11/17/2007 cc 1

SERVICII SERVICII INTERNAINTERNAŢŢIONALEIONALEProf. Dr. Cristiana Cristureanu

Bibliografie obligatorie: “Tranzacţiile internaţionale în economia imaterială”

Editura C.H. Beck 2009

11/17/2007 cc 2

Dinamica axelor relaţionale din economiamondială

Economia agricolă

OMOM--

NaturNaturăă

Economia industrială

OMOM

MaMaşşinăină Economia imaterială

OMOM--

IdIdeiei//ImagImaginiini ?

11/17/2007 cc 3

Ascensiunea imaterialuluiInversarea relaţiei material-imaterial cuprinde cererea- consumul-activele- producţia – costurile - comerţul

• Suportul economiei mondiale a basculat spre imaterial care cuprinde: informaţii, creaţii, capital, servicii, resurse umane

• Consumul este determinat predominant de factorii subiectivi în detrimentul celor obiectivi

• Externalizarea se substituie treptat delocalizării = firma reţea, virtuală, vidă (hollow) noul model de organizare, gestiune şi management al firmei

STRATEGIA DEMATERIALIZĂRII catalizator şi suport al GLOBALIZĂRII

11/17/2007 cc 4

Procesul Dematerializării

• S-a extins asupra tuturor sectoarelor economice şi asupra tuturor ţărilor

• A determinat apariţia unor noi tehnici comerciale, soluţii de management

• Producţia imaterială nu are limite fizice• Spaţiul îşi pierde din semnificaţie• Esenţa economiei imateriale este

marcată de excesul de capacitate şi redundanţă

11/17/2007 cc 5

Activităţi înscrise în economia imaterială

• Creaţie: idei, informaţii, imagine, reputaţie, soluţii, artă

• Prelucrare, multiplicare, stocare, diseminare, prestare, evaluare

• Educare• Prestarea de servicii• Comunicare• Manipulare a emoţionalului prin asocierea

spectacularului

11/17/2007 cc 6

Dimensiunile economiei imateriale

– ArtefacteObiecte de consum final

– Active intangibileResurse şi factori de producţie

– Activităţi imaterialeLogica dematerializării

• Noi reguli şi principii– De organizare a pieţelor– De comportament economic– De stabilire şi formare a valorii – De organizarea afacerilor, – De concurenţă– De stabilire a preţurilor etc

11/17/2007 cc 7

LOGICA DEMATERIALIZĂRIILOGICA DEMATERIALIZĂRII

3 A : structura economiei imateriale

Active Intangibile:-Brevete

-Licenţe

-Marca

-Know-how

-Cultura corporaţiei

-Capital uman

-Reputaţie

-Clientelă

Activităţi Imateriale:- Cercetare- Programare- Proiectare- Publicitate- Intermediere- Turism- Consultanţă- Divertisment- Comunicaţii

Artefacte- Proiecte - Programe informatice- Schiţe, rapoarte - Clip publicitar- Produse financiare- Programe turistice- Studii- Spectacole, filme- Transmisiuni de informaţii

11/17/2007 cc 8

Artefactele imateriale

• originalele create de autori, compozitori, arhitecţi, ingineri, designeri, programatori, producători etc. –intangibile, lipsite de dimensiune fizică sau coordonate spaţiale proprii şi, în consecinţă, înregistrate sau stocate pe suporturi fizice ( hârtie, film, casete, discuri etc. )

11/17/2007 cc 9

Artefactele imateriale• toate artefactele sunt produse combinate, reunind conţinut

intangibil şi suport fizic sau un set de astfel de suporturi

• acelaşi conţinut poate fi uşor multiplicat, cu costuri mici şi asociat unor suporturi diferite

• Disocierea între conţinut şi suport a dus la proliferarea artefactelor imateriale ca efect al:– eliminării constrângerilor de capacitate ce

limitau consumul – diversificării şi multiplicării artefactelor

grupate în “familii” cu acelaşi conţinut

11/17/2007 cc 10

PerformanPerformanţţeleele financiare (2005/2006) ale marilor cluburi de financiare (2005/2006) ale marilor cluburi de fotbal: companie, activitate, artefactefotbal: companie, activitate, artefacte

11/17/2007 cc 11

Artefactele imateriale - caracteristici -entităţi:• asupra cărora poate fi stabilit un drept de proprietate• cu valoare economică pentru deţinătorul lor• intangibile – nu au dimensiuni fizice sau coordonate

spaţiale • pot fi copiate (multiplicate nelimitat)• pot fi tranzacţionate similar cu bunurile• pot fi transmise pe cale electronică

dreptul de proprietate:• poate fi transferat • Este recunoscut juridic prin drept de autor sau

patent (DPI)

11/17/2007 cc 12

Artefactele imateriale• Caracteristici ale consumului:

– se consumă împreună cu alte produse, tangibile sau intangibile - joint

– acelaşi artefact poate fi consumat în mod repetat de către acelaşi consumator sau de consumatori diferiţi - non-destructive

– consumul unei persoane nu diminuează consumul altei persoane - non-subtractive (or non-rival)

11/17/2007 cc 13

Artefactele imateriale

• Stabilirea preţului – deobicei aleatorie• Costurile de producţie

• Consumul de masă nu presupune producţia de masă

• Producţia de scară nu are ca efect reducerea costurilor

• Costurile factorilor şi valoarea transmisă de actul de creaţie

– Recuperarea costurilor marcată de • Uşurinţa copierii, partajării

11/17/2007 cc 14

Noul patrimoniu al companiei

Activele intangibile /imateriale

aPropriProprietateaetateaiintelectuntelectualăală

NormeNormelele BrandulBrandul

11/17/2007 cc 15

Activele intangibile/ imateriale• Marca

– de produs – de fabrică

• Proprietatea intelectuală: patente, brevete, know-how

• Drepturi de autor• Licenţe• Capitalul uman Cultura firmei• Informaţia(Infotainment” combinaţia între informare şi

divertisment)

• Relaţiile cu clienţii şi furnizorii

11/17/2007 cc 16

11/17/2007 cc 17

Structura Activelor Intangibile/ Imateriale

• Drepturi înregistrate de proprietate intelectuală- PATENTE, MARCĂ, DESIGN

Protejate legal în mod explicit• Active intelectuale-procedee, soluţii, baze de

date, formule, schiţe, desene, etcCodificate, cu caracter confidenţial dar ne-protejate

legal în mod explicit• Capital intelectual- calificare, capital de

cunoaştere, cultura organizaţională, furnizorii şi clientela fidelizată, reputaţia firmei, imaginea, etc

Necodificate, ne-protejate legal dar apărate de firmă cu mijloace specifice

11/17/2007 cc 18

Activele intangibile / imateriale - caracteristici

• foarte eterogene – între categorii, dar şi în interiorul aceleiaşi categorii

• capacitatea de a genera venituri este mai incertă decât în cazul activelor corporale

• dificil de identificat şi individualizat• interacţionează între ele• nu se supun regulilor clasice de amortizare• generează probleme specifice legate de

proprietatea asupra lor

11/17/2007 cc 19

Activele intangibile/ imaterialeDefiniţia contabilă:Surse non-monetare de beneficii economice viitoare

pentru entitatea ce le deţine:• sunt separabile, individualizabile,• nu au substanţă materială, • au o existenţă limitată în timp, • au valoare de piaţă proprie,• valoarea se modifica in timp pana la anulare• sunt deţinute ori controlate de firmă ca rezultat al

unor tranzacţii, evenimente anterioare sau sunt dezvoltate în interiorul firmei, având costuri uşor de determinat.

Definiţia managerială:Surse imateriale de valoare, ca rezultat al inovaţiei,

organizării afacerilor, aptitudinilor şi cunoştinţelor capitalului uman.

11/17/2007 cc 20

Activele intangibile/ imateriale• Abordarea contabilă

• ..abordarea managerială

Active corporale Active necorporale

Active corporale Active necorporale

11/17/2007 cc 21

Activele intangibile/ imateriale

Brands

Intellectual Property

Human capital

Know-how

Corporate culture Suppliers

PublishingRights

Licenses

Definiţia contabilă

Definiţiamanagerială

Clients

11/17/2007 cc 22

Valoarea imaterială a companiei depinde, în esenţă, de 5 factori :

Companiile sunt cumpărate la un preţ care cuprinde valoarea lor de bilanţ (valoarea trecută cumulată) la care se adaugă capacitatea estimată a firmei de a creea valoare în viitor « goodwill ».

Valoarea companiei = Valoarea netă contabilă (1/3)+ valoarea imaterială (2/3)

11/17/2007 cc 23

Situaţii care necesită evaluarea activelor intangibile/ imateriale

• Fuziuni, achiziţii, vânzări de companii;• Vânzarea, cumpărarea, licenţierea unor active

intangibile individualizabile/distincte;• Acţiuni judecătoreşti ca urmare a unor încălcări ale

DPI;• Calculul taxelor şi impozitelor;• Alianţe strategice;• Managementul cercetării-dezvoltării.

11/17/2007 cc 24

Evaluarea activelor intangibile/ imateriale

• Costurile R&D ale posesorului• Costurile de transfer ca o compensare a

pierderii exclusivităţii• Valoarea de piaţă: surplusul de vânzări sau

profit obtenabil • Costurile de oportunitate: compensarea unui

alte modalităţi de valorificare• Costurile de consecinţă: decurg din

deconspirarea informaţiei• Normele industriale

11/17/2007 cc 25

TARISISTEMUL IMATERIALULUI

– 5 dimensiuni:1. Modalitatea de plată2. Contrapartida 3. Principiul de formare şi dinamica preţurilor4. Frecvenţa variaţiilor tarifare5. Structura plăţii

– Negocierea preţurilor ...la nivel planetar:• Preţ în timp real• ...şi individualizare

11/17/2007 cc 26

TARISISTEMUL IMATERIALULUI

1. MODALITATEA DE PLATĂ:– DIRECTĂ (UTILIZATOR

- CONSUMATOR)– INVERSĂ (DE CĂTRE

PRODUCĂTOR)– INDIRECTĂ (DE CĂTRE

UN TERŢ)– DIFUZĂ

(CONTRIBUABILI)– COMBINATĂ

2. CONTRAPARTIDA:• VÂNZARE

(SUPORT FIZIC)• DREPT DE ACCES• UTILIZARE

TEMPORARĂ A UNEI REŢELE

• TRANZACŢIE• MIXTĂ

11/17/2007 cc 27

TARISISTEMUL IMATERIALULUI3. PRINCIPIUL DE FORMARE

ŞI DINAMICA PREŢURILOR:• DISCRETIONAR• OPTIMIZAREA

UTILIZĂRII UNEI REŢELE

• INTENSITATEAUTILIZĂRII (UNITĂŢI DE TIMP)

• FUNCŢIE DERESURSELE UTILIZATE, EFORTURILE ŞICALIFICAREAPRESTATORULUI

• UTILITATE• MIXT

4. FRECVENŢA VARIAŢIEI TARIFARE:• NULĂ• CONTINUĂ• PERIODICĂ

5. STRUCTURA PLĂŢII:• SINTETICĂ /GLOBALĂ• ANALITICĂ /DISOCIATĂ

11/17/2007 cc 28

Teorii economice invocate în economia imaterialului:

• Adam Smith: “avantaj absolut”• David Ricardo: “avantaj comparativ”• Solow (1987) şi mai târziu• Barro şi Sala y Martin (1995): efectul pozitiv al progresului tehnic

asupra creşterii economice nu se produce decât odată cu adaptarea resurselor de muncă la noile tehnologii. Rolul autorităţii publice, a educaţiei şi a politicii educaţionale.

• Romer (1990) : Inovaţia tehnologică generează concurenţă imperfectă şi creştere economică . Indivizii sunt stimulaţi sa inoveze deoarece drepturile de proprietate pot fi apărate prin brevete care reprezintă o sursă de venit prin rozalties şi prin poziţia de monopol pe care o pot obţine (renta) Rolul statului este să menţină un echilibru între nivelul de rente plătite şi valoarea adăugată creată de inovaţii.

• Lucas : creşterea economică va fi cu atât mai dinamică cu cât eficienţa investiţiilor în capitalul uman va fi mai ridicată.

• Schumpeter : firmele inovează deoarece inovaţia oferă un monopol temporar aupra unei productivităţi individuale în cadrul procesului de “creative destruction”

• Michael Porter - Lanţul de valoare

11/17/2007 cc 29

Logica dematerializării: sumarCele 2 lumi

IndustrialăResurse limitate

Producţie

Output palpabil

Fiabilitate

Eficienţă

Stabilitate

Anonimat

Secvenţialitate

ImaterialăAbundenţa de resurse

Tranzacţii

Obsolenţă

Redundanţă

Volatilitate

Personalizare

Suprapunere

11/17/2007 cc 30

Logica dematerializării (1)

Date-Informaţii

Raţionale

Funcţionale

Absolute

Permanente

Repere Cantitative

Precise

Incontestabile

Continuum-ul raţional- emoţional

Imagini

Emoţionale

Gratuite

Relative

Efemere

Repere Calitative

Ambigue

Controversabile

11/17/2007 cc 31

LOC DE MUNCĂ

ODIHNĂ ACTIVITATE

DIVERTISMENT INFORMARE

CONSUM INDIVIDUAL CONSUM DE MASĂ

DOMICILIU

Logica dematerializării (2)Suprapunerea

11/17/2007 cc 32

Logica dematerializării (3)Dominată de abundenţa...supra-abundenţă...hiper-abundenţă:

• Supraîncărcare cu informaţie – “infoglut”• Abundenţa acumulării • Consumatorii – noi cerinţe şi noi modele de consum:

– Zapping– Surfing– BrowsingPrestatorii –reînnoiesc continuu oferta

• Canibalizare (proces continuu de înnoire a nomenclatorului)

11/17/2007 cc 33

Logica dematerializării (4)• adâncirea concurenţei – adoptarea de noi strategii:

diferenţiere, ritm crescut de înnoire, personalizare

• în procesul de producţie – fazele intensive în cunoştinţe devin cele mai importante

• la nivelul firmei – noi forme de organizare – firma reţea

Relevantă pentru competitivitatea firmei – analiza reţelei din care aceasta face parte

11/17/2007 cc 34

ReţeauaStrategie de micşorare a costurilorAnsamblu de infrastructuri destinate comunicării şi distribuţiei fluxurilorSistem relaţional între entităţi cu origine sau interese comuneÎndeplinesc 3 funcţii în economia imaterialului: distribuţie, comunicare, funcţionareComponentele reţelei: infrastructura fizică, conţinut tangibil/intangibil, reguli de funcţionare, sistem de control

11/17/2007 cc 35

Infrastructură

TerminaleConţinut

Reţeaua : componente

11/17/2007 cc 36

Noi relaţii

– Ciclu de producţie centrat pe consumator

Logica dematerializării (5):dematerializarea relaţiilor

Producţie ServiciiSub-contractare Intermediere

Monitorizare

Producător Producător DistribuitorDistribuitorDistribuitor Distribuitor ConsumatorConsumator

11/17/2007 cc 37

Modele de concurenţă

Infrastructura

Gestiune reţea

Vânzare

Terminale

Service clientelă

Infrastructură

Gestiune reţea

Vânzare

Terminale

Service clientelă

Infrastructură

Gestiune reţea

Vânzare

Verticală Orizontală

Telefonie clasică Telefonie mobilă

Infrastructură

Gestiune reţea

Vânzare

Terminaux Terminale

Service clientèle Service clientelă

11/17/2007 cc 38

De la competiţie la coopetiţie

Competiţie Cooperare

CoopCoopetietiţţieie

– Intre producători (reducerea costurilor, partajarea riscurilor, stabilirea de norme)

– Intre consumatori (consum colectiv, intercreaţie)– Intre producători şi utilizatori (noi modalitaţi de creaţie, interactivitate,

autoservire, build or buy , partajarea valorii adăugate, etc)

11/17/2007 cc 39

Economia hazardului

– Administrarea probabilităţilor: +/ -

Produse

Abundenţa

Cost de lansare

Probabilitatea succesuluiFidelitatea

consumatorilor

+

-

+

-

11/17/2007 cc 40

Compacks/joints

• Consultanţă• Servicii bancare• Servicii educaţionale• Transport aerian• Servicii tehnice• Turism• Soft Drinks• Cosmetice• Confecţii• CafeaTransformarea unor valori materiale în suporturi ale valorilor imateriale

Imaterial

Material

11/17/2007 cc 41

Serviciile :• Activităţi ale unor agenţi economici

(prestatori), în interacţiune cu beneficiari sau consumatori(B/C) şi la cererea acestora, de modificare a stării (S) a unor obiecte sau persoane cu scopul de a crea o nouă valoare sau o nouă utilitate (V/U).

• Prezintă o mare eterogenitate

11/17/2007 cc 42

Serviciile - definiţie• 3 aspecte esenţiale:

– prestaţia se realizează prin relaţia directă între prestator şi consumator

– activitatea vizează transformarea/remedierea/menţinerea unei stări

– serviciul există numai prin efectul său asupra unei realităţi (persoană, bun, informaţie), ceea ce face imposibilă reproducerea sa în mod identic, din punctul de vedere al rezultatelor prestaţiei.

11/17/2007 cc 43

Identificare materii prime

Procurarematerii prime

Prelucrarematerii prime

Marketing & Vânzări

Distribuţie Serviciipost-

vânzare

Tehnologie / cercetare-dezvoltare(design-ul produsului, procesul tehnologic, logistica contractării

materiilor prime, a distribuţiei)

Procesele de transport şi comunicaţii(deplasarea materialelor, produselor, persoanelor şi informaţiei)

SISTEMUL FINANCIAR

REGLEMENTARE, CO-ORDONARE, CONTROL

ECONOMIA DE SERVICII

11/17/2007 cc 44

Serviciile - caracteristiciA. INTANGIBILITATEA B. RELAŢIONALITATEAC. ETEROGENITATEA / VARIABILITATEAD PERISABILITATEA

IMPOSIBILITATEA APROPRIERII

E

11/17/2007 cc 45

A. Intangibilitatea (1)Ponderea elementelor materiale şi imateriale - combinaţii:• Prestaţia serviciului <- consum intermediar material sau

utilizarea unor componente materiale – cadru de desfăşurare a unei activităţi de servicii;

• Activitatea cu dominantă imaterială -> rezultat un produs material uşor reproductibil – carte, dischetă

• Serviciul este standardizat, dimensiunea imaterială tinde să se estompeze: transport

• Produsul material încorporează cunoştinţe sau informaţii specifice: garanţii, service

• Produsul material necesită, pe lângă cunoştinţe legate de producerea lui, consumuri intermediare imateriale – cazul producţiei industriale.

11/17/2007 cc 46

Intangibilitatea (2)

• Consumatorii – au dificultăţi in evaluarea serviciilor concurente:– sesizează ca se confrunta cu un risc– acorda o importanţă deosebită surselor de

informare– folosesc preţul ca reper pentru definirea calităţii

• Producătorii - tind să diminueze complexitatea serviciilor oferite:– pun accentul pe reperele tangibile ale mijloacelor

de producere a serviciilor– dezvoltă comunicarea directă cu consumatorul– se preocupa de diferenţierea calităţii serviciilor

faţă de concurenţă

11/17/2007 cc 47

IntangibilitateaIntangibilitatea: : IndicatoriIndicatori aiai calitatiicalitatii serviciilorserviciiloreducationaleeducationale

11/17/2007 cc 48

B. Relaţionalitatea (1)

• Consumatorii - conştientizează rolul lor de co-producători

• devin uneori şi co-consumatori pentru acelaşi serviciu alături de alţi consumatori

• dezvoltă o reacţie de dependenţă faţă de anumiţi producători

• Producătorii - depun eforturi pentru a decala consumul faţă de producţie

• controlează calitatea relaţionalităţii• ameliorează sistemul de livrare pentru a-şi micşora

dependenţa faţă de consumatori

11/17/2007 cc 49

Relaţionalitatea (2)

Auto-control permanent, bazat pe un sentiment de apartenenţă

Aplicarea unor proceduri ca urmare a unui accept

Spontaneitate afectivă

Participare afectivă / emoţională

Generarea de feed-back

Utilizarea informaţiei

Generarea de informaţii

Participare intelectuală

Auto - control simplificat si ghidat

Auto-servireColectarea de informaţii

Participare fizică

Faza post-prestaţie(controlul procesului si al performanţei)

Acţiunea propriu-zisă

Faza pre-prestaţie(detalii cu privire la prestaţie)

Forma de participare

11/17/2007 cc 50

C. Variabilitatea• Consecinţă a relaţionalităţii calitatea relaţionalităţi

• Diferenţe calitative de la un ciclu de producţie la altul

• Între ofertanţi - comparativitate redusă/ netransparentă pe plan calitativ factor de risc

• Standardizarea dificilă sau imposibilă nu se poate adopta strategia de masă

11/17/2007 cc 51

D. Perisabilitatea & imposibilitatea aproprierii• Factorii de producţie nu produc valoare decât prin şi

odată cu consumul

• Consumul – prima etapă a procesului de valorizare

• Efectul util nu exista decât în prezenţa consumatorului

• Perisabilitatea – se referă în mod special la factorii de producţie si NU la rezultatul procesului de producţie

11/17/2007 cc 52

Consecinţă a celor 4 particularităţi :

E. Imposibilitatea aproprierii: nu poate fi demonstrat dreptul de proprietate asupra unui serviciu nici de către prestator şi nici de către beneficiar

11/17/2007 cc 53

Caracteristicile serviciilor

11/17/2007 cc 54

Noţiuni “hibrid”

Service Production

ServuctionProducer Consumer

Prosumer

11/17/2007 cc 55

• PIATA ISI PIERDE ROLUL DE REGLATOR AL PRETURILOR (mana invizibila)

• NEGOCIEREA SI INFORMATIA SUNT INSTRUMENTELE DE FORMARE A PRETURILOR

• BUNURILE SE SCHIMBA PE PIATA, CE ARE ROL DE A REGLA C-O

• UTILITATEA ESTE DETERMINANTUL VALORII DE SCHIMB

• VALOAREA DE SCHIMB ESTE DETERMINANTUL UTILITATII

• NU SE POATE VORBI DESPRE UN VERITABIL CONTROL AL CALITATII.

• PRODUCATORUL NU POATE GARANTA REZULTATUL

• PRODUCATORUL CONTROLEAZA REZULTATUL SI ESTE RESPONSABIL DE ACESTA

• PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT RESPONSABILITATEA PRODUCATORULUI SI CONSUMATORULUI

• PERFORMANTA SI CALITATEA SUNT CONTROLATE DE PRODUCATOR

• SERVICIUL NU EXISTA INAINTE, ESTE CREAT PE MASURA DERULARII PRESTATIEI

• BUNUL ESTE FABRICAT INAINTE DE A INTRA PE PIATA

SERVICIIBUNURI

Bunuri vs servicii

11/17/2007 cc 56

oImaterialăoAsemănătoare celei artizanaleoIntensivă în muncăo„La comandă”oEconomii de scară reduseoInput-uri materiale intermediare foarte multe sau foarte puţineoInclusă în alte producţiioAparent fără motivaţii de schimbare/transformareoImplicarea intensă a utilizatorului – eterogenitate

Producţia de servicii

Intensiv în informaţiiDificil de stocat şi transportatImaterial/intangibilDiversitate marePerfect adaptat cerinţelor consumatoruluiValoarea este dată de input-ul de forţă de muncăNu se concurează reciprocCalitatea produsului depinde şi de calitatea consumatoruluiProcesele şi produsele sunt dificil de diferenţiatProprietatea intelectuală este dificil de protejat; sunt uşor de imitat. Reputaţia este crucială

Produs-serviciu

11/17/2007 cc 57

Încredere în relaţia utilizator-producătorProducţia şi consumul simultaneConsumul şi producţia în acelaşi locUtilitate specifică consumatoruluiSatisfac dorinţe de ordin psihologic

Consumul de servicii

Serviciile au valoare de utilizare, dar nu de schimbCo-producţie producător-consumator, tranzacţionarea şi consumul

nu se pot separaDistribuţie în reţele închiseNu se pot transportaDificultatea aproprieriiPerisabileCopiere facilă; costul marginal al producţiei neglijabil; Fără preţ de piaţăPreţul este compensarea directă a input-ului de forţă de muncăReglementare publică şi profesională

Pieţe de servicii

11/17/2007 cc 58

CLASIFICAREA SERVICIILOR• Abordare tradiţională:Clasificarea Internaţională Standard a activităţilor economice

elaborată de Comisiade Statistică a Naţiunilor Unite - gruparea activităţilor economice pentru a se obţine clase omogene.

– comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; – hoteluri şi restaurante; (HORECA)– transport, depozitare şi comunicaţii; – intermediere financiară; – servicii de afaceri, imobiliare şi închirieri; – administraţie publică şi apărare; – asigurări sociale obligatorii; – educaţie; – sănătate şi servicii în folosul comunităţii; – alte servicii sociale, comunitare şi personale; – activităţi ale personalului angajat în gospodării personale; activităţi

ale organelor şi organismelor extrateritoriale.

11/17/2007 cc 59

Criterii de clasificare:• Specificul procesului de prestare: bancare, turistice,

distribuţie....• Funcţia servicilor: financiare, de producţie, de

consum......• Categoria de informaţii: juridice, medicale, tehnice.....• Utilitatea: de prevenire a riscurilor, de plată, confort

personal, întreţinere tehnică......• Relaţia cu utilizatorul final: intermediare şi finale• Gradul de prelucrare sau complexitatea lor: sistemul

ISIC 138 servicii pure grupate în 6 categorii;sistemul CPC: înregistrează “produse servicii”- (600 de categorii) folosit la negocierile Rundei Uruguay pentru liberalizarea tranzacţiilor

11/17/2007 cc 60

Serviciile în cadrul ciclului de producţie• un input de servicii e necesar la fiecare stadiu al

procesului de producţie. • serviciile au devenit o sursă majoră de valoare

adăugată. • contribuţia serviciilor la competitivitatea produselor este

generală, şi se aplică la întreg ciclul de producţie. • pe măsură ce ciclul de producţie se extinde, serviciile

sunt responsabile de o proporţie din ce în ce mai mare din valoarea adăugată a produsului

11/17/2007 cc 61

SERVICII SERVICII ÎÎN AMONTELE PROCESULUI DE N AMONTELE PROCESULUI DE PRODUCPRODUCŢŢIEIE

Input-uri de servicii anterioare procesului de producţie (studii de fezabilitate, capital de risc, concepţia şi design-ul produsului,

cercetare de piaţă)

SERVICII SERVICII ÎÎN AVALUL PROCESULUI DE N AVALUL PROCESULUI DE PRODUCPRODUCŢŢIEIE

Input-uri se servicii post-producţie, necesare definitivării vânzărilor (publicitate, distribuţie, transport). în cele mai multe cazuri, mare parte a profiturilor se obţin din servicii suplimentare

asociate produsului (întreţinere, reparaţii, pregătirea personalului).

SERVICII PRESTATE SERVICII PRESTATE ÎÎN CADRUL PROCESULUI N CADRUL PROCESULUI DE PRODUCDE PRODUCŢŢIEIE

Input-uri de servicii integrate în procesul de producţie (controlul calităţii, al echipamentelor,

leasing, logistica contractării de materiale, întreţinere şi reparaţii).

SERVICII PRESTATE SERVICII PRESTATE ÎÎN PARALEL CU N PARALEL CU PROCESUL DE PRODUCPROCESUL DE PRODUCŢŢIEIE

Input-uri de servicii necesare operării unei firme (contabilitate, consiliere juridica,

managementul resurselor umane, telecomunicaţii, soft,. asigurare, finanţe, servicii imobiliare, securitate, catering,

curăţenie).

Criteriul relaţiei cu activitatea principală

11/17/2007 cc 62

CLASIFICAREA SERVICIILOR• Sisteme alternative:

– servicii de producţie / de consum– servicii comercializabile /

necomercializabile– servicii standardizate / individualizate– servicii PPS / LDS– servicii fizice, centrate pe persoane,

informaţionale– servicii B2B, B2C– clasificare OCDE– clasificare GATS

11/17/2007 cc 63

11/17/2007 cc 64

11/17/2007 cc 65

Grade de “prelucrare” a serviciilor bancare

11/17/2007 cc 66

Criteriul variabilităţii