lvaro Joaquim de Melo Siza Vieira este un arhitectportughez, nscut in Matoshinos, port pescaresc n apropiere de Oporto. A vrut s fie sculptor, dar s-a nscris laarhitectura pentru a-i face pe plac tatlui su, i n principal pentru a vizitaBarcelona la finalul anului 1940 pentru a-i vedea operele arhitectului catalanGaudi.

Centrul Galeg de Art ContemporandinSantiago de CompostelaTermin Facultatea de Arhitectur dinOporton1966. Acest arhitect de prestigiu internaional, proiecteaz cldirile ca i cum ar fi poezii muzicale. A fost profesor la Escuela Superior de Bellas Artes de Oporto ntre 1966 i 1969 i profesor asistent la Construcii din cadrul Facultii de Arhitectur din acelai ora din 1976. De asemenea a fost profesor invitat laLaussane,Pensylvania,BogotiHarvard. Este arhitect ef de recuperare al Schilderseijk nla Hayai la reconstruciaChiado-ului nLisabona.Proiectul Madrid. Divergene cuMuseo Thyssen-Bornemisza, care se simte prejudiciat, ncep procesul. Se prevede ca proiectul definitiv se va stabilii la finele anului 2007.n Bilbao. Va ncepe s construiasc o cldire pentru Universidad del Pas Vasco (UPV), n zona central din Abandoibarra. Va construi un edificiu n form de L ce va ncepe n aprilie 2008 i se va termina la finele lui 2009.Simplismul este semnatura sa,acesta fiind un expresionist dar este vazut si un arhitect minimalist.Siza afirma despre el :Ce apreciez ,si ceea ce caut in arhitectura este claritatea si simplitatea. Arhitectura nu este acceptata ca fiind o arta,este tabu sa spui ca este o arta. Asta ma face sa ma opresc cateodata si sa desenez.De asemenea sunt foarte interesat de sculptura..Simplismul are radacinile in traditia din Nordul Protugaliei,unde saracia conduce la realizarea locuintelor din piatra locala,ce sunt pline de intimitate ,unde lumina din zona Atlanticului pune in evident asprimea suprafetelor.

Lucrri reprezentative

Jrgen Partenheimer, Centrul Galeg de Art Contemporan, CGAC, Santiago de Compostela, 1999 Restaurant Da Boa Nova (1958) Piscinele din Lea de Palmeira (1966) Schlesisches tor Housing nBerlin(1988) Facultatea de Arhitectura dinOporto(1988) Centrul meteorologic din Satul Olimpic,Barcelona(1992) Centrul Galeg de Arta ContemporanSantiago de Compostela(1993) Biserica n Marco de Canaveses (1996) Cladirea rectoratului de la Universitatea din Alicante(1997) Pavilionul Portugaliei pentru laExposicin Universal de Lisbona(1998) Fundaia Serralves, Oporto (1999) Casa Vieira de Castro Fundaia Iber Camargo, n Porto Alegre (2008)

Casa Viera de Castro1.1 Social / istoric - cine si pentru cine?Casa Viera de Castro este situat n oraul Famalicao, n nordul Portugaliei. Iniial cldirea a fost construit cu scopul de a fi sanatoriu dar mai tarziu terenul a fost cumprat de un om de afaceri din Vila Nova de Famalicao, care l-a contactat pe Alvaro Siza pentru a proiecta o casa de familie cu dou etaje i piscina.1.2 Economic (elemente care conditioneaza alegerea formei si a materialelor)Alegerea fomei si materialelor a fost conditionata datorita conceptului arhitectural de a dori sa realizeze o comunicare intre natura ,traditia locului si orasul de la baza versantului .Datorita acestui lucru a optat pentru o forma inspirata de topografia versantului ,si materiale naturale care se regasesc si in casele traditionale ale orasului,cum ar fi piatra si lemnul.1.3.Topo-geografic Locuina este localizat n vrful unui deal, accesul se face pe un drum forestier iar intrarea este marcat de un zid din piatar relativ nalt cu un aer rustic. Formele aleatorii ale faadelor se raportez la topografia versantului. Arhitectul a ncercat s imbine modernismul cu tradia local introducand un spirit vernacular. Locuina se integreaz n peisaj , raportandu-se la ora nu doar la versant pe cand Smith house a lui Richard Meier are un aspect artificial dei este poziionat intr-un cadru natural i este construit din lemn.Comparand cele dou construcii se observ dou viziuni diferite a raportului dintre natur i arhitectur. Siza dorete s integreze cldirea n natur pe cand Meier , prin poziionarea ei ntre copaci, creeaz un contrast vizual foarte puternic urmrind evidenierea modernitii i a perfeciunii vizuale n care frumuseea pura ia locul ideii.Demnitatea cldirii curge din proporie iar modul n care este vizibil pus deoparte pe deal d impresia de comandant al oraului fiind sesizat din orice directie ,devenind chiar si un punct de reper urban,sau devenind un punct de interes pentru vizitatori straini.

2. Functiuni Interiorul este convenional i confortabil , parterul este destinat zonei de zi iar etajul celei de noapte. La parter , aproximativ 50 % din suprafaa parterului este deschis ,destinata zonei de zi i locului de luat masa.Restul parterului este destinat funciunilor secundare:buctria, spaiile de depozitare, bi.Acestea sunt delimitate drirect prin ziduri. Datorit climei, n aceast regiune emineele sunt prezente n majoritatea caselor. n aceast locuin emineul este i un element arhitectural de sine stttor, masiv, placat cu marmur alb,o articulatie a casei in jurul careia sunt dispuse functiunile Acesta separ living- ul de locul de luat masa,si face legatura cu etajul.Configuraia planului marcheaz un traseu fluent prin zonele deschise care te conduc la nodurile spectaculoase ale casei.Aceasta constructie nu prezinta o intrare principala ci mai multe.Datorita locatiei ,aici se poate ajunge doar cu masina si exista aceasta intrare din garaj direct in casa,sau se poate intra si prin curte .Traseul catre living este marcat de o pant lin descendent care este evideniat de un luminator.Se poate interpreta c lumina are un rol de ghid spre centrul de interes al parterului , cu ct intensitatea luminii crete cu att te apropii mai mult de living , care te lovete ca un val de lumin ce se ntinde spre est de la cmin la piscin.Iluminarea se face de-a lungul unei ferestre inguste dinspre faada de sud-est ,fiind o lumin difuz datorit terasei acoperite.n capt , spre est,lumina este direct datorit panourilor mari de sticl care dau spre piscin. Acest traseu este realizat n trepte ,lumin slab, difuz i direct.Nu exista doar acest dozaj de lumina ci si un dozaj de priveliste.Datorita ramelor din lemn care incadreaza ferestrele ,putem spune ca se creeaza un contur al acestora ,ca un tablou sau o incadrare a peisajului exterior. Ne sunt prezentate imagini ale orasului,stancii versantului din diferite unghiuri .Acest lucru ofera o senzatie de comprimare a spatiului la interior pe masura ce inaintezi ,dar este doar un semn ca esti directionat catre sfarsitul traseului. Spre zona de noapte accesul se face prin intermediul unei scri.La etaj sunt 4 dormitoare orientate catre exterior .Aceste zone intime se deschid printr o logie peisajului .Aici apare aceasta gradare a relatiei cu exteriorul fata de parter . Fiecare baie da intr-o alta teras, avnd acces la terase i prin dormitoare.Aici traseul este stabilit mai mult de holuri dect de lumin, aceast zon fiind fragmentat prin compartimentri.Dupa cum s-a discutat mai sus ,se observa ca venustas este atributul cel mai proeminent in aceasta constructie.S-a pus accent pe legatura intre arhitectura si simpla constructie.Este evidenta ideea de scenografie a interiorului si a exteriorului iar pe langa asta,efectele de lumina , jocul de culoare ,de materiale,compozitia geometrica.

3. Tehnici constructive/materiale/structuraLa exterior avem pereti perimentrali de structura portanta ,observandu se ca nu exista o trama prestabilita .La interior ,se observa o compozitie ortogonala eficienta ,perete portant fiind doar cel din spatele semineului,restul fiind de compartimentari. Iar la exterior se imbraca intr o anvelopanta organica.Putem spune ca exista doua ordini,sau ca se efectueaza o impartire intre portant la exterior si neportant la interior.Atributul firmitas joaca si el un rol foarte important ,exista stabilitate structurala ,rezistenta dar nu este subliniata foarte tare si nu reprezinta un atu ferm al constructiei.

3.1. Adecvarea tehnicilor la materiale / structura / scop (economie si adecvare)De la intrarea in proprietate se observa o ghidare gradata spre interior.Aceasta porneste de la zidul masiv din piatra ,se continua cu fasii inguste de pavaj tot din piatra ,dar fragmentata,iar la interior pardoselile din baie si bucatarie sunt si ele placate cu piatra Pereii albi strlucesc deasupra podelelor de stejar iar marmura este folosit pentru placarea emineului si pardoselilor din baie si buctrie.Tamplaria usilor este din lemniar cea a ferestrelor este din metal ,la interior acestea fiind incadrate de o rama din lemn.

4. Expresia arhitecturala de ansamblu. Atributul utilitas se ocupa de forma arhitecturala,care in acest caz este o anvelopanta organica.Datorita formei fragmentate,dezordonate si ocolirea folosirii unghiurilor de 90 de grade ,are ca scop deschiderea si orientarea catre exterior spre mai multe puncte de interes,chiar si incadrarea ei in peisaj.Ceea ce se vede pe dinafara nu se reflecta in totalitate la interior ,unde compartimentarea este destul de clara.nalimea constant a cldirii, albul uniform al pereilor, constructia luminoasa si racoroasa sunt caracteristice arhitecturii mediteraneene.La nivelul faadelor , partea de nord a casei are rol de protector al copacilor n timp ce partea de sud este faetat i la aproape fiecare pas interior este deschis peisajului.Vazut din partea de vest, secvena de volume n trepte pare a fi sculptat dintr-un solid unic. Prezena multitudinii golurilor i a suparafeelor albe amplific impresia jocului de lumina(lumina ca o prezen schimbtoare) de la o or la alta, de la un anotimp la altul. Att la interior ct i la interior se observ un joc de forme i se creaz premisa unei posibile dezordini dar albul unific i abstractizeaz punnd n valoare materialele naturale folosite.Albul este cea mai frumoasa culoare , in care se pot regasi toate nuanele de curcubeu. n orice moment, albul a fost simbolul perfeciunii, puritatii, claritatii .Pe o suprafata alba se intelege cel mai bine jocul de umbra si lumina, alternanta plin i gol.Astfel, el incerca prin alb sa inlesnesca perceptia optica in arhitectur i sa sporesca puterea formelor vizuale.Impresia produsa de alb evoca elegant si gratie, atitudine ce se reflecta in spiritual cladirii. Interioarele sunt create din jocul lumina-intuneric, inchis-deschis, functional-meditativ.Albul radiant face camerele mai spatioase, mai misterioase, sau chiar cu spirit festiv. Inca o data, se poate lesne citi utilitatea spatiului, abstractizarea permite creearea ordinii in societatea haotica in care traim si de accea o foloseste ca unealta pentru a trasmite un mesaj mult mai personal despre obiectul architectural. Prin abstractizare este posibil ca fiecare om sa descopere propriul sens, nu doar intentia artistului (de aici si libertatea de a interpreta).Organizarea interioar depete funcionalismul i devine aparent greu de neles.Este o cas care se retrage treptat n intimitatea interioara deoarece golurile ferestrelor care dau n terasele acoperite induc sentimentul de siguran. Acest sentiment este amplificat,spaialitatea dezvoltat i pe vertical.

Arhitectul concepe mobilierul din aceasta locuinta.Comoda este o piesa de mobilier abstracta si modulara,are suprafata fragmentata , care pastreaza logica locuintei . La prima vedere ,compozitia nu pare a avea o anumita logica,dar la un studiu atent ,arhitectul a apelat la un joc geometric si un ritm placut privirii. Raportul deometric al sertarelor este bine pus la punct si a folosit o anumita regula pentru impartire .Se observa preferinta pentru forme perfecte cu unghiuri drepte,patratul si dreptunghiul.Carcasa sustine o ordine bine definita a formelor.Primul rand de sertare este impartit in 3 module egale,al doilea rand este impartit in 2 module egale,al treilea are un modul egal cu cel de deasupra lui, iar celalalt este impartit in alte 3 sertare egale intre ele,etc. Din punct de vedere simbolic, 3 este semnificatia perfectiunii divine si integralitatii ,sau un nr specific unui suflet creativ,atras de eforturile artistice. Comoda nu a fost gandita stil,ci in asa fel incat sa se integreze in peisajul interiorului exact asa cum Vieira de Castro se integreaza in topografia versantului . Aceasta piesa de mobilier este la randul ei o combinatie intre traditionalism si modernism exact asa cum este si casa.Traditionalism datorita materialului si modernism datorita formelor cu unghiuri drepte.Arhitectul a optat pentru culore deschisa de lemn pentru a fi pusa in evidenta de albul peretilor si lumina .

Ana Porim 23 Matei Raluca 23i