calitatea vietii in comuna siriu
TRANSCRIPT
Calitatea vietii in Comuna Siriu
CUPRINS
1. Istoricul localitatii
2. Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice
3. Echipare edilitara
4. Functiile economice ale comunei
5. Populatia comunei
6. Invatamant
7. Obiective turistice
8. Dezvoltarea activitatilor turistice si de agreement
9. Turism rural
10. Perspective de dezvoltare
1
1. Istoricul localitatii
La inceputul secolului al XIV-lea, Siriu este citat in documentele de cancelarie. Unul din primele
documente ale vremii consemneaza ca “ San Patru si Lupu aveau carte de la Radu Voevod (1535-
1545) ca sa stapaneasca la Basca si la Varful Zmeuritului si la Lupoaia…pana la obarsia Stipuic si de
acolo in sus pana la plaiul Siriului”. Acest hrisov, scris in divanul domnesc de catre Nan s-a aflat
multa vreme in pastrarea localnicilor. Unul dintre ei marturisea :” Acest izvod l-am scis asemenea
dupa copia cea scisa da raposatul frate-meu Popa Floarea, dascal slovenesc care copie o adevereaza
ca este talmacita dupa cartea domneasca cea sloveneasca. Eu Constandin, dascal slovenesc, 1773”.
Din documente reiese ca asezarile din aceasta zona sunt mult mai vechi decat actele care intaresc
unele posesiuni. Denumirea de “Casoca”, dupa cum afirma invatatorul pensionar Alexandru
Dumitrescu, ofiter in rezerva, participant active la cele doua conflagratii mondiale ale secolului nostru,
se pastreaza din mosi – stramosi. Documentar Casoca este pomenita intr-un hrisov de la 11 decembrie
1534, dat de Vlad Vintila , care intarea ocina mai multor localnici in urma unei judecati ;”Io Vlad
Voevod… dat-am domnia mea aceasta forma domniei mele lui Slivila si Stanciu si lui Nan ca sa le fie
lor mosie la Sibicii pentru ca iaste a , lor batrana si muntele ce se cheama Tega si Caseuca”. Acest
document, scris in targul Buzaului a fost talmacit in romaneste de dascalul Vasile in iulie 1740. in
sprijinul afirmatiei ca satul de azi Casoca este unul si acelasi cu Casauca, pomenit documentar in 1534
amintim si alte denumiri de sate: Biseasca, Biseuca azi Bisoca, Sapeuca azi Sapoca etc.
Vechea asezarea a Siriului era renumita pentru calitatea pasunilor, cresterea oilor si fabricarea
cascavalului – ocupatie seculara care a atras atentia domnitorilor si a unor feudali din vestita familie a
Candestilor. Printr-un hrisov din 1525 Episcopia Buzaului obtinea de la Radu de la Afumati “ sa aiba
Casarii in muntii Buzaului, burdufe 6 si 16 cascavaluri”. Cresterea oilor si prelucrarea laptelui,
indeletniciri de baza ale mosnenilor din aceasta parte s-a dezvoltat treptat.
Ca asezare omeneasca comuna Siriu a existat probabil de pe la anii 1850-1860, daca nu chiar mai
inainte. Ea a fost infiintata de cateva familii de “tarlasi”, adica locuitori din alte comune: Nehoiasi,
2
Paltineni, Mlajet etc., care aveau aici tarle de vite, regiunea fiind muntoasa si prielnica cresterii vitelor,
pe care insa trebuiau sa le pazeasca de primejdia fiarelor salbatice. Aceasta permanenta grija de
animale i-a statornicit de la o vreme pe tarlasi, care s-au asezat definitive pe aceste meleaguri
inmultindu-se si creind satele ce alcatuiesc astazi cadru administrative-teritorial al acestei localitati.
Localitatea cu intindere istorica de 4 veacuri de trecut, presarate cu chipuri si fapte voevodale sunt
ramasitele “ d-nei Nega” de la “Jetiu”si “Inselata”, ori cele ale luptelor aprige purtate de Mihai Viteazu
cu ungurii pe Valea Hartagului, ea s-a nascut din framantarea si durerea poporului roman si se
dezvolta hranindu-se din pilda marilor eroi ai neamului. De la Mihai Viteazu si pana la I si II razboi
mondial, mii de vieti omenesti si-au interrupt firul pe crestele acestor munti ramanand doar oasele ce
stau si astazi cu cinste in “Cimitirul Eroilor”, ca marturie vie a acestui clocotit trecut.
Istoria noua a acestei localitati este atestata documentar dupa 1944. Analizand cele spuse mai sus
deprindem ca satele de pe valea Buzaului s-au format prin roire si initial au aparut ca sate de mosneni.
Pentru inceput casele au fost risipite in grupuri mici pe toata valea Buzaului in functie de pozitia
proprioetatilor mosnesti sau in functie de rudenie. Grupurilor mici cu timpul li s-au adaugat noi si noi
case dand nastere la mai multe catune. In cateva cazuri catunul era format din membrii aceleiasi
familii, ca de exemplu Catunul Leiestilor, Cristieni, Fercani, format in majoritate din locuitori ce
poarta numele de Leau, Cristian, Fercu.
O data cu construirea barajului Siriu, casele care erau in raza constructiei au fost evacuate si
reinfiintate majoritatea in centrul comunei unde acum sunt cele mai impunatoare case si formeaza
satul ce poarta numele “Intre Garle”.
2. Stadiul actual al dezvoltarii urbanistice
2.1 Elementele cadrului natural
Comuna Siriu este situate in nord-vestul judetului Buzau, se invecineaza la nord cu judetul
Covasna, la sud cu orasul Nehoui, la est cu comuna Gura Teghii si la vest cu comuna Chiojdu.
Comuna si satele componente se dezvolta pe ambele maluri ale raului Buzau, a paraului Casoca si
Bontu Mare.
Accesul principal se face pe drumul national DN 10 Buzau-Brasov.
Geomorfologia zonei este in edificiul Carpatilor Meridionali, grupa Carpatilor de Curbura, cotele
maxime fiind de pana la 1400 m. Predomina formele de relief structurale si, in masura mai mare, cele
3
de eroziune. Formele strcturale sunt prezente prin culmi iar cele de eroziune sunt rezultatul actiunii
apelor curgatoare ( Buzaul cu afluentii lui).
Regiunea Siriului se caracterizeaza prin conditii climaterice specifice, generate de influenta
circulatiei atmosferice in intercatiune cu conditiile geografice. De aceea zona se poate caracteriza , in
termini specifici, prin “adapost-baric”- adapost local.
Hidrogeologia comunei este controlata de apele de suprafata colectate de raul Buzau. Acesta si
afluentii lui isi au obarsia in izvoare de apa subterana prezente in culmile structurale. Nivel freatic in
comuna nu exista.
Clima. Regiunea studiata se caracterizeaza prin conditii climatice specifice generate de influenta
circulatiei atmosferice. Predomina circulatia N-NV adapost local oferit de culmile inconjuratoare,
depresiunea Buzaului, procese accentuate de insorire pe versantii cu expunere sudica, circulatia locala
sub forma de fohn sau sub forma de brize.
Temperature medie anuala este de 9C in zona depresionara si 6 C in zona montana. Temperature
medie a lunii ianuarie este de -2 C in zona inaltimii de 700 m si sub -3 C in zona versantilor.
Precipitatiile anuale sunt 700-800 mm. Vanturile locale se formeaza pe fondul circulatiei generale a
maselor de aer, cel mai important fiind fohnul. Efectul lui caracterizeaza dezvoltarea pomiculturii pe
versantii inalti adapostiti de valea Siriului si Nehoiasului.
2.2 Resursele solului si subsolului
Intinsele paduri de fag si pinacee ofera un potential marit pentru dezvoltarea turismului si
reprezinta in acelasi timp resurse importante pentru exploatarea din zona a masei lemnoase. De
asemenea terenuri cu fanete si pasuni naturale sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea cresterii
animalelor in zona. In zona barajului si a lacului de acumulare se poate amenaja o zona de agreement
si turism. De asemenea nu sunt puse in valoare vechile bai Siriu cu ape termale.
2.3 Modul de folosinta al terenurilor
Suprafata totala a teritoriului administrativ al comunei este de 22.243,47 ha din care:
suprafata agricola 2533,14 ha
- teren arabil 37,15 ha
- pasuni 1415,22 ha
- fanete 1018,82 ha
4
- livezi 61,95 ha
suprafata neagricola 19710,33 ha
- paduri 18620,08 ha
- ape 601,88 ha
- drumuri 144,38 ha
- curti constructii 310,34 ha
- neproductiv 33,65 ha
Teritoriul este strabatut de DN 10, Buzau-Siriu-Brasov, cu traseu deosebit de pitores. In satele
comunei accesul este numai rutier fara sa beneficieze de existenta cai ferate.
2.4 Activitati agricole
Existenta fanetelor si pasunilor pe mari suprafete a permis dezvoltarea in zona a cresterii
animalelor de lapte si carne. De asemenea pomicultura s-a putut dezvolta in livezile din proprietatile
individuale.
2.5 Circulatia rutiera
Teritoriul administrativ al comunei Siriu este strabatut de drumul national DN 10 pe o lungime
de 21,15 km. In afara acestui drum principal comuna mai detine DC 64, Lunca Jaristei – Casoca in
lungime de 2,0 km, pietruit si drumuri satesti 47.
Principalele disfunctionalitati privind circulatia pe drumurile comunei sunt urmatoarele:
- platforma carosabila a Dn 10 este neconforma cu normele tehnice in vigoare;
- pe zona Dn 10 de la baraj pana la iesirea din judet sunt posibile caderi de stanci
(semnalizate rutier), iar la km. 79+700 s-au semnalat aluvionare pe carosabil.
In comuna nu se poate accede pe calea ferata , aceasta se opreste ca traseu in orasul Nehoiu.
2.6 Zone functionale
Bilantul suprafetelor zonelor functionale din intravilanul existent
Localitatile au evoluat in decursul timpului, dezvoltarea principala fiind legata de zona pentru locuinte
si functiuni complementare. Construirea barajului si a lacului de acumulare au dus la schimbari atat in
cadrul zonei de locuit cat mai ales in cadrul zonelor industriale si a dotarilor. S-a constituit in Gura
Siriului si Casoca un nucleu de dotari administrative, spatii cazare si dotari servicii.
Principalele zone functionale din intravilanul localitatilor sunt:
- zona pentru locuinte si functiuni complementare
5
- zona unitati industriale si depozitare
- zone institutii si de interes public
- zona circulatie rutiera
- zona gospodarie comunala, cimitire
- zona alte terenuri, ape
2.7 Statutul comunei Siriu
Localitati:
- Casoca
- Coltul Pietrei
- Gura Siriului
- Lunca Jaristei
- Muscelusa
Principale distante:
- Buzau 80 km
- Bucuresti 190km
- Constanta 310 km
- Timisoara 620 km
2.8 Aspecte caracteristice ale principalelor zone functionale
2.8.1 Zona dotari
In satul Lunca Jaristei si Casoca exista conturata o zona centrala cu obiective de interes public,
dotari sociale si spatii pentru comert si prestari servicii. In fiecare sat component sunt dotari
comerciale si prestari servicii ce asigura aprovizionarea zilnica a locuitorilor.
Satul Lunca Jaristei are dotari caracteristice unui sat resedinta: spatii administrative, primarie,
politie, dotari pentru invatamant si cultura, scoala, gradinita, camin cultural, dispensar uman si
veterinar, spatii comerciale, biserica. In satul Casoca exista o biserica noua si este amplasat sediul
Hidroconstructia cu o cantina. Tot aici mai exista un dispensar uman, magazine satesti, un club, sediul
District Drumuri Nationale si sediul Apele Romane. In satul Coltul Pietrei sunt doua scoli + o
gradinita, satul Muscelusa are o gradinita iar satul Gura Siriului are in special zone cu character
industrial, legate de prezenta barajului de la Siriu, a zonei aferente hidrocentralei.
6
2.8.2 Zona de locuinte si functiuni complementare
Zona de locuinte cu functiuni complementare caracteristica pentru toate localitatile comunei a
avut o evolutie istorica pe nuclee, cu suprafete diverse de loturi, textura neregulata sau rectangulara
dezvoltate de-a lungul drumului national DN 10 si tentacular pe versantii dealurilor invecinate.
Aceasta zona functionala s-a dezvoltat cel mai mult in timp prin constructia de locuinte noi si
reabilitatea fondului existent, precum si prin realizarea unor zone cu case de vacanta amplasate in toate
satele comunei.
Zona de gospodarie comunala este reprezentata in intravilanul satelor de cimitire, amplasate si in
apropierea dotarilor de cult.
2.8.3 Zona cu monumente istorice
In satul Gura Siriului a existat un cimitir al eroilor al carui teritoriu a fost acoperit de apele
lacului de acumulare. El a fost mutat pe partea dreapta a drumului national Dn 10 in directia de mers
Siriu-Brasov, intr-o zona deosebit de pitoreasca, construindu-se un mausoleum – cu monumental
destinat eroului necunoscut.
Monumentul eroilor a fost construit incepand cu 1936 si a fost dezvelit in 1938, de catre
Societatea Cultul Eroilor. Statuia ostasului erou este confectionata din bronz, pe un soclu din blocuri
de piatra, in inaltime totala de 6 m. soldatul este reprezentat in pozitia de atac, cu o pusca in mana
stanga si cu o grenada in mana dreapta, simbolizand marea inclestare care a avut loc aici pentru
oprirea inaintarii armatelor germane in 1916 pe dealul Soimul Siriului. Pe soclul statuii este
inscriptionat:”Pentru proslavirea eroilor morti din Regimul 3 Vanatori si Divizia 6 si celor care au
luptat in 1916 pe aceste meleaguri barand patrunderea armatelor dusmane in spatele frontului armatei
romane”. [Mircea Tanase – Monumentul Eroilor de la Siriu – p.202 – 203]
3. Echipare edilitara
3.1 Alimentare cu apa
Pe teritoriul comunei Siriu exista cel mai mare baraj de anrocamente din tara, din care se
alimenteaza hidrocentrala de la Nehoiasu.
In comuna exista un sistem centralizat de alimentare cu apa compus din captare, tratare, rezervor de
inmagazinare si retele de distributie. De la sursa de apa, apa este adusa printr-o conducta de aductiune
7
la un rezervor de inmagazinare de 1000mc amplasat pe valea Casoca la o inaltime corespunzatoare
alimentarii prin cadere libera a satelor componente ale comunei. Din acest motiv apa este distribuita
consumatorilor prin retele de distributie pe toate strazile si ulitele satelor.
3.2 Canalizare
Exista 2 sisteme centralizate de evacuare a apelor uzate menajere:
- un sistem de canalizare menajera in sistem unitar, compus din retele si statie de epurare
amplasat pe malul stang al raului Buzau ce deserveste organizarea de santier;
- un sistem de canalizare menajera in system unitary, compus din retele de distributie si
partial statie epurare amplasate pe malul raului Buzau ce deserveste ansamblul de
locuinte din zona barajului de acumulare.
3.3 Alimentarea cu energie
In present comuna este racordata la Sistemul Energetic National prin linii electrice de medie
tensiune de 20 KV de tip aerian, montate pe stalpi de beton si avand traseul atat in afara, cat si in
interiorul zonelor construite. Aceste linii au traseele principale de o parte si de alta a raului Buzau,
pentru alimentarea posturilor de transformare situate in localitatile componente ale comunei. Un
numar din posturile de transformare sunt racordate din linia MT 20 KV, intregul system fiind
proprietatea S.C HIDROCONSTRUCTIA S.A SIRIU.
Prin intermediul posturilor de transformare aeriene care apartin S.C Electrica S.A. alimenteaza
retelele electrice de joasa tensiune care deserveste toata gama de consumatori din localitate. Mai exista
un post de transformare pentru actionarea utilajelor din zona ecluzei barajului Siriu.
3.4 Retele telefonice
Comuna Siriu este racordata la reteaua telefonica nationala prin cablu de fibra optica conectat la
centrala telefonica digitala amplasata in sediul Primariei, la care exista un numar de cca 200 de
abonati. Liniile telefonice sunt de tip aerian, montate pe stalpi de lemn. Comuna nu detine retele de
radioficare dar exista sistem de transmisie TV prin cablu.
3.5 Protectia mediului
8
Datorita asezarii geografice in teritoriul administrativ al comunei sunt probleme legate de agentii
naturali cu procese geomorfologice cunoscute si studiate ca alunecari vechi stabilite in zona si altele
noi dezvoltate pe versanti, active si cu implicatii asupra drumurilor. Exploatarea pasunilor printr-un
pasunat intensive conduce la degradarea florei si a terenurilor. Traseul vailor este neamenajat,
exceptie facand zona de baraj cu forme structurale de eroziune ca rezultat al actiunii apelor curgatoare,
a raului Buzau si afluentii sai. Poluarea Sonora este intalnita in lungul drumului national, ceea ce
necesita ca in zonele in care traseul drumului este cuprins in intravilan sa se ia pe cat posibil masuri de
protectie. O sursa de poluare a solului, a zonei in general este existenta deseurilor vechii organizari de
santier a barajului.
4. Functiile economice ale comunei
Principalele unitati economice:
- S.C Hidroconstructia S.A. Siriu aprox. 650 lucratori
- S.C Construct – Trans SRL aprox. 80
- S.C Acanta aprox. 70
- Invatamant 40
- Primarie 28
- Hidroelectrica 11
- Ocolul silvic 9
- A.N.D Buzau-Siriu 10
- Posta 7
- Politie 2
- Magazine satesti
Comuna Siriu are o serie de relatii in teritoriu din care face parte:
- relatii de munca = cu orasul Nehoiu, Patarlagele, Nehoiasu, Intorsura Buzaului, pentru
aprovizionare. Comuna mai are relatii privind forta de munca cu localitatile Gura Teghii,
Cislau etc. Trebuie mentionata si forta de munca venita in special din unele judete din
Moldova odata cu constructia barajului Siriu, din care o parte s-au stabilit aici.
- relatii de aprovizionare = in sectorul organizat prin aprovizionare cu produse
industriale, alimentare, legume si fructe dinorasul Buzau, Nehoiu si localitatile din zona
9
campului. In sectorul neorganizat aprovizionarea cu cereale si legume din comuna
Pogoanele, Padina, Candesti si peste din Rusetu, Luciu etc.
- relatii cu atractie turistica = zona de agreement pentru orasul Buzau si localitatile din
jur, relatii ce se desfasoara atat in cadrul organizat cat si neorganizate.
Venitul pe familie este de aproximativ 650 Ron iar membrii unei familii ajung in general la
5-6. In cele mai multe familii barbatii muncesc iar femeile sunt casnice, avand grija de copii si
treburile casnice. Majoritatea au animale ( gaini, porci, vaci, cai), gradini unde cultiva zarzavaturi,
cartofi, porumb, capsuni etc. pentru consumul propriu. Padurea este o alta sursa de venit, foarte multi
barbati mergand cu ziua sa munceasca la taierea lemnelor, incarcatul lor etc.
Pana in present exista un numart de 70 de dosare cu familii monoparentale in comuna.
4.1 Dezvoltare economica
In comuna Siriu unitatile economice se pot dezvolta prin exploatarea si prelucrarea materiei
prime din zona – lemn, fructe de padure, lapte, carne etc. care pot conduce la o specializare a
serviciilor oferite pentru atragerea fortei de munca tanara in teritoriu. Este necesara dezvoltarea
mestesugurilor ca : dogarie, rotarie, tamplarie, tratarea lemnului pentru arhitectura taraneasca,
cusaturi si tesaturi specifice zonei de munte, etc.
Se poate dezvolta sectorul de constructii atat in domeniul locuintelor cat si al echiparii ediliare
– drumuri, artere forestiere, canale ameliorative pe versanti. In cadrul zonelor cu activitati
industriale, depozitare se va urmari o mai buna organizare a zonelor ocupate de Hidroconstructia
Siriu.
5. Populatia comunei
In anul 1992 comuna Siriu avea o populatie de 3726 locuitori. Avea o densitate a populatiei de
17 loc/km, mica fata de densitatea judetului, 86 loc/km. Valoarea scazuta a densitatii se explica prin
preponderenta reliefului muntos, a conditiilor naturale mai putin favorabile asezarilor umane.
Densitatea populatiei pe teritoriul comunei a evoluat astfel:
Anul 1910 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1980 1992
Loc/km 5 4 6 6 8 13 15 16 17
10
Se observa ca dupa cele doua razboiae mondiale, la recensamintele din 1930 si 1948, densitatea
este mai scazuta de cat in perioada antebelica si aceasta datorita pierderilor cauzate de razboi.
Urmarind datele recensamantului din anii 1956, 1966 si perioada urmatoare pana in 1992 se observa
o crestere continua a populatiei comunei. Densitatea populatiei totale pe 1 ha teren arabil este de
45,25 locuitori, avand o valoare ridicata datorita suprafetei arabile reduse(84,26ha). Densitatea
populatiei totale pe 1 ha. suprafata agricola este de 2,10 locuitori, iar cea a populatiei active la 1 ha
suprafata agricola este de 1,80 locuitori. In aceasta situatie nu s-a tinut seama de perioada de
constructie a barajului cand populatia era antrenata intr-o mai mare masura la diverse activitati si in
acelasi timp erau forte de munca si din alte localitati. Evolutia numerica a populatiei din cuprinsul
actualului teritoriu al comunei urmarita pe baza recensamintelor din ultimele 8 decenii a avut un
mare ascendent.
Evolutia numarului populatiei comunei Siriu (1910 – 1992)
Anul 1910 1930 1941 1948 1956 1966 1977 1980 1992
Nr.
Loc.
1103 1075 1515 1338 1876 2980 3552 3645 3726
Fata de populatia existenta in 1910, populatia actuala a crescut de peste 3 ori.La recensamantul din
1992 populatia era repartizata pe sate astfel:
Satul Lunca
Jaristei
Coltul
Pietrei
Muscelusa Casoca Gura
Siriului
Total
Locuitori 1170 738 616 1105 80 3726
Se prevedea ca pana in anul 1995 populatia totala a comunei sa depaseasca 4000 locuitori, iar in
anul 2000 sa ajunga la 4820 locuitori. Mobilitatea populatiei – sporul migratoriu mediu pentru
perioada 1980 – 1995 a fost de 5,8% datorita plecarii unui numar mare de populatie tanara spre
Brasov, Sacele, Zarnesti, Buzau, Bucuresti odata cu dezvoltarea industraiala a acestor orase.
Deplasarile pedulatorii ale populatie sunt destul de dese in special cele zilnice. Ele cuprind forta
de munca ce se deplaseaza zilnic inspre si dinspre localitatile inconjuratoare. Numarul total al
persoanelor cse deplaseaza pentru munca in intreprinderile industriale din localitatile apropiate era in
11
1992 de 1383 persoane. Din numarul total al navetistilor 35% sunt femei iar restul barbati din care
65% se deplaseaza zilnic. Aceste deplasari se efectueaza cu mijloace de transport in comun sau cu
mijloace proprii. Deplasarile sezoniere ale fortei de munca din localitate sunt reduse ca numar
cuprinzand persoanele care parasesc comuna pentru a lucra diferite munci atat in cadrul judetului
Buzau cat si in judetele vecine.
Pentru a ne da seama de cantitatea de munca de care dispune comuna ca si de raportul ce exista
intre populatia active si cea intretinuta , vom analiza structura acestora pe sexe si grupe de varsta in
anul 1992:
- pe varsta
Varsta Sub 15 15-19 20-29 30-39 40-49 50-59 Peste 60
Nr loc 1168 325 281 344 209 425 1032
- pe sexe : din totalul de 3726 locuitori, 52,8%erau in anul 1992 de sex feminine iar restul
de sex masculine.
Structura pe sexe a populatiei din Siriu (1992)
Anii Femei Barbati
Sub 15 594 574
19-19 168 157
20-29 143 138
30-39 165 169
40-49 157 52
50-54 93 87
55-59 128 117
Peste 60 514 518
Se observa ca persoanele de sex feminine depasesc persoanele de sex masculine. Strctura
profesionala a populatiei este urmatoarea:
Scoala
medie
Scoala
generala
Studii
superioare
Cadre
didactice
Medici Muncitori
12
1893 878 368 29 3 1062
La numarul acestora se adauga cei active in deplasare inclusive persoanele angajate la baraj. Cifra de
active in agricultura este de 853 de personae din care ciobani, conducatori atelaje etc. in perioada
cositului fanului necesarul de forta de munca este mult mai mare fiind completat din grupa
populatiei inactive adica copiii si batrani . un numar insemnat de personae sunt antrenate in
exploatari forestiere, circulatia marfurilor, invatamant etc.
Populatia comunei in 2002
Populatia
totala
Femei Barbati
3181 1537 1644
Numarul de gospodarii pe sate in 2002:
Satul Lunca
Jaristei
Coltul
Pietrei
Muscelusa Casoca Gura
Siriului
Total
Nr.
gospodarii
376 226 209 233 22 1066
Numar nasteri: Casatorii:
2007 – 33 2007 -21
2008 – 24 2008 - 19
2009 – 30 2009 - 20
6. Invatamant
In comuna Siriu exista 6 unitati de invatamt din care 3 gradinite si 3 scoli. Scoala cu clasele I-
VIII Lunca Jaristei Siriu este scoala de centru a comunei si singura de aceasta marime din comuna.
Mai exista Scoala cu clasele I-IV Coltu Pietrii nr. 1 si Scoala cu clasele I-IV Coltu Pietrii nr. 2.
13
6.1 Istoricul
Scoala din Siriu a fost infiintata in anul 1900 in Casa parohiala a preotului Giurgea Dumitrescu.
Intre anii 1907-1910 a fost construit localul de scoala de la Gura -Casocii avandu-l ca invatator pe
dascalul Ion Dumitrescu pana in anul 1916. In perioada 1916-1919 scoala nu a functionat din cauza
razboiului.In toamna anului 1919 Scoala din Siriu isi deschide din nou portile sub indrumarea
invatatorului Alexandru Dumitrescu. In 1931 s-a infiintat scoala generala cu clasele I-VIII, condusa
de acelasi invatator.
6.2 Dotare
23 de sali din care: un cabinet de matematica, un cabinet de limba romana, o sala de informatica
cu 22 de calculatoare, un laborator de biologie, un laborator de fizica-chimie, un cabinet de istorie,
un cabinet de geografie, o sala de sport. l a acestea se adauga: cancelaria, cabinetul directorului,
secretariatul, biblioteca, arhiva etc.
Copii inscrisi in gradinite – 111
Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 359
Personal didactic – 29
6.3 Cultura si arta
In comuna exista 2 biblioteci, una comunala si biblioteca scolii cu clasele I-VIII.
6.4 Locuri de cult
In comuna exista o biserica ordodoxa, relegie predominanta, biserica construita recent si dotata cu
incalzire centrala si picture noua. Biserica din comuna, care a fost declarata cu ceva timp in urma
catedrala, sta de veghe asupra comunei prin maretia sa. Preotul din comuna, Leau Pamfil a strans
inseminate fonduri pentru a realize o adevarata opera de arta. Locuitorii comunei se pot bucura de un
spatiu mult mai mare. In general slujbele se tin duminica iar locuitorii comunei merg in numar foarte
mare.
6.5 Investitiile primariei in 2008 - 2009
Constructia gradinitei din satul Coltul Pietrei 2008-2009 in valoare de 165 mii lei, bani proveniti de
la Guvern. Renovarea acoperisului Scolii Generale I-VIII in valoare de 235 mii lei din fonduri
locale. Renovarea primariei in valoare de 300 mii lei, punte peste raul Buzau 3 miliarde din fonduri
14
locale, construire hala piata agricola 100 mii din fonduri locale. Investitii in pictura bisericii si dotari
de incalzire in valoare de 2 miliarde din fonduri locale ( 2006-2009). Alimentarea cu apa potabila
2008-2009 , 28 miliarde bani de la Guvern.
7. Obiective turistice
- Barajul si lacul de acumulare Siriu;
- Lacul fără Fund sau Lacul Vulturilor;
- Cltii Babei;
- Staţiunea Siriu Băi - (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău);
- Varful Penteleu din Masivul Penteleu, delimitat de Bâsca Mică şi Bâsca Mare este cel mai
important atât ca dimensiuni, cât şi ca altitudine (1.772 m), vârful său piramidal se zăreşte în zilele
însorite de iarnă chiar din oraşul Buzău;
- Tabara Hartagu, este aşezată în Munţii Buzăului, la coada lacului de acumulare Siriu, chiar pe
malul râului Buzău şi al pârâului Harţagu. Tabăra se află în clădirea unde se afla "Cheia Buzăului",
fosta vamă a Buzăului, la 100 km de oraşul Buzău. Din Harţagu pleacă principalele trasee turistice
către Munţii Siriu, Vrancei, Penteleu şi Podul Calului;
- Baile Siriului , staţiune folosită pentru un sezon scurt (1 iunie-1octombrie), dispune de trei
izvoare cu ape minerale sulfuroase, uşor bicarbonate, clorurosodice, foarte slab mineralizate,
termale;
- Cascada Pruncea
- Manifestare folclorică "Cât e Siriul de mare", are loc în prima duminică dupa Sfânta Maria, pe
malul lacului Siriu.
Barajul si lacul de acumulare Siriu, situat la 360 ha de Gura Siriului, şi la 12 km de oraşul
Nehoiu. La barajul de la Siriu se ajunge destul de usor. Pe drumul de la Brasov inspre Buzau, dupa
aproximativ 80 km, parca am pasi intr-o lume de basm unde se deschide o intindere de apa ce pare
infinita.Lacul de acumulare Siriu este un lac artificial amplasat pe cursul superior al Buzaului. Lacul,
finalizat in anul 1985, are o lungime de 10 km si este destinat pentru producerea energiei electrice in
hidrocentrala de 42MW. Hidrocentrala utilizeaza apa din lacul Siriu ce se intinde pe o suprafata de
500 ha si are un volum de 155 milioane mc. Barajul Siriu este un baraj de pamant, amplasat pe raul
Buzau, intre masivul Podul Calului si masivul Siriu. Barajul este alcatuit din miez de argila, roca si
steril.
15
Datorita construirii barajului, a fost necesara schimbarea rutei drumului nationat DN10 si
construirea mai multor viaducte pentru ocolirea lacului Siriu. In aceasta zona de o deosebita
frumusete, omul si natura au reusit sa creeze un peisaj incredibil si fascinant, unde apele repezi ale
Buzaului isi gasesc linistea in lacul Siriu, vegheat din toate partile de paduri. La o distanta de 10 km
de Siriu se afla viaductul Giurca ce se intinde pe 276 m si se sprijina pe piloni de 46 m inaltime.
Barajul Siriu are o înăltime 122 m., lungime coronament 570 m., construit intre masivul Siriu si
masivul Podu Calului din roca, steril si miez din argila, acesta a dus la formarea unui lac cu
lungimea de 11.5 km., si un volum de 155 milioane mc. apă
16
17
Între apele Buzãu, Crasna si Siriu se gãseste masivul Siriu cu cele doua vârfuri: Mãlâia 1663 m.
si Bocârnea 1657 m. Pe partea estica a versantului Mãlâia la altitudinea de 1420 m., în Muntii Siriu
se gãseste Lacul Vulturilor sau Lacul fãrã Fund. Un versant stâncos din apropiere, Colţii Babei, zonă
din masivul Siriu cu aspect alpin, este singurul loc din Munţii Buzăului unde pot fi văzute capre
negre.
Alte obiective pe care turistii le pot vizita in comuna Siriu sunt: Lacul Vulturilor, un lac
periglacial, aflat la 1420 m altitudine, apele acestui lac fiind pupulate cu pastravi. Coltii Babei este o
regiune din masivul Siriu unde se pot intalni capre negre, aduse din Muntii Retezat. Pe malul raului
Buzau si al paraului Hartagu se afla Tabara Hartagu, amenajata in cladirea fostei vame a Buzaului,
la o distanta de 100 km de municipiul Buzau. Din Tabara Hartagu pornesc principalele trasee
turistice catre Muntii Vrancei, Podul Calului, Siriu si Penteleu.
18
Cascada Pruncea, aflata la 5 km de Siriu, este locul ideal unde turistii se racoresc vara in apele
reci ale cascadei. Turistii care iubesc plimbarile in natura au posibilitatea sa mearga pe cararile
salbatice ajungand in sat. Cei ajunsi la barajul Siriu in timpul verii dispun de posibilitati de pescuit
sportiv (speciile intalnite sunt scobarul, carasul, pastravul, crapul si cleanul), plaja si plimbari cu pluta.
Langa lacul Siriu se gasesc Baile Siriu, o ministatiune cu 3 izvoare feroase, termale, usor bicarbonate,
clorurosodice, sulfuroase si foarte slab mineralizate.
19
,,Uimiti ne uitam in apa lucie din adancul albastru al acestui crampei de cer incopcit in stanci la
picioarele noastre(L.Vulturilor-nr.). Si o clipa traim ca-n basme. Aici, spun ciobanii ca vin vulturii,
primavara, de beau apa ca sa intinereasca, aici isi invata puii sa zboare..."(Al.Vlahuta)
Pe partea estica a versantului Mălâia la altitudinea de 1420 m., în Muntii Siriu se găseste Lacul
Vulturilor sau Lacul fără Fund. Un lac, două nume, două legende. Una dintre legende spune ca
aici veneau primavara vulturii pentru a bea apa ca sa intinereasca si tot aici isi invatau puii sa zboare.
A doua legenda spune ca un cioban si-a aruncat bata in apa lacului si a plecat. Dupa un an de
peregrinari isi regaseste bata in Dunare si, mistuit de dorul mioarelor si a locurilor natale, se intoarce
acasa. Acest lac se afla in Muntii Siriului, pe versantul Malaia, la o altitudine de 1.420 metri. Este o
zona salbatica, putin cunoscuta de turisti.
Lacul Vulturilor este un lac periglacial (a luat naştere prin acţiunea de nivaţie şi gelivaţie,
precum şi prin deplasări masive de teren în condiţii periglaciare), situat la o altitudine de 1.420 m,
acoperind o suprafaţă de 0,5 hectare, în apele căruia se găsesc păstrăvi. Un versant stâncos din
apropiere este singurul loc din Munţii Buzăului unde pot fi văzute capre negre.
Traseul catre Lacul fara Fund trece prin Valea Neagra si dureaza in jur de 3 ore. Pe timp de iarna,
este mai dificil, din cauza diferentei de temperatura intre punctul de plecare si cel final, a lipsei
reperelor de orientare, a viscolului si a troienelor. in imediata apropiere a lacului se afla si o cabana,
dar aceasta nu este tot timpul deschisa. Pe un versant stancos din apropiere se gaseste singurul loc
din Muntii Buzaului unde pot fi vazute capre negre. Traseul cel mai usor de urmat spre Lacul fara
Fund este cel dinspre Buzau, urmand soseaua spre Intorsura Buzaului - Brasov. Pentru cei care merg
cu masina, accesul este mai simplu. Dupa Barajul Siriu si dupa ruinele fostei statiuni balneare Baile
Siriu, in partea stanga a drumului se afla cabana Valea Neagra.
Aceasta cabana are doar 12 locuri de cazare, iar obtinerea unuia se face doar cu acordul scris
dat de Societatea Forestiera Nehoiasu. De aici va trebui sa traversati paraul cu acelasi nume si sa
continuati sa mergeti pe drumul forestier avand grija ca la prima intersectie sa o luati la dreapta.
Dupa 15 minute de mers, veti ajunge la capatul drumului forestier, veti avea de traversat un izvor si
o veti lua din nou spre dreapta. Din acest punct incepe urcusul si, daca urmariti cu atentie marcajul,
nu puteti iesi din traseu pana in golul alpin Poarta Vanturilor. De aici, orice abatere de la traseu
poate sa va faca sa rataciti destinatia finala - Lacul fara Fund. Pe malul lacului se afla cabana de
vanatoare Lacul Vulturilor. Cabana este inchisa pentru turisti, insa exista o camera fara soba in care
va puteti adaposti in caz de vreme nefavorabila.
20
7.1 Manifestări folclorice
“Cât e Siriul de mare", (denumire dată dupa titlul cântecului de muzică populară al cunoscutului
interpret Benone Sinulescu, originar din Siriu) , are loc în prima duminică dupa Sfânta Maria, pe
malul lacului Siriu.
7.2 Personalitati
Benone Sinulescu, cântăreţ de muzică populară
8. Dezvoltarea activitatilor turistice si de agrement
Zona turistica a masivului Siriu - cu altitudinea maxima de 1663 m in varful Malaia detine
frumuseti si peisaje unice – Lacul Vulturilor, Lacul Sec, cascade si chei pe valea Urlatoarea, Coltii
Magaretii, precum si plante rare. In lacul Siriu se pot pescui pastravi iar in paduri se pot vana rasi,
ursi, cerbi. Zona turistica limitrofa localitatilor comunei cuprinde un patrimoniu forestier cu un fond
cinegetic in zona masivului Siriu – cocosul si gainusa de munte, ursul, jderul, caprioara.
Obiectivele turistice din zona sunt o atrctie pentru turistii in transit si cei veniti la sfrasit de
saptamana, cazarea lor se poate face la diferite cabane, la stanele oierilor si cabanele silvice –
Prigorul, Bradul, Milea si cabanele din zona Casoca. Sunt studiate traseele turistice cu cabane de
vanatoare, forestiere, stane, chei si defile, locuri de bel-vedere.
21
In localitatea Siriu este necesar construirea de dotari destinate turismului, spatii de cazare precum si
o zona de agreement legata de existenta lacului de acumulare. Se propune dezvoltarea agroturismului
si in cadrul gospodariilor modernizate care se ofere conditii optime turistilor.
Se propune dezvoltarea zonei turistice Casoca prin construirea de pensiuni si spatii de
agreement; complexul turistic “14 scaune”, pensiune Concifor, complex turistic cu terenuri de tennis
si sport S.C. Construct S.A, spatii cazare agroturism. O dezvoltare deosebita se propune pentru satul
Gura Siriului cu zonele turistice din punctele Tegarau, Gura Teharaului, Giurca, Bai Siriu,
Gramaticu, Valea Neagra, Lunca Ismana, Sasu, Pietricica , Cheia etc.
Se poate reabilita fosta tabara scolara de la Gura Hartagului unde copii isi pot petrece vacantele
admirand frumusetile peisajului si desfasurand activitati legate de zona montana.
Zona Siriu a inceput sa fie din ce in ce mai cautata de turisti care vin si se cazeaza la pensiunile din
comuna care sunt din ce in ce mai numeroase. Peisajul, aerul curat, linistea si lacul sunt doar cateva dintre
motivele care ii fac pe acestia sa revina ori de cate ori au posibilitatea. Aici pot beneficia vara si de un soare
puternic si de un lac minunat unde se pot racori dar si de umbra brazilor iar iarna este locul ideal unde sa-ti
petreci sarbatorile.
22
9. Turism rural
La Siriu se asteapta investitorii
Fie el si grabit, turistul nu isi poate ascunde mirarea in fata
unui peisaj miraculos, cum este cel de langa Barajul Siriu, dar venit de la natura, privit insa de
autoritatile locale si proprietari cu o delasare ce lasa in urma o sumedenie de intrebari.
Initiative si dezamagiri Primarul localitatii este banuit ca ar putea sa iasa din inertie, dar, pana acum, Daniel Posea nu a
facut decat risipa de cuvinte si de promisiuni, cu toate ca mandatul lui se apropie de sfarsit. Unii
spun ca in Valea Siriului este asteptata o schimbare la primarie, altii cred ca localnicii au obosit si au
inceput sa se impace cu soarta. Un om respectat la Siriu, profesorul Valentin Dobre, a cautat sprijin,
punand in joc idei si argumente pentru a infiripa o afacere in agroturism, a batut la usi sa acceseze
fonduri europene, s-a dus si la Buzau, dar pe la institutiile pe care le-a vizitat nu a vazut decat
birocratie.
„Am un teren la intrare in Siriu si mi-a incoltit in gand o idee. Am zis ca intr-o buna zi o sa pun
cap la cap cateva initiative si o sa fac o treaba buna. Nu stiu daca am avut ghinion, dar azi sunt
dezamagit ca dupa cativa ani n-am facut nici un pas inainte. M-au bucurat copiii; fiul e student la
teologie, fata s-a casatorit in judetul vecin, in Vrancea, cu un preot, nu mi-a ramas decat sa nazuiesc
ca nepotii vor avea parte de noroc si vor apuca sa fie martori la o minune in Siriu. Am cheltuit bani
cu drumurile astea lungi si nu m-am ales decat cu experienta, stiu toti pasii pe care trebuie sa-i fac
pentru a accesa fonduri, dar asta nu ma ajuta deocamdata“, se tanguie Valentin Dobre.
Cu invidie, dar fara rautate
Cei din Siriu se uita cu invidie la orasenii din Nehoiu. Aici, primarul Alexandru Corcodel e la
prima ora in birou, sta cu usa deschisa, iar pe investitori ii primeste cu bratele deschise, ispitindu-i cu
facilitati si cu invitatii. La Magura exista o traditie, spune un consilier din Siriu. Acolo s-a amenajat
o tabara de sculptura. Privind mai departe, el zice: „Si la Ciuta au aparut cateva pensiuni cu piscina
si terenuri de tenis in jur. Pana si la Patarlagele, intr-o comuna unde natura nu a fost atat de darnica,
a rasarit un hotel de doua stele intr-o vale“. Nicolae Honcea e un tanar caruia ambitia ii vine bine. El
23
e adeseori revoltat ca la Siriu se intampla rar cate ceva care sa-i faca pe localnici sa tresara. Este
indignat ca turistii, desi au destul timp la dispozitie, nu au unde sa se distreze. „La Siriu, spune el,
ajung masini din toata tara.
Turistii sunt uluiti, lauda peisajul, trag in piept aerul curat al muntilor, privind mi nunatiile din
jur si apoi pleaca nelamuriti, lasand Valea Casoca pustie. Sunt atatea locuri pitoresti in zona, adauga
interlocutorul. Despre Lacul Vulturu, circula o adevarata legenda. Una e tocmai buna de povestit cu
rucsacul in spate. Legenda spune ca aici se adunau vulturii si lacul era cunoscut ca fiind o apa fara
fund. In apropiere e o cabana, dar este a Ocolului Silvic, lacul e plin de pastravi, dar numai turistii
curiosi se bucura de o partida de pescuit, ei au rabdare si raman pe mal ore in sir.
Ape termale irosite
Un om incaruntit, semn ca a vazut multe la viata lui, nu ezita sa-mi povesteasca, putin incruntat
cum s-a naruit in ridicol o sansa. „Pe vremuri aici a fost o sonda si o organizare de santier. Cand
meseriasii si-au luat calabalacul, in urma lor au ramas trei bazine cu ape termale valoroase.
Localnicii si turistii au aflat si la sfarsit de saptamana se aduna aici la un gratar si o baie, dar lacul, o
adevarata minune, nu este exploatat cum se cuvine. S-ar putea infiripa o afacere langa aceste izvoare,
ar putea fi amenajata si o mica hidrocentrala pe raul Buzau, zona nu ar fi frumoasa doar in vise, ci si
in realitate. Cum nu exista o initiativa hotarata, la Siriu e o liniste apasatoare pe care n-o mai tulbura
nici viscolele naucitoare, nici aventura unor investitori care trec prea grabiti pe aici“, continua
Honcea.
Castig durabil pentru investitor
Un om al locului, Gheorghe Onet, director economic la un spital, isi aminteste ca un doctor si
niste investitori din Austria au batut moneda pe efectul miraculos al apelor termale. „S-a zis, spune
Onet, ca ar rivaliza cu cele de la Herculane. Zvonul i-a adus si pe altii in zona. Investitori in goana
dupa bani si facilitati dar, pana la urma, n-au pus nimic la cale. Cativa au retinut ca apele termale pot
fi un tratament eficient pentru reumatism. Drumurile in zona sunt accesibile, la cativa kilometri
exista si stalpi pentru curent electric, asa ca investitorul trebuie sa fie doar hotarat, macar atat cat
sunt turistii temerari care ajung pana la Siriu, infruntand denivelarile si prejudecatile, piedici peste
24
care trebuie sa treci adeseori strangand din dinti, mai cu seama atunci cand stii ca la capatul
drumului te asteapta un castig. Turistul castiga pentru ca decopera aici un colt de rai si ramane cu o
amintire pe care o va povesti toata viata, investitorul va castiga intr-o buna zi bani de pe urma unei
afaceri la care s-a inhamat cu hotarare.
Pensiunea 14 scaune
Din pacate, la Siriu oameni vorbesc despre investitori ca despre caprele negre. Nu va grabiti sa
credeti cine stie ce, localnicii vorbesc despre investitori cu respect, pentru ca, mai nou, caprele negre
sunt rare, doar intr-o rezervatie din apropiere pot fi vazute intr-un card, in rest trebuie sa ai noroc.
Siriul are 3.000 de locuitori si 14 scaune celebre. Scaunele locuitorilor nu le-a numarat nimeni, in
schimb pe cele de la pensiunea familiei Tudose le-au numarat mii de turisti. Pensiunea 14 scaune are
faima in randul turistilor. Aici a fost candva si celebrul matematician Grigore Gheba, el fiind cel care
i-a sugerat lui nea Georgica Tudose sa ciopleasca pentru terasa 14 scaune din trunchi de copaci.
Pensiunea are 50 de locuri de cazare, cautate de turisti cu sufletul la gura, indeosebi in preajma
sarbatorilor de iarna, vreme cand nea Georgica aduna intr-o singura zi invitatii la Revelion pentru
toata pensiunea. [saptamanaturistica.ro]
10. Perspective de dezvoltare
Se merge pe ideea ca in viitor comuna Siriu se va dezvolta in ritmul impus tuturor asezarilor
tarii, accelerat de dezvoltarea a intregului teritoriu romanesc. Din analiza efectuata reiese cu claritate
ca, comuna Siriu dispune de reale posibilitati de sporire a sectorului zootehnic putand deveni
preponderant in cadrul activitatilor agricole.
Padurea – bogatie practice inepuizabila va cuprinde un volum tot mai mare de forta de munca,
in special masculine. Mecanizarea operatiunilor forestiere lasa neocupata sau ocupata sezonier o
mare cantitate de forta de munca. In mod practice, iarna, forta de munca feminine nu este utilizata de
cat in parte. Astazi putini tineri ai satelor pleaca spre centrele mari pentru calificarea in munca,
majoritatea ramanand in centrele industriale Nehoiu sau baraj Siriu. O mare parte din locuitorii
comunei sunt someri sau nu au nici un loc de munca.
25
Cu putina preocupare se vor grabi darea in folosinta a motelului situate in satul Casoca si a celor
doua cabane de 2 stele situate in satele Casoca si Gura Siriului. In domeniul agriculturii se va
dezvolta sectorul animalelor pe baza pasunilor si a fanetelor naturale abundente. In cadrul sectorului
pomicol se vor plant ape versantii putini inclinati livezi de prun si alte specii de pomi fructiferi.
In zona cu terenuri parcelate se prevad artere de circulatie cu profil stradal cu bordure mari si
trotuare pe partile laterale. Amenajarea unor dotari turistice in comuna cu timpul ar deveni un
veritabil loc de atractie mult cautat de turisti. Tinand seama de considerentele enumerate putem
afirma ca localitatea este intr-un continuu progress necunoscut pana acum, dezvoltandu-se intr-un
ritm accelerat dovedind prin aceasta vitalitatea sa.
Biserica din comuna, care a fost declarata cu ceva timp in urma catedrala, sta de veghe asupra
comunei prin maretia sa. Preotul din comuna, Leau Pamfil a strans inseminate fonduri pentru a
realize o adevarata opera de arta. Locuitorii comunei, majoritatea ortodoxi, se pot bucura de un
spatiu mult mai mare.
BIBLIOGRAFIE
1. Directia Judeteana de Statistica Buzau;
26
2. Mircea Tanase – “Monumentul Eroilor de la Siriu”
3. Plan Urbanistic General Comuna Siriu;
4. saptamanaturistica.ro
27