calitatea vietii indicatori specifi pentru turism tqol

CALITATEA VIETII – INDICE SPECIFIC PENTRU TURISM

CALITATEA VIEŢII – INDICE SPECIFIC PENTRU TURISMMATEESCU ANDREEA

Facultatea de Stiinte Economice,

Universitatea «Lucian Blaga», SIBIU

Email : [email protected]

LAZAR ADINA-ELENA

Facultatea de Stiinte Economice,

Universitatea «Lucian Blaga», SIBIU

Email : [email protected]

PROFESOR COORDONATOR:

Prof. Univ. Dr. Rotariu Ilie

Din cele mai vechi timpuri omul şi-a pus întrebări de genul: Ce face ca viaţa să aibă sens ? Care este secretul unei

vieţi bune sau a unei vieţi împlinite ?

Prin prezenta lucrare ne-am propus să demonstrăm că bunăstarea şi calitatea vieţii umane nu depind numai de

partea finaciară, iar turismul are un rol important în calitatea vieţii.

„Calitatea vieţii” cuprinde rădăcinile istorice ale problematicii calităţii vieţii şi problematica propriu zisă a

corelaţiei cu turismul. Pană la apariţia acestui concept au existat secole de preocupare pentru viaţa oamenilor şi în mod

special, fericirea ca principala perspectivă a preocupărilor pentru viaţa oamenilor. În lucrare este abordata apariţia

conceptului de calitate a vieţii şi cercetării calităţii vieţii în lume. Se face referire explicita la contribuţia turismului la

ridicarea calităţii vieţii sub diverse forme – odihnă, destindere,recreere, cunoaştere, confort, cultură, activităţi diverse,

dezvoltarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă.

Resursele bibliografice pe care le-am consultat ne-au condus la concluzia că relaţia dintre calitatea vieţii şi turism

nu este încă suficient investigată.

In luna noiembrie 2008 a avut loc la Budapesta un seminar la care s-au reunit specialişti interesaţi de stabilirea

interdependeţei dintre cei doi factori: TOURISM – TOTAL QUALITY OF LIFE.

Scopul acestei manifestări a fost acela de a stabili obiective generale şi specifice ale acestui domeniu de

cercetare, precum şi de a finaliza o metodologie de lucru pentru cercetările efectuate în TURISM domeniu, ţinta finală

fiind determinarea impactului turismului asupra calităţii vieţii.

Pornind de la Modelul Budapesta – s-au elaborat chestionare pentru turişti şi pentru rezidenţi cu scopul de a

stabili impactul turismului asupra calităţii vieţii. Chestionarele precum şi prelucrarea datelor studiului se pot vedea în

anexele la prezenta lucrare.

1


1. CALITATEA VIETII1.1 Ce este calitatea vieţii?

Când spunem „calitatea vieţii” ne gândim la caracterul bun sau mai puţin bun al vieţii

oamenilor. Până la apariţia acestui concept au existat secole de preocupare pentru viaţa oamenilor:

principala perspectivă a acestei preocupări o reprezintă fericirea, problematica ei apărând încă din

antichitate. Târziu în raport cu problematica fericirii, apare acest concept de calitatea vieţii, respectiv

în a doua jumătate a secolului al XX – lea.

Calitatea vieţii este acel sentiment de bunăstare simţit de către un individ sau un colectiv.

Calitatea vieţii nu poate fi măsurată direct, oricum percepţia asupra calităţii vieţii are doua

componente: psihică şi psihologică. Partea psihică poate să includă nevoile de bază pentru

supravieţuire ale corpului uman şi protecţia împotriva mediului distrugător; partea psihologică poate

include stări emoţionale, pozitive sau negative.

Calitatea vieţii este un concept evaluativ, fiind rezultanta raportării condiţiilor de viaţă şi a

activităţilor care compun viaţa, la necesităţile, valorile, aspiraţiile umane. Se refera atât la evaluarea

globală a vieţii – cât de bună, satisfăcătore este viaţa pe care diferitele persoane, grupuri sociale,

colectivităţi o duc – cât şi la evaluarea diferitelor condiţii sau sfere ale vieţii: calitatea mediului

ambiant, calitatea umană a muncii, calitatea relaţiilor interpersonale, calitatea vieţii de familie.

Calitatea vieţii reprezintă o reluare, dar dintr-o altă perspectivă, a conceptului de fericire. Dacă

fericirea se referă la starea subiectivă rezultată din trăirea propriei vieţi, calitatea vieţii se referă atât la

condiţiile obiective în care viaţa umană se constituie , cât şi la modul subiectiv în care fiecare îşi

evaluează propria sa viaţa – stare de satisfacţie, fericire, împlinire. Dacă fericirea era asociată cu o

perspectivă predominant etică – ce strategii trebuie să adopte individul pentru a maximiza fericirea sa-,

calitatea vieţii este asociată mai mult cu o perspectivă sociologico – politică, interesul cade în primul

rând pe determinarea factorilor obiectivi care sunt responsabili de variaţia calităţii vieţii şi a strategiilor

social - politice de acţiune în vederea sporirii acesteia. Tematica calităţii vieţii s-a dezvoltat rapid în

anii‚ `60, ca o reacţie la criza abundenţei în ţările dezvoltate. Pe de altă parte, în anii `60 au

conştientizat efectele devastatoare ale creşterii economice asupra mediului. Pe de altă parte, s-a

conturat estimarea că prosperitatea economică nu asigură automat, prin ea însăşi direct şi

neproblematic la o creştere a bunăstării colective este supusă la multiple critici. În societăţile

dezvoltate se simte tot mai mult nevoia unui corector al creşterii economice, tematica calităţii vieţii

îndeplinind o asemenea funcţie.

Se pot deprinde trei mari funcţii ale conceptului calitatea vieţii:

a. Definirea mai operaţională a obiectivelor dezvoltării social economice

2


b. Feedback al activităţii social – economice: eficienţa ultimă, umană a acesteia este dată de

efectul ei asupra calităţii vieţii şi

c. Instrument de evaluare operaţională a progresului social: putem vorbi despre un progres efectiv

doar în măsura în care s –a înregistrat o creştere a calităţii vieţii

În sociologie, conceptul de calitatea vieţii, joacă un rol important, dezvăluind o nouă ipostază a

omului în cadrul sistemelor sociale: nu numai ca membru al sistemelor sociale, integrat, modelat şi

controlat de logica acestora, dar şi ca obiectiv ultim al tuturor activităţilor sociale. Dezvoltarea cea mai

spectaculoasa a conceptului calitatea vieţii s-a produs în sfera indicatorilor de calitatea vieţii. În

ultimele decenii exista intense cercetări în acest domeniu, desfăşurate în două direcţii:

- Analiza indicatorilor social – economici existenţi în ceea ce priveşte semnificaţia şi deci şi

utilizabilitatea lor pentru analiza calităţii vieţii

- Dezvoltarea unor indicatori specifici ai calităţii vieţii.

Dificultatea principală a constituirii acestor indicatori stă în structura lor complexă. Un

indicator de calitatea vieţii reprezintă rezultatul combinării unui indicator de stare ( starea mediului

ambiant, al relaţiilor interpersonale, a tipurilor de muncă oferite ) şi a unui indicator al criteriului de

evaluare ( al necesitaţilor, aspiraţilor umane). Punctul cel mai dificil îl constituie tocmai determinarea

acestei din urma componente.

Calitatea vieţii implică o teorie asupra naturii umane, a sistemului de necesitaţi umane, a

factorilor care guvernează dinamica acestora. În practica cercetării sunt folosite următoarele tipuri de

indicatori ai calităţii vieţii: indicatori ai stării diferitelor componente ale vieţii umane ( indicatori ai

mediului natural, ai condiţiilor de locuinţă, de muncă, de educaţie etc.); indicatori ai

necesitaţilor/aspiraţilor – ce tipuri de muncă doresc oamenii, ce tipuri de locuinţă etc.; indicatori

complecşi rezultaţi din raportarea stării la necesitaţi; indicatori ai calităţii percepute a vieţii –

determinarea modului în care membrii unei colectivităţi evaluează ei înşişi calitatea diferitelor

component ale vieţi lor; indicatori de satisfacţie cu viaţa – gradul estimat de satisfacţie cu viaţa, ca

indice sintetic al efectului subiectiv al calităţii vieţii; indicatori ai unor simptome critice ale calităţii

vieţii: indicatori de sinucideri, boli mentale, optimism/pesimism, alienare.

O alta directivă de cercetări se refera la căile prin care se poate realiza creşterea calităţii vieţii.

Două direcţii opuse se pot desprinde:

Perfecţionarea condiţiilor obiective de viaţă în perspectiva necesităţilor umane şi

Perfecţionarea stilurilor şi modurilor de viaţă, de fapt de natură a maximiza

calitatea vieţii în condiţiile existente la un moment dat.

3


1.2 Măsurarea calităţii vieţii

Pentru a măsura calitatea vieţii este necesară existenţa unui indicator, ceea ce s-a discutat şi mai

sus, care momentan nu are o formă finala. Apar diferenţe între abordările europene asupra conceptului

de calitatea vieţii şi cele americane. Cercetarea calităţii vieţii a început să se desfăşoare în cadrul unei

analize generale ai principalilor factori ce pot într-un anume fel să afecteze calitatea vieţii, respectiv

fericirea oamenilor. Astfel după modelul european se au un vedere şapte domenii ale calităţii vieţii,iar

din fiecare aceste şapte domenii se pot desprinde alte serii de caracteristici ale calităţii vieţii. Cele

şapte domenii sunt:

1.Situaţia economică – se au în vedere mai mulţi indicatori, pentru fiecare ţară în parte. Principalul

indicator în acest caz fiind valoarea PIB-ului pe cap de locuitor, urmat de venitul mediu, cheltuieli şi

economii.

2.Sănătate – speranţa de viaţă, rata mortalităţii infantile, accesul la tratament, măsuri de prevenire a

bolilor, sistemul de asigurări medicale etc.

3.Viaţa profesională – rata şomajului, numărul locurilor de muncă, număr de ore lucrate, siguranţa

locului de munca, nivelul de educaţie;

4.Viaţa socială – relaţii intercomunitare, artă şi cultură, turism, telecomunicaţii

5.Viaţa de familie – numărul membrilor dintr-o familie, solidaritate între generaţii, număr de ore

alocate îngrijirii copiilor,etc.;

6.Locuinţa şi mediul înconjurător – proprietatea locuinţei, spaţiul de locuit, confortul, poluarea aerului,

poluarea fonică, lipsa apei potabile;

7.Gradul de satisfacţie – starea de satisfacţie faţă de viaţă este privită în general drept rezultatul final al

tuturor circumstanţelor prin care trec oamenii în viaţă. Se ia în calcul şi gradul de optimism al

populaţiei;

Pe baza datelor transmise de fiecare tară în parte, se întocmesc rapoartele de calitate a vieţii.

Pe principiul american, pentru a putea estima calitatea vieţii unei naţiuni, se iau în calcul nouă

factori:

1. Sănătate – speranţa de viaţa la naştere ( în ani);

2. Viaţa de familie – rata divorţului ; tradusa în index –de la 1 ( cea mai mică rată a

divorţului ) până la 5 (cea mai mare);

3. Viaţa comunitară – variabila 1, dacă ţara respectivă are o rată mare a comunităţii

religioase; 0, în caz contrar;

4. Bunăstarea materială – PIB-ul pe persoană;

5. Stabilitate şi securitate politică – rate ale stabilităţii şi securităţii politice;

6. Clima – latitudine – pentru a se face diferenţa între tarile cu climat cald sau rece;

7. Siguranţa locului de muncă – rata şomajului (%);4


8. Libertatea politică – tradusă în index: de la 1 (libertatea completă) până la 7 (lipsa

libertăţii);

9. Egalitatea între sexe – măsurată folosind câştigurile înregistrate de bărbaţi şi femei.

1.3 Contribuţii ale turismului la calitatea vieţii

Unde regăsim turismul în cadrul acestor cercetări? Pe modelul european se regăseşte în viaţa socială, iar pe cel american în bunăstarea materială, mulţi dintre cercetători afirmând că între PIB şi calitatea vieţii ar fi o strânsă legătură. Cu toate acestea, chiar dacă nu este nominalizat, turismul ar putea face parte din toate categoriile, evidenţiind importanţa turismului pentru o calitate superioară a vieţii, şi implicit pentru atingerea fericirii.

2. METODOLOGIA ACTUALĂ DE CERCETARE ÎN DOMENIUL CALITĂŢII TOTALE A VIEŢII – INDEX PENTRU TURISM

2.1 Modelul Budapesta 2008 – Tourism Specific Quality of Life

In luna noiembrie 2008 a avut loc la Budapesta un seminar la care s-au reunit specialişti

interesaţi de stabilirea interdependeţi dintre cei doi factori: TOURISM – TOTAL QUALITY OF

LIFE.

Scopul acestei manifestări a fost acela de a stabili obiective generale şi specifice ale

acestui domeniu de cercetare, precum şi de a finaliza o metodologie de lucru pentru cerectările

efectuate în acest domeniu, ţina finală fiind determinarea impactul turismului asupra calităţii vieţii.

In anul 2006 Ministerul de resort din Ungaria a demarat un proiect menită să conducă la

dezvoltarea unei metodologii şi a unui index legate de TQoL. In anul 2007, grupul de lucru alcătuit din

experţi din diverse domenii de activitate (sociologie, marketing, geografir, turism, planificare etc.), a

elaborat un draft al acestei metodologii.

Dintre numeroasele definiţii şi modele existente echipa a adoptat modelul de abordare elaborat

de Rachmann. S-a decis astfel că modelul lui Rahman şi colab. (2005) putea servi ca bază de elaborare

a Indexului - Turismul Specific Calitatea Vieţii (TQoL-I). s-a anticipat că toate cele opt domenii

cuprinse în acest model aveau o legătură directă sau indirectă cu turismul. După Meeberg (1993)

definiţia dată Turismului – specific Quality of Life, a devenit:

“Calitatea vieţii este un sentiment de statisfacţie totală de viaţă, determinat de alerta mentală

a individului a cărui viaţă este evaluată. In formularea opiniei individuale care este bazată

fundamental pe factori subiectivi, turismul poate juca un rol important”.

5


S-a acceptat că QoL ca fenomen complex este expus influenţei unui număr mare de factori.

Turismul este doar unul dintre factorii care au influenţă asupra QoL; el poate infuenţa calitatea vieţii

rezidenţilor în multe moduri directe şi indirecte. Turismul de asemenea infuenţează nivelul satisfacţiei

pentru viaţă a turiştilor, bazată pe experienţa personală acumulată pe parcursul sejurului.

Noutatea abordării aplicate este aceea că merge peste abordarea tradiţională a satisfacţiei şi a

analizei impactului. Noua abordarea consideră TQoL din ambele perspective, subiective şi obiective şi

doreşte să formuleze un “model” capabil să măsoare TQoL şi să pregătească TQoL –I.

În literatura de specialitate din domeniul turismului există un număr mare de publicaţii,

rezultate experimentale şi documente consultative care tratează problema de fond care face legătura

dintre calitate şi impactul turismului. În general aceste studii se referă la:

Satisfacţia vizitatorului

Impactul turismului sau

Turismul, dezvoltarea şi planificarea

Grupul de lucru reunit în luna noiembrie 2008 la Budapesta a dorit să pună în evidenţă

următoarele aspecte:

Bunăstarea şi calitatea vieţii nu depind numai de situaţia financiară

Turismul are impact asupra calităţii vieţii

Relaţia dintre turism şi calitatea vieţii nu este cercetată

Obiectivele conferinţei de la Budapesta :

- Finalizarea unei metodologii de măsurare a impactului turismului asupra calităţii vieţii

- Stabilirea unui indicator, specific, măsurabil şi a unei analize complexe privind

detinaţia turistică

- Crearea unui reţele de lucru

- Deschiderea unor noi orizonturi pe această temă

- Crearea unui “atelier de amuzament” pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii

Incepând cu anul 2006 la nivel mondial s-a încercat stabilirea unei definiţii care să fie general

acceptată, deşi primele preocupări ale omului în domeniul studiului calităţii vieţii datează încă din

antichitate.

Nu există referiri directe în literatura de specialitate, specialiştii considerând că trei ştiinţe pot fi

considerate “deschizătoare de drum”: sociologia, psihologia, sănătatea.

Cea mai mare provocare în prezent o reprezintă crearea unor indicatori multidimensionali şi

complecşi, folosind factori obiectivi şi subiectivi.

6


Indicatori folosiţi pentru aprecierea calităţii vieţii:

Măsurarea bunăstării economice (MEW or NEW), DE Tobin, Nordhaus şi Samuelson

în Statele Unite ale Americii – în anii 1970 şi 1980.

Index de susţinere a Bunăstării Economice Durabie (ISEW) de Herman Daly, John şi

Clifford Cobb.

Indicatori valoroşi de progres (GPI).

Indexul dezvoltării umane (HDI), 1990.

Alţi indicatori :

QULAITY OF LIFE (QL), cu muţi, mulţi parametri diferiţi. Include: indici psihici al

calităţii vieţii (PQLI) – Morris Davis, şi mai târziu, Indici ai bunăstării de bază (BWI), Indicii calităţii

vieţii globale (WPQLI). In prezent se vehiculează şi un Index al Planetei Fericite – Elaborat de către

Fundaţia Economiilor Noi, etc.

Domeniile TQoL

Noul model nu doara analizează domeniile generale ci şi examinează legăturile dintre

domeniile generale ale QoL şi elemente ale turismului. Cinci domenii au fost definite ca factori majori

ce infuenţează legătura dintre QoL şi turism:

Atitudinea pentru călătorie (ATA)

Motivaţia turistului (MV)

Calitatea călătoriei (QT)

Caractersiticile destinaţiei (CD)

Impactul turismului (IT)

În figura 4 este prezentat modelul Rahman de Calitate a vieţii (QoL).

În tabelul următor se prezintă legătura dintre posibilii factori amintiţi de literatura de

specialitate şi principalele cinci domenii ale TQoL.

Domenii versus domenii

Domenii noiDomenii vechi

MV QT IT CD ATA

Rolul turismului în relaţiile sociale Contribuţia turismului la bunăstarea emoţională Rolul turismului în menţinerea şi recuperarea sănătăţii Rolul turismului în consolidarea coumnităţilor locale şi a sentimentului de apartenenţă la comunitate

Impactul turismului în percepţia securităţii personale Impactul turismului asupra mediului şi a influenţei acestuia asupra fericirii

Rolul turismului în crarea de locuri de muncă la o destinaţie turistică

Rolul turismului în bunăstarea materială a localităţii

7


Domeniile generale ale QoL

Figura 4 - Modelul lui Rahman de calitate a vieţii - QoL

8

QoL

SĂNĂTATE MUNCĂ

ŞI ACTIVITĂŢI

BUNĂSTARE MATERIALĂ

FAMILIE ŞI PRIETENI

BUNĂSTARE EMOŢIONALĂ

SIGURANŢĂ/SECURITATE PERSONALĂ

APARTENENŢA LA

COMUNITATEA LOCALĂ

CALITATEA MEDIULUI


2.2. Formularea Indexului TQoL

Au fost aplicate două obiective majore atucni când s-au formulat modelul de bază şi setul de

facori :

- asigurarea securităţii conexiunilor dintre domeniile generale ale QoL şi cele ale TQoL ;

- detalierea factorilor TQoL

Modelul de bază TQoL combină cele două abordări majore ale studiilor de QoL, precum şi de

asemenea, factorii obiectivi şi subiectivi. Modelul are 11 factori obiectivi:

1. Numărul de paturi/localnic/an

2. Numărul de turişti/localnic/an

3. Numărul de înnoptări/localnic/an

4. Număr de angajaţi/localnic/an

5. Durata medie a sejurului (turişti străini, turism intern)

6. Durata medie a sejurului rezidenţilor aflaţi în concediu

7. Venitul din turism/locuitor (la nivel municipal)

8. Numărul total de excursii interne efectuate de rezidenţi/an

9. Numărul total de excursii externe efectuate de rezidenţi/an

10. Media cheltuielilor pe călătorie la rezidenti/an

11. Numărul de vizitatori sosiţi pentru a vizita atracţiile din localitate.

Aceşti factori obiectivi care s-a aplicat cu recomandarea aşa numitului model scandinav QoL,

acumulează informaţie numerică. Aceste date pot indica rolul şi tipul turismului în zona unde TQoL

este măsurată. În timp ce factorii subiectivi sunt analizaţi utilizând chestionare, factorii obiectivi sun

construiţi prin colectarea de date numerice, mai ales raportate/pe cap.

Elementele subiective ale TQoL sunt colectate şi analizate prin utilizarea unui chestionar pilot.

Chestionarul are patru părţi principale:

- întrebări genarale legate de QoL (paramteri subiectivi – 46 de întrebări)

- întrebări generale legate de QoL (paramteri obiectivi – 11 întrebări)

- întrebări despre cele 5 domenii Turism specifice QoL (97 de întrebări)

- întrebări legate de demografie (21 de întrebări)

Chestionarele au două versiuni, unul pentru rezidenţii locali şi unul pentru turişti. Motivul

pentru care ele au fost împărţite astfel, este că deşi majoritatea întrebărilor şi domeniilor sunt la fel,

unele domenii nu sunt relevante nici pentru rezidenţi, nici pentru turişti.

9


Localnici Vizitatori Atutudinea pentru călătorie (ATA)

Motivaţia turistului (MV)

Calitatea călătoriei (QT)

Caractersiticile destinaţiei (CD)

Impactul turismului (IT)

Datele obiective şi subiective colectate au putut fi apoi utilizate ca intrări pentru Indexul TQoL.

Aşa cum s-a recomandat s-au utilizat două metode de cercetare : focalizarea grupurilor

şi ancheta în teren. Trebuie notat, că nu numai în timpul colectării datelor, dar şi în literatura de

specialitate, a trebuit să se evidenţieze utilizarea interscjimbabilă a doi termeni : calitatea vieţii şi

fericirea. In studiul pilot desfăşurat s-a considerat că cei doi termeni nu au aceeaşi seminficaţie.

Analiza calitativă

Ipoteza testului calitativ a fost următoarea « S-a anticipat că turismul are propria lui

contribuţie în felul cum aoemnii evaluează calitatea vieţii lor ». s-au fost organizate două grupuri

focalizate. Pe parcursul discuţiilor în cadrul grupurilor, s-au comentat în detaliu următoarele

probleme :

Scopul, sensul şi elementele calităţii vieţii şi a fericirii

Rolul călătoriilor şi a turismului în calitatea vieţii şi a sentimentului de fericire (pentru

turismul intern şi extern)

Dacă are vreun impact în calitatea vieţii lor şi asupra fericirii dacă turiştii vin în localitatea

unde ei trăiesc ?

Discuţii asupra celor cinci domenii majore

Analiza cantitativă

Echipa de cerectători a testat metodologia în trei locaţii diferite, care se diferenţiau prin

volumul activităţii turistice şi prin produsul turistic oferit. Aceste destinaţii au fost ale ca localităţi

pilot :

- Eger , cel mai vizitat oraş istoric din Ungaria

- Gyula, cel mai popular oraş Spa în Câmpia Panonică

- Siofok, capitala sudică de vară a Lacului Balaton

Eşantionul de rezidenţi şi de turişti analizat a diferit de la o localitate la alta.

Rezidenţi Turişti TotalEger 150 100 250Gyula 100 75 175Siofok 150 125 275Total 400 300 700

10


Eşantionului de rezidenţi i s-a aplicat o selectare stratificată, pe când eşantionul de turişti a fost

ales printr-o eşantionare randomizată.

Rezultatele Metodei Calitative

Fără să fie o surpriză,, cea mai dificilă şi complicată cerinţă pentru aprticipanţi a fost aceea de

a defini conceptul şi sensul “calităţii vieţii”. Părea chiar că “calitatea vieţii” este un fenomen

nedefinibil care poate fi uşor confundat cu cel de standard de viaţă. Mai ales pentru participanţii tineri,

calitatea vieţii părea să fie ceva ce-i va privi mai târziu, pe parcursul vieţii. Ei au fost preocupaţi mai

mult de standardul lor de viaţă, în special de aspectele materiale ale vieţuirii. Interesant, pentru mulţi,

turismul părea să fie parte a setului material, în special, ceva care este parte sigură a standardului de

viaţă. S-a ajuns la concluzia că standardul de viaţă este mult mai uşor de definit şi de analizat,

deoarece:

- depinde de un număr mai mic de factori decât calitatea vieţii şi

- există o măsură care este suficient de obiectivă ca să-l cuantifice : banii

După părearea participanţilor, calitatea vieţii se referă la:

- securitatea financiară

- familie, dragoste şi relaţii umane (amândouă de oferit şi de primit)

- linişte, pace

- sănătate

Deoarece a rezultat că conceptul de “calitate a vieţii” şi sensul acestuia este prea complex şi

vag, unii participanţi au sugerat înlocuirea lui cu armonia (termeni ca bunăstarea emoţională erau prea

îndepărtaţi de cunoştinţele particpanţilor).

Terminologia uzilizată de participanţi pentru descrierea turimului a inclus de asemenea

turismul şi călătoria. Amintirile din călătorii erau caracterizate de cele mai memorabile experienţe de

pe parcursul acestora. Acestea includeau atât experienţe favorabile, cât şi nefavorabile.

Deoarece pe parcursul discuţiilor turismul nu a fost de la sine formulat ca un factor ce

influenţează calitatea vieţii, moderatorul trebuind să- menţioneze ca un factor posibil. De îndată ce

opţiunea turismului a fost evidenţiată, aproape toţi participanţii au fost de acord că turismul ar putea fi

într-adevăr un factor important. Unii factori relevanţi au fost puşi în evidenţă:

- în general, vizitele la prieteni şi rude sunt un factor important în îmbunătăţirea şi

menţinerea relaţiilor (care este element important al calităţii vieţii)

- turismul din motive medicale (amândouă medical sau de întreţinere)

- impactul turismului asupra oportunităţilor de angajare

Rezultatele Metodei Canatitative

Chestionarul standard include întrebări generale şi specifice turismului care pot influenţa

calitatea vieţii. Rezultatele au confirmat că: 11


- Fericirea în general

Dacă o persoană locală îl/o vede fericit, asta se datorează în principal de calitatea relaţiilor

familiale

Turiştii se definesc ei înşişi mai fericiţi decât rezidenţii din destinaţia pe care o vizitează.

Asta ar trebui să ne arate că turismul îi poate face pe oameni fericiţi (sau mai fericiţi).

- Rolul turismului în vieţuirea fericită – acest rol a fost identificat şi cuantificat, şi el

nu depinde de familie, dragoste sau sănătate

Aproximativ 20 – 25 % din ambele categorii (turişti şi rezidenţi) au perceput turismul ca pe

un factor de fericire

Interesant, turiştii spun că cei mai fericiţi oameni călătoresc şi nu că turismul îi face pe unii

oameni fericiţi

În timp ce pentru rezidenţi tricotatul, cititul sau petrecerea timpului cu copiii sau nepoţii

reprezintă ceam mai importantă formă de relaxare, pentru turişti, din contră, călătoria are acest rol.

Înţelesurile standardului de viaţă şia calităţii vieţii au fost asemănătoare cu cele ale metodei

calitative: calitatea vieţii depinde de nivelul de satisfacţie, ca şi fericirea şi sănătatea, iar standardul de

viaţă de bunurile materiale.

Multe întrebări au fost dedicate principalelor domenii determinante.

Trebuia să se confirme că toate domeniile şi factorii puteau fi demonstrate şi nici unul dintre

ele nu devenea neutru în analiza datelor.

In urma nalizei răspunsurilor, următorii factori au o importanţă deosebită :

Atitudinea pentru călătorie (ATA) – fiecare factor din acest domeniu devine improtant,

pentru că nivelul răspunsrilor neutre a fost foarte scăzut

Motivaţia turistului (MV)- vizitarea prietenilor, rudelor, vizitarea oraşelor şi excursiile

la mare, lacuri, râuri sunt cele mai importante, în timp ce turismul religios şi de afaceri s-au dovedit a

fi formele cu cea mai mică influenţă în îmbunătăţirea calităţii vieţii

Calitatea călătoriei (QT) – în general toţi factorii au un impact asupra calităţii vieţii şi

majlritatea din ei, într-o manieră pozitivă

Caractersiticile destinaţiei (CD) – există o legătură directă între nivelul de fericire şi

opiniile privind alegerea destinaţiei

Impactul turismului (IT) – acest domeniu s-a dovedit a fi cel mai problematic, atâta

timp cât nu s-au gândit niciodată la formele diferite de impact asupra turismului. Aceasta a determinat

o reacţie a acestora profund randomizată.

Se poate concluziona astfel despre Modelul Budapesta 2008 – Tourism Specific Quality of

Life:

În cehstionare nu au existat întrebări care să poată fi considerate inutile; 12


Ipoteza poate fi acceptată, călătoriile şi turismul având un rol important în

sentimentele oamenilor ;

Pe baza răspunsurilor, cel mai important impact al călătoriilor este acela că

poate îmbogăţi viaţa şi satisface motive care îi fac pe oameni mai fericiţi.

Referindu-se la anumite călătorii, majoritatea respondenţilor au fost de acord că turismul le-a

îmbunătăţit calitatea vieţii şi i-a făcut mai fericiţi.

Se poate concluziona că rolul călătoriilor şi al turismului este adesea subevaluat în cercetările

generale de QoL, în timp ce cercetările actuale de TQoL pot reprezenta un input semnificativ în mediul

ştiinţific, de afaceri şi politic.

In primăvara anului 2008, Ministerul de resort din Ungaria a decis să extindă cercetarea prin

organizarea unui proiect internaţional. Membrii unor reţele internaţionale de cerectare şi educaţionale

au fost invitaţi să ia parte la acest studiu pilot.

Proiectul internaţional desfăşurat a cuprins parteneri din 10 ţări: Brazilia, Republica Cehă,

Finlanda, Malaesia, Portugalia, Rusia, Slovacia, Africa de Sud, Olanda, Marea Britanie.

3. STUDIU DE CAZ – CERCETARE ASUPRA INDICELUI SPECIFIC CALITĂŢII VIEŢII ÎN TURISM

Pornind de la Modelul Budapesta – s-au elaborat chestionare pentru turişti şi pentru rezidenţi

care cu scopul de a stabili impactul turismului asupra calităţii vieţii. Chestionarele precum şi

prelucrarea datelor studiului se pot vedea în anexele la prezenta lucrare.

Chetionarul destinat rezidenţilor locali cuprinde 30 de întrebări şi a fost completat de 22 de

persoane cu vârste cuprinse între 20 şi 65 de ani, vârsta medie fiind de 31 de ani. Din totalul

persoanelor intervievate 69 % au fost de sex masculin şi 31 % de sex feminin, 55 % căsătoriţi şi 45 %

necăsătoriţi. După nivelul calificării, 50 % sunt absolvenţi de studii superioare şi 50 % absolvenţi de

liceu. În funcţie de categoria socială din care fac parte, cei intervievaţi pot fi grupaţi astfel: personal

silvic, studenţi (7) şi proprietari de pensiuni turistice sau membri ai familiilor acestora (5).

În urma prelucrării datelor am desprins următoarele concluzii:

1. Din analiza modului cum este percepută starea fericirea în momentul de faşă, 54 %

din persoanele intervievate se simt “oarecum fericite”, 22 % “foarte fericite”;

2. În perceperea sentimentului de fericire, cele mai importante elemente sunt: familia,

sănătatea personală, dragostea, siguranţa, prietenii, succesul, salariul, munca, folosirea fără restricţii a

timpului liber, starea în care se află mediul rezidenţial, pe ultimele locuri afându-se oportunitatea de a

călători regulat şi realizarea viselor de a călători;

IMPACTUL TURISMULUI (IT)

13


3. foare puţine persoane au reuşit să definească clar noţiunile de « calitate a vieţii » şi

« standard de viaţă » ;

4. Toate persoanele au apreciat că au o viaţă mai bună în prezent decât au avut-o în

copilărie sau în urmă cu 5-10 ani. De asemenea, cei intervievaţi consideră că au o calitate a vieţii mai

bună în comparaţie cu prietenilor, vecinilor, colegilor. Calitatea vieţii în ţara nostră este percepută de

rezidenţii intervievaţi ca fiind sub media calităţii percepute la nivel individual, colegial, a persoanelor

apropiate de individ sau a celor cu care se învecinează;

5. În ordinea importanţei acordate, persoanele intervievate au afirmat că pentru ele este

important un stil de viaţă sănătos, să prevină bolile şi că sunt fericite să petreacă timp cu familia.

Majoritatea muncesc pentru că au nevoie de bani, iar dacă ar avea bani nu ar mai munci. Majoritatea

persoanelor sunt puternic ataşate de locul în care trăiesc şi într-o mică măsură cei intevievaţi călătoresc

pentru a apela la servicii medicale din locurile de destinaţie ;

6. Cu privire la satisfacţia pe care o simt în legătură cu elementele ce definesc calitatea

vieţii, în ordinea importanţei acordate se numără următoarele: viaţa de familie, sănătatea, propria

siguranţă, viaţa emoţională, munca şi activităţile, starea financiară, mediul înconjurător, comunitatea

de rezidenţi locală, pe ultimul loc aflându-se venitul ;

7. În cazul obţinerii de venituri neaşteptate, cei chestionaţi ar direcţiona banii respectivi

astfel: cumpărarea de bunuri personale de lux, econimii, rambursarea creditelor, efectuarea de călătorii,

cumpărarea de bunuri necesare familiei, achiziţionarea de bunuri casnice şi devaloare sau schimbarea

autovehiculului ;

8. Majoritatea respondenţilor călătoresc de mai multe ori pe an, 36 % din ei pentru

perioade scurte şi 23 % pentru perioade mai lungi. 31 % din persoane călătoresc o singură dată pe an ;

9. Pentru că mai mult de jumătate din cei intervievaţi sunt persoane căsătorite, 64 % au

fost în ultima călătorie cu familia, 23 % cu prieteni ;

10. Analiza motivaţie călătoriilor efectuate de rezidenţii intervievaţi, demonstrează că 59

% au călătorit pentru a-şi vizita prieteni sau rude, 14 % pentru a face sport sau pentru a participa la

activităţi sportive. Alte motivaţii principale pentru a călători au fost : petercerea vacanţei la casa de

vacanţă personală, pauza de la oraş, obţinerea de cunoştinţe, prezervarea sănătăţii, vacanţă la munte,

pelerinaj, turism religios, etc ;

11. Durata medie a călătoriei a fost de: 2-4 zile (41 %), o zi fără înnoptare (18 %), 5-7

zile (14 %), 7-14 zile (14 %), o zi cu innoptare (9%), peste 14 zile (4%);

12. În privinţa competenţei lingvistice, se observă că 50 % din persoanele chestionate

stăpânesc limbile engleză şi franceză, 32 % cunosc limba germană şi doar 9 % nu vorbesc nici o limbă

străină;

14


13. Interesul acordat sectorului de turism este demonstrat de faptul că cei chestionaţi

vizitează expoziţii de turism, citesc site-uri de internet legate de turism, vizionează programe de turism

şi într-o măsură mai mică citesc reviste de vacanţă/călătorie;

14. Impoartanţa acordată turismului rezultă şi din următoarele afirmaţii ale celor

intervievaţi : călătoriile sunt prilej de a afla lucruri noi, călătoriile îi fac pe oameni să se simtă mai

liberi, aduc distracţia în viaţa lor, îi ajută să-şi revină după muncă/stres, îi fac mai fericiti dacă petrec o

zi într-alt mediu decât cel obişnuit. În general se consideră şi că, satisfacţia vieţii este mai mare

datorită călătoriilor, dar acestea nu sunt pe primul loc în perceperea satisfacţiei vieţii;

15. Legătura dintre sentimentul de fericire şi turism este percepută din punctul de vedere

al importanţei acordate, astfel: vizitarea prietenilor şi rudelor, recreere pe bază de apă, vizitarea casei

de vacanţă, evenimente de vizitat, cumpărături, sport şi activităţi sportive, prezervarea sănătăţii.

Sentimentul de fericire este perceput de asemenea cu privire la: lărgirea orizonturilor cognitive,

tursmul rural, degustare de vinuri, excursii şcolare, participare la evenimente sportive. Sunt şi activităţi

care dau mai puţin senzaţia de fericire, ca de exemplu : hiking pe munte, motive medicale;

16. În funcţie de măsura în care dispoziţia celor intervievaţi a fost influenţată, amintim:

starea spaţiilor publice, iluminatul stradal, serviiile oferite de facilităţile de recreere, oferta şi numărul

spaţiilor de cazare, standardul serviciilor de recreere, transportul în cadrul amplasamentului, standardul

spaţiilor de cazare, existenţa panourilor de informare, consistenşa clădirilor publice şi a infrastructurii,

curăţenia şi florile. Dispoziţia celor intervievaţi depinde mai puţin de: accesibilitatea locaţiei,

standardul evenimentelor, numărul spaţiilor de catering şi standardul atracţiilor şi numărul acestora;

17. Legat de impactul pe care îl are turismul în localitatea de reşedinţă şi modul cum este

afectată calitatea vieţii, în ordinea importanţei acordate, cei intervievaţi au afirmat: starea mediului,

atmosfera amplasamentului, cultura şi tradiţiile, nivelul poluării din zonă şi starea apelor naturale,

alegerea produselor şi servicilor, costul vieţii, starea clădirilor etc. O mai mică importanţă o are

percepţia amplasamentului de către rezidenţii acestora sau relaţia dintre rezidenţii locali;

NN.

Mai mult in capitolul resources

Total Quality Report_workshop_BudapestModel[1].pdf (read) Metodology for Happiness by Rahman (read) v. si alte optiuni pe wikipedia.org cauta happiness

15

http://webspace.ulbsibiu.ro/ilie.rotariu/resurse/rp2005-06%20rahman%20et%20al.pdf

http://webspace.ulbsibiu.ro/ilie.rotariu/resurse/TQoL_workshop_BudapestModel%5B1%5D.pdf

calitatea vietii indicatori specifi pentru turism tqol

Documents