arta taraneasca la romani-g oprescu

Download Arta Taraneasca La Romani-g Oprescu

Post on 21-Jul-2016

40 views

Category:

Documents

14 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Arta taraneasca la romani

TRANSCRIPT

  • 49404,,,,,,,tr,(4,9,:Ammowasumr,,,spot"

    L-4

    077:re4.

    117

    tolitremoosvmmealtnetrzweaswetAstikW-

    NOASTRATARA

    G.OPRESCUARTA

    TAR ANEASCALA ROMANI

    www.dacoromanica.ro

  • www.dacoromanica.ro

  • TARANOASTRACVLEGERE DESCRIERI PE iNTE-LESVL TVTVROR.ADESPRE PAMNTVLSI POPORVLROM.A.NESC

    iNGRIJIT it DEV ASIL E PARVANPROFESOR VNIVERSITARMEMBRV AL ACADEMIET ROMANE

    www.dacoromanica.ro

  • GHEORGHEOPRESCUARTA

    TARANEASCALA ROMANI

    LUCRARE NSOTIT DECINCIZECI SI OPTTABELE DE ILUSTRATII

    www.dacoromanica.ro

  • CLI$EELE MARVAN

    GHEORGHE OPRESCUARTA TARANEASCAL A ROMANIS'A EDITAT SI TIPARITDE CV LTVRANATIONAL ABUC URI:ST' 1922

    www.dacoromanica.ro

  • CUPRIN SULINTRODUCERE pag. 7ORIGINEA ARTEI POPULARE pag. 13LEGATURA DINTRE ARTA POPU-

    LARA *I SITUATIA GEOGRA-FICA A ROMANILOR pag. 17

    BRODERIILE pag. 20GATEALA CAPULUI : MARAM A,

    CONCIUL pag. 30TESATURILE *I ALESATURILE

    pag. 32SCOARTELE *I CHILIMURILE

    pag. 36CERAMICA pag. 49CRESTATURILE *I SCULPTURILE

    IN LEMN pag. 6zOUALE INCONDEIATE pag. 68ICOANELE PE STICLA *I GRAVU-

    RILE IN LEMN pag. 69CONCLUZIE pag. 70TABELA ILUSTRATHLOR pag. 77

    ILUSTRATII IL VIII

    www.dacoromanica.ro

  • INTRODUCERETraim inteo epoca in care obiectele taranesti, avand carac-

    ter artistic, sunt foarte cautate.De unde 'Ana' acum treizeci-patruzeci de ani, putini erau

    acei cari le dau atentie, in ultimul timp s'a produs o reactiuneIn sens contrar si arta popular a cunoscut o admiratie frrezervd, putin indiscret, ca toate manifestatiile in legaturacu moda si cu snobismul. i daca neatentia si dispretul cucare erau tratate mai inainte, au facut ca multe lucruri demnede pstrat s dispara, dragostea de acum nu e mai putin vil-tamatoare. Ea da prilej s se inmulteasca si raspAndeasca, prinnegustori fr scrupul si amatori fall pricepere, toate aceleobiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun in-teo ciudata lumina si gustul producatorului i pe al cum-partorului, compromitnd produsele autentice ale artei t-rnesti.

    De o astfel de situatie sunt vinovati mai ales colectionariicari, simtind iubire pentru aceast manifestare a poporului,s'au multumit s stranga cu gelozie tot ce le-a azut sub man,sa le ascunda in fundul lazilor sau sa. le Marne pe pereti,fara sa se gindeasca la obligatia ce aveau de a instrui si pealtii, de a comunich observatiile si concluziile la care fatalajungeau, dupa ce le trecuse pe dinaintea ochilor atAta su-medenie de lucruri.

    Probleme importante etnografice si chiar istorice s'ar fiputut lmuri cu ajutorul unor astfel de monografii, sau, cel

    www.dacoromanica.ro

  • 8putin, anume concluzii la care am fi ajuns plecAnd dela altepremise, ar fi primit confirmare i pe aceast cale. In oncecaz, s'ar fi putut introduce oarecare ordine in haoiul caredomneste acum in domeniul artei populare, si s'ar fi putatface o separatie intre ce este autentic romnesc si ce nu ; intrece este frumos, conform cu vechea traditie, demn s trAeasclmai departe, si produsul hibrid ai modei, care in zilele noastreprovoac aceleasi ridicule victime la sate ca i la orase,

    In scurt, des admirat5, arta popular n'a prea fost stu-diat sistematic, iar chestiunile importante in legAtur cu eaau fost lAsate fdr un aspuns satisacAtor.

    In adevAr, cu exceptia articolelor intelegRoare ale d-luiTzigara-Samurcaf 1) 0 a ctorva studii i recenzii ale d-luilorga 2) care, cu intuitia unicA ce posed, pAtrunde in miezullucrului i d solutia cea mai plauzibil, restul publicatiilorsunt superficiale, insuficient informate, pline de idei precon-cepute i eronate, de cele mai multe ori ingreuiate de unpatriotism flu inteles, care altereaz observatia i intuneajudecata 3).

    Tzigara-Samureaf. Arta in Romania, vol. I. Minerva, 1909, cuprindearticole publicate in Convorbiri Literare* pana la aceasta data. Articolelerecenziile din Convorbiri* dupa 5909, n'au fost inca stranse in volum.

    N. lorga. Portul popular romanesc. Valenii-de-Munte 1912, in afarade tot ce este '1st:pandit, in legatura cu acest subiect, in vasta opera a ilu-strului profesor.

    In privinta aceasta este caracteristica prefata ce insoteste cunoscutulutilul album de broderii al d-lui D. Comsa, dealtfel remarcabil prin bo-

    gatia planselor i calitatile tehnice ale reproducerilor. In ea gasim afirma-tiuni ca cele urmtoare : la Romani, gall de manastirea Curtea-de-Arges(pusa in sec. al XIV-a in loe de al XVI-lea)

  • 9Brosura de fata are scopul de a umple aceasta lacuna.Nu am deloc pretentia de a da raspunsuri definitive si

    de a considera concluziile mele ca in afar de once critic.Ele constituesc numai o serie de sugestii si de impresii cu-lese din observarea aproape zilnic, de mai bine de zece ani,a tuturor acestor produse ale taranului nostru, de care mi-aplacut s m inconjur. De mult m'am obisnuit sa iubescs admir lucrurile iesite din mana stramosilor nostri. M'amapropiat totdeauna cu pietate de ele, caci imi dam seama ella efectuarea lor, ei puseser ceva din sufletul romanesc.cum dragostea i interesul sunt cele mai sigure mijloace sprea ajunge la intelegerea lucrurilor, ordinea i clasarea acestorobiecte batranesti au venit oarecum dela sine.

    In dorinta de a fi cat mai complet, am cutat s studiezarta romana si in lumina lucrarilor relativ la arta vecinilornostri, ceeace s'a facut pana acum prea putin la noi. Amcercetat deci studiile aparute dincolo de botar, atat catimi puteau sta la dispozitie in bibliotecile noastre. Ele m'auajutat s'a pricep mai bine anume chestiuni, sl largesc orizon-tul i s fixez pana la un punct locul artei populare romanestiin mijlocul artei Europei orientale si a peninsulei Balcanice1).

    Un studiu ca cel de fata nu poate pretinde sa fie util atatatimp cat nu e insotit de un numar bogat de fotografii

    Nu mai vorbesc de desconsiderarea, cu nimic justificata, a artei orien-tale.

    Tot aceasti prefata e vinovata, mi-se pare, de zugraveala de pe zidurileunui insemnat numar de biserici ardelene: aTaranimea cuprinsa va fi demandra induiogare vazand casa Domnului impodobita cu figuri gi motivepecare insag le aplica cu drag la cdmdfi i broboade, la cingdtori, etc.. (pag 5.)

    Publicatiile straine, degl facute uneori cu o metod mai sigura decatcea intrebuintata la noi i denotand o experienta mai bogar la autorii lor,nu ne multumesc nici ele pe deplin. Fiecare nevazand decat o latura a pro-blemei, specialitatea lui nu ne poate da aceh idee de unitate a arteipopulare, de legatura intima a produselor ei, cu toata deosebirea lor apa-renta, unitate pe care o simteam ori de cate ori am avut ocazia de a studikcolectii continand un mare nu:Tar de obiecte, gi de toate categoriile. Fla*

    www.dacoromanica.ro

  • 10

    planse. Este singurul mijloc de a face evidente si altora con-statarile la care am ajuns, si de a da cetitorului posibilitatea scontroleze afirmatiile autorului.

    In imprejurarile actuale, aceastd conditie nu er usor deindeplinit. Casa editoare a tinut totuss prezinte publiculuiaceasta brosura in cat mai bune conditiuni, lucru pentrucare i sunt foarte recunosator. Ash s'au putut strange unnumar suficient de documente fotografice, care, nu ne indoim,vor fi apreciate de cetitori.

    aceastA idee de interdependentA a produselor artei populare, rezultnddin necesitAti sufletesti, sociale, tehnice, etc., nu vom fi in stare sl punemordine in noianul atAtor manifestAri ash de felurite, i pArAnd ash de strAineunele de altele, la prima vedere.

    Din marele numfir de publicatiuni in limba germanA, ungarA, englezA,francezA, etc., mi-se par in special recomandabile:

    Dr. M. Haberlandt : sterreichische Volkskunst aus den Sammlungendes Museums Rh. ster. Volkskunst. Wien, 1911.

    Vom aveh des ocaziunea sA utilizAm constatArile d-lui Haberlandt, cudeosebire in partea generala a lucrArii noastre.

    E. Sigerus: Siebenbiirgische schsische Leinenstickerei. Hermann-stadt, 1906, cum si alte interesante articole in Korrespondenzblatt dinSibiiu.

    Dr. Karl Backer. Die Entstehung der Volkswirtschaft (dritte AuflageTubingen, 19o1).

    Das Bauernhaus in Ungarn. Herausgegeben vom ung. Ingenieur- undArchitekten-Verein, Toldy Lajos. Budapest (fArA data).

    The Studio. London, Numerele speciale :Peasant art in Sweden, Lapland, Iceland, (r9t o).Peasant art in Austria and Hungary (1911).Peasant art in Russia (1912).Peasant art in Italy (1913).Malonyay Dezili. A magyar np miivszete. Budapesta, 1907 (Lucrare

    bine fAcutA, cu admirabile planse).Huszka jzsef. Magyar diszit styl, Budapest, 1885. A szkely hAz,

    Budapest, 1995. Magyarische Ornamentik, iibersetzt von Dr.W. Semayer,Budapest, I900.

    Ethnographia. A magyar nemzeti muzeum nprajzi osztlynak rte-sitje.

    (Toate aceste publicatii ungare au fost utilizate numai pentru planse).

    www.dacoromanica.ro

  • II

    M'as simti fericit dacl, prin incercarea de fat, a ajungesA destept i in altii dorinta de a cunoaste mai de aproapemai sistematic aceast manifestare colectivA i sustinut timpde mai multe veacuri a poporului nostru, arta lui nationald,care a produs minunile de cusgturi, de alesturi, de tesAturi,de crestturi, de olArie, de care e plinA inch' tara, si care for-meazI unul din produsele tipice ale acestei natii i unul dintftlurile lui de glorie cele mai necontestate.

    DOD

    Archiv far siebenbargische Landeskunde. Hermannstadt. Zeitschriftsterreichische Volkskunde. Wien, Korrespondenzblatt des Vereines fr sie-benbiirgis-che Landeskunde .

    Erich Kolbenheyer : Motive der hausindustriellen Stickerei in der Bu-kovina. Wien (fdr dard).

    Stefan Badjov ai St. Kostov. La broderie nationale bulgare. Sofia, 1913.(Excelentfi publicatie prin plansele sale, ngrijit i ieftin6).

    Renata Tyrsova $i Amalia Kozminova. Svrz y zemchi cesko-slovens-