPILARIE(VARSTA SCOLARA)

Pubertatea Eruptia dentitiei definitive Maturarea corticala Modificarea patologiei Boli renale si hepatice RAA si ACJ TBC Hemopatii maligne

CRESTERE SI DEZVOLTARE

(Cresterea si dezvoltarea sunt 2 procese inseparabile)

Cresterea (cantitativa) este acumularea de substanta vie (crestere fizica, somatica: greutate,

talie, perimetre)-Inlocuirea masei organice uzate: are loc toata

viata

- Cresterea somatica propriu zisa (se incheie la 20 de ani)

Procese: proliferare celulara (epitelii, tesut

limfatic) si hiperplazie (tesut muscular, s.a.)

CRESTERE SI DEZVOLTARE

Dezvoltarea reprezinta cresterea calitativa

(diferentiere, perfectionare functionala)= cresterea capacitatilor fizice, mentale, sociale si educationale ale copilului

= maturare functionala si fiziologica

Principiile cresterii si dezvoltarii

Cresterea reprezinta un proces ordonat, care apare intr-un mod sistematizat.

Fiecare parte a corpului are un mod si un ritm specifice de crestere.

Ritmul de crestere prezinta diferente individuale situate in limite largi.

Cresterea si dezvoltarea sunt influentate de factori multipli.

Principiile cresterii si dezvoltarii

Dezvoltarea se desfasoara de la simplu la complex si de la general la specific.

Dezvoltarea progreseaza craniocaudal si proximodistal.

Ritmul dezvoltarii variaza. Dezvoltarea continua pe tot parcursul

vietii individului. Exista cateva perioade critice de crestere

si dezvoltare: in perioada de sugar + adolescenta

Modelul cresterii

Pattern directional:Cranio - CaudalProximal – DistalGeneral – Specific

Pattern secvential: implica o secventa predictibila a stadiilor de crestere si dezvoltare prin care copilul trece in mod normal aptitudini motorii: copilul intai

merge de-a busilea si apoi in picioare

comportament: limbaj, relatii sociale: copilul intai se joaca

singur si apoi cu alti copii

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA INTRAUTERINA

Cresterea incepe in viata intrauterina De la greutatea de 0,32 ng. a zigotului uman

se ajunge la greutatea medie a individului adult de 70 kg

Cresterea totala este de 20 de miliarde de ori


Perioada embrionara (organogeneza): 8-12 sapt.

- Cordul incepe sa bata la 8 sapt.(embrion: 1g. si 2,5 cm.) - Ap. cardiovascular este deplin conformat la 12 sapt

(embrion: 14g. si 7,5 cm) - La sfarsitul trimestrului I sexul este diferentiat

- Mortalitatea (exprimata ca avorturi) este cea mai mare din toata viata: infectii, traumatisme, factori

genetici, toxici, etc. - Agresiunile din viata embrionara determina

embriopatii Ex: embriopatia rubeolica (sdr. Gregg) =

MCC+surditate+cataracta


Perioada fetala

Durata: 12-40 de saptamani Varsta gestationala: timpul scurs din prima zi a ultimei

menstre Gestatia normala: 280 zile ± 10 (40 sapt. in medie)

Prematuritate < 37 sapt. Postmaturitate > 42 sapt. Dismaturitate: “small for date” (mic pentru varsta de

gestatie, malnutritie intrauterina): nr.final de neuroni 1/2 gestatie

Infectiile intrauterine: “TORCH syndrome” (TOxoplasmoza, Rubeola, Citomegaloviroza, infectie Herpetica) +

Lues congenital

Factorii care influenteaza cresterea si dezvoltarea

Ereditatea Nutritia Afectiunile Mediul fizic, emotional si social Varsta si sexul Altele: rangul copilului, intervalul

scurs de la nastere, dependenta, independenta

FACTORII DE CRESTERE

Endogeni Ereditatea (programarea genetica a cresterii)

Factorii endocrini Hipofiza: GH Somatomedine Cartilaje de

crestere Gonadotropi Tiroida (T3, T4) Gonade (testicul, ovar)

FACTORII DE CRESTERE Exogeni -Nutritionali/carentiali (mama, copil), corelat cu factori socioeconomici, culturali,

emotionali -Climat (nordici vs. meridionali; fen. de “crestere

seculara”) -Anotimp -Regimul de efort -Factori patologici (intrauterin, postnatal) Infectii acute, cronice (TORCH, lues, malarie) Intoxicatii cronice (alcoolismul matern, saturnism) Iradiere Tulburari digestive acute si cronice (“nanism intestinal”) B. endocrine,

PCI, malformatii, rahitism, acondroplazie, etc

ROLUL FACTORILOR GENETICI (1)

Potentialul individual de crestere este un fenomen multifactorial, in care componenta genetica este poligenica

La nastere, coeficientul de corelatie a taliei fatului cu talia parintilor, ca si cu talia finala a copilului este mic (0,3)

Marimea fatului la nastere reflecta conditiile intrauterine

Odata cu cresterea in varsta, coef. de corelatie intre talia actuala a copilului si talia sa finala creste ( ex: la 3 ani = 0,8), talia adultului putandu-se estima cu o eroare de ± 8 cm.

La pubertate valoarea predictiva a taliei copilului scade in raport cu talia finala, datorita puseului de crestere prepubertar

ROLUL FACTORILOR GENETICI (2)

95% din populatie are talia egala cu media parintilor ± 10 cm.

Adm. de GH la copiii de talie mica accelereaza cresterea, dar nu influenteaza talia finala

25% din “masa grasa” a organismului este conditionata genetic

Rata metabolismului bazal e conditionata genetic

HORMONII SI CRESTEREA INTRAUTERINA

Insulina este principalul hormon de crestere intrauterina

GH are rol minor in cresterea intrauterina FSH (folicle-stimulating hormone) si LH (luteinizing

hormone) sunt activi in viata fetala gonadele fetale testosteron, estradiol ( ulterior inactivi pana la pubertate)

H. tiroidieni au rol redus intrauterin postnatal nivel x 6, datorita catecolaminelor

GCS cresc la sf. sarcinii (markeri de maturare fetala)

Somatomedinele (IGF1 si IGF2): - rol important in cresterea fetala

- secvente de aminoacizi asemanatori insulinei

Alti factori de crestere: eritropoetina, IL-1

HORMONII SI CRESTEREA POSTNATALA (1)

Hormonii se afla sub control hipotalamic (partial sau total)

Neuronii hipotalamici secreta in “puls-uri” - factori de eliberare (“releasing factors”) - sau factori inhibitori (ex: somatostatina, care scade

elib. GH) Acestia ajung in hipofiza prin sistemul port HH., unde

se leaga de un receptor specific, determinand sinteza si eliberarea de hormoni tropi hipofizari

Elib. GH se face sub influenta GHRH (growth hormone releasing

hormone) transcriptia m-ARN GH GH este un factor anabolizant puternic


H. tiroidieni au rol esential in cresterea postnatala

(rol in sinteza proteica si in dezvoltarea sistemului nervos)

In hipotiroidism: - retard al cresterii - retard al maturarii osoase - retard mental - intarzierea aparitiei dentitiei


H. sexuali 1) Testosteronul: are efect anabolizant, accelereaza

cresterea lineara, cresterea masei musculare, maturarea osoasa, inchiderea cartilajului de crestere (talie mica)

2) Estrogenii stimuleaza cresterea in conditii fiziologice

- Dozle mari produc inhibitia cresterii - In absenta (ex: sd. Turner): talie mica

GCS: in doze x 2-3 are efect inhibitor asupra cresterii (ex: astm)

Insulina: stimuleaza cresterea (in special intrauterin), prin stimularea utilizarii glucozei (asigura substratul energetic pentru utilizarea substantelor plastice)

MODELE (TIPURI) DE CRESTERE

Tipul general: organe care cresc paralel cu talia si greutatea (schelet, muschi, ap. respirator, digestiv, rinichi, vase mari)

Tipul neural: organe care ajung la dimensiuni apropiate de adult, din primul an de viata (creier, maduva, ochi)

Tipul genital: organe a caror dezvoltare are loc la pubertate

Tipul limfoid: organe care cresc pana la 10-12 ani, apoi involueaza (timus, organe limfoide)

CRESTEREA IN PERIOADA PUBERTARA

Perioada prepubertara - 12 ani la fete Puseu de crestere

staturala - 14 ani la baieti ( “copilul paianjen”)

Perioada pubertara - 12-14 ani la fete Predomina cresterea

ponderala - 14-16 ani la baieti - aspect armonios - dezvoltarea organelor

genitale - caractere sexuale

secundare ( pilozitate, voce, etc.)

CRITERII DE APRECIERE A CRESTERII

Cresterea copilului se apreciaza dupa diferite

- tabele - formule de calcul, sau - criterii clinice, referitoare la greutate talie tegumente perimetre tes. adipos aspectul general al copilului sistem osos dentitie dezv. psihomotorie,

s.a

PARAMETRII SOMATICI LA NASTERE

Greutatea: 3000-3500 g.

Talia: 50-52 cm.

Perimetrul cranian: 35 cm.

Perimetrul toracic: 33-34 cm.

Capul: ¼ din talie (comparativ la adult este 1/8 din talie)

Membrele: 18-19 cm. (1/3 din talie)

INCIDENTE FIZIOLOGICE POSTNATALE

Scaderea fiziologica in greutate

Icterul fiziologic

Involutia cordonului ombilical (gelatina Wharton)

Criza genitala (mastita, vulvita)

Descuamatia fiziologica (saptamana 2-3)

Eritemul alergic

SCORUL APGAR

SCORUL APGAR: evaluare la 60 sec. si 5 min.)

0 1 2Frecv. cordului Absenta < 100/ min. >

100/min.Ventilatie(efort) Absenta Lent,regulat TipatTonus muscular Hipoton Cateva miscari Misc.

activeExcitab. Reflexa Nula Grimase Tuse,

stranutColoratie Cianoza Cianoza Rozat generaliz. extremit.

CRESTEREA PONDERALA IN PRIMUL AN DE VIATA

La nastere: 3000 g. Lunile 1, 2, 3, 4: cate 750 g./ luna (la 4 luni: 6000

g.) Lunile 5, 6, 7, 8: cate 500 g./ luna (la 8 luni: 8000

g.) Lunile 9, 10, 11, 12: cate 250 g./ luna (la 1 an: 9000

g.)

RITMUL CRESTERII PONDERALE ZILNICE

IN PRIMUL AN DE VIATA

Luna 1: 30 g./zi Lunile 2-3: 26-28 g./zi Lunile 4-5: 20-24 g./zi Lunile 6-9: 16-18 g./zi Lunile 10-12: 10-15 g./zi

GREUTATEA MINIMA NORMALA IN PRIMUL AN DE VIATA

Primele 6 luni: Gn + 600 x n Ultimele 6 luni: Gn + 500 x n (in care “n” = varsta in luni)

CRESTEREA PONDERALA DUPA VARSTA DE 1 AN

Al 2-lea an: 250 g./luna (3000 g./an) La 2 ani: 12 kg.

Dupa 2 ani ritmul cresterii este de 2000 g./an

Formula de calcul a greutatii ideale dupa varsta de 2 ani:

G = 9kg. + 2v

( v = varsta)

CRESTEREA STATURALA

Talia medie la nastere = 50 cm.(49-51 cm.) Prematurii(<37sapt.)=<47cm. Ritmul cresterii staturale in primul an de viata: L1= 4 cm. L2=3cm. L3=3cm. L4=2cm. L5-12(8 luni)=8cm. Total=20cm

Talia normala la varsta de 1 an=70cm.

CRESTEREA STATURALA

Primul an: formule de calcul Primele 6 luni: 2,5 cm. x varsta (in luni) Ultimele 6 luni: 1,5 cm. x varsta Al 2-lea an: 10-12 cm. (La 2 ani=80-82cm.) Al 3-lea an: 10 cm (La 3 ani=90-92cm.) Ulterior: 5cm/an Formula de calcul a taliei dupa varsta de 2 ani: Talia=80cm+5v

Talia se dubleaza la 4-5 ani si se tripleaza la 15 ani

Cele mai importante cauze de talie mica

Talie mica = talie sub percentila 3

Cauze genetice & familiale(3% din copii au T sub percentila 3; majoritatea sunt N si in multe

cazuri au parinti scunzi; T < linia centilei 99.6 – are o cauza specifica)

Restrictie de crestere intrauterina Malnutritie & deprivare psihosociala (dieta inadecvata -continut caloric↓; celiachie; eliberarea GH e

inhibata lacopiii deprivati emotional, dar revine la N cand li se ofera suport

emotional) Endocrine (hipotiroidie, deficienta de GH; cefalee + deficit de vedere =

craniofaringiom – cz rara, dar importanta dc se suspecteaza hipopituitarism secundar) Boli cronice (Insuf R cr, BII) Condrodistrofii (proportie anormala intre membre si

trunchi).

CRESTEREA PERIMETRELOR La N: PC = 34 – 35 cm Perimetrul cranian Lunile 1-3=6cm.(2cm/luna) Lunile 4-6=3cm. Lunile 7-12=2,5cm.

Total=11,5cm.

La 1 an: 35+11,5=46cm. 1-3 ani: 1cm / 6luni (1/12 din viteza initiala) 3-5 ani: 1cm / an (1/24 din viteza initiala)

Formula Boyd:

PC=Talia/2 +10

MACROCEFALIA

Hidrocefalie Acondroplazie Osteogeneza imperfecta Mucopolizaharidoze Disostoza cleidocraniana Tumori intracraniene Rahitism Craniul mare familial, s.a.

PERIMETRUL TORACIC

La nastere: 31-33cm. Ritm: 1cm/luna La 1 an=45 cm.

PERIMETRUL ABDOMINAL

La nastere: 34 cm. La 3 luni: 38,5 cm. La 1 an: 44,5 cm.

EXAMENUL GENERAL LA NASTERE

Pielea - subtire (sudoratia este foarte scazuta, creste in rahitism,

dishidroza)

- bogat vascularizata - se descuama usor (“descuamatie fiziologica”) - sensibila la infectii - slab pigmentata - anergie cutanata suprafata cutanata

mare - vernix caseosa (S=0,92xT2) - milium facial nn=6,6 dm2/Kg - cruste “seboreice” (scalp) 2 ani=4dm2/Kg - lanugo (suprafata

specifica) - cordonul ombilical

TESUTUL ADIPOS SUBCUTANAT

Redus la nastere ( foarte scazut la prematur) Ordinea dezvoltarii: fata, mb.sup., mb.inf., torace,

abdomen (in malnutritie: disparitie inversa, ultima este bula

Bichat) Dezvoltare maxima la 6 luni de viata Grosimea plicii cutanate: 1,5-2 cm. pe abdomen si 2,5-3 cm. pe coapsa Bogatie in ac. Palmitic (stare solida) si saracie in ac.

oleic Scleremul: frecvent la nn. si prematur in infectiile

severe Turgorul: consistenta ferma, elastica a pliului cutanat (tes. gras, imbibitia hidrica, starea fibrelor elastice si de

colagen) Variatiile turgorului: flasc, pastos

SISTEMUL OSOS

La nastere sunt osificate diafizele oaselor lungi si unele epifize: epifiza femurala distala (punctul de osificare Beclard) si epifiza tibiala prox. (punctul de osificare Tapon), precum si cuboidul

Ordinea ulterioara de aparitie a punctelor de osificare

1 an: osul mare, osul cu carlig 2 ani: epifiza distala a radiusului 2-3 ani: metacarp, tuberozitatea humerala 3 ani: piramidal 4-5 ani: semilunarul, trapezul 5-8 ani: scafoid 10-13 ani: pisiform

SISTEMUL OSOS

Suturile oaselor craniului:

metopica (frontala) coronara (frontoparietala)

sagitala (interparietala) lambdoida (parieto-

occipitala)

Latime~6 mm., se palpeaza pana la 6-7 luni, se inchid mult mai tarziu

SITUATII PATOLOGICE

Craniostenozele (sinostozarea precoce a suturilor)

Sunt rare, dar grave: microcefalie, retard neuropsihic, HIC

- trigonocefalie (sinostoza metopica) - turicefalie (sinostoza coronara bilateral) - plagiocefalie (sinostoza coronara

unilaterala) - scafocefalie (sinostoza sagitala) - oxicefalie (sinostoza coronara, sagitala,

lamdoida)

Trigonocefalie (sinostoza metopica)

Turicefalie (sinostoza coronara bilateral)

Scafocefalie (sinostoza sagitala)

FONTANELELE(1) Portiuni neosificate ale calotei, situate intre oasele

plate Fontanela mare (anterioara, bregmatica) - constant deschisa la nastere; - este situata intre frontal si parietale - are forma rombica (2,5x5cm) - se inchide in medie la 1 an si 4 luni (limite: 4-18

luni)

(inchiderea < 1 an nu semnifica craniostenoza) - inchiderea tardiva: rahitism, hidrocefalie,

osteogeneza imperfecta, disostoza cleidocraniana, MPZ, sdr. Down

- deprimare (subdenivelare): semnifica SDA - bombare: HIC (meningita, hidrocefalie, ECA,

tumori cerebrale, etc.)

FONTANELELE(2)

Fontanela posterioara (mica, lambdoida) - situata intre parietale si occipital - forma triunghiulara - persistenta sa 4-8 saptamani postnatal este

normala - deseori este inchisa de la nastere

COLOANA VERTEBRALA

La nastere este aproape rectilinie La 3 luni apare “lordoza” cervicala (copilul sustine

capul) La 6 luni apare “cifoza” dorsala (copilul sta in

sezut) La 9-12 luni apare “lordoza” lombara (copilul se

ridica)

TORACELE

Conic la nastere Devine ulterior cilindric (respiratia este

diafragmatica) Coastele care la nastere sunt orizontale, incep

sa se incline anteroinferior dupa varsta de 6 luni

Consecutiv toracele incepe sa se turteasca anteroposterior, capatand aspectul de la adult la 6-12 ani

DENTITIA

Eruptia dentara: la 6-8 luni

2 tipuri de dentitie:Dentitia “de

lapte/primara/temporara/deciduaDentitia secundara sau permanenta

DENTITIA(2)

Dentitia temporara(20) 6-8 luni: incisivii mediani inferiori 8-10 luni: incisivii mediani superiori 10-12 luni: incisivii laterali superiori 12-14 luni: incisivii laterali inferiori 1an-11/2 ani: primii premolari 11/2-2 ani: caninii 2-21/2 ani: ultimii premolari

DENTITIA(3)

Dentitia definitiva(32) 6-8 ani: incisivii mediani 7-9 ani: incisivii laterali 9-13 ani: caninii 9-12 ani: premolarii 1 10-14 ani: premolarii 2 5-8 ani: molarii 1 10-14 ani: molarii 2 16-25 ani: molarii3

APARATUL RESPIRATOR

Fose nazala foarte inguste Sinusurile neformate pana la 4-5 ani Inelul Waldayer slab reprezentat (max: 12 ani) Toracele este conic la nastere (devine cilindric

dupa primele respiratii) Coastele sunt orizontalizate (respiratie

diafragmatica) Diafragmul are pozitie inalta Coastele devin oblice (si toracele turtit) la 6-12

ani Ritmul respirator: nn.= 48-76 respiratii/min. sugar= 40 resp./ min. 6 ani= 25 resp./min.

APARATUL CARDIOVASCULAR

Zgomote cardiace “embriocardice” Indicele cardiotoracic = 0,55 Socul apexian: spatiul 4 ic. stg., la 2 cm in

afara liniei medioclaviculare (dupa 7 ani: sp. 5 ic. stg.)

Alura ventriculara: nn = 170/min. sugar = 150-160/min. 1 an = 120/min. 8 ani = valori apropiate de adult.

APARAT DIGESTIV

Abdomen voluminos Capacitate gastrica: 120-200-250 ml. Evacuare gastrica: 21/2-3 ore Ficatul: marginea superioara percutabila in sp, 5 ic.

(medioclavicular) marginea ant. palpabila la sugar la 2-3 cm. sub

rebord palpabila la rebord in primii 3-6 ani greutate: 120-160 g. la nastere se dubleaza la 2 ani se tripleaza la 3 ani de 6 ori la 9 ani si de 10 ori la pubertata Scaunele sugarului (la san., in alim. artif.); colicile

abd.

APARATUL UROGENITAL

Diureza este: ~ 1/3-1/2 din ingesta de lichide primele 2 zile: 15-50 ml. 7-10 zile: 50-300 ml. 2 luni: 250-400 ml. 6-12 luni: 400-500 ml. 5-8 ani: 700-1000 ml

Capacitate maxima de concentrare ~ 800 mOsm/L. in primele3-4 luni de viata (risc de SDA si hiperosmolaritate)

DEZVOLTARE NEUROPSIHICA(1)

Tonusul muscular este crescut in primele 3 luni (hipertonie)

Reflexele osteotendinoase sunt vii pana la 2 ani Reflexul cutanat plantar: in extensie pana la 21/2 ani Reflexul (conditionat) de clipire apare la 6-8 sapt. Reflexele arhaice (dispar la 3-4 luni) - Moro: prezent la nastere, dispare la 4 luni - Reflexul tonic cervical -r. de aptitudine statica, r. automat de mers, r. de

cadera “ascensorului”


2 luni: fixeaza privirea, ridica intermitent capul

zambeste intre 3-6 sapt. si 3 luni sunete nearticulate primele tentative de a atinge obiectele reflex de agatare(“grasping”) si de mers


3 luni: sustine capul

urmareste cu privirea recunoaste obrazul mamei, biberonul se joaca cu mainile gangureste, este atent la sunete


5 luni: se intoarce de pe spate pe burta rade zgomotos (hohote) apuca nesigur obiectele, cu ambele

maini se joaca cu obiectele


6 luni: sade nesprijinit

pronunta cateva silabe apucare palmara – foloseste

intreaga mana pentru a apuca un obiect

3 LUNI

6-7 LUNI


8 luni: se ridica “catarat” la marginea patului

9 luni: merge “de-a busilea” pronunta bisilabe pensa digitala – poate apuca obiecte mici folosind degetul mare si aratatorul

10 luni: se ridica pentru putin timp in picioare, fara sprijin

11-12 luni: primele incercari de mers

9-12 LUNI


14-15 luni: dobandeste controlul sfincterian 15 luni: se serveste de lingurita, cana 18 luni: se catara pe scaun, scara, etc. arunca o minge 3 ani: merge singur la toaleta

14 LUNI

Mersul 9 luni: se ridica singur in picioare si face

pasi laterali in pat 10 luni: merge in 4 labe 11 luni: merge tinut de 2 maini 12 luni: merge tinut de o mana 13 luni: merge si alearga nesigur 15 luni: alearga

Aptitudini motorii grosiere

Aptitudini Varsta (luni)

Implicatii

Isi tine capul singur 2 - 3 Permite un mai bun contact vizual, tonus muscular

Isi poate impreuna mainile

3 Auto-descoperire

Dispare reflexul tonic al cefei

4 Copilul poate inspecta

Sta fara sprijin 6 Creste capacitatea de explorare

Se rostogoleste 6.5 Flexia trunchiului, risc de a cade

Merge singur 12 Explorare, controlul proximitatilor

Alearga 16 Supraveghere mai dificila

Aptitudini motorii fine Aptitudini Varsta (luni) Implicatii

Foloseste mana (intinde mana dupa obiecte)

3.5 - 4 Folosirea obiectelor, coordonare vizualo-motorie

Dispare reflexul de apucare palmara

4 Eliberarea voluntara a obiectelor din mana

Transfera obiectele dintr-o mana in alta

5.5 Compararea obiectelor

Pensa digitala 8 Poate explora obiecte de dimens mici

Intoarce paginile la carte

12 Creste autonomia in timpul cititului de seara

Mazgaleste 13 Coordonare vizualo - motorie

Construieste blocuri formate din 2 cuburi

15 Folosirea obiectelor in combinatie

Construieste blocuri formate din 6 cuburi

22 Necesita coordonare motorie grosiera, fina si vizuala

Dezvoltarea aptitudinilor motorii fine – Sugar

La 6 luni

La 12 luni

Aptitudini motorii fine –

Anteprescolar 1 an: transfera obiectele dintr-o mana in

cealalta

2 ani: tine in mana un creion si coloreaza cu miscari verticale• Da pagina la carte• Construieste un turn din 6 cuburi

3 ani: copiaza un cerc si o cruce, construieste folosind cuburi mici

Aptitudini motorii fine – Prescolar

4 ani: foloseste foarfecele, coloreaza in interiorul marginilor

5 ani: scrie cateva cuvinte si deseneaza o persoana si partile corpului sau

6 ani: se incheie singur la nasturi, foloseste

foarfecele,tine un creion / pixconstruieste folosind cuburi micijoaca jocuri pe tabla (tintar, table)se poate desena pe sine (autoportret)

Copil mic

Adele Piliterri, Child Health Nursing, Lippincott

Copil mic

Siguranta devine o problema pe masura ce copilul devine din ce in ce mai mobil.

Pilliterri, Lippincott

Prescolar

Limbajul

1-2 luni: gangureste (repeta unele vocale: aaaa / uuuu)

2-6 luni: rade, zambeste “provocat” 8-9 luni: silabiseste mamama/tatata 10-12 luni: spune “mama/tata 18-20 luni: stie 20-30 de cuvinte, 50% inteles

de persoane straine 22-24 luni: propozitii formate din 2 cuvinte,

>50 de cuvinte, 75% inteles de pers straine 30-36 luni: aproape intreg limbajul sau este

inteles de persoanele straine, varsta intrebarilor(de ce? unde? cand? etc.)

Auzul – Sugar

Capacitatea de a auzi se coreleaza cu capacitatea de a pronunta corect cuvintele

!! Otita medie – infectie, plasarea unui tub in ureche – in antecedente

Vizita recenta la medic pentru lichid la nivelul urechii (efuziune)

Se efectueaza o audiograma Solicitarea unui logoped

DEZVOLTAREA MEMORIEI

3 luni: memoria(de recunoastere) dureaza cateva minute

1 an: dureaza 2 saptamani 2 ani: dureaza cateva luni 4 ani: dureaza 1 an Ulterior memoria evenimentelor devine

permanenta

!!! Semne ce arata o intarzierea in dezvoltarea copilului

9 luni: nu poate sta singur in sezut

1 an: nu poate transfera obiecte dintr-o mana in cealalta

15 luni: pensa digitala sau palmara anormala

18 luni: nu poate merge singur

2 ani: nu poate rosti cuvinte inteligibile

!!! Semne ce arata o intarziere in dezvoltare –

Prescolar Nu se poate autoingriji: spalat pe

maini, imbracat, mers la toaleta Nu socializeaza Nu se poate juca cu alti copii Nu poate urma indicatiile in timpul

unui examen Evaluarea performantelor de catre o

educatoare de gradinita

!!! Semne ce arata o intarziere in dezvoltare – Scolar

Elev slab la invatatura

Lipsa prietenilor

Izolare sociala

Comportament agresiv: se bate, este agresiv/dezinteresat, chinuie animalele

curs 1 crestere si dezvoltare

Documents