Calit Vietii Costul Vietii

Download Calit Vietii Costul Vietii

Post on 30-Oct-2014

32 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>CAPITOLUL V</p> <p>Piatra simbolul eternittii vietii!</p> <p>Statistica calittii vietiiCuvinte cheie: calitatea vietii costul vietii metoda energiei nutritive pragul de srcie absolut protectia social sraci fericiti sraci temporari srcie Conceptul de calitate a vietii a fost analizat si dezvoltat n societtile dezvoltate, mai precis n societatea nord-american. S-a pornit de la faptul c o abundent material nu poate s reprezinte totul pentru ca oamenii s fie multumiti de tipul vietii lor, fapt ce impune evaluri mai ample, globale ale problemelor de viat ale oamenilor.</p> <p>Conceptul de calitate a vietii a aprut destul de clar n rndul populatiei, el fiind asimilat conceptului vechi popular de fericire. ntre cele dou concepte: calitatea vietii si fericire exist puternice asemnri, ns si deosebiri semnificative. Fericirea se refer la o stareafect, adic sentimentul de mplinire, satisfactie, deplintate; calitatea vietii are n vedere conditiile care produc si contribuie la dezvoltarea strii de fericire. De asemenea, fericirea este un concept etic-individual, n sensul c fiecare poate activa pentru a atinge aceast stare; n timp ce, conceptul de calitate a vietii este asociat cu o perspectiv sociologic-colectiv. Calitatea vietii st la baza unei politici, n sensul c ntreaga societate trebuie s activeze pentru a mbunttii conditiile de viat ale tuturor membrilor si.</p> <p>5.1 Calitatea vietii - element fundamental al societtii Conceptul de calitatea vietii a fost lansat n anii 60 de societtile cu un nivel ridicat de dezvoltare si care urmreau cresterea mult mai rapid a bunstrii. Una dintre problemele trilor dezvoltate era modalitatea n care s fie orientat masa de resurse materiale de care dispuneau pentru asigurarea unei vietii de calitate. O a doua problem se refer la consecintele neplcute ale sistemului economic: degradarea mediului nconjurtor, srcia, etc. n aceast situatie, politicile calittii vietii erau un fel de msuri corective ale mecanismului economico-social. De mentionat c termenul de calitatea vietii a fost preluat si de trile socialiste n perioada anilor 70. Romnia n perioada respectiv a fost printre primele care l-au adoptat. Pentru Romnia zilelor noastre, calitatea vietii trebuie s fie un obiectiv politic si economic pentru atingerea rapid a unui standard de viat la un nivel acceptabil de civilizatie, definit n context european.</p> <p>n conditiile specifice ale Romniei, asigurarea unei cresteri a calittii vietii reprezint o necesitate vital, trebuie s fie un obiectiv final care s le subordoneze pe celelalte. Pe plan mondial exist numeroase lucrri consacrate indicatorilor de natur social. Astfel, Manualul O.N.U.1 care se doreste a fi un ghid pentru alctuirea sistemului de indicatori sociali pentru trile membre O.N.U., precizeaz n mod special lista domeniilor si problemelor recomandate a fi considerate: - populatia: miscarea natural, migratia international, structura demografic, gruprile nationale si etnice; - asezrile si locuinta: distributia geografic a populatiei, arii urbane si rurale, stoc de locuinte si constructii de noi locuinte, apa si instalatiile sanitare, chiriile si cheltuielile cu locuint, consum de energie n domeniul casnic, transportul; - gospodrie si familie: mrimea gospodriei, consumul, cstoriile, divorturile, fertilitatea; - sntatea si servicii sanitare: mortalitate si morbiditate, handicapati, boli, servicii de sntate, resurse, nutritie, consum de alcool si tutun; - nvtmntul si educatia: nivelul de pregtire si analfabetism, cuprinderea scolar, educatia adultului, pregtirea profesional, costuri; - activitatea economic: participarea fortei de munc, populatia inactiv, ocuparea, somajul, beneficiile muncii, conditii si nivel de calificare; - grupuri socio-economice si mobilitatea social: structura ocupational, mobilitatea intra si intergenerational; - venit, consum, avere: nivelul, cresterea si structura venitului gospodriei; nivelul, cresterea si structura consumului; distributia venitului si a consumului, nivelul si distributia averii;</p> <p>1</p> <p>Handbook on Social Indicators, New York, United Nations, 1989</p> <p>- securitatea social si servicii: protectia mpotriva pierderii veniturilor, utilizarea si importanta protectiei; - timp liber, cultur si comunicare: utilizarea timpului liber, timpul liber si activittile culturale, facilitti, cheltuieli, mijloace de comunicare n mas; - ordinea public si siguranta individului: frecventa si severitatea delictelor, victimizarea, caracteristicile si tratamentul aplicat delicventilor, institutiile justitiei, personalul. Fat de aceast prim variant au avut loc si alte mbunttiri ale sistemului de indicatori care au n vedere : a) grupe speciale de populatie: femei, btrni tineri si handicapati; b) introducerea de elemente noi: migratiile internationale, abandonul scolar, somajul, protectia economic; c) introducerea de noi indicatori: la sntate: durata medie a vietii; la educatie: nivelul de pregtire, educatia adultului; la timpul liber, numrul de ore, activitti, accesibilitatea la bunuri si servicii etc. Elaborarea indicatorilor calittii vietii trebuie s porneasc de la definirea ct mai cuprinztoare si operational a domeniului. Schuessler si Fisher n lucrarea Quality of Life Research and Sociology2 sesizeaz o tendint de a se reduce notiunea de calitate a vietii la elemente mentale, desi se manifest si tendinta de a include si conditiile nconjurtoare n domeniul respectiv sau cel putin de a fi considerate ca factori. Unele studii consider calitatea vietii ca fiind o variant dependent, ns, uneori, este tratat ca variabil independent. Considerm c variabila calitatea vietii poate fi considerat n unele modele economico-sociale ca fiind variabil exogen, iar n altele endogen, diferenta fiind dat la nivelul de agregare, la care se situeaz modelul respectiv. De regul, calitatea vietii implic notiunea de criterii, de diferentiere functie de care se poate judeca.</p> <p>Astfel sunt deosebite trei niveluri ale indicatorilor: - indicatorii economici care cuantific conditiile economice ale bunstrii; - indicatorii sociali care cuantific conditiile sociale ale bunstrii; - indicatorii calittii vietii care se ocup de reactiile subiective ale oamenilor la procesele si fenomenele economice si sociale. ntr-un mod sintetic de definire, se poate spune c aria calittii vietii este definit ca valoarea pentru om a vietii sale, modul si msura n care conditiile vietii ofer omului posibilitatea satisfacerii multiplelor sale necesitti, gradul n care viata este satisfctoare pentru om. n acelasi timp conceptul de calitatea vietii poate fi definit ntr-un mod mai analitic prin urmtoarea definitie: Calitatea vietii cuprinde ansamblul conditiilor fizice, economice, sociale, culturale, politice: de sntate etc., n care oamenii triesc, continutul si natura activittilor pe care le desfsoar, caracteristicile relatiilor si proceselor sociale la care particip, bunurile si serviciile la care au acces, modelele de consum adoptate, modul si stilul de viat, evaluarea gradului n care mprejurrile si rezultatele corespund asteptrilor populatiei, strile subiective de satisfactie sau insatisfactie, fericire, frustrare etc. Calitatea vietii depinde de satisfacerea armonioas necesar si simultan, nu pe rnd a tuturor nevoilor umane: conditii de viat, securitatea economic si social, sntate, timp liber, cultur, educatie, o societate national organizat etc.</p> <p>2</p> <p>Lucrarea "Quality of Life Research and Sociology" a celor doi cercettori a aprut n "Annual Review of Sociology", vol. II, n 1985.</p> <p>O societate care este centrat pe calitatea vietii va fi o societate centrat pe individ, pe nevoile si aspiratiile sale. Ea trebuie s-i ofere individului alternative si variante si nu s-i impun modele. Coercitia societtii asupra individului este un fenomen obiectiv si necesar. Intensificarea ei nu mai este, ns, la fel de necesar. Mediul social bazat pe calitatea vietii trebuie s fie caracterizat prin gradul de permisivitate maxim posibil, n care individul este educat n sensul constientizrii aportului su la bunstarea social.</p> <p>5.2 Indicatori statistici ai calittii vietii n ultima perioad a devenit pe deplin argumentat faptul c pentru a putea ntelege modul cum triesc oamenii, adic calitatea vietii lor, trebuie s utilizm un set ct mai diversificat de indicatori care s surprind att aspectele globale, ct si aspectele specifice, cele referitoare la gospodrii viata personal si viata de familie, inclusiv aspectele subiective, cele de perceptie a strilor existente, gradul de satisfactie sau insatisfactie resimtit. Toate aceste aspecte pot deveni, la un moment dat, teoretic, inepuizabile, ns analizele referitoare la calitatea vietii trebuie s le cuprind, multiplicarea si diversificarea lor fiind sarcina oricrui studiu autentic. Preocuprile pentru definirea calittii vietii si examinarea ei cu referire la diverse grupuri de populatie au fost nsotite si facilitate de ceea ce a fost denumit drept o miscare a indicatorilor sociali. Acestia sunt elaborati pentru a completa statisticile referitoare la bunstare, produs intern brut, volumul productiei, al investitiilor si altele asemntoare cu elemente care descriu conditiile de viat ale indivizilor, familiilor si grupurilor sociale, ceea ce permite determinarea calittii vietii. n 1964, presedintele S.U.A., Johnson, dup pregtirile si studiile efectuate de Administratia Kennedy, a lansat programul Great Society cu scopul de a ajunge la o calitate superioar a vietii pentru ntreaga populatie.</p> <p>n general, prin indicator se ntelege un anumit domeniu supus analizei la un anumit moment. Exist trei tipuri de indicatori: a) indicatorii definitionali care au ca particularitate introducerea de semnificatii cu ajutorul unei anumite conventii terminologice; b) indicatorii de inferent care intervin n conditiile n care indicatorul reprezint o variabil latent inaccesibil observatiei directe; c) indicatorii empirici utilizati n cazul cnd variabilele sunt direct observabile ceea ce permite determinarea relativ riguroas a relatiilor implicate. Pentru P. Lazersfeld, unul din specialistii preocupati de modul n care sunt elaborati indicatorii sociali, consider c pentru acest lucru sunt trei etape: - reprezentarea imagistic a conceptului (definirea domeniului); - specificarea conceptului (determinarea aspectelor sale relevante, a dimensiunilor, care se pot dispune pe mai multe niveluri de generalitate); - alegerea indicatorilor (functie de relevanta lor pentru domeniul indicat). Constructia indicatorilor sociali se poate realiza fie prin metode de indexare, de calcul al valorilor medii sau a scorurilor, fie prin metode mai complexe, cum ar fi analiza scalar, analiza factorial sau analiza structurii latente. Pentru ca un anumit element s poat deveni indicator social, acesta trebuie supus unei cercetri sistematice, pentru a se determina n ce msur poate ndeplini diferite functionalitti ale indicatorilor sociali, cum sunt: - mijloc de informare privind starea unui anumit domeniu social de interes, un mijloc de diagnoz social; - mijloc de cercetare a obiectelor social-politice ntr-un anumit domeniu; - mijloc de analiz, evaluare si interpretare a diferitelor procese, fenomene si actiuni sociale; - mijloc de msurarea a schimbrilor intervenite n evolutia fenomenelor respective, evidentierea tendintei si a consecintelor unei anumite actiuni ntreprinse.</p> <p>Din multimea indicatorilor sociali pentru a putea fi utilizati ntr-un anumit domeniu trebuie s se supun unui set de criterii: a) valoarea informativ a indicatorilor; b) relevanta indicatorilor pentru activitatea practic la diferite nivele de organizare social; c) existenta bazei informationale pentru indicatorii respectivi sau posibilitatea crerii ei; d) posibilitatea organizrii culegerii de date care s permit obtinerea informatiilor n dinamic pentru indicatorii selectati; e) posibilitatea asamblrii indicatorilor ntr-un sistem, constituind modele descriptive si totodat aplicative ale domeniului pe care l reprezint. Experienta cercetrilor sociale evidentiaz faptul c nu se poate concepe elaborarea indicatorilor relevanti pentru un anumit sector al vietii sociale att timp ct se rmne n planul uneia din laturile procesului de cunoastere stiintific. Exist astfel dou modalitti complementare de elaborare a indicatorilor: a) dinspre teorie spre cercetare empiric; b) dinspre empiric spre constructia teoretic. La nivel mondial au fost initiate ample lucrri consacrate indicatorilor sociali. Dintre aceste abordri ne vom referi la dou, care au fost elaborate si sustinute n cadrul unor organisme internationale: este vorba de manualul O.N.U. pe tema indicatorilor sociali si de programul initiat de O.E.C.D. Asa cum subliniaz unii autori, calitatea vietii implic notiunea de grad, de diferentiere si se judec n functie de un anumit numr de criterii. O caracteristic important a calittii vietii o constituie faptul c elementele sale componente sunt puternic individualizate (independenta local), nefiind acceptabile substituirii, nlocuirii (prin compensatie) sau alte operatii reductioniste. Conditiile precare de munc nu pot fi suplinite printrun nivel nalt al veniturilor pentru a se ajunge astfel la valori medii n ceea ce priveste calitatea vietii de munc. Cu att mai mult este evident semnificatia aparte, deosebit, pentru elementele apartinnd ca domenii</p> <p>diferite ale calittii vietii: un venit nalt nu poate compensa lipsa unei locuinte bune, starea negativ de sntate sau un mediu social patologic, pentru ca pe ansamblu s rezulte valori medii acceptabile. ntre indicatorii apartinnd acestor domenii diferite ale calittii vietii se stabilesc relatii liniare, cel putin din punct de vedere teoretic. Pentru a fi cu adevrat operational, relativ usor de acoperit cu date si comprehensibil, ne propunem ca selectia s cuprind circa 100 indicatori, chiar dac domeniul de care ne ocupm se dovedeste a fi extrem de complex. LISTA DE INDICATORI AI CALITTII VIETII Nr. crt. I 1. 2. 3. 4. Specificatia Populatia Populatia total a Romniei Rata anual de crestere a numrului populatiei Romniei Durata medie a vietii Mortalitatea infantil Nivel Global Global Global Global Medii rezidentiale Judete Global Medii rezidentiale Global Global Medii rezidentiale Global Rural Urban Medii</p> <p>5.</p> <p>Gradul de mbtrnire</p> <p>II 6. 7.</p> <p>Mediul natural Proportia din populatia trii ce locuieste n zone puternic poluate Calitatea conditiilor naturale de viat (evaluare)</p> <p>III 8. 9. 10. 11.</p> <p>Asezrile umane Proportia populatiei urbane Proportia localittilor electrificate Proportia km. strzi asfaltate n lungime total a strzilor Dotrile si echipamentul edilitar (evaluare)</p> <p>Nr. crt. 12. 13. IV 14. 15. 16. 17. 18.</p> <p>Specificatia Suprafata spatiilor verzi la 1000 locuitori (mp) Calitatea transportului de cltori (evaluare) Locuinta Suprafata locuibil pe locuitor (mp)</p> <p>Nivel rezidentiale Urban Medii</p> <p>V 19. 20. 21. 22. 23. VI 24. 25. 26 27.</p> <p>Global Medii rezidentiale Numr de persoane ce revin n medie pe o Global camer de locuit Medii rezidentiale Consum de energie electric n sec...</p>