arta taraneasca la romani-g oprescu

49404,,,,,,,tr,(4,9,:Ammowasumr,,,spot"

L-4

077:

re4.

117

tolitremoosvmmealtnetrzweaswetAstikW-

NOASTRATARA

G.OPRESCUARTA

TAR ANEASCALA ROMANI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

TARANOASTRACVLEGERE DESCRIERI PE iNTE-LESVL TVTVROR.ADESPRE PAMÀNTVLSI POPORVLROM.A.NESC

iNGRIJIT it DEV ASIL E PARVANPROFESOR VNIVERSITARMEMBRV AL ACADEMIET ROMANE

www.dacoromanica.ro

GHEORGHEOPRESCU

ARTATARANEASCALA ROMANI

LUCRARE ÌNSOTITÀ DECINCIZECI SI OPTTABELE DE ILUSTRATII

www.dacoromanica.ro

CLI$EELE MARVAN

GHEORGHE OPRESCUARTA TARANEASCAL A ROMANIS'A EDITAT SI TIPARITDE CV LTVRANATIONAL ABUC URI:ST' 1922

www.dacoromanica.ro

CUPRIN SULINTRODUCERE pag. 7ORIGINEA ARTEI POPULARE pag. 13LEGATURA DINTRE ARTA POPU-

LARA *I SITUATIA GEOGRA-FICA A ROMANILOR pag. 17

BRODERIILE pag. 20GATEALA CAPULUI : MARAM A,

CONCIUL pag. 30TESATURILE *I ALESATURILE

pag. 32SCOARTELE *I CHILIMURILE

pag. 36CERAMICA pag. 49CRESTATURILE *I SCULPTURILE

IN LEMN pag. 6zOUALE INCONDEIATE pag. 68ICOANELE PE STICLA *I GRAVU-

RILE IN LEMN pag. 69CONCLUZIE pag. 70TABELA ILUSTRATHLOR pag. 77

ILUSTRATII IL VIII

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERETraim inteo epoca in care obiectele taranesti, avand carac-

ter artistic, sunt foarte cautate.De unde 'Ana' acum treizeci-patruzeci de ani, putini erau

acei cari le dau atentie, in ultimul timp s'a produs o reactiuneIn sens contrar si arta popularä a cunoscut o admiratie färärezervd, putin indiscretä, ca toate manifestatiile in legaturacu moda si cu snobismul. i daca neatentia si dispretul cucare erau tratate mai inainte, au facut ca multe lucruri demnede pästrat sà dispara, dragostea de acum nu e mai putin vil-tamatoare. Ea da prilej sä se inmulteasca si raspAndeasca, prinnegustori färä scrupul si amatori fall pricepere, toate aceleobiecte pseudonationale, fabricate in orase, care pun in-teo ciudata lumina si gustul producatorului §i pe al cum-parätorului, compromitând produsele autentice ale artei tä-ränesti.

De o astfel de situatie sunt vinovati mai ales colectionariicari, simtind iubire pentru aceastä manifestare a poporului,s'au multumit sà stranga cu gelozie tot ce le-a azut sub manä,sa le ascunda in fundul lazilor sau sa. le Marne pe pereti,fara sa se gindeasca la obligatia ce aveau de a instrui si pealtii, de a comunich observatiile si concluziile la care fatalajungeau, dupa ce le trecuse pe dinaintea ochilor atAta su-medenie de lucruri.

Probleme importante etnografice si chiar istorice s'ar fiputut lämuri cu ajutorul unor astfel de monografii, sau, cel

www.dacoromanica.ro

8

putin, anume concluzii la care am fi ajuns plecAnd dela altepremise, ar fi primit confirmare i pe aceastà cale. In oncecaz, s'ar fi putut introduce oarecare ordine in haoiul caredomneste acum in domeniul artei populare, si s'ar fi putatface o separatie intre ce este autentic românesc si ce nu ; intrece este frumos, conform cu vechea traditie, demn sà trAeasclmai departe, si produsul hibrid ai modei, care in zilele noastreprovoacà aceleasi ridicule victime la sate ca i la orase,

In scurt, desì admirat5, arta popularà n'a prea fost stu-diatä sistematic, iar chestiunile importante in legAturà cu eaau fost lAsate fdrà un aspuns satisacAtor.

In adevAr, cu exceptia articolelor intelegRoare ale d-luiTzigara-Samurcaf 1) 0 a câtorva studii i recenzii ale d-luilorga 2) care, cu intuitia unicA ce posedà, pAtrunde in miezullucrului i dà solutia cea mai plauzibilä, restul publicatiilorsunt superficiale, insuficient informate, pline de idei precon-cepute i eronate, de cele mai multe ori ingreuiate de unpatriotism flu inteles, care altereazä observatia i intuneajudecata 3).

Tzigara-Samureaf. Arta in Romania, vol. I. Minerva, 1909, cuprindearticole publicate in Convorbiri Literare* pana la aceasta data. Articolelerecenziile din Convorbiri* dupa 5909, n'au fost inca stranse in volum.

N. lorga. Portul popular romanesc. Valenii-de-Munte 1912, in afarade tot ce este '1st:pandit, in legatura cu acest subiect, in vasta opera a ilu-strului profesor.

In privinta aceasta este caracteristica prefata ce insoteste cunoscutulutilul album de broderii al d-lui D. Comsa, dealtfel remarcabil prin bo-

gatia planselor i calitatile tehnice ale reproducerilor. In ea gasim afirma-tiuni ca cele urmätoare : la Romani, gall de manastirea Curtea-de-Arges(pusa in sec. al XIV-a in loe de al XVI-lea) <CCU exceptia a 3-4 bisericivechi, intalnim totall sau aproape totala lipsa de arta*, and stiut este deoricine ca Muntenia si Moldova sunt pline de fondatiuni domnesti i boie-resti, specimene admirabile de arm' religioasa. Sau *arhitecturkprofana din secolii trecuti, nu stiu sa existe la Romani* (pag. 4).

Apoi multa entuziasta naivitate: *tricolorul, in care vedem intrupatatreimea armoniei coloriloro ; sau tornamentarea va gas) cu timpul manoasiaplicare in campul industriei... haine i palarii de cucoana, ghete, etc.*

www.dacoromanica.ro

9

Brosura de fata are scopul de a umple aceasta lacuna.Nu am deloc pretentia de a da raspunsuri definitive si

de a considera concluziile mele ca in afarä de once criticä.Ele constituesc numai o serie de sugestii si de impresii cu-lese din observarea aproape zilnicä, de mai bine de zece ani,a tuturor acestor produse ale taranului nostru, de care mi-aplacut sä mä inconjur. De mult m'am obisnuit sa iubescsä admir lucrurile iesite din mana stramosilor nostri. M'amapropiat totdeauna cu pietate de ele, caci imi dam seama ella efectuarea lor, ei puseserä ceva din sufletul romanesc.cum dragostea i interesul sunt cele mai sigure mijloace sprea ajunge la intelegerea lucrurilor, ordinea i clasarea acestorobiecte batranesti au venit oarecum dela sine.

In dorinta de a fi cat mai complet, am cäutat sá studiezarta romana si in lumina lucrarilor relativ la arta vecinilornostri, ceeace s'a facut pana acum prea putin la noi. Amcercetat deci studiile aparute dincolo de botar, atat catimi puteau sta la dispozitie in bibliotecile noastre. Ele m'auajutat s'a pricep mai bine anume chestiuni, sl largesc orizon-tul i sá fixez pana la un punct locul artei populare romanestiin mijlocul artei Europei orientale si a peninsulei Balcanice1).

Un studiu ca cel de fata nu poate pretinde sa fie util atatatimp cat nu e insotit de un numar bogat de fotografii

Nu mai vorbesc de desconsiderarea, cu nimic justificata, a artei orien-tale.

Tot aceasti prefata e vinovata, mi-se pare, de zugraveala de pe zidurileunui insemnat numar de biserici ardelene: aTaranimea cuprinsa va fi demandra induiogare vazand casa Domnului impodobita cu figuri gi motivepecare insag le aplica cu drag la cdmdfi §i broboade, la cingdtori, etc.. (pag 5.)

Publicatiile straine, degl facute uneori cu o metodà mai sigura decatcea intrebuintata la noi i denotand o experienta mai bogará la autorii lor,nu ne multumesc nici ele pe deplin. Fiecare nevazand decat o latura a pro-blemei, specialitatea lui nu ne poate da aceh idee de unitate a arteipopulare, de legatura intima a produselor ei, cu toata deosebirea lor apa-renta, unitate pe care o simteam ori de cate ori am avut ocazia de a studikcolectii continand un mare nu:Tar de obiecte, gi de toate categoriile. Fla*

www.dacoromanica.ro

10

planse. Este singurul mijloc de a face evidente si altora con-statarile la care am ajuns, si de a da cetitorului posibilitatea säcontroleze afirmatiile autorului.

In imprejurarile actuale, aceastd conditie nu erà usor deindeplinit. Casa editoare a tinut totussà prezinte publiculuiaceasta brosura in cat mai bune conditiuni, lucru pentrucare îi sunt foarte recunosator. Ash s'au putut strange unnumar suficient de documente fotografice, care, nu ne indoim,vor fi apreciate de cetitori.

aceastA idee de interdependentA a produselor artei populare, rezultánddin necesitAti sufletesti, sociale, tehnice, etc., nu vom fi in stare sl punemordine in noianul atAtor manifestAri ash de felurite, i pArAnd ash de strAineunele de altele, la prima vedere.

Din marele numfir de publicatiuni in limba germanA, ungarA, englezA,francezA, etc., mi-se par in special recomandabile:

Dr. M. Haberlandt : Österreichische Volkskunst aus den Sammlungendes Museums Rh. öster. Volkskunst. Wien, 1911.

Vom aveh des ocaziunea sA utilizAm constatArile d-lui Haberlandt, cudeosebire in partea generala a lucrArii noastre.

E. Sigerus: Siebenbiirgische sächsische Leinenstickerei. Hermann-stadt, 1906, cum si alte interesante articole in Korrespondenzblatt dinSibiiu.

Dr. Karl Backer. Die Entstehung der Volkswirtschaft (dritte AuflageTubingen, 19o1).

Das Bauernhaus in Ungarn. Herausgegeben vom ung. Ingenieur- undArchitekten-Verein, Toldy Lajos. Budapest (fArA data).

The Studio. London, Numerele speciale :Peasant art in Sweden, Lapland, Iceland, (r9t o).Peasant art in Austria and Hungary (1911).Peasant art in Russia (1912).Peasant art in Italy (1913).Malonyay Dezili. A magyar nép miivészete. Budapesta, 1907 (Lucrare

bine fAcutA, cu admirabile planse).Huszka józsef. Magyar diszitö styl, Budapest, 1885. A székely hAz,

Budapest, 1995. Magyarische Ornamentik, iibersetzt von Dr.W. Semayer,Budapest, I900.

Ethnographia. A magyar nemzeti muzeum néprajzi osztályának érte-sitöje.

(Toate aceste publicatii ungare au fost utilizate numai pentru planse).

www.dacoromanica.ro

II

M'as simti fericit dacl, prin incercarea de fatà, a ajungesA destept i in altii dorinta de a cunoaste mai de aproapemai sistematic aceastà manifestare colectivA i sustinutà timpde mai multe veacuri a poporului nostru, arta lui nationald,care a produs minunile de cusgturi, de alesäturi, de tesAturi,de crestäturi, de olArie, de care e plinA inch' tara, si care for-meazI unul din produsele tipice ale acestei natii i unul dintftlurile lui de glorie cele mai necontestate.

DOD

Archiv far siebenbargische Landeskunde. Hermannstadt. Zeitschriftösterreichische Volkskunde. Wien, Korrespondenzblatt des Vereines für sie-benbiirgis-che Landeskunde .

Erich Kolbenheyer : Motive der hausindustriellen Stickerei in der Bu-kovina. Wien (fdrä dard).

Stefan Badjov ai St. Kostov. La broderie nationale bulgare. Sofia, 1913.(Excelentfi publicatie prin plansele sale, îngrijità i ieftin6).

Renata Tyrsova $i Amalia Kozminova. Svéráz y zemchi cesko-slovens-kych cechy. Plzni (Pilsen), 1921. (Utilizatä pentru planse).

Graf Bobrinsky. Volkstiimliche russische Holzarbeiten. DeutscherText aus dem Russischen iibertragen von P. Ettinger Leipzig. Hierse-mann, 1913.

www.dacoromanica.ro

(fitrol4WoroWVINVI4VVVVILOY014\701WfX0

IA I

ORIGINEAAR TEI POPULARE

In studiul artei populare problema originei ei con-stitue un capitol foarte interesant. Multe asemanarianalogli, multe ciuddtenii chiar, s'ar explich, daca amfi bine lamuriti asupra cauzelor ce determina peOran sa se exprime prin colori si forme, a cat-or folosimediat nu se poate vedea. intotdeauna.

Dar si in aceastä chestie, ca in multe altele in lega-tura cu arta populara, suntem redusi la ipoteze. Chiarsi acolo unde aceasta problema a preocupat pe cerce-tatori mai mult deck la noi, tot nu s'a putut ajungela concluzii indiscutabile. Pe langä cä avem de-afacecu produse a caror fabricare presupune o lunga tra-ditie, uneori de mai multe ori seculara, si a carororigine este cu totul invaluita in intuneric, apoi nutrebuie uitat cà poporul i manifestarile lui au intratde putina vreme in istorie, iar cercetarile asupra luise gAsesc oarecum in prima lor faza. Literatura po-pulard a 'Ana interesanta numai dupa Revolutia Fran-ceza si mai ales pe vremea curentului Romantic ;arta populard, si mai tarziu.

www.dacoromanica.ro

14 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

De aici dificultAtile in legälturà cu obiectul de stu-diat insus, cu intunericul in care se pierdeau incepu-turile lui, dificultätile si mai mari din pricina tineretiidisciplinei, a lipsei de metodä si de traditie, a lipseide coordonare in silintele tuturor cercetAtorilor. CAciun obstacol serios pentru gäsirea adevärului in acestechestiuni si asupra acestei greutAti sunt nevoitsál revin adesea provine mai ales din faptul afiecare, dupä cum se preocup A de latura sociolo-gia, psihologiel sau etnograficA a problemei, n'ovede decAt dinteun anumit unghiu, si indArjindu-ses'A creadd cà concluziile sale singure pot explichtotul, isi strAmteaz5 considerabil orizontul. Cum se In-tAmplà de multe ori, si aici, adevArul intreg nu einteo singur5. explicatie. -

DificultAtile mai proveneau si din faptul CA' o mul-time de notiuni aveau nevoie de o prealabilà lAmurire.

Ce e arta popular5. ? Unde incepe si unde se sar-seste domeniul ei ? Este ea o manifestare cu totul deo-sebità de arta cultà, un curent strAvechiu, algturi deal acesteia, influentându-1 uneori si lAsandu-se in-fluentat de el, sau numai o formA intArziatà a celuidin urmál ?

Fiinda la aceste intrebAri suntem datori cu un räs-puns, vom cäutà sà-1 dá'm in chteva cuvinte, maiinainte de a intrà in domeniul propriu zis al studiuluiproduselor artei populare. Cred cl nu gresim consi-derAnd cu Haberlandt, de a cArui excelentà lu-crare a fost vorba ca fäcând parte din arta po-

www.dacoromanica.ro

ORIGINEA ARTEI POPULARE 15

pularà once obiect de imbrkàminte sau de intre-buintare casnicl, ori in legälturà cu preocupArile su-fletesti ale Váranului (inclusiv casa si biserica luí delemn, cand ea a fost construità de mana lui sau duplconceptia lui), la executarea aruia s'a avut in vederenu numai foloasele, ci si procurarea unei plAceri prinforma sau impodobirea lui, fie c.a.' a fost fàcut de ;Araninsus, fie cá a fost fäcut de un meter de sat, pentruuzul si pe gustul tIranului.

Originea tendintei de a infrumuseth lucrurile utile,de a nu ne multumi numai cu ceeace e absolut indis-pensabil pentru ca ele sä" corespuna scopului prac-tic pentru care au fost create, este feluria. In primulrand este cerinta organicA, darul innAscut, care faceca ochiul s`á nu fie satisfäcut decat de anume forme, deanume proportii, de anume combinatii ornamentale,insusire pe care natura a acordat-o unor popoare si decare a lipsit pe altele.

Aceastä.' predispozitie organicA, intAritä printr'olunga traditie, este invioratà, atatatà, de un sentimentputernic, in special de iubire. Cu gandul la cinevascump, m'ana executà broderii minunate, cresaturi inlemn ori altfel de obiecte, care vor fi admirate sause vor schimbh la hora din Dumineca urmàtoare.Dar si dorinta de a face plAcere printr'un obiect deo-.sebit de frumos, unei rude mai in varstà sau unei per-soane respectabile, sentimentul religios, nevoia de alash urmasilor o amintire, grbAtorile mari, prazni-cele i ceremoniile (in primul rând cele unice in vieata

www.dacoromanica.ro


omului ca: nunta, immormantarea ori botezul unorfiinte dragi), sau chiar numai multumirea de a fideosebit de ceilalti, sunt si ele puternice stimulentein creatiunea artistica populara..

Cum sentimentul joaca un rol precumpanitor, enatural ca vksta in care el va fi mai viu sa fie sicea mai favorabila productiunii artistice. Tanarul emai inclinat spre ea deck omul matur, femeia maimult deck barbatul. i cum fiecare din obiecteare nevoie de timp si räbdare spre a fi executat,bkranii, mai putin ocupati, nu rareori se im-provizeaza artisti si se indeletnicesc cu fabricarea lor.

Aceste lucruri mi-se par ca se pot afirma cu oare-care siguranta despre originea artei populare.

Iar in ce priveste raportul dintre ea si arta culta, amimpresia ca teoriile extreme sunt la fel de false aman-doua. Nici cei cari sustin ca arta populara este numaiun reflex al artei culte, n'au completa dreptate, nicicei cari sustin el ele s'au desvoltat cu desavarsire in-dependent una de alta. Efectuarea produselor popu-lare s'a facut, dupa imprejurari si felul obiectului,cand conform unor norme mentinute in popor dintimpuri stravechi si transmise din generatie in gene-ratie, independent deci de arta claselor culte, candca o reproducere, cu mijloace de multe ori imperfectedar cu un simt decorativ incontestabil, a unor mo-&le, produse ale artei burgheze similare 1).

1) D-I Haberlandt crede (op. citat) a ar existit cam acela§ raport intrearta populara §i cea cultà, ea intre limba poporului §i a carturarilor. Aceast4

www.dacoromanica.ro

LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC. 17

Fiecare teorie in parte este incapabill sA explicetotul si sA se aplice in tot largul domeniu al arteipopulare. ImpreunA insä, ele se completeazA si potajunge la acest rezultat.

LEGATURA DINTRE ARTAPOPULARA 1 SITUAT/A GEOGRAFICA

A ROMANILOR

Tara Româneasa se gàseste la intretàierea drumu-rilor care merg dela nord la sudul si dela rAgrit laapusul Europei.

E de asteptat deci, din punct de vedere cultural siartistic, ca, pe de o parte, curentele pornind pe acestedrumuri sl-si dea intalnire pe päimântul nostru, iarpe de alta, ca influente de tot soiul sA aparà in des-voltarea noastrà: s'A fortram, Cu alte vorbe, terenulunor interesante observatiuni.

Din studiul artei populare s'ar päreh cA acest lucruse confirmA.

comparatie ne spune prea putin noua, la care deosebirea dintre cele dotiaolimbi*, In afara de anume termeni, nu e ash de manifestä ca la Germani.Poate ca o comparatie cu raportul dintre literatura cultii si cea popular&ar fi mai sugestiva. La prima vedere analogia aceasta ne satisface prin si-metria ei, desi stiut este a legenda si poezia populara au influentat lite-ratura culta mai mult deck au fost influentate de ea, pe cand in arta fieno-menul este mai degraba invers. Olaria popularfi a fost evident influentatade ceramica burgheza ; troitele, de arta bisericeasca, etc.

www.dacoromanica.ro


*tira cá pe fondul primitiv de sentimentalitate si deimpresionabilitate traed, mostenire dela Daci eràpoezie 'Ara' si in betia Tracului, a spus Renan deechilibru i armonie romanä., au venit sd se adauge mul-tiple influente posterioare, unele mai profunde, altelemai superficiale. Aceastä imprejurare dà o valoare deo-sebitá tuturor manifestärilor noastre si mai ales celorartistice, si face din ele lucruri pretioase i demne destudiat.

De aici insä" provine si greutatea de a da ráspunsurilimpezi si hotárite, ori de ate ori ne intrebám, cu pri-vire la multe manifestatiuni intre care si arta noastrápopulará : Ce e al nostru ? Ce e imprumutat sau venit deaiurea ? Ce am pus dela noi, din bogátia sufletului no-stru, la tezaurul artei populare din Orientul Europei ?

In once caz, un lucru pare sigur : Toatá arta noa-strá populará trebuie studiatá aráturi si in comparatiecu arta vecinilor si, des' luatá in totalitatea produ-selor, ea reprezintá la noi o inflorire de o bogátie sivarietate fárä analogie la cele mai multe din neamu-rile ce ne inconjoará, in detalii i in desvòltarea ei,nu va puteà fi priceputà dacà o considerám numai inchip izolat.

Pentru aceste motive e nevoie de mult tact si decunostinte din domeniul artei vecinilor nostri ori decäte ori se face o afirmare.

Materialul de studiat e imens. Mult s'a pierdut, afost distrus de oameni necunoscAtori ori ráspAndit dedoritorii de astig. Dar ceeace a rä'mas, chiar dupá

www.dacoromanica.ro

LEGATURA DINTRE ARTA POPULARA, ETC. 19

jaful german 1), constitue un tezaur artistic de o bogAtieuimitoare. In special se vorbeste mult bine de colectiileneexpuse ale muzeului Carol din Bucuresti. Ceeace amputut admirà la expozitia dela Filaret , din vara anului1921, ne aratd CA' aceastà pArere nu erà deloc exageratä.Comp arand colectiile noastre cu muzeul Arlaten dinArles si cel etnografic din Pragafoarte reputat printrecunoseätori ambele respectabile si demne de renu-mele lor, m'am convins cä ceeace am strans noi si cezace in räzile muzeului Carol, din lipsä" de local, consti-tue un material suficient ca sà creeze la Bucuresti poatecel mai important muzeu de artà popularà din Europa,acum and muzeele rusesti sunt aproape distruse, iarcel din Belgrad a fost pustiit de Austriaci i Germani.

E de remarcat ea' obiectele ce posedArn tree rar deinceputul secolului al XVIII-lea, iar cele mai nume-roase provin din a doua junatate a lui si din primajumdtate a secolului al XIX-lea.

Ne-au rArnas : cAMäsi si ii, fote, mintene, marAmi,conciuri si ceapse, batiste, stergare, ciorapi i mAnusi,scoarte, chilimuri, desagi, ales Aturi in Urfa' si pe pAnzà,lunga serie a obiectelor .de lemn sculptat sau crestat,mobile, casa insä's, poarta i gardul, ol`ária, troitele,ouàle incondeiate, etc.

Ne vom ocupà de fiecare categorie in parte.

1) Un funcionar german, in mäsura sà fie informat, mi-a declarat intimpul ocupatiunii, ca valoarea obiectelor de arta taraneasca transportateIn Germania treceh de 12.000.000 märci. E de notat cà pentru cele maimulte din ele, in spec:al scoartele oltene§ti, care au fost luate inteomare cantitate, valoarea s'a insutit.

www.dacoromanica.ro


BRODERIILEBroderiile sau cusaturile se fac pe panza de in sau

de bumbac, mai rar pe cea de cânepa. In mod excep-tional le inthlnim si pe stofele de 'Ana. Punctele cu-saturii sunt : ash numitul «pe un fir»; «lantisorul» sau«lanticul», in unele regiuni cunoscut ca «peste ac»;punctul de broderie obisn.uita, adica, dupa ce s'a facutconturul cu un fir de alta coloare sau tot de coloareacelui cu care se va brodà, se umple spatiul interior cufire paralee, unul lânga altul; broderia pe douà fete,foarte frecventa in modelele orientale dar mai rarala noi; ash numitul «Holbeinstich» in studiile ger-mane, adica .amintind felul broderiei de pe vola-nele dela mânecele unora dintre personagiile dinportretele luí Holbein, sau «puntureste» (in Buco-vina»), constAnd din linii mdrunte, paralee sau in zig-zag, cu spatii albe intre ele, si dhnd impresia unui de-sen fara umbre, numai din contururi; punctul de«incret» dela partea de sus a mânecilor clmasii; bro-deria pe cute, obisnuita in anume regiuni din Ar-deal si Banat ; rar de tot punctul in cruce, careeste foarte obisnuit la alte popoare, mai ales la Sasisi Unguri.

ampurile brodate variaza dela o regiune la alta,dar in linie generala se gasesc, pe camasa femeiasca,mai ales pe langa cusaturi si pe parle ce trebuiescpu se in evidenta , adica : la umeri si pe brat ; de-alungulgurii camasii; pe piept, uneori si pe spate; la guler

www.dacoromanica.ro

BRODERIILE 21

si pe bentita, #bratara», care inchide jos maneca carnal-sii, cand ea nu e larga, ca in Oltenia ; jos la poale ; mairar in parti, ridicându-se putin in dreapta si in stanga.Intre umere altita si cusatura de pe manecal, segaseste de foarte multe ori o broderie numitä ancret»sau acreteala», asezata in partea de sus a bratului, lu-crata cu atä albä sau galbena, mai rar de alta coloare,si constand din motive exclusiv geometrice.

Camasa barbatului este uneori cusuta cu rauri lagât, la gura, la poale si la marginea manecii.

Materia cu care se brodeaza este lana si labica,matasea nerasucitä si ibrisimul, beteala si firul de ar-gint si aur, bumbacul. Colorile cele mai obisnuitesunt rosu, violet dela o nuanta palida, pana la celde tot inchis sau batfind putin in gaibuiu (ca visina pu-treda) galben ca lam'aia, portocaliu, verde, ne-gru, mai rar albastru, alb, brun, etc. Firul este vopsitde taranca insas, dupa un procedeu de care ma voiuocupà mai de aproape când voiu vorbl desprè tesaturi.,. Dupä felul panzei, dupai coloarea intrebuintata, dui:A

firul de cusut, obiectele se pot data cu oarecare apro-ximatie. Cele mai vechi sunt in genere de panza de insau de canepa , brodate cu ILA si cu maltase. Punctulye douà fete», cel mai intrebuintat in broderia orlen-tala, se gaseste deasemenea in cusaturile batrânesti.Un servet din Mehedinti, brodat astfel, era inteo fa-milie de aproximativ 150 de ani (vezi tabloul I, fig. a) .

Exista si tipuri intermediare: de ex. broderie cumatase pe panza de bumbac, facutä de sigur in pe-

www.dacoromanica.ro


rioada chnd se introdusese bumbacul, dar nu se pA-rAsise cusAtura Cu mAtase.

Firul de aur si de argint nu e prea vechiu, iar flu-turii sunt si mai noui. Acest material lucitor se pune,impreufa Cu mArgelele, pentru a separà anume zonede broderie unele de altele, un fel de cadru, cualte vorbe sau acolo unde este nevoie de un punctcare s'A ne atragA atentia, pentru a se pricepe mai binedesenul 1).

Acesta este precis, fin, reprezenthnd uneori mo-tive geometrice, foarte des flori i fructe, rar animale 2),mult mai rar personagii, stilizate in ash chip, inchtsA impresioneze si privite de aproape, prin liniilelor, prin armonia colorilor imbinate cu un gust, une-ori cu o indrAznealA de pictor experimentat, side departe, de unde nu se mai pot distinge contu-rurile, prin pata coloratA si mai ales prin alternarea

proportia acestor pete ori #campuri» fatà cu spati-ile nebrodate.

AceastA din urmA calitate trebuie push' in evidentA.Ea caracterizeazA aproape exclusiv cusAturile noa-stre, spre deosebire de ale vecinilor nostri. DacA

') Afirmarea d-lui Haberlandt el mkgelele au venit dela Ruteni nu mise pare justificath, de vreme ce, desl nu in ash de largä mhsurà ca in Buco-vina, acest fel de broderie pentru colane i phlarii mai mult deck pentruii se gäseste rhspandit Ora in Gorj i Mehedinti si chiar in Ardeal.Combinatii de margele i mici tuburi de sticlä colorate faceau i vechiiEgipteni. Ele erau curente in Orient.

2) Dach judechm Bucovina dupä broderiile dela expozitia din Bucu-resti, din vara lui 1921, atunci trebuie sa conchidem cà animalele i chiaromul sunt acolo mai des reprezentate ca in restul Romaniei.

www.dacoromanica.ro

BRODERI/LE 23

o parte este brodata mai bogat, mai din plin, ea vafi inconjurata obisnuit de spatii in care motivulcusut este oarecum aruncat la intervale mai mari, casa formeze o tranzitie si sa nu contrasteze preaizbitor cu restul panzei nebrodate. Acest echilibruintre diferitele campuri e de o elegantä fermecafoare,care nu va scapà nici unui cunoscator. Chiar atuncicand, la unul din popoarele vecine, gasim broderiicare sa ne multumeasca pe deplin atat prin combi-natia colorilor, cat si prin desen, lucrul tarancei ro-mane va at-Ma un gust superior, prin masura de caredä dovada in aceasta distribuire respectiva a detaliilorsi a alternarii spatiilor brodate cu cele nebrodate. Nuvreau alt exemplu decat cusaturile bulgare, cu carecele vechi din Vlasca si Teleorman aveau multä ase-manare. Daca.' le vom pune alaturi de o frumoasaiie din Oltenia, distinctia lucrului curat romanesc vafi evidenta pentru oricine. (SA se compare catnapdin tabloul II; cu oricare din camasile din Oltenia).Deasemenea in albumul d-lui Haberlandt, tabelele24 si 26 ne infatiseaza frumoase broderii dalmate, incare desenul, coloarea, tehnica se aseamana cu celede pe iile noastre vechi. Mai putin artiste decat fa-ranca noastra, Dalmatinele brodeaza toata camasa,fara sa lase nimic necusut. Rezultatul e o impresiede lucru migälit si imbacsit. Cu toata frumuseteaamanuntelor, broderia e cu mult mai neartistica ca ceadela noi.

E greu de spus de unde ne vine obieeiul acesta de

www.dacoromanica.ro

ARTA TARANEASCA LA ROMANI

a ornamentà rufele, si ce vechime pot aveà modeleleintrebuintate.

Tracii, strArnosii nostri, ca si multi dintre barbariTacit ne spune acelas lucru de Germani isi

impodobeau cu broderii colorate vesmintele lor. Sla-vii fAceau la fel, fie cA le adoptase prin imitatie, oria se pomenise cu ele. In mormintele copte s'au gAsitfragmente de panzA de in, din care muzeul Cluny dinParis, muzeul Guimet si mai ales admirabilul Muséedes Tissus din Lyon posedl bogate colectii, brodatecam in acelas fel si in acelas spirit ca la noi1). lar ve-

1) Tesaturile a.0 numite copte au o mare importanta pentru noi. Eleprovin din mormintele egiptene, in special dela sapaturile acute la An-tinoe. Sunt stofele cu care erau imbracate cadavrele immormantate, per-nele pe care odihnea capul lor, etc. Dela epoca alexandrina, de cand da-teaza cele mai vechi dintre ele, pana in sec. VII-lea, cand apare In con-fectionarea lor matasea, ele sunt de in sau canepa, de coloare alba-galbuie,pe care sunt alese, ca in stofele noastre, motive de coloare violeta sau ro§iemai adesea, rareori neagra, verde, albastra. Modelele, tehnica rama-nand In linii esentiale aceea§, au variat dupa moda, care §i ea a variatdupa stapanitorul Egiptului: Perioada Ptolomeilor, de civiliz,atie alexan-drina ; Romanii; Bizantini ; influente Sasanide ;

Numele generic de tesaturi copte este cam prea vag, cuprinzand uneoriobiecte la care deosebirile sunt mai evidente dealt caracterele comune, fiedin pricina influentelor de care vorbim mai sus, fie din pricina personagiu-lui caruia stofa era destinata : om din popor uneori, mare functionar alteori, bogat §i cu resurse. Cele simple, facute de popor pentru popor, faramulta rafinare de gust i de tehnica, adicä cele pe care d-1 Raymond Cox inadmirabila sa opera Les Soieries d'Art (Hachette, 1914), le nume§te titdécor d'Art indigèneo (p. 43 §i urmfitoarele) amintesc in chip surprinzatorca esatura, tehnica, coloare, modèle çi lucruri similare dela noi.(cf. Cox. op. citat. pimp I §i pl. XVII). Aceste modale indigene, celemai vechi in Egypt, au persistat la oamenii de rand and moda impusesein clasele mai de sus rand pe rand decorul roman clasic, bizantin sau sa-sanid, s'au transmis, din generatie In generatie, au fost gasite la invaziaArabilor, cari le-au dat o noua Inflorire, räspandindu-le apoi In tot cu-prinsul teritoriului stapanit de ei. Azi le mai gasim In anume broderii maro-

www.dacoromanica.ro

BRODERIILE 25

stul Asiei a fost din toate timpurile amator si produ-chtor de stofe brodate, celebre in toath lumea. Ce le-ghturà se poate pune intre aceste fapte, ce concluziise pot trage din aceste asemhnári ash de surprinzà-toare ? In stadiul de azi al cunostintelor e greu sh sepoatä afirmh ceva precis. As inclinà mai degrabh pen-tru o explicare de un ordin mai general, si anume :utilizand acelas material si o tehnicA aproape

dictatä de instrumentul de care ne serveam latesut i unii i altii, de directia firelor, etc., eram con-dusi fatal la rezultate aproape la fel I). 0 influenth di-recta' este greu de admis totdeauna, chiar in cazurileIn care se poate observà o aserranare evidenth.

Sigur este cä in tot orientul Europei, din peninsulaBalcanich panä sus in nordul Rusiei, in Suedia si Nor-vegia Osim azi gustul acesta de a impodobl si tesevesmintele in colori vii, dispuse duph modèle strà-vechi, având anume caractere comune, cu toatà va-rietatea detaliilor. Probabil cà acest lucru nu se dato-reste numai intâmplArii si el nu se poate explich decatadmithnd cä barbarii din räisArit au trecut tuturor ve-cinilor, printeo infiltrare lentà dar care n'a incetatdeloc de a se propagh, tendinta lor de a-si impodobl

cane, cum este mantaua albä brodatä din muzeul des Tissus din Lyon,care aminteste si ea cusäturile i alesäturile noastre pe pAnzà.

1) Carn In acelas chip Imi explic i asemilinarea de motive de pe sculp-turile i crestaturile noastre in lemn i obiectele egiptene cum e poartadin muzeul Guimet din Lyon irlandeze sau scandinave, sarde sau pro-vansale. Aceste motive erau conditionate adesea de fibra lemnului si decutitul de care ne servim pentru a sculpth i cresth.

www.dacoromanica.ro

26 ARTA TARANEASCA. LA_ ROMANI

hainele cu broderii strAlucitor colorate; a aceast5 ten-dintsä, potrivindu-se cu simturile impresionabile pen-tru coloare ale semi-sälbaticilor ce-i inconjurau, a fostadoptatà cu entuziasm ; cà treptat-treptat, au tot venitinfluente noui, unele prin sudul Rusiei turco-per-sane sau tatare altele prin peninsula Balcania delaBizantini 1) si Turci, care s'au altoit pe fondul primitiv,modificandu-1 si and nastere la variante regionale 2).

Limita apusanä a acestui stil artistic incepe azi laAdriatica, taie Ungaria si se indreaptd spre nord prinRusia, ocolind provinciile Baltice, dar cuprinzand Fin-lada, Suedia si Norvegia. Ea se intindeà in trecutmult mai departe spre vest. In tablourile lui Hol-bein cel Tânäir, reginele Angliei si unii dintre bàrbatichiar poartä la mânece si. gât volane si bentite bro-date, absolut la fel cu anume broderii dela noi, asànumitul «ocol* din albumul d-:nei Cornescu 3).

Ceeace se spune despre broderii se poate sustinesi despre covoare si tesAturi.

Fiecare natie apoi a desvoltat si imbogAtit, con-form geniului propriu, fondul comun.

Mai dotati pentru artà ca cei mai multi, parteanoastrà este azi una din cele mai importante, pe care

DacA comparArn fragmentele de stofl rämase dela Bizantini sau delaItalienii din sud cu broderiile nolstre si mai ales cu unele oprege oltenesti,gäsim acelas fel de a stilizà floarea sau anirnalul, uneori motive geometricefoarte asemAnItoare.

Cf. N. Iorga. Portul popular romän. op. citat.Cuscituri romeinesti culese de Elena Cornescu,Bucurwi, Socec, 1906.

A se comparà si cu modelele din tablourile ce lnsotesc opera lui Haber-landt citatil, In special cele din Austria de sus.

www.dacoromanica.ro

BRODERIILE 27

eu n'o vAd intrecutA ca bogAtie, varietate de motive,armonie de colori, finete in executie, deaf numai deadmirabilele broderii de Ianina sau de Asia. Am pu-teh spune cä toate Romancele, dela cele mai nobilesi mai bogate, pAnA la cele mai sArace, se indeletni-ceau cu broderia. Dela doamna Tudosca a lui Va-sile Lupu, care ne-a lAsat minunatele acopereminte demormânt cu portretul ei ins4, al lui loan VodA, fiullui Vasile Lupu (acel al Domnului a fost furat in im-prejurAri care nu se cunosc 1), 'And la cea mai umilitAtArancA in bordeiul ei, toate isi petreceau timpul liber,cosand. Pentru ele arta nu erà ((o DuminecA in vieatade toate zilele», cum spune d-1 Haberlandt vorbindde locuitorii Austriei, erh vieata de toate zilele

ImbrAcAmintea tAranului, ash de sumarl incAt arfi pArut nu se poate mai sArAcAcioasA fArA ajutorulce-i venià dela coloarea i desenul broderiilor, purth

poartA incA pecetea preocupArii artistice. Tot co-sând si lucrAnd, ochiul i mâna se afinau, tehnica vop-sitului si a brodatului se perfectionau. Fiecare fe-meie in cadrul conservator al traditiei ash de con-servator ineAt de multe ori se poate determinh nunumai valea sau regiunea unde s'a brodat o iie sau s'atesut un vAlnec, dar uneori panA si comuna variàla infinit motivele pomenite din vechime, puneh ceva

1) N. lorga. Tapiseriile doamnei Tudosca a lui Vasile Lupu. Buletinulcomisiunii monumentelor istorice. Anul VIII. 1915, pag. 145 urmA-toare le.

www.dacoromanica.ro

28 ARTA TARANEASCA. LA ROMANI

din fantezia sa personalä, inat Cu tot marele numärde obiecte ce poseam, rareori intalnim de douä oriacelas model.

In Banat broderia se combinä.' foarte des cu dan-tela. Atat iile femeilor cat i pantalonii (la poale) siarnäsile (la gat i piept) bärbatilor sunt nu numaibrodate, dar si impodobite cu sabace.

Acest caracter al artei bänätene se intalneste si pevesmintele din anumite regiuni ale Dalmatiei 1). Chiarsi in Ardeal se vdd la perdelele de pat si la fetele depernä combinatii de broderie si ajour, färä: sà maivorbim de costumul din tinutul Hategului, ash de ase-menea Banatului.

Efectele la care ajung Ránätencele cu aceastä teh-nia sunt dintre cele mai fericite. Am vAzut rnanecisi poale de amase de o executie si un stil admirabil,ash inat sabacul s'ar puta confundà cu dilet-ub celmai desävarsit lucrat.

Broderia se mai intalneste pe ciorapii de lanäpe mänusi, cu deosebire in Oltenia, ash cum se gä-seste si in Serbia, mai ales in regiunea Pirotului.

Tot in domeniul broderiei ar puteh intrà ornamen-tele cu gditan negru de pe hainele de dimie albA aleOltenilor. Ele se mai väd in Balcani, mai ales laAlbanezi, si sunt de un mare efect pitoresc.

Asupra restului costumului bärbätesc nu sunt multede spus. Prin croiala lui ash de potrività in unele re-

1) Dr. Haberlcmdt. Albumul operei citate: Tabela

www.dacoromanica.ro

BRODERI/LE 29

giuni Cu felul ocupatiunii si cu frumusetea unui trupviguros, prin forma lui amintind pe strAmosii Dacide pe columna lui Traian, el este mai interesantpentru istoric si etnograf decat pentru cercetätondartei populare.

0 0 D

Tot in capitolul cusäturilor trebuie sá facem un loccojocului si minteanului de postav, impodobite cuincrustatiuni de stofl coloratä, brodate cu snururi,cusute cu flori. In special cojocul, haina de vremerea a täranului si in acelas timp vesmant de gala' allui in uncle imprejuräri, prin broderia lui bogatd demätase in vremea de demult, de bumbac ori de su-vite de piele azi va cäpsätà o infätisare niel bizarà,dar de mare efect. Din nefericire insä el este un lucruprea putin tipic. Fiind un produs de mestesugar, une-ori chiar de mestesugar ambulant, adresandu-se unorclienti räspanditi pe o mare intindere de teritoriu, vatrebui sä se acomodeze la g-usturi destul de deosebite.Va tinde deci fatal la o formä intermediará, care vapästrà cate putin din arta fiecärei regiuni, amintin-du-le pe toate.

Il gäsim pe tot teritoriul dela pusta Ungariei panädeparte in peninsula Balcanica si, spre nord, in Rusia.Frumoase specimene erau si sunt ineä in Moldova siIn Bucovina, si mai ales la Romanii din Ardeal pro-babil sub influenta Ungurilor, popor prin excelentäfAlos si tinand la hainele arRoase.

www.dacoromanica.ro

ARTA TARANEASCA LA ROMANI

GATEA.LA CAP ULUIMARAMA, CONCIUL

Gateala capului este una din podoabele cele maipretuite de cochetaria femeiasca. Pe mai tot intinsultarii romanesti ea este rezervatä aproape exclusivnevestelor si consta dintr'o bucata de panza de in,bumbac sau borangic, de forma dreptunghiulara, multmai lungä decat lath', numita mamma, carpa, pa-hiol sau naframa, dui:A regiuni.

E de admirat cate forme de coifural se pot obtineCu bucata aceasta lunga si ingusta de panza, ce gratiesau ce maiestate poate ea imprimh figurii si intregiiinfälisdri.

Pe fondul simplu al stofei adesea nu e nici un felde floare, rareori mici dungi transversale; la capetese aleg Irish' douà zone cu ornamente geometrice sauflorale, uneori ash de delicate incat pot rivalizh cu oadevarata dantela. Acest model se gaseste destul deraspandit. Cele mai frumoase specimene ce am väzutsunt din jurul Sacelelor. Alteori ornamentele se in-tind sub forma de bande paralee, dealungul mara-mei, intrerupte prin douà fasii perpendiculare, la ex-tremitati. Un al treilea model se prezinta sub formade buchete sau ornamente geometrice, presarate inchip regulat in tot cuprinsul panzei. Mai rareoriaceste flori sunt desenate cu fire colorate, intretesuteprintre firele albe. In acest din urrna caz, in careusor s'ar fi cazut in vulgar si strigator, e de admirat

www.dacoromanica.ro

tactul desávársit i distinctia supremä a gustului tä-rancei noastre. (Vezi tabela XXIII, fig. b) .

Marame frurnoase se gäsesc de-alungul Carpa-tilor, de o parte si de alta a lor, dar mai ales in Väl-cea, Arges, Muscel, Dâmbovita, o parte din Pra-hoya si dela Hateg parlä dincolo de Bran, in specialla Skele si in vecinkate. La S'aliste ele sunt ceva maiscurte, prinse in asá fel cä ambele extremiati fluturàpe spate. Prin Muscel ele sunt lungi, inconjurá obra-zul, incadrándu-1 in chip admirabil, si au o parte maiscurtä atárnánd in fatá, alta mai lung5., la spate, pânälin pämánt, miscându-se a lene, in ritmul mersului,Cu majestatea unui vál de curte.

ODDIn Banat si o parte a Hategului, vecing Cu Banatul,

marama este inlocuitä de conciu si de ceapsà, aceastadin urmá purtatá mai ales in zilele de lucru, si de fe-meile in varstäl. Forma lor este ciudatá: ceapsa, cuscheletul ski de lemn sau de sarmá imbrácatá, amin-teste anume coiffes din Bretagne ; conciul ne im-presioneazá oarecum sálbatec, din pricina mareluinumár de monete ce sunt cusute pe el dauinfältisarea unui coif rásboinic. La prima vedere toatäaceastä armáturá metalicá pare inutilá, un fel de re-clama de rki gust a avutiei posesoarei. Cine insä" pri-veste pe Bänäiteancä dansand, pricepe de ce ea simteplácere sà poarte atatea randuri de discuri de argint,cantkind uneori para la cinci kilograme, cusute de

GATEALA CAPULUI: MARAMA, CONCIUL 3

www.dacoromanica.ro


spatele ghtelei capului. Ele bat ritmul jocului si in-locuesc castagnetele Spaniolei ori tambura Neapoli-tanei. Iar dansul in Banat e tot ash de indispensabilca phinea zilnicg.

Stofa din care e fAcuth partea neacoperith de mo-nete a conciului este o minune de frumusete. Ea setese din fir de aur sau de argint, din eel mai subtire,si din mhtase, in niste gherghefuri speciale. In vremeade demult intrebuintarea firului de aur si argint nuerà cunoscutà. El et-à inlocuit eu maase. Conciurilepentru femei tinere sunt de colori mai vii, cele pen-tru femeile in varsth au nuante mai inchise : brun,violet, albastru, rar rosul sau atunci din cel baandIn negru. Teshturile acestea sunt printre stofele celemai bogate ca aspect, cele mai fine ca tehnich, pecare le avem, remarcabile exemple ale gustului si pri-ceperii Româncei in a top' colori discordante inarmonii originale, calde, dar cu o noth foartedistinsà.

Aceeas tesAturà de conciu se inthlneste adeseori subformh de bandh, de-acurmezisul opregului bhnhtean.Dar despre el vom vorbi mai arnAnuntit la capitolulteshturilor.

TESATURILE SI ALESATURILETailnecile # catrintele. VAlnecul, catrinta, opregul,

fota sau cum altfel se mai numeste, este vesmântul dedeasupra al femeilor, pentru partea trupului dela mij-

www.dacoromanica.ro

loe in jos. El variazA foarte mult ca formä si dimen-siuni dela regiune la regiune.

In Banat il intalnim and lung, pentru partea din-nainte, and mic, tivit cu un galon, de sub careciuctiri de arniciu sau de länä de diferite colori cadpfinä la poalele arnäsii, in spate. Cel din fatà estetesut Cu mult fir de argint, si cu lânä sau bumbac,pe un fond uneori violet, alte ori rosu ori alb, cuornamente geometrice, rareori florale.

Cel din spate, care in unele regiuni inlocueste sipe cel mai lung, din fatä, este in genere mult maifrumos si mai original. Stofa este tesua din länätoarsä", de mai multe colori, in care rosul dominä, sidin fir de argint, destul de discret pres'ärat. Dungilelongitudinale sunt täiate, cum am vAzut and am vor-bit de conciuri, de o bandà transversalä lucratà ca sistofa conciului si aplicatà pe tesaura .primitivä. Uneoriaceastà bandä-galon face corp cu fondul, e lucratä inacelas timp, numai desenul variind. Alte ori este apli-catà posterior. (Vezi tabelele XXVIII, XXIX, XXX).

Aceste oprege birinsätene fac cinste bunului gust alpopulatiei care le poartà. Prin lungii ciucuri de länäsau arniciu, cari cad pftnä la poalele lucrate ajour alearrasii, se pune in evidentä linia soldurilor, accen-tuatà ina in unele sate prin niste cercuri ce se poart'äsub fustä, amintind le vertugadin din sec. al XVIII-lea.Acesti ciucuri sunt fAcuti intre altele sä se amestecesi armonizeze prin colorile lor cu ceilalti, cari cad dinmarginea conciului.

TESATURILE SI ALESATURILE 33

www.dacoromanica.ro


Tot costumul banatencei e combinat ca sa-ti deaimpresia, chid merge, ea se leagana usor, iar canddanseaza, sä arninteascä, de sigur fara stirea ei, gratiafemeilor din sec. XVIII-lea, a caor moda de a-si ac-centuá artificial talia au pastrat-o pana in zilele noattre.

Opregul lung si ingust din fata Il gäsim si la ta-ranca din Oltenia 1), mai fin tesut i mai ingenios ales,avand un caracter arhaic in stilizare, o fragezime decolori uimitoare.

Aici, in Oltenia, si de-alungul muntilor MuntenieiArdealului, s'au pastrat cele mai frumoase fote i ca-

trinte romanesti.Forma lor, dimensiunea, tesaura, broderia cand

sunt i cusute colorile intrebuintate, sunt feluritedela judet la judet, dela vale de rat la vale de rau,uneori dela sat la sat. Avem fote in forma de fustascurta i creata, cu flori i dungi de-alungul trupu-lui ; avem fota despicata inteo parte, stramtä, lipitape trup, permitand numai un pas matunt, cadentat,impodobitä la poale i in fata de o larga banda, uneoritesuta ca prin anume regiuni in Ardeal si Buco-vina mai des brodata' ; a em apoi opregele ca nistesorturi inguste, unul in fatä, altul in spate.

In aceste categorii mari, variantele sunt foarte nu-meroase.

In oprege, fruntea o tin cele oltenesti.Ele sunt vargate de bande paralèle, ingustandu-se

1) Dealtfel el este comun portului intregii peninsule Balcanice, partrunzand aclanc in Serbia si in Bulgaria.

www.dacoromanica.ro

TESATURILE 51 ALESATURILE 35

din ce in ce spre cingaoare, mergand de-acurmezisulstofei, in care chenare reprezentarid motive geome-trice, flori stilizate, alte ori naturalistic concepute(vezi tabela XXXV), pasdri, animale si chiar oameni,alterneazbi Cu dungi inteo singurà coloare, de cele maimulte ori rosii. Fineta alegturii e desAvarsità. Lânaare un splendid luciu de mältase, iar desenul e precis,uneori plin de haz. Dar ceeace ne izbeste mai ales, estearmonia violentà dar originald a colorilor, amintinddesenurile pentru costumele baletelor rusesti fAcutede celebrul decorator Bakst, si considerate de criticica extrem de indräznete. (Vezi tabela XXXV f g. c).Cu zeci de ani mai inainte decat artistii moderni,täranca noastrà gAsise ea anume colori, del deose-bindu-se in mod violent, se pot totus combinàpentru plAcerea ochiului, eand stii dozà cu preci-ziune diferitele nuante, rosu cu verde, albastrucu verde, albastru Cu galben si portocaliu, etc.IntAlnim mai ales un verde si un albastru de onuantà splendidà.

Tot atat de interesante ca opregile sunt si fustelescurte, largi si crete din Oltenia, mai ales din regiu-nea muntelui, tot Värgate, in colori mai inchise, do-minate and de violet, când de rosu, mai rar de al-bastru ori verde. Mici desenuri in colori deschiseinvioreazA fota si rup monotonia alternArii dungilor late,care se succed de-acurmezisul stofei, unele dupà altele.

Prin Valcea si Arges pe fond negru sau albastruinchis se brodeazA cu cenusiu ori albastru deschis

www.dacoromanica.ro

36 ARTA TXRANEASCA LA ROMANI

modèle geometrice, amintind broderiile de pe gigimu-rile turcesti. Costumul intreg din aceasta regiune esteunul dintre cele mai apreciate. Regina Maria l'a pur-tat in prima sa calätorie prin Ardeal.

Cel din regiunea Salistei, de sigur unul din cele maidistinse din intreaga tara, are pe un fond negru saualbastru-inchis broderii discrete cu aur sau argint.In Muscel, Dambovita, Prahova, liniile sunt ceva mairigide din pricina fotei prea stramte, desl un trupsui i tallar capata in acest fel o gratie deosebitàcum au aratat tablourile lui Grigorescu. Dar lungamarama, cazand pana' in ealcaie, compenseaza im-presia de rigiditate i dà ceva regesc femeilor carepoarta acest costum. Iar daca azi unele regiuni auvazut inlocuit costumul biltranesc cu oribilele fuste

bluze, pe care vecinatatea oraselor le-au facut sapatrunda la tara', in trecut ele posedau vechi i admi-rabile traditii de arta nationala. Este cazul judetelorVlasca si Teleorman, azi aproape pierdute pentruarta populara, in trecut centre vii si interesante, do-vacía costumele din colectia muzeului Carol din Bucu-resti.

SCOARTELE I CHILIMURILEAcelas mestesug al tesutului, combinat Cu alesul,

se intrebuinteazá la facerea desagilor, plocadelor, darmai ales al scoartelor. Cu acest capitol ajungem la unadin cele mai insemnate productii ale artei noastre na-

www.dacoromanica.ro

tionale, gloria necontestatà a Olteniei si a judetelordin Muntenia vecine cu ea, a Basarabiei si Maramu-resului.

Covorul era de multà vreme cunoscut si intrebuin-tat in Orient 1). La populatiile nomade din mijloculAsiei i la vecinii lor, el era transportat pe cal sau pe.carnilà spre a fi intins la popasuri, ca un coi-t, saunumai ca perdea la intrarea cortului, ca asternut deculcat, spre a face rugaciuni pe el, sau pentru a aco-peri anumite obiecte, ca o bocceà. Desagii se lucrauabsolut la fel si in realitate nu erau deck covoare deproportiuni reduse.

Uncle din ele se teseau sau se teseau si se alegeauIn acelas timp lasându-se adesea niste deschizà-turi de-alungul covorului, acolo unde se invecinaudouà nuante de coloare, asa numitul chilim; alteleerau facute din fire innodate pe urzealà i apoi tunse.Primele sunt cu mult cele mai vechi. Ele apar cu si-gurantg in Egipt, in primele secole ale erei crestine,dupä cum ne dovedesc teskurile copte de care ammai avut ocazia sa ne ocupArn, i existau probabil latoate popoarele orientale, la o epoca Cu mult an-terioara.

Alkuri de simplele tesäturi, in care firul bätaturii

1) A se consultii: Rudolf Neugebauer und Julius Orval: Handbuch derorientalischen Teppichkunde. Leipzig, x9o9.

Karl Hopf: Old persian carpets and their aesthetic worth. Munich, 1913.H. Ropers: Morgenländische Teppiche. Berlin, z9zo.(Bibliothek fiir Kunst- und Antiquitätensammler. Band 19).Werner Grote-Hasenbalg. Der Orientteppich. 3 volume, Berlín, 1922

SCOARTELE $1 CHILIMUR1LE 37

www.dacoromanica.ro

38 ARTA TARkNEASCA LA ROMÂNI

este trecut printre firele urzelii, ash cum sunt maitoate teshturile noastre si o mare parte din cele orien-tale, apar in necropolele egiptene fragmente de stofeIn care firul bahturii, fä'rà sd fie innodat, iese cu multIn relief peste urzealà, formand o serie de ochiuri,toate la acelas nivel, ash numitul ((bouclé)>. Tehnicaacestor tesauri, analoagh acelei pe care Spariiolii ovor intrebuinth mai thrziu in brocardele lor din sec.XV si XVI-lea, este pierduth azi, si nu se mai intre-buinteazd de mult nici in covoarele din Orient, niciIn cele dela noi.

Covoarele innodate sunt cele mai pretioase si se lu-crau si se lucreazà inch mai ales in Turchestan, Bu-cara, Persia, China, in anumite regiuni ale Caucazuluisi Asiei-Mici.

Chilimurile erau si ele destul de rhspAndite in nor-dul si sudul Asiei-Mici (Caraman), la sudul MäreiNegre si prin Caucazia.

Admirabil dotat pentru aceasth artä de rAbdare, sicare cere un ochiu educat, simtitor la nuante aproapeimperceptibile de coloare, orientalul a creat acele capo-dopere de tesätorie care fac gloria marilor muzee dearth decorativh din Occident.

Covoarele românesti pe cari le avem astäzi au fosttesute sub o influenth care ne-a venit, cred, din sud,prin covoarele orientale sau imitatiile balcanice aleacestora. Avut-am noi scoarte de acoperit peretii silavitele, inainte de aparitia covoarelor orientale ?Suntem noi cu totul tributari Orientului in ce pri-

www.dacoromanica.ro

vete covorul? E greu de räspuns. Prima teorie mise pare mai probabilà. In definitiv, putem sà ne in-chipuim bucdti din stofele de Mira sau de in sidin care se fAceau hainele ori opregele femeilor, in di-mensiuni mai mari, i avem scoartele. Plocadele dinregiunile locuite de pdstori, tesute din Fang albä sausuit*, nevopsità, sunt de sigur enorm de vechi ca teh-nicA i modèle. Prin Gorj, peretii de I:Arne ai case-lor sunt imbräcati pe dinäuntru cu un fel de servetede dimensiuni mari, lucrate din cânepà, ca urzealà,arniciu ca bätälturä, in afarà de once influentä ori-entalä. lar in regiunea Muscelului si a Branului,unde casele vechi erau de busteni lipiti sau nu cupämânt, am apucat, copil fiind, niste fäsii de scoarte,gen denture», care acopereau peretii de jur-imprejur.Ele erau tesute in dungi transversale, mai ales cArä.-mizli si verzi, admirabil armonizate, având printreele värgi in zig-zag de o länä mai gros toarsäl, si for-mând un desen simplu, dar de bun gust. La niciuna din aceste categorii nu se poate vorbi de influenteincontestabile orientale.

lar in ce priveste covoarele propriu zise, desi celeIn genul a-lor noastre se gäsesc si in Rusia, ha chiarIn Suedia si Norvegia uneori ash de asemänätoareCu cele dela noi, incät am fi tentati sá tragem conclu-

Asupra aserrAnArii dintre arta popular% suedea §i cea romAneascii,Tzigara-Samurca a atras cel dintaiu atentia dui:A expozitia de art%

popular% din 1909 la Berlin (tConvorbiri literares). D-1 Iorga a explicatcauza acestei aserna'niiri in Portul popular roran.

SCOARTELE SI CHILIMURILE 39

www.dacoromanica.ro


zia cA ne-am influentat unii pe altii, totus mi-se paremai probabil sä admit a arta scoartelor si chilimu-rilor in ce priveste tehnica tesutului, cel putin acelor oltenesti, a fost influentatà din sud.

Chilimurile ash numite turcesti au fost imitate deSárbi, mai pe tot teritoriul locuit de ei si in specialIn regiunea Pirotului, si de Bulgari, mai ales in Mace-donia, si transmise mai departe spre nordul Dunärii.Scoartele balcanice, foarte cu ingrijire lucrate, supe-rioare din acest punct de vedere celor mai multe delanoi, conservau caracterul musulman al ornamentelorde pe covoarele de rugdciuni: poarta dela Mecca siarborele vietii. Combinada colorilor erh destul demonotonä. In general, pe un fond violet-inchis, mairar albastru si rosu la cele de Pirot rosul deschis,foarte violent, predominä se desenà un chenarmai lat, de multe ori verde, la margine, dupl careveneau unid sau mai multe chenare de altà coloare,mai inguste, sau alternând inguste si late, in mijloculcArora isi intinda ramurile copacul vietii, adesea in-cArcat de fructe si de pasäri.

Un ak model, destul de frecvent si acela, ne pre-zintsä la mijloc un pentagon, al cärui värf ne dà inmod schematic desenul unei porti, ceeace ne arath cäoriginalul fusese un covor de rughiciune.

La noi, nimic sau aproape nimic din toate acesteornamente. Des1 tehnica teserei covoarelor ne-a ve-nit din sud, in crearea lor au intervenit elemente carene sunt cu totul proprii.

www.dacoromanica.ro

Covorul oltenesc, de dimensiuni modeste, amin-teste prin formA si raportul dintre chenare si mijloc,covoarele persane de bunsä traditie. Chiar si faptulel sunt reprezentate pe el motive florale, e o apro-piere mai mult de cele persane. InsemneazA oareacest lucru eä, utilizAnd tehnica covoarelor tesute, 01-tenia si cealaltà regiune din vecin`átatea ei au incercatsä" imiteze covoarele tunse, din care trebuie sA se figsäsit un mare numär in casele boieresti ? Nu cred.Este mai degrabsä ceva intamplAtor. Este greu deadmis ca noi, cu o facturà inferioarà, sä fi incercata redà minunile ce ne veneau din Orient. Cel multele au putut servi de vagi sugestii.

Ceeace am vAzut personal pan'a" acum ca scoarteoltenesti, sigur datate, nu trece de inceputul seco-lului al XIX-lea. Printre cele nedatate sunt destulea ckor infalisare, mai ales coloare, trAdeazä un carac-ter de mai mare vechime si despre care sà se poatàspune aproape sigur cä apartin sarsitului secoluluial XVIII-lea.

Obisnuit, scoarta olteneascl are trei chenare : unulingust, la margine, dup.' care urmeaz1 un al doilea,mai lat, adeväratà bordurà, uneori de aceeas coloareell fondul din mijloc, mai des insA deosebit de acesta,formand un fel de cadru. Frunze si flori de un desenmare, amintind trandafirii sau bujorii, stilizate, for-meazA ca o cunun'a" pe fondul acestei borduri.Uneori in-talnim si flori de alte feluri, mai mArunte, cum ar fi milr-gAritArelul, presArate printre buchetele cele mai mari.

SCOARTELE $1 CHILIMURILE 41

www.dacoromanica.ro


Aceasth bordurl de coloare inchisl este urmatà,spre interior, de un al treilea chenar de coloare des-chish, adesea albä, pe care se desprind floricèle, oriun fel de stele, ori inch ornamente geometrice, innuante delicate si variate. El are menirea sh." punh inevidenth ornamentele din mijloc unde, pe un fond decel mai frumos albastru nuanta ultramarinului dinpictura primitivà italiana rosu-bordeaux, azuriu,sau chiar verde, sunt tesute florile. Ghurile- longitu-dinale care separh adesea cloud nuante de coloare inchilimurile turcesti, si pe care le gh'sim uneori si lanoi in scoartele cu ornamente geometrice, mai alesIn Banat si Ardeal, nu le-am vhzut in cele oltenesti.Florile din mijloc sunt dispuse transversal, sirnetricla dreapta i la stânga, -pornind dintr'o linie idealàcare taie covorul de-alungul. Ramuri inarcate deflori si de frunze se intind de ambele pArti, uneori iesinddin corola de un desen mai mare a unei flori care arputeh fi un bujor sau un trandafir.

Formele sunt schematice dar destul de bine de-senate, conturul precis, resimtindu-se totus in stili-zare de greutatea ce intAmpinI teshtoarea de a dalinii curbe ondulate, cu un fir perpendicular peurzealä. Frunzele sunt lucrate cu rhbdare, fiecare inparte. Umbrele sunt rar notate.

In once caz, covoarele noastre sunt mai aproapede named decht ash numitele caramanii chilimu-rile orientale care nu cunosc unja curba.

Chid scoarta aveh o destinatie deosebith, artista

www.dacoromanica.ro

isi puneà tot talentul i toath fantezia ca sä scoath cevamai de pret. Cred eh nu rareori femeia sau fiica unuiboier de provincie ori de tail puneh. singurà mana larhsboiul de tesut. Atunci scoarta iesià mai finh, deco-rul cam monoton din mijloc erà inviorat prin vreoglastrd sau cos cu flori 1), prin personagii ori prin pa-shri care sboarä sau prin pesti cari innoath in chipcomic si nenatural printre fructe si flori. Intr'unremarcabil exemplar al muzeului de arth nationall dinBucuresti inthlnim un astfel de model cu pesti.

Aldturi de acest tip clasic al scoartei oltenesti, segäseste si un altul, mai putin important, dar incA de-corativ, compus din romburi concentrice, de coloarediferith, al chi-or contur este preväzut cu un fel dedinti ca ai ferestrhului, cari se imbuch cu dintii rom-bului vecin, dhrid impresia unui mozaic.

Prin Gorj ambele tipuri s'au contopit si s'aajuns la un chilim in care, cu clasicele trei chenareoltenesti, avem in mijloc, in loc de flori, aceasth com-binatie de romburi care se imbuch. In colturi suntniste ornamente geometrice, in acelas spirit executate.(Vezi tabela XL).

Dincoace de Olt gäsim scoarte in care, desi se maimentine uneori decoratiunea floralä, fie sub formhde ghirlandh, ori de flori izolate, nu mai gäsim inshaceh imphrtire clasich, ash zicând, in trei borduri

Un exemplar cu totul remarcabil de acest fel se gAsià la targul demostre din parcul Carol in Isax . Azi e in posesia d-nei Dr. Nicolau,din Bucuresti.

SCOARTELE BI CHILIMURILE 43

www.dacoromanica.ro


un mijloc. Chenarul s'a redus la o singura bordura,ori lipseste Cu totul.

Dealtfel, la aceste tipuri intalnim multe varianteintermediare.

Covoarele din regiunea muntoasa a Munteniei,din Ardeal si Banat, cu ornamente geometrice, suntmai noui.

In Moldova gäsim laicere i scoarte remarcabile,cele mai multe pe un fond negru sau cenusiu-inchis 1).Forma lor se deosebeste de a celor din Oltenia si Mun-tenia. Sunt in genere lungi i inguste, iar ornamentele,foarte asernanatoare cu cele de pe covoarele rusestidin Ucraina 2), amintesc in chip neplacut modelelepentru broderii in cruci, intreaga figura constand dinmici patrate juxta-puse.

Panä la expozitia din Parcul Carol din 1921, covoa-rele basarabene erau prea putin cunoscute la noi. Eleau fost o revelatie pentru toata lumea si au dat im-presia ca pot fi puse alaturi, când e vorba de un exem-plar bun, de bucatile frumoase din Oltenia. Totus

ca dimensiuni, i ca ansamblu artistic, covorul ol-tenesc este mai bine conceput. Apoi In privinta armo-niei colorilor, avem acele combinatii de rosu i alba-stni, care sunt o incântare pentru ochi, de o calitatecum rar se intalneste la cele din Basarabia, ceva mai

I) E de notat cat de mult place negrul RornAnului, spre deosebire detoti vecinii lui: negru in Muscel la broderia iilor, negru in Ardeal, cafond si cusb.turA, negru in scoartele moldovenesti i basarabene.

2) Cf. The Studio: Peasant Art in Russia, op. citat.

www.dacoromanica.ro

discordante, ori mai surde, chiar atunci cAnd recurgla un mare numAr de colori vii, din pricina nuantelorneutre pe care le iubesc in deosebi si pe care le punIn mai toate scoartele lor. Cine a tesut covorul ol-tenesc, si-a dat perfect seama de rostul unui covor side chipul prin care el poate sä" ne multumeasaochiul. In covorul basarabean e poate mai multàfantezie, o mai bogatà gana de colori, dar rareoriavem dela el acea satisfactie deplinA, pe care o sim-tim in fata unui covor oltenesc. El este mai confuzIn executare, iar autorul lui s'a pierdut prea mu't indetalii, scApAnd din vedere intregul.

Colorile intrebuintate in Basarabia, care se deose-besc mult de cele intAlnite la covoarele oltenesti, suntvariate ca nuante e de remarcat un verde si un al-bastru-deschis de o frumoasà calitate, o intreagA scaräde brun, dela cel deschis, beige, bbitánd in alb, pânä."la castaniul cel mai inchis dar in combinatia lor auadesea tendinta de a se topi in ceva späidcit i fumu-riu. Intocmai ca in covoarele moldovenesti si din Bu-covina, fondul negru este foarte frecvent, rareori cu-rat, omogen, mai adesea bltând in brun inchis. De-corul este floral sau geometric, obisnuit redus la puncteca broderia pe canevas, chiar atunci and este floral.Acest fel de a mdà conturul gratios al unei flori estedestul de primitiv i neplAcut. Exceptie fac numai unmic nurnAr de exemplare mai vechi si mai fine ca exe-cutie, in care floarea este desenatà ca la covoareleoltenesti, in chip mai putin rigid. Ceeace atenuiazA

SCOARTELE SI CHILIMURILE 45

www.dacoromanica.ro


aceastà impresie nepThicutä de reproducere in marea unui model de broderie in cruci este coloareadelicatà si fragedä.

Ornamentele geometrice sunt destul de variate.0 intreagA categorie de covoare aveau fondul com-

pus dinteun decor reprezent5 rid o serie de benti pa-ralèle, de-alungul, de douà colori sau de douà nuanteale aceleiasi colori mai des cafeniu in care erautesute mici ornamente geometrice sau chiar insecterudimentar stilizate. Ele aminteau prin dispozitia mo-delului si ca impresie generala covoarele de Kula sauSennè 1).

Bucovina ar intrà, in privintp scoartelor, in aceeasmare categorie moldo-basarabeanA. In pavilionulconsacrat acestei provincii, in expozitia din vara lui1921, se puteà vedeà un covor, nu prea mare, cutotul remarcabil.

De o tesAturä foarte ingrijità, cum rar se intàlnestela scoartele din aceastà regiune, dar cum am vAzutadesea la cele oltenesti, el erà admirabil si din punc-tul de vedere al decorului, si din cel al cornbinatieicolorilor. Bordura reprezintà o tulpinA de plantàacAtAtoare, care isi incolAcià gratios frunzele si di.-ceii motiv pe care 1-am mai observat pe scoartelemoldovenesti din sud. (Vezi tabela XLII).

Mijlocul el-à impArtit in cinci registre, cu decoratiiflorale simetrice, de cel mai fericit efect.

') Cf. H. Ropers: Morgenliindische Teppiche, op. citat §i R. Neuge-bauer und y. Orendi: Handbuch der orient. Teppichkunde. op. citat.

www.dacoromanica.ro

0 regiune putin cunoscutà in privinta covoarelor,este Maramuresul. De o artà ceva mai primitivä,mai asprà, scoartele produse in aceastà regiune,mai toate cu ornamente geometrice, sunt interesanteprin armonia sobrà a colorilor. Ele ne permit s'a'

intindem p'arià la hotarele Cehoslovaciei regiuneaIn care poporul nostru aratà o dragoste si o price-pere deosebità pentru covor, si pe care o credeammult mai limitatà.

ODD

Ar rezultà deci, din cele spuse mai sus, càIn privinta scoartelor, tot tinutul românesc s'arputeà impärti in mai multe regiuni: la apus 01-tenia cu teritoriul vecin din Muntenia; la rAsAritsi nord Basarabia cu Bucovina si Moldova; intreele, in Tara Româneasc5, un tinut si modèle inter-mediare, in care ar predominh ornamentele geo-metrice, dar dupd altà conceptie tesute cleat inArdeal si Banat, unde deasemenea intAlnim orna-mentul geometric, dar altfel inteles, ajungand larezultate mai neglijabile.

Granitele acestea nu formeaza." ceva definitiv. Com-binatii de colori ori ornamente din douà regiuni auputut fi schimbate intre ele, fie din cauza incuscri-rilor (scoarta formand unul din cele mai insemnateobiecte din zestrea miresei), fie altfel.

DOD

SCOARTELE $1 CHILIMURILE 47

www.dacoromanica.ro

48 ARTA TÄRÄNEASCA LA ROMANI

Una, pentru toate aceste tesaturi i aleskuri, camä'tasea i bumbacul, pentru broderii, erau toarse,pregatite, vopsite de tarance, dupa retete strávechi,pe care fiica le primià dela mama si le transmiteàla rándul ei copiilor. Colorile erau mai toate de ori-gine vegetala, preparate cu mare ingrijire i rabdare,aproape Cu un rit superstitios, din plantele, buruie-nile, arborii fructiferi sou salbatici, de pe langa casaomului.

Flora nefiind absolut aceeas in Orient si la noi,evident ca substantele colorante nu puteau fi aceleasi.Rezultatele insa erau la fel de remarcabile. Se intal-nesc in teskurile oltenesti nuante de o stralucire, deun «catifelat» splendid: albastru inchis, verde ca sma-raldul sau verde Veronese, rosu si violet de toate nu-antele, liliachiu, ca drojdia vinului, galben-limoniuori portocaliu, mäsliniu, roz, albastru azuriu, etc.1).

Inteacestea au apärut colorile de anilina. Ele audat o lovitura de moarte acestei admirabile industrii.Mai usor de mánuit, scutind de o munca migaloasasi ingrata, &And cam aceleasi rezultate la primul as-pect ca si bkränele colori vegetale, ele au fost ime-diat adoptate. CurAnd coloratul lânei este incredintatboiangiului, kanca rezervandu-si numai tesutul. Cro-

') Asupra cromaticei romftne, sh se consulte discursul de receptiunela Academie, cu acest subiect, al lui S. Fi. Manan, cum §i monografia mairecenth a regretatului T. Panzfile (in colectia «Din viata poporului roman*,publicath de Academie). D. Kolbenheyer : Motive der hau3industriellenStickerei in der Bukovina (op. citat) nu aduce nici un element nou pe laughcele spuse de Manan §i Pamfile.

www.dacoromanica.ro

CROMATICA 49

matica strAmoseascA decade, dispare. In locul ei, im-preunh cu modelele noui, duph moda dela oras, carepoceau traditia admirabilà a artei populare de panäatunci, au apàrut colorile strigh.toare pe care levedem azi. Spre deosebire de cele de mai inainte, cuatat mai frumoase cu cat timpul treceh mai mult pesteele, acestea de azi devin din ce in ce mai urite, maimohorite, mai sp5.1hicite, dand impresia murdhriei cucat se invechesc.

0 miscare läiudabild de revenire la vechile procedeede colorare s'a pornit printre iubitorii artei trecutuluinostru. In fruntea ei stà d-na Eliza I. BrAtianu. Società-tile, in ale aror comitete se gäsesc persoane cu dragde trecutul nostru, au urmat exemplul ski si aureinviat boirea lanei si a mhIasei cu colori vegetale.Des1 unele procedee s'au pierdut, totus rezultateleobtinute sunt demne de interes.

Räsboiul din urmä" insä a intrerupt totul, pentrucine stie catà vreme.

CERAMICACeramica este unul din capitolele cele mai insem-

nate ale artei nationale, nu numai prin calitatea pro-duselor ajunse parà la noi, cat si prin problemele mul-tiple ce ridichl, in legáturà cu influentele strhine su-ferite in cursul evolutiei ei.

Din aceasa din urmh pricinä ea este si ash de greude studiat.

www.dacoromanica.ro


Cine n'a cercetat Ardealul si nu cunoaste decat cetrece la anticarii din Bucuresti drept olarie matio-nala», considera chestiunea aceasta ca foarte simpla.Dar imediat ce am facut cunostinta cu toat'A variataproductie din Transilvania, cu oalele, ulcioarele sistrachinile Sasilor, Secuilor, Ungurilor, problemase complica mult. Nu e usor s'A poti spune ce esteromanesc si ce nu, in marea multime a produselorceramicei.

Pe intinsul Romaniei de azi, atat dincoace cat $idincolo de Carpati, se gaseau numeroase locuri cupamant bun pentru fabricarea vaselor. Conditia ceamai insemnata pentru ca ceramica s'A poata existàerà deci indeplinita. Si de fapt, olarie s'a fabricat lanoi din cele mai indepartate timpuri, incepand cuepocile preistorice. Dar tehnica intrebuintata nu per-miteà productia unor vase impermeabile si atunci,alaturi de oalele de pamant uscat sau ars, mai alesIn regiunile unde lemnul erà din belsug, adica in toataregiunea paduroasa, vedem pe roman servindu-se devase de lemn. Ploti1e, blidele, paharele, causele, maimult sau mai putin ornamentate, erau zilnic intre-buintate in casa taranului muntean.

Prin secolul al XII-lea in Occident si cu mult maiinainte in Orientl) (Persia, Siria, Egipt si Bizant, fArasa mai vorbim de extremul Orient, mai putin cunos-cut), se descopere smaltul transparent sau semitrans-

i) René Jean: Manuels d'histoire de l'Art: Les arts de la terre. H. Lau-rent éditeur. Paris, tort.

www.dacoromanica.ro

parent, care face impermeabil parnantul ars, des' nupoate mascà nici una din imperfectiunile lui de fa-bricare. Ceva mai tarziu apare si smaltul plombifersau stanifer, care inseamna un enorm progres in teh-nica ceramicei. Pe langa ca acopere pamantul, elpermite ornamentarea cu diversi oxizi, cari se vortop' si vitrificà sub actiunea focului. Faianta era ga-sita., si Italia, teà de exigente artistice dar cu paraleputine, cultiva si desvolta cu entuziasm o industriemenita sá inlocueasca vasele de metal, prea costisi-toare pentru niste oameni sal-kip de vesnice ras-boaie.

Cam in aceeas epoca in Germania incep sa se fa-brice sobe de pamant smaltuit, cu ornamente turnateIn tipare, vase de grès, etc., iar Orientul cunoastecele mai frumoase produse ceramice ce se potinchipui.

La noi, nu se poate precizà dacä gratie unei in-fluente italiene, cum s'ar para., de consideram motivele,amintind animalele heraldice i tehnica, ori unei in-fluente orientale apar discurile de pamant sing-tuit, dela bisericile lui stefan cel Mare 1). Ele insa

Emile Bayard: L'art de reconnaitre la céramique. Roger et Chernovitz.ed. Paris, fall data.

E. S. Auscher: Comment reconnaitre les porcelaines et les faiences.Garnier ed. Paris, färii data.

I) D-1 N. Iorga in Istoria Romhnilor prin Calätori (Bucuresti, 1920)orbeste si de (Ipatrate de smalt* cu care erau imbracati peretii palatului

din Suceava (p. 70). Acest lucru ar pieta pentru o influenta orientala,stiut fiind cA ash se decorau zidurile interioare ale moscheelor si bailor inOrient, cu mutt inainte de 5400.

CERAMICA 51

www.dacoromanica.ro


rAman ceva izolat, färà rAsunet in ornamentica de maitArziu a Moldovei.

Evenimentele istorice din Apus, mai ales särkireaEuropei prin ràsboaiele lui Ludovic al XIV-lea, au omare influentà asupra desvoltArii ceramicei. Vaselepretioase de masà, de aur si argint, ale regelui i nobi-lilor, chiar cele de cositor ale burghezilor, fuseseràtopite pentru nevoile statului si ale armatei. Trebu-iau inlocuite cu ceva mai ieftin, mai usor de fabricat.

Cam in aceeas vreme, ceva mal inainte, îi fac apa-ritia portelanurile din extremul Orient, foarte cäutatepentru marile lor calitäi, misterioase i scumpe, pen-tru imitarea Orora toate fabricile de faiantä: din Apusse intrec. Acest imbold pe de o parte, nevoia inlocuiriivaselor de metal pretios pe de alta, au ca efect o mis-care in industria ceramicei de un avânt färä prece-dent. Toatä Europa de vest vrea sà" producA in IDA-mant sMältuit si decorat mai toate ustensilele de bu-aarie si sufragerie, serviciile de masd i toaletä. RAS-pandirea obiceiului de a bea ceaiu si cafeà, ajutà deasemenea la desvoltarea industriei ceramicei. In acelastimp in Italia, Olanda, Franta, Germania si chiar An-glia, fabricile de faiantä si de portelan se immultesc,se concureazà, cautà sà-si atragA clienti una de la alta,intrebuintând in chip fraudulos modelele care secereau mai mult si care ar fi trebuit sä" fie proprietateaexclusivA a descoperitorului. Lucraorii cei mai inde-mânatici cAlAtoresc dinteun centru la altul, trAdeazAsecrete de fabricatie, sunt plaiti de principi si no-

www.dacoromanica.ro

bili, proprietari sau protectori ai fabricilor mai renu-mite, cu sume insemnate, pentru gloria de a fi alipitiacestor fabrici.

Din Franta i Olanda in special dela Delftacest curent trece in Germania de vest si sud, deacolo in Bohemia, in timp ce prin Tirol, o miscareidenticA venià din Italia in spre Austria. Prin dife-rite etape ele ajung in Ungaria si Ardeal. Centre im-portante pentru fabricarea ol'ariei se creeb.zä din nouIn aceste din urmä regiuni, iar cele vechi existente cu-nosc o reinflorire remarcabilà prin adoptarea proce-deelor strAinel). Din nord ceramica se raspfindeste intot Ardealul. Relatiile dintre noi i Ardeal, mai alescu Sasii, erau de multà vreme excelente. Prin einoile produse ale ceramicei au trebuit sà" treacA

dincolo de Carpati in Muntenia si sg dea unmare imbold unei industrii, care de sigur existà, darnu produceà cleat obiecte oarecum inferioare celordin Ardeal.

Pe de altà parte o aka' categorie de forme si de or-namente ceramice, trece din sud spre tàrile noastre :sunt cele de traditie mediteraneanà. Din vremuriirnemoriale, cum aratà sdpkurile din statiile preisto-rice, foarte frumoase forme, comune at'at nouà cât ialtor popoare din regiunea aceasta, Ora departe inGrecia si in insule, erau de o intrebuintare cUrentä.Ele trälesc in traditia poporului nostru si profità de

0 influenta din Occident a putut venl i prin Habani cari sunt ne-voiti sá emigreze din nord, In Ungaria, din pricina religiei lor reformare.

CERAMICA 53

www.dacoromanica.ro


imbunatätirea tehnica care isi face aparitia la noi camprin secolul al XVIII-lea.

Carpatii formeaza limita celor douà stiluri, cuinfluente i cu regiuni de transitie dela unul laaltul.

Aceasta ni-se pare evolutia probabila a ceramiceidin regiunea intre Dunare i nordul Ardealului. Cevamai precis e greu de spus in stadiul actual al cerce-tarilor.

Pana acum s'au strans in muzee si in colectiiparticulare specimene din toate provinciile, dupacriterii mai mult estetice. Dar acest punct devedere este nesatisfacator pentru o clasare siste-matica. Pe de aka' parte adoptarea unui alt crite-riu nu e usoara: nici forma, nici decorul vaselornu pot servi pentru o clasare sigura. Multe pro-duse departate au adesea asemanari surprinzatoare.(Maria este o aril' industriala. Mestesugarul artistisi transporth produsele uneori la distante foartemari, le vindek prin balciuri sau prin satele de-alun-gul drumurilor, influenth cu ele atelierele de cera-mica locala, daca aduceh un element nou ori maiapreciat de client.

Dar din aceste calatorii venià si el cu modele noui,intrebuintate de un concurent mai fericit ; se incerchatunci cu tot dinadinsul sa le imiteze si, desi fiecareolar aveh secretele lui de fabricatie, cu mijloacele ce-istau la indemana Ì cu tehnica atelierului sa.u, tot seputeh obtine ceva aproximativ asemanator, fie in ce

www.dacoromanica.ro

priveste coloarea, strälucirea sau transparenta smal-tului, fie in ce priveste desenul ori forma I).

Asemäinarile provin si din pricina lucratorilor cariparaseau un atelier pentru un altul, ducand cu ei, une-ori, conceptii personale.

Din aceste multiple motive ne gasim inteo mareincurcatura cand e vorba de clasarea obiectelor deolarie.

Lasand la o parte produsele foarte asemäratoarecu ceramica germana, pe care le gasim prin nordul

vestul Transilvaniei i in regiunile locuite de Sasiceramica de o calitate i factura superioard pro-

duselor raspandite printre Romani cum si far-furiile i canile cu ornamentul gravat (sgraffiti) pefond albastru2) si, in general datate dela 1780-1850

9 Se petrece, Cu alte cuvinte, acelas lucru ca in apus, unde fabricilede faiantii çi portelan ca sa nu vorbim decat de o industrie ase-ra-natoare adopta decoruri i colori intrebuintate de alte fabrici mairenumite, pentru a le atrage clientii : cele germane imiteaza pe cele dinDelft; acestea pe cele chinezesti ; Marseille pe cele din Strasbourg, etc.

2) Aceastà ceramicsa remarcabild din punctul de vedere decorativ prinfrumusetea smaltului albastru, din care se desprinde ornamentul ven creux*,desenat Cu multà sigurantä, a fost reclamatä si de Sasi si de Secui. Ea re-prezintrt un stadiu inaintat al mestesugului, si este de cele mai multe oridatatii. Exemplarele gAsite In Transilvania, mai ales in regiunea Sighi-soarei i Sibiului, locuite cu deosebire de Sasi, poartà data dela 17801850. Cele mai vechi sunt si cele mai ingrijit lucrate, avftnd smaltul decea mai buna calitate. De forma destul de incomode pentru a se servl deele cand e vorba de farfurii au fost fkute probabil Cu scop de a 'fin-podobl peretii.Un ornament care revine destul de des este o pasäre, cu unvierme in cioc, invArtit In chip de L, ceeace a facut pe unii sä-1 considereca iscalitura artistului sau un semn de fabricä, cum sunt multe peanile i oalele din Ardeal.

In muzeul etnografic din Praga exista un exemplar cu acelas morn ,reprezentfind o pasare, earn stangaciu desenatà, i purtAnd data 1678. Al-

CERAMICA 5 5'

www.dacoromanica.ro


rare la noi ne raman un mare numar de modèlede oale, ulcele, cani, strachini, farfurii, plosti, etc.,multe fabricate de straini pentru Romani, ori in ate-liere cu adevarat romanesti din Ardeal si din parteamuntoasa a Olteniei si Munteniei.

Toate sunt de pamant alb ori rosiatic, acoperitecu un strat de smalt opac, de coloare alba, alba iva-rink mai rar brun inchis, ori aka' coloare. Ceeace ca-racterizeazä mai ales vasele pe care le gasim in caseleRomanilor din Ardeal, si care erau fabricate tot deRomani, ori de sträini pentru clientela romanä', spre

tele, ceva mai noui (din sec. al XVIII-lea) au un motiv floral stilizat, de undesen precis §i simpatic. Strugurele deasemenea apare uneori pe farfurii.De aici se poate trage concluzia cá genul acesta de ceramia a venit din Bo-hemia, transplantat in Ardeal de un olar, care lucrase mai inainte in vreunatelier din aca tall. Am impresia cà produsele din Bohemia inceteaaatunci and apar cele din Ardeal, ceeace ne-ar conduce la ipoteza ci teh-nica acestui fel de ceramia, din care nu se gäsesc prea numeroase -exem-plare, s'a pästrat inteo singua familie, transmisa din tath in fiu, apoitrecutä la noi §i conservatà pfina prin z80. (Cf. asupra acestei ceramicearticolele d-lor Dr. V. Roth in Studien zur deutschen Kunstgeschichte.Heft 104; Kimakowicz in Korrespondenzblatt des Vereins flit. sieb. Lan-deskunde, anul 1911 i E. Sigerus, in aceea§ révista, anul 1912. Primul lereclama pentru Saqi §i le crede fabricate in Keissd (Saschiz, lAngl Si-ghipara). De aceea§ pärere este §i d-1 Sigerus, care, mi-se pare, poseda ocompetinta cu totul deosebità In materie. E de remarcat a' d-1 MalonyayDeszö in opera citata le considerg ca veche ceramia secuiasa, ceeace ecu totul neprobabil, dat fiind cá unele poarta nume, aproape exclusiv ger-mane. In ce prive§te tehnica de fabricare, este evident a. d-1 Sigerus aredreptate. Tot d-sa ne atrage atentia asupra asemänarii acestor oSgraffiatGefasse* cu cele din Bohemia.

In muzeul din Praga am mai gäsit modelul unei alte forme, aspfinditaIn vechime In Ardeal, anume cana cu infati§area unui trunchiu de con,co mAnu§e 'intr'o parte, iar In partea opusa decorata Cu o floare stilizat5 insmalt verde sau albastru.

Un frumos exemplar din muzeu este datat din 1745.

www.dacoromanica.ro

deosebire de ceramica fäcuth pe gustul Sasilor saucea din nordul Ardealului, este faptul ch ornamentuleste dispus ca sh creeze plkere, mu atat prin linie,prin finesa desenului, cat prin petele de coloare.

SA incerchm o oarecare clasare.Unele sunt ornamentate numai cu albastru. Desenul

e de un frumos stil, mai ales denotand o deplinh insele-gere a raportului dintre forma vasului si dispozisia de-conilui. Motivele intrebuinsate amintesc pe acele aleRenasterii, trecute printr'un creier oriental, ash cumse ghsesc in multe din bisericile noastre din secolul alXVII-lea si al XVIII-lea 1). (Vezi tabela XLV, fig. b).

Muzeul de arth nasionalà din Bucuresti posedh a-teva frumoase talere de acest fe!, cu atat mai intere-sante cu cat, unele din ele fiind destinate a fi imphr-site la parastase, ca poman'h, poartà locul in care seinfiga lumanarea. Acest lucru ne arath mi-separe, a erau fabricate dach nu de noi, cel pusinpentru noi, nici Sasii si nici Ungurii neavand obiceiulpomenei. Ele sunt de fabricasie säseascA, incontestabil,dar si pentru clientelh romaneasch.

1) E de remarcat cA stilul Renaaterii pAtrunde la noi destul de drziuIn arta sculpturii pietrei. El ne vine prin sud ai vest. 0 datfi cu omamenteleoRenaissancee pe chenarele uOlor ai ferestrelor de biserick intAlnim ace-le* motive pe paftale, pe plAcile de metal martelate sau cizelate, leg&turile de cArti, etc. Pe la finele secolulli al XVIII-lea ai inceputul se-colului al XIX-lea acelea§i motive au inceput sA fie influentate de ,Ro-cocos, o modifizare a stilului Louis XV apusan proprie Orientului, §i carese intAlnwe la noi oi la vecinii noqtri, pAnA la Constantinopol. SA se com-pare mobilele tArAne§ti de lemn vopsit care pftnA azi au elemente RococoeIn Ardeal.

CERAMICA 57

www.dacoromanica.ro

O alta' serie are largi bande longitudinale galbenesi verzi, alternând, ori galbene si brune, ori brune siverzi. Smaltul, la cele mai multe, e de o puritate si ostrAlucire de piatrà scumpal. (Vezi tabela XLIX fig. c) .

Infalnim si o a treia categorie de càni cu corpulimpArtit in douà zone printr'o linie verticalà sau prin-tr'o a treia zonà ceva mai ingustà. Fiecare despArtirecuprinde ornamente grosolan desenate unele nu-mai in albastru, in regiunile in care suntem ameste-cati cu Sasii, altele in brun, verde si un galben porto-caliu, prin regiunile unde trAim laolaltà cu Secuiidar de mare efect decorativ. (Vezi tabela fig. b).

Sau incà, un al patrulea fel, in care cana este im-'Arpa' in zone de-acurmezisul, fiecare cu ornamentegeometrice, ori florale, ori imprumutate la ambele ca-tegorii.

Tuturor acestor clase si la altele in.cA apartin miilesi miile de exemplare ga'site in tara romaneasca, inregiunea muntoasä" in Muscel pAn'a" pe la Leor-deni si care mi-se par fabricate ori in Ardeal ori intal-A, sub influenta ceramicei ardelene1). Ele meritàsä fie studiate si la arta romAna." pentnicA, del pro-duse in Ardeal, nu se poate determinà cu sigurant.1de cine si unde erau anume fabricate; apoi gäsindu-se

1) Numele de ceramicA ardeleanä mi-se pare cel mai potrivit ca sAimpace pe toatà lurnea: si pe cei cari dcl in mata oldria din Ardeal numaimana Ungurului sau a S ecuiului, si pe cei cari o considerà mai toatl de ori-gine sfiseasd, si pe noi cari reclamlm o parte din ea pentru neamul nostru ,cel mai numeros, in casa druia ea ed cea mai apreciat4 podoaba, im-preunA Cu tesiturile.

s8 ARTA TARANEASCA LA ROMANI

www.dacoromanica.ro

la noi in ask de mare numar, aceasta arata ca ne eraudestinate i noua, se conformau deci fatal gustului siobiceiurilor noastre.

DO

Aläturi de aceste produse, de tranzitie oarecum, dela ceramica noastra la cea a Ardealului si a Ungariei,avem altele proprii, care nu apartin decfit vechiuluiregat i in special Olteniei i muntilor. Sunt, mai in.-tAiu, vasele enorme, de admirabila forma antica, me-diteraneanä, asemenea amforelor, pentru pastratul ote-tului, verzei si muräturilor. Ele sunt elegante, svelte,cu toata marimea lor, iar ca podoaba au, de-alungul side-acurmezisul, niste fasii in relief. Exista exemplarede acest fel mai vechi de 'co de ani.

Vechi Incà sunt vasele negre, cu ornamente in re-lief, care se fabricau si se fabrica Ora azi in Oltenia.(Vezi tabela LV, fig. prima). Sau 'MO.', tot din aceastaregiune, un fel de ulcior cu doua toarte, de coloareneagra-verzuie mata, deasemenea de traditie antica.(Vezi tabela LV, ultima figura).

Prin regiunea dela VAlcea i Arges existau alte so-iuri, albe, ori galbene rosatice, cu discrete motivegeometrice in mai multe colori, amintind anume or-namente de pe (»idle incondeiate. (Vezi tabela LVI,fig. d farfuria din dreapta i LIV ultima).

Muzeul din Bucuresti poseda o bogata colectie deolarie veche din Regat. O parte a fost expusa in varalui 1921 in pavilionul din Parcul Carol. Erau de ad-

CERAMICA 59

www.dacoromanica.ro

6o ARTA TARANEASCA LA ROMANI

mirat mai ales ckeva exemplare din Teleorman siVlasca, foarte originale ca decor si coloare, in caregAsim mai ales un rosu ca palAgeaua rosie (rouge to-mate, ca in faiantele de Rodos) si un verde de coloareafisticului, armonizate Cu un gust des'avarsit.

Personal posed o farfurie &it'd in Muscel, carenu mi-se pare a aveà analogic cu ce am vAzut pAnAacum in Transilvania. As inclinà sä" o cred din tall.Ea are foarte gratioase ornamente reprezentand sasebuchete de trandafirasi rosii si frunze verzi, stili-zati, dispusi alternati (trei pe marginea farfuriei i treiIn mijloc). (Vezi tabela LIII, fig. c).

O atentie deosebità merità olAria veche moldove-neasc5, eare nu erà cu nimic inferioarl bunelor pro-duse din Tara RomâneascA si Ardeal. Ea se deosebestecu totul, atat ca smalt, cAt i ca ornamentatie, de ceadin Ardeal. Smaltul rosu, joacA un mare rol, singursau combinat cu verde si albastru. De multe ori in-tervine i gravura. Ornamentul este mai ales subformA de ghirlandà, de-alungul marginei, cunii care accentuiazA fundul, care de multe ori estelipsit de once decor. (Vezi tabela LIV fig. b i c).

Ceramica maramuresanA este violentà ca cornbi-natie de colori, primitiva, dar foarte decorativà. (Vezitabela LVI, fig. a).

O O O

Daca ne ocupAm de ceramica nouk trebuie sA rrar-turisim cA multe ateliere, inainte de rgsboiu, um-

www.dacoromanica.ro

CRESTATURILE SI SCULPTURILE IN LEMN 61

pleau targurile Cu produse mentinute in buna tradi-tie, cinstit fabricate, inspirandu-se dela vechi modèleapreciate de gustul thranului.

Aà erau fabricile din Râmnicul-Valcea, Curtea-de-Arges, etc. Cea din Cocioc chiar, merità simpatianoastrh prin suinta ce-si da de a face lucruri solidesi a da o vieath nouä artei strhmosesti i populare a

Azi insh produsele acestor manufacturi au de-chzut, probabil din pricina gustului mediocru al unuipublic amator de lucruri mationale», dar incapabildeosebeasch frumosul de urit.

CRESTATURILE I SCULPTURILEIN LEMN

Dacä industria covoarelor ne lega de vecinii nostriidela sud, aceh a lemnului s'ar phreà cä ne apropie decei dela nord. In adevär, crestAturi in lemn in genulcelor dela noi se gäsesc frecvent in tot centrulnord-estul Europei, para departe in Suedia. In chipsporadic ele apar si in restul Europei. Ash de ex. lemai gasim in Irlanda; in Camargue (sudul Frantei,la gura Ronului), unde phstorii, intocmai ca ai nostri,îi petrec timpul crestAnd in lemn motive aproapeidentice cu cele de pe batele, maiele ori cutiile debriciu ale românilor1). In muzeul Guimet din Lyon

1) Ch. de Danilovicz : L'art rustique français. Art provençal (fArft data).Nancy, édition des arts graphiques modernes. SA se compare /ingura re-produsA la cap. IV; cutia sculptatA i maiele de bätut rufe dela ca-

www.dacoromanica.ro


am vAzut un stalp de poarth din Egiptul vechiu, careas fi putut jurà a este fAcut la noi.

Lemnul a servit si serveste inch multor popoarepentru fabricarea celor mai felurite obiecte. Ar fiinsh gresit sh tragem concluzia unei influente reci-proce numai din faptul cà aceleasi forme sau orna-mente se inthlnesc la douä popoare.

Duph cum directia firelor in tesut trebuià sä" con-ducA la ornamentele geometrice sau la o anume re-prezentare a florilor, frunzelor i figurilor, tot astfelfibra lemnului, prin directia i rezistenta ei, dat fiind siinstrumentul primitiv de care se serveste artistul impro-vizat, nu puteh permite prea multe genuri de orna-mentare. Libertatea executantului erà restrAnsh prinaceasta, iar operele rezultate aveau un aer de familie,chiar atunci and nu se poate vorbi de un imprumut,cum ar fi intre Provensali, Sarzi sau Egipteni, i noi.

De o influentä se poate vorbi totus, atunci anddouà popoare träesc alAturi si in conditiuni aproapeidentice. Ash s'a intâmplat cu noi i cei din peninsulaBalcanich in ce priveste teshturile, cu noi si cu Se-cuii in ce priveste lucrul 12mnului. Forma casei, im-phrtirea i impodobirea ei, in tinutul dela munte si,mai ales, poarta monumentalh dela intrare, au mariasemAnAri la ei si la noi 1).

pitolul V, Vartelnita dela cap. VI; atarngtoarea de lemn a clopotelorberbecilor, cap. IX, etc., cu cresAturile tgranilor romftni.

')In ce prive§te crestatul lemnului la Secui i la ceilalti Maghiari dinArdeal, ar fi de deosebit douä tendinte: una, in care ornamentul cel maiapreciat ar fi cel geometric, ca la noi; o alta, in care unja §erpuiti cu re-

www.dacoromanica.ro

CRESTA.TURILE SI SCULPTURILE IN LEMN 63

O arhitecturà a lemnului se cunosteà in pArtile a-cestea incA din vremea Dacilor, popor de pAdure.Columna lui Traian reprezintg de mai multe ori cetä-tile de lemn ì gardurile imense dace. Aceastä arhi-teeturà a lemnului s'a mentinut si la urmasii Dacilor,s'a desvoltat, a ajuns la inflorirea la care o vedemazi in satele de munte din tot tinutul locuit de Ro-mani, de o parte si de alta a Carpatilor.

Dela noi au luat mai târziu Secuii si Ungurii acestobiceiu de a cad' in fata curtii o poartà care sä" deao infatisare deosebit de impunAtoare casei. Zic delanoi, càci altfel nu ne-am puteà explich la aceste dinurnfä popoare, nomade locuitoare ale stepei, la ori-gine, idea unei ornament:16 prin excelentà in leg5-turä cu vieata statornicA si de munte.

In detalii poarta secuiascA i cea româneascä sedeosebesc. La Secui stalpii cei mari sunt impodobitiCu flori sàpate si de multe ori colorate, de un evidentcaracter oriental. Uncle din aceste ornamente au pututfi aduse la venirea lor 1). La noi ornamentele se reducla cresaturi de caracter geometric, in care cerculjoacI un rol destul de insemnat si, in legaurà cu su-perstitia popularà despre sarpele casei, la un sarpecare se va sculptà in unghiurile de sus ale portii. Co-tetul de porumbei de sub acoperisul portii celei mari,

prezentarea florald, este preferia. Acest din urmä, cel mai frecvent peporti, mi-se pare de influentl orientalfi, conservat din vremuri strAvechi laSecui §i Unguri.

Huszka Yeasef In Magyar diszit6 styl (op. citat) le crede de vecheorigine asirianfi.

www.dacoromanica.ro


care este ash de frecvent la Secui, la noi lipseste.Prin regiunea Valcei, partea in formA de fronton,care d'a" un caracter impunkor acestor porti delemn, nu se mai vede. Totul s'a redus la niste stalpifrumos sculptati si la canaturile porii, deasemeneaingrijit lucrate. E de remarcat cä" tipul portii din re-stul Olteniei de munte Gorj si Mehedinti esteaproape identic cu cel din Arges, Muscel, trecandpeste acest tip Valcean1).

Un specimen cu adeva'rat remarcabil de lucrarealemnului este casa lui Mos Mogo s din Ceauru (Gorj)azi in posesia muzeului de artà nationalä din Bu-curesti 2). Säteanul Mogo s este tipul simbolic almilioanelor de romani necunoscuti, cari, in curs deatatea veacuri, au inchinat timpul lor liber infrumu-setArii lucrurilor pieritoare din jurul modestei lorvieti.

Rea' alt scop decat numai dorinta de a-si alinà ne-pläcerile unei vieti grele si monotone, prin contem-plarea unor forme sau unor ornamente care sA le mul-tumeascä ochiul, ei creau si-si manifestau prin aceastdcreatie insusirile nobile ale unei rasse din vrernuriimemorabile, indeletnicindu-se cu frumosul.

Din cand in cand, pe cate un colt de grindà, pe ostrachinA sau in chenarul unui covor, cercefátorul

Cf. I. Voinescu: Monumente de ara romaneasa din RomAnia.(Editia Administratiei Casei Bisericilor). Bucuresti. .Carol

A se vedea articolul calduros pe care i-1 consacrà d-I Tzigara-Sa-murcaf in Arta in România (op. citat).

www.dacoromanica.ro

CRESTATURILE *I SCULPTURILE IN LEMN 65

atent descopere Cu greu numele celui care «pentruca sA nu moarA cu totul» si 1-a legat de formele destulde plApande ale artei.

CrestAturile in lemn pe obiecte mai mici an foststranse de d-1 D. Comsa in albumul s5.0 de crestA-turi1). AceastA opera' remarcabilà cuprinde un reper-toriu destul de complet al unei ramuri a artei po-pulare practicatA de bArbati, ca si ceramica dealt-minteri cu toate cA decorarea oalelor si farfuriilors'a putut face de fetele olarului spre deosebire detot vastul domeniul al restului artei, productia ex-clusivA a femeiei.

Mult mai r5spandità ça astAzi, pan acum 30-40de ani arta crestAturii se desvoltà prin satele ascunse«printre munti si dealuri impAdurite, rareori in sa-tele dela camp» 2). Ca material, ne spune tot d-lComsa,se intrebuinteaz5 lemnul de fag, de arar, stejar, pal-tin, corn, jugastru, mai rar aninul, alunul ori rdchita,uscat sau supus unei operatiuni preliminare de colo-rare, pentru ca ornamentele sà fie mai vizibile, des-fäcandu-se pe fondul inchis al lemn.ului. Ash, in re-giunea Turnului Rosu, lemnul e mai intaiu coloratIn rosu si albastru 3) si apoi increstat. In regiuneaAvrigului el se pune la actiunea fumului, iar prin Bransi imprejurimi, unde crestAtura ia mai degrabA aspec-tul unui desen, anume pArti ale lui sunt frecate cu un

D. Coma. Album de crestIturi in lemn. Sibiiu, 19o9.D. Coma, prefata albumului citat.D. Comfa. Tabela XV.

www.dacoromanica.ro


amestec de gräsime si de cArbune pisat, pentru afi colorate in negru.

PArerea d-lui Comsa cä acest fel de ornamentatieprin crestAturi «e proprie, aproape exclusiv, tälränimiinoastre» este putin exageratà. Poate inteo mai iliamAsurà ca la noi, dar totus destul de frecvent 1-amintAlnit, cum am VAzut, si la popoarele nordice, si lao parte din vecinii nostri, mai ales la Secui, la cariobiectele ce existä prin muzee, destul de numeroase,apartin la douà stiluri deosebite: unul exclusiv geome-tric, ca la noi, altul floral, cu acelas caracter oriental,pe care l'am intAlnit in sculptura de pe porti1).

Obiectele increstate sunt extrem de numeroasede felurite.

E de admirat usurinta cu care artistul a stiut sä va-rieze desenul, combinând elemente destul de aseml-nAtoare si care ar fi dus fatal la monotonie pentruun popor cu mai putin5. imaginatie.

Din tot ce posedkn, furcile de tors si bâtele suntcele mai cu ingrijire si cu dragoste sculptate. Alkuride ele vin cruciulitele crucile mai mari, lingurile,tiparele de prescuri si de brAnzg. (Opusarele), fluie-rele, cozile de biciu, eáncelele, unele extrem de in-teresante solnitele, etc. Mai rar, ornamentele sculp-tate Se imbinA cu cositor turnat.

Prin multe sate o parte a mobilierului este sculp-

1) In Rusia deasemeni existA o admirabilA artA a sculpturii si co-brAni cum se vede din splendidul album al contelui Bo-brinsky pe care I-am citat.

www.dacoromanica.ro

CRESTATURILE SI SCULPTURILE IN LEMN 67

tan', uneori sculptatà si pictatg. Am vgzut in acest felblidare si tronuri, sau lAzi de zestre. Ornamentareaaceasta se intalneste in- deosebi in Ardeal si prin re-giunile in contact mai intins Cu el. Imi aduc amintede casa unui locuitor din Rucgrul Muscelului, acumdistnisg" de ultimul rgsboiu, ale cdrei grinzi sculptatesi blidar sculptat si pictat Cu flori, de jur-imprejurulperetilor, fäceau din ea un exemplar cu totul remar-cabil de interior romanesc.

D-1 Haberlandt e de 0i-ere, pornind dela arta Bu-covineanä a sculpturii in lemn, ea' ea «intrece in an-tichitate, ca si in ornamentic5., pe a Rutenilor; in o-biectele casnice cu formele lor de impodobire, inplastica popularg religioasg, crucile de mormant si dedrum, in furcile bogat crestate, etc., se aratä o maimare primitivitate si o dependintg de un ciclu deforme de origine in parte deosebitg».

*i. mai departe: «In once caz, ad avem aface cucreatiuni ale artei populare tot atat de derrme de in-teres, pe cat sunt de putin, cunoscute, care creatiunise numärg printre cele mai interesante si cele maiantice aparitii ale artei populare europene»1).

In categoria lemnului sculptat vor intrà si troitele,curioase si impresionante manifestatiuni ale credintei,amintind calvarele din Bretagne, ca si ele satisfgcandin acelas timp sentimentul crestinesc actual, dar si

I) Dr. M. Haberlandt op. citat p. 23. Pasagiu citat mai Indiu de d-IG.VdIsan In conferinta sa despre oDatoriile fioastre etnogrx floe», publicadIn 4Pentru mintile i inimile osta0or nowi*. Edit. Rev. Infanteriei, 5912.

www.dacoromanica.ro


tot restul de superstitie päganà rdmas in sufletul adouà populatiuni incA foarte aproape de naturà. Va-riate ca infatisare, monumentale uneori, colorate saunu, cruci simple sau ridiandu-se ate mai multe peacelas trunchiu, ele sunt räspandite mai ales in 01-tenia si o parte din Muntenia 1).

Vorbind despre ele, d-1 Iorga 2) ne spune ca «suntctitorlis ieftine ale unor credinciosi cari nu aveau mij-loace de a-si arItà credinta prin durarea unei bise-rici». La origine, când si «bisericile de lemn eraufoarte rare... in jurul unei astfel de cruci se fAceà toatàslujba ; ea inlocuià biserica, o rezurrià in ce aveà maicaracteristic».

OUALE INCONDEIATEAsupra acestui produs al artei populare nu voiu in-

sistà. Ouàle incondeiate fiind cunoscute mai tuturer,mä voiu märgini sà atrag atentia asupra lor, in treack,flrä sà incerc o clasificare a lor sau un studiu maiananuntit, ceeace ne-ar duce prea departe. Acest obi-ceiu rAspandit in tot centrul si estul Europei, a fostpracticat la noi cu deosebitg plkere. Ornamentele peouà sunt dintre cele mai curioase si mai variate care sepot inchipul, imprumutate unele sistemului de orna-mentare geometric, altele plantelor si florilor.

A se citl articolul d-lui Tzigara-Samurcas: Semnul crucii (Arta inRomania, op. citat) si a se vedea albumul I. Voinescu : Monumente de artataraneasca in Romania, de care a mai fost vorba.

N. Iorga, introducerea la albumul I. Voinescu, p. 6.

www.dacoromanica.ro

ICOANELE PE STICLA SI GRAVURILE IN LEIVIN 69

ICOANELE PE STICLA SI GRAVURILEIN LENM

Un capitol interesant, si panA acum Cu totul trecutcu vederea, al artei populare, il formeazA icoanele pesticlà si gravurile in lemn, reprezentänd sfinti si. scenedin vechiul sau noul testament. Ele sunt rAspanditemai ales in Ardeal. In regiuni foarte intinse, in maitoate casele täränesti, se gäsesc astfel de icoane, stall-gaciu lucrate, cu o tehnicà primitivä, in care insä vedemaceeas preocupare de combinatie originald si armonicAa colorilor, un sentiment sincer de credintä, care clàun accent cu totul particular acestor incercAri.

Si in acest domeniu moda si productia mecanicäau avut o detestabilä. influentä. PAtratul de sticld, Cusfintii naivi dar simpatici, care ar fi umplut de bucu-rie pe un pictor extramodern, a fost inlocuit cudulcege si insuportabile cromolitografii.

Gravurile pe lemn sunt domeniul exclusiv al maes-trilor români. Ele amintesc, in mod barbar, faimoa-sele images d'Epinal si erau räspAndite in toatà clasata'fa'neascA a Ardealului, nu numai printre Români,dar si printre Ungurii catolici.

0 frumoasä: colectie de acest fel pose& muzeuldin casa lui Matei Corvinul din Cluj. Unele din elesunt trase numai in negru, altele sunt colorate cumâna, peste gravura neagrà. Acelas sentiment de cre-dintä naivä, ca si in icoane, adaugà o notä simpaticAunor produse stângace, de o tehnicä: rigidä, putin co-

www.dacoromanica.ro

ARTA TARANEASCX LA ROMANI

pilAreascä. Uneori inscriptiile ce le insotesc sunt tra-duse si in ungureste, pentru clientii cari nu le pu-teau ceti pe cele scrise in chirilice.

CONCLUZIERecapitulând constatArile fäcute in cursul acestui

mic studiu in care atAtea chestiuni interesante au tre-buit sA fie ash de sumar tratate, un lucru mai ales neizbeste cu privire la manifestärile de artä popularàale neamului nostru : legAtura dintre fiecare manife-stare in parte si toate celelalte, adicà logica si unitateadesvoleárii lor artistice. Arta noastrà popularä apareca un tot absolut organic, in care dacä nicio parte nus'a desvoltat astfel incht ssá intreacä manifestArile si-milare ale tuturor vecinilor, toate impreunA consti-tuesc un exemplu rar de inflorire artistick armonicA

admirabil echilibratà.Sunt de sigur in jurul nostru popoare care pe unul

sau altul din tArâmurile artistice ne intrec : Sasii auo ceramicA mai variatà si mai constiincios lucratà;Balcanicii au covoare mai bine tesute, mai subtiri si demai mari dimensiuni; Secuii o sculpturà in lemn,In ce priveste poarta si obiectele mai mari, mai cuingrijire fAcutà; Macedonenii i unii Slavi dalmatinibroderii, pare ea', si mai fine. Nici unul insg din acesteneamuri nu se poate lAudà sA fi produs lucruri ash deremarcabile ca noi, in mai toate ramurile artei po-pulare.

www.dacoromanica.ro

In m.onotonia i meschinAria vietii zilnice, tinândmai ales seamà de mizeriile ce a av-ut sA indure incursul istoriei sale, poporul román s'a silit s'a' intro-ducá." totdeauna zAmbetul alinátor al artei. Sentimen-tul frumusetei insotwe multe din actele vietii si inflo-bileazA cea mai mare parte a produselor manilor lui.Iatà de ce am fost a0 de recunoscátori reprezentan-tului Spaniei cAnd, cu ocazia inaugurärii Universin-tii din Cluj, ne-a adus arninte cA am produs una dincele mai insemaate civilizatiuni populare din lumel).

Din marele numär de obiecte ce poseam, cele cese disting prin calitAtile lor artistice apartin mai alescelei de a doua jumItate a secolului al XVIII-lea siinceputului celui al XIX-lea. Dar, pentru ca in tebnicalor sä" se ajung'à la o executie aà de ingrijità, trebuies'a' presupunem o perioadá destul de lungà de pregä-tire, de dibuire, care a precedat epoca executärii si-gure. Ea ne-ar duce panä" la inceputul secolului alXVIII-lea. In acest interval, aproximativ de la 1700 la1850, trebuie pusA inflorirea artei populare române.

Aceastä constatare este destul de surprinzgtoareaci, pentru ca arta sä se poatà desvoltà, este nece-sar ca vieata materialg s'á fie cel putin asiguratà. Nu

-

1) Fêtes de l'Inauguration de l'Université roumaine de Cluj. Bucarest,*Cartea RomAneascA», rozo. Discours de M. Ramon de Bastera, chargéd'affaires du Royaume d'Espagne, p. 45.

AceastA afirmatie a reprezentantului Spaniei e de comparat cu arti-colele elogioase pe care presa germani le-a scris despre arta noastrA po-pularA Cu ocazia expozitiei de arta' internationalA din Berlin in rgog. (Veziarticolul d-lui Tzigara-Samurcaa din 4Convorbiri Literarea, 1900.

CONCLUZIE 71

www.dacoromanica.ro


se poate concepe ca oamenii sä se gandeasca la scoarte,la case cu stalpi sculptati, la oale, cani si farfurii fru-mos impodobite, atata vreme cat mor de foame.

Epocile de mari mizerii fizice, sunt in general celeIn care arta dispare aproape cu totul.

Insa tocmai in acest timp aveam in Romania domniaFanariotilor. Ar trebul deci sa presupunem cal vieatamateriall a taranului nu a fost ash de nenorocita catne-am astepth si cat se crede in genere.

Produsele cele mai remarcabile ale artei popularesi vieata cea mai intens artistica' am gasit-o in Oltenia ;pe malul stang al Oltului, mai ales in regiunea mun-toasa, pana prin Prahova ; apoi in Ardeal, de-alun-gul Carpatilor, si in Banat. Aceasta regiune este toc-mai teritoriul in care s'a inch egat natia romana. Inchestiunea ash de importanta a locului de formatiunea poporului nostru, rezultatele geografice, istorice sifilologice se confirmä' si prin constatarea de mai sus.

0 O 0Toate aceste obiecte de arta nationala, constituind

cel mai insemnat al nostru titlu de noblete, se pierd.Gustul oribil al mahalalelor oraselor a invadat satele.La multi dintre tarani a dispärut intelegerea Si iu-birea pentru pretioasele ovechituri», care se arunca lagunoiu si se inlocuesc cu produsele industriei mo-derne.

Scumpetea si distrugerile ultimului rasboiu au facutca si cele mai din urina tesaturi si broderii sa se scoata

www.dacoromanica.ro

CONCLUZIE 73

de prin lAzi i sá se poarte, din lipsd de alte haine.Multe babe n'au asteptat sà moarà pentru ca sä sebrace cu cdmasa pe care o puseserä de o parte, pentrutoaleta din urn& In lipsa teribilà de bumbac i panzà,once vechiu petec efà bun de imbràcat.

Din punctul de vedere al artei, aceastd stare de lu-cruri e ingrijitoare, mai ales daa' ne gandim a re-giuni intregi au pArAsit portul national, ne mai con-tând in producerea obiectelor de artà nationalà, iar peacolo pe unde iddAcina ei este Tina' puternic infiptà,vieata nouä are totus o inceatà dar nefastà influentä.

In aceste conditiuni, rolul nostru, al celor cari iu-bim arta, este ciar indicat. El devine o adev`áratà inda-torire nationall : pAstrarea a tot ce a mai rAmas.

Acest rol mi-se pare chiar mai frumos si mai usorde indeplinit cleat incercarea de a da o vieatg nouà artei,prin asociatiuni de protectie. Nu vreau sä" spun c`áaceste asociatiuni ar fi inutile, ci numai cà, depinzAndCu totul de comitetul sau persoana care le insuflävieata, obiectele executate vor aveà aka valoaretistia at gust vor dove& aceste persoane, i cä o con-ducere fArà tact, usor poate deveni un izvor de rält4-cire. Am mai multd incredere in gustul celor cari aufost, neinfluentati de nici o altà manifestare artistiasi lucrand conform unei vechi traditii corectatà uneoride observarea naturei, decat In gustul celor cari sunt.

Arta popularà intretinutà prin mijloace artificialeusor se va cdmercializà, adicA va face concesii dete-stabile publicului cumpgrältor, in mare parte lipsit

www.dacoromanica.ro


de gust. Ea va aveh oarecum aerul unei plante cres-cutà in sea'. Ceeace vedem prin atelierele mArasti-rilor noastre este mai mult deck demonstrativ inaceastà privintà.

Sä strAngem dar fiecare din noi cat putem si undeputem, sistematic si cu rAvnd. Teritoriile noui au fostslab sau de loc cercetate. Produsele lor artistice vorveni acum sä" imbogäteasc'ä tezaurul ash de insemnatal artei vechiului regat, vor completa cunostintelenoastre asupra ei, vor usurá cercetArile de ansamblu.Multe din ele considerate pe nedrept ca manifestAriale artei poporului pArià eri dominant, isi vor luh loculalAturi de produsele similare necontestate ale regiuni-lor cu adevArat romanesti. Publicatiile ingrijite vorapAreh si ele, ash cum s'a fAcut aiurea si in deosebila Unguri. Statul le va sprijini si poate a nici Comi-siunea Monumentelor Istorice, chreia ii datorim atAtde mult cu privire la arta trecutului nostru, nu se vadezinteresh de aceastà productie care are atâtea legä-turi cu obiectul grijilor sale directe.

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATII

www.dacoromanica.ro

TABLA ILUSTRATIILOR9Tabela 1 Stergar din Gorj fig. a

$tergar din Bucovina fig. b'I'abela I I amase de mireasA fig. a

Deialiu fig. b

'Fabela III Detaliu J aI fig. b

'Fabela IV Ctima§e din Válcea

Tabela V Camase din Mehedinti

Tabela VI CArna.ye din Mehedinti

Tabela VII Cfima§e din SAlilte

Tabelele VIIIXII Cima§i din Bucovina

Tabelele XIII §i Broderii din ArdealXIII bis

Tabel a XIV Ceapsgi din BanatCeapsti din Tara HateguluiBroderie din Banat

Tabelele XV i XVI Cusiituri pe dos din ArdealTabela XVII Cusaturi pe dos din Ardeal

Gulere din Timi.5

Tabela XVIII Cusgituri din Tara Hategului

Tabela XIX CusAturl din Muntenia'Fabela XIX bib Gulere din Banat

CusAturA de mfineci din BanatCusäturi pe dos din Ardeal

Tabela XX Cusaturi moderne

Tabela XXI Fragmente de cusdturi moderne

Tabela )0C/1 $abace din BanatBroderie modernfi

fig. ufig. bfig c

fig. a fi bfig. e i d

fig. ab ci c

fig. afig. b ci r

fig. a fi bfig. e

i) Fotografiile au fest facute in atelierul Institutului de Geografieal Universitätii din Cluj.

www.dacoromanica.ro

Tabela XXII bis Sabace

Tabela XXIII Maned. din Banat fig. aMararnA din .Muscel fig. b

Tabela XXIV Maranag din MuscelTabela XXIV bis Conciu din Banat fig. a

MaramA din Ricele fig. bTabelele XXV Conciuri din Banat

XXVI siXXVI bis

Tabela XXVII RAU din OlteniaTabelele XXVIII Oprege din Banat

XXIXXXX

'rabela XXXI Opreg din Ardeal fig. aFustl din Oltenia fig. b

Tabelele XXXII Oprege din OlteniaXXXV

Tabela XXXVI Opreg din Oltenia fig. aCovor din Maramures fig. bCovor din Basarabia fig. c

Tabelcle XXXVII Covoare oltenestiXL

Tabela XLI Covor basarabeanTabela XLII Covor de Pirot (Serbia) fig. a

Covor moldovenesc jig. bTabela XLIII Covor din IVIaramures fig. a

Covor basarabean fig. bTabela XLIV Oale i farfurii sAse.sti

Tabela XLV CAni çi farfurii cu decorul gravatpe fond albastru

Tabelele XLVI si OlArie de TurdaXLVII

Tabela XLVIII Cani de Turda fig. aOldrie arhaicA, nu stiu din ce re- fig. b c

giune

www.dacoromanica.ro

Tabela XLVIIITabela XLIX

Tabela L

Tabela LI

Tabela LII

Tabela LIII

Tabelele LIVLVTabela LVI

Tabela LVIITabela 1[..VII bis

Tabela LVIII

Farfurie din nordul Ardealului fig. dOlarie frecventa in casele Roma-

nilor

Cani romanesti f:'g. aCani frecvente la Romani si Secui fig. bPlcsca din Calatele (I) fig. aCastron de caracter arhaic fig. b

Farfurii frecvente in tinuturi ro-manesti fig. a

Olarie imitata dupl cea elvetianadin Thun fig. b

Olärie din Calatele fig. c

Olarie din Calatele fig. aTipuri de tranzitie fig. cClarie din Vechiul RegatCeramica din Maramure§ fig. aCeramica moderna din Vechiul fig. b, c, d

Regat

Furci increstateServet din Huniedoara fig. aFarfurii din Calatele fig. b

$ervete alese

Don

www.dacoromanica.ro

TABELA I

www.dacoromanica.ro

Fig. a. BTF.RGAR din GORJ, vechiu deaproximativ 150 ani. Pinzit de in brodata CumAtase pe ambele fete. Negro, visiniu, galben-portocaliu, creme, verde si albastru ca cerul.

.80X 0.45.Prop. °presets.

Fig. b. STERGAR din BUCOVINA, de panzAde bumbac, cusutd pe ambele fete cu lân i betea-l. Conturul desenului brun verzui, restul bro-deriei gAlbui, rosu-rose, violet, verde, I 95X048.

Prop. Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA 11

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CA MASE DE MIREASA din VLA$C.1.Panza groasa de in sau de canepa cusuta cu par decapra brun, ro§u-caramiziu, verde-olive, albastru.Broderia este de o precizie s't de o fineta uimitoare(cf. tabela XVIII No. 46 din publicaria bulgara a

d-lor St. Badiov i St. Kostov).Deqinatd ntrizeului din Cluj.

Fig. b. DETALIC dela broderia poalelor aceleiaai

www.dacoromanica.ro

TABELA IH

www.dacoromanica.ro

Fig. a. DETALIU IN JURUL CURE!ACF:LEIA$1 CAMASI. Combinatie de mothegeometrice, cu motive reprezentind pasan i stili-

zate i broderie pe muchea cutelor.

Fig. h. UMARUL ACELE1ASI CAMA$1.cutriunghiul albastru nebrodat, caracteristic cama-

silor de mireasi.

www.dacoromanica.ro

tro tri t-

www.dacoromanica.ro

CAMA$E din VALCEA. Drcticrie de mataserovie vivinie vi fluturi de argint pe panza de casa

de bumbac; incret galben vi verde.Drfruitd de d-,,a Sabina Cantacuzino nuezeului de

lesetturi din Lyon.

www.dacoromanica.ro

TA

BE

LA

V

- I'M*IrtkgrV

js"j;g7,,Ae!..U

1-,---

t--4-''''4.74410144"" '' 41 4 WI a ., ..,

... ... .--.t. -

....-4'. .,..

k.. ,- ill :Ink' t, ,./ R. V

sk. 2kg .tf1...ik,R

, AIt

-44%

,'$11,,..)Igliqw

,,,V

Li titeleg v-"`-_-:.s.'

ifivleetiyVki,..,1_4a,` .

-----.-- ---

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CAMASE din MEHEDINTI. Pinzade bumbac brodati cu matase violeta inchis, firsi beteala de argint. Incretul alb. Maneca larga.

Fig. b. DETALII dela aceeas c5mw.Prop. Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA Til

www.dacoromanica.ro

CAMASE din MEHEDINTI, Je panza de bum-bac, cusuta Cu mAtase violeta (in doua nuante) sialba; incret alb. Poalele cusute cu lana violeta.

In colertin muzenlni de lesdtnri din Lyon.

www.dacoromanica.ro

TABELA VII

www.dacoromanica.ro

CAMASE din SALISTE, de pinza de bumbac,de fabrica, brodata co matase neagra.

Ddruitd de d-na Silvia Óanio, colecliei muzeululde lesclturi din Lyon.

www.dacoromanica.ro

.s3

itt,1t,4..

ti'.-::

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CAMASE din BUCOVINA. P5nza dein. Umarul reprezinta pasAri. Conturul cu brun,umplut cu ro§u, galben, alb, beige (galbenul qirowl bumbac, celelalte 15na), fir de aur §i argint.Incretul portocalin. Mfineca olive, galben, ro§u.

Plop. Oprescu.

13;g. b DETALIU dela aceea§ cama§c.

www.dacoromanica.ro

TA

BE

LA

IX

\ 1.'" 4,6

,il h

.t

..p i Ir

........... .... ;.....................1.,711

..

;\a.

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CAMA$T.' din BUCOVINA. Pinzti dein cusuta cu lina bruna-verzuie (o singurd nu-

anta) §i fir de aur i argint. Incretul alb.Prop. Oprescu.

Fig. b. CA MAU. din BUCOVINA. PtinzA dein cu broderie de bumbac vfmlt-violet. Incretulgalben-portocaliu. IVIAneca cusut3 in diagonal,

un motiv 'anat ca umArul, altul multicolor.Prop. Oprescu.

www.dacoromanica.ro

A.V1,1 '3

E. MAN,.

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CA MAU din BUCOVINA. Einzi dein cusJta Cu matase. Umerii violeti co fir de aursi argint. Incretul : violet, liliachiu, beige, negru,fluturi de aur si margele albastre si verzi. Mineca :dungi violete, flori violete, negre, galbene deschis.

Prop. Oprescu.

Fig. b. C &IN.if ASE din BUCO VINA, in care do-mina neg-ul si portocaliul. Prop. d-lui Negosanu,

pictor in Baia-Mare.

www.dacoromanica.ro

g-4

.14..

P.11Im

a in is ts om.

_-

¡

-JiI.iit.

ro______,-,..

-11' _

?r..............._,.:.,

....-,....,

.

TA

BE

LA

XI

www.dacoromanica.ro

Fig a. CAMASE din BUCOVINA. P:riza dein. Umerii beige cu violet (Ile de vin), conturulcu brun. SpatiIle dintre girurile de broderie suntcusute cu margele albe. Incretul galben. Nlanecacu aceleasi nuame ca umarul, in plus cu cateva

puncte albastre si olive.Prop. Oprescu.

Fio. b. CAM .1.5E din BUCOVINA. Panza debumbac, groasa, broderia (negru, galben, porto-caliu, albastru, rogu, verde) tot de bumbac. Incre-tut alb, rogu, galben, portocaliu, negru, punctelemici albastre gi verzi. In cusatura de-alungulmanecel predomina negru gi alb, cu mici puncterogii, albastre, portocalii, fluturi, i mici margele

albe.Prop. Oprescu.

www.dacoromanica.ro

,

w4a.7.:a.Fizi.r. ¡gr.

47142sx

10111!

efikIJí

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CA.NIASE din BUCOVINA. Panzit decinept. Umärul brun verzui, cu puncte galbene,ro§ii §i violete, fir de argint §i de aur. Incretulbrun, ro§u §i galben. Maneca are acelea§i colori

ca §i umitrul.Prop. Oprescu.

Fig. b. MANECA din BUCOVINA, regiuneaCandrenilor. Panzit de cinep cusitturi cu

ro0e-vizinie i neagrfi-verzuieProp. nuereolui de tesdturi din Lyon.

www.dacoromanica.ro

TABELA XIII

www.dacoromanica.ro

BRODERII din ARDEAI., regiunea AgniteiC:usatura pe muchea cutelor, Cu lana si par decopra Motive dela bralara manecei, intrebuin-late iota si la bentita gulerului, tau chiar la

piept.

a. Fondul ruginiu, cu verde si albastru, cevaverde deschis i galben;

Albastra inchis cu verde. De remarcstmotivul Svasticei;

c. Albastra, violet, brun si beige.Dimensiunile intre 0.03 m si 0.04 m.

Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

T ABEL A XIII bis

, -

I -`*51

- 4

_v r

. < .-. 4.. - tttt ogo ero, . .0/41.4.ettlf./Yenftv.T.,,,,,

www.dacoromanica.ro

BRODERII din ARDEAL, cusituri pe mucheacutei.

u. 1ln bruni inchis, cu roz-violet, albastruazuriu si chteva puncte crème;

Verde brun, trandafiriu deschis, elbastrudeschis, crème;

Ruginiu, albastru, beige si alb. Cite treleau latime de aproximativ 0.03 m.

4. Ceapsi din Tara Hategului;

e. TIVUL UNEI PROBOADE (broboadi)din PETROSANI (Huniedoara). Pinza debumbac, cusuta Cu matase neagra ai violeta, preaoutin albastru deschis i galben. Tivul este

galbenoi negru, 0.035 m.Din:coleclia_Oprescu.,

www.dacoromanica.ro

'C,141CO

E.4

,

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CF:APS't. din BANAT (Caras-Severin).Pinza de clnepa cusuta ca lana neagra si cupuncte de color' variate si vii (o.c8 m. l 0.07 ml.

Fig. b CEAPSA din TARAMATEGULUI.Brun inchis (matase) cu albastru (humbac). Tivul

violet, de matase, 0.055 m.

Fig. c BRODERIE din BA NAT. Neagra,o.065 m.

Dii coleclia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

t

L

www.dacoromanica.ro

Fig. a oi b. CUSATL RI PE DOS din ARDEAL(Tirnava-Mare) Cu IânS neagr i bruná, pe pinzáde in. Coleares este inviorati cu ceva verdeinchis, albastru inchis, rosu ruginiu, 0.03 ot

0.025 M.

Fig. c. CUS kTURI PE DOS din ARDEAL.P:uvA de bumbac Cu rosu si negru. 0.03 m.'

Fig. d. IDEM, cu negru, C 02 M.

Fig. e oi f. CUSATURk PE DOS din AR-DE AL. Pinza de bumbac, brodata cu Ilná. De

nmircat mctivul Svasticei, 0.02 m.Din colecta ()pie Cu

www.dacoromanica.ro

,-,,',"Z

COcrE-

www.dacoromanica.ro

Fig. a 0 b. CUSATURA PE DOS din AR-DEAL, raspandita, ca toatc de acest fel, la poa-

lele muntilor, pana spre Banat.Prima este albastra inchis (bumbac), cea 'de-adoua brun inchis (lana). Marime reclusa cu

Fie. c, d, e. BRODERII PE DOS, ARDEAL.Lirun erzui (lana), prima cu rosu ruginiu.


www.dacoromanica.ro

TABELA XVII

'474

14

.:v

www.dacoromanica.ro

Fig. a si b. CUSATURI PE DOS, ARDEAL,par de capra si Irma bruna verzuie. Marime aproape

naturala

l'ig. c i d. GULERE BARBATESTI din Jud.TIMIS (Banat), primul cusut cu negru (0.022 m.),

cel de-al doilea cu violet inchis (o.05 1 m.).Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

.L

,,

° .

.6

A,

.11/

4.,

2.21

,

-

s 4.

17,'!

1/4

".

,Jo

.a

.N A

;=

71.

4r,

7: e

P4'

.:

e

71

9,

4

,-

,jii

i. 6-

, ,,.

.P.'

... o%

I:0k

'r

',I

'

.:$52

alvy

.

,,..

'ir

)

4. V

'.-

,Ii.Y

4

www.dacoromanica.ro

Hg. a. CUSATURI din TARA LIATEGULCI,rosu, alb si albastru (bumbac), 0.125 m.

Fig. b. albastru, bát5nd in violet. (Miirime re-dusti cu

Din colecrta Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA XIX

<') ka: >44s, )

:(>`,:OnTs,'<

).`(6740,.

',--f.r.41961.W.,7*-73F41:17.:,,,,,N,.',$.,t,:$;01,4,

')

www.dacoromanica.ro

Fig. a cusArruRi din MUNTENIA. Bumbacmatase rosie violeti.

Coleclia muzeului de tesdturi din Lyon.

Fig. b 0 c. GULERE BARBATESTI din BA-N kT, primul din jud. Timis, Cu rosu i negru(bumbac), cel de-al doilea din Caras-Severin, cunegro, brun, roz, violet, albastru. Ambele 0.025 TM


www.dacoromanica.ro

rl*

TABELA XIX bis

r ,,:' ",-. f",-," ^- 0."' 'AE to i '.

AO, - ' .. -.4 op Jr ag, ta;,6, r., ,..e,.., - , ,

1

't

,- 04 A...,1

'Jo

Skir. .

.:,16

, ...

, Ili

..,. . ..' . - . -- -- i .',e", , . "': o -'4, -. f,, k 4.. - _

_ - '.1,4:--,-1-. ,ii.r.oali. ,: -.. ., .. f ' .."'"",`-.-;'''''':;>,;!w-gOr-'''.. _,-

- _ Y.'. ., 411 Ir: ,` ._ 1/,

. ". r ; i-

t:i.... . 4.7:.:. . : - . .", -.4. ;-'>.,, ' .."......,..,;'....';`.-:cd,''.7 :-;.--,...44-V3-.*:::::*-",,

';,--1 ..:44..Z;:.e..?-:..; - 5," 's,

www.dacoromanica.ro

Fig. a. cuskruRA DE MANECA din I3A-NAT. Bumbac de diferitc colori, in care predo-mina violetul de mai multe nuante, cu albasiru

inchii, negru i crOne. o.2oXc.14.

Fig. b i r. CUSATURI PE DOS, ARDEAL.

www.dacoromanica.ro

TAB ELA XX

.

9V99.0.702;19192rVaar401! rf21. ,.!,,, VA62,025F0A7wyrwatagA,11.1

011eicapiatiOG6;60.0291:1'.1 ?-1',,4',. gke - 11 CiaiteggipaYM4-511;.:X,' ;,," deWarA,A961017,WiZil)4

OgiiiR*ACAMOUNV011efai20WIN 64rUCKWYrIE49,9P2Infl

rtiREC/' .b., 1 Areq . oisor.'4-Lskoe at!

gi AP AroPuor

4-f- Awe: i ..1iNagilli ;11'.'''41-40AC4 ' 4&1101F '2P40 i e ".Or 2 ' t411..,...cirayarA r gl rz

PeAPP ' A, p- "2,4 rmprap AMitA Aia .074

AiirkiiVIRWP-0,7xAw AAE.---

waxxxxxivAxxxguiiiiiii5E665557iiimuu

- r. s. °

°

11.

e

-

www.dacoromanica.ro

Fig.atb. BRODERII MODERNE, pe motivevechi, aai numitele Sabine., prima cu matase

galbena, cea de-a doua co violet inchis.Din culectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABEL.4 XXI

..;,?

-.

,for

s.

giOtEMPOSIO

t%

www.dacoromanica.ro

FRNGMENTE DE CUSATURI MODERNE,pe motive vechi. Matase si bumbac.

Din Colectia natzeului de tesaturi din Lyon.Dciruite de d-na Sabina Cantacuzitio,

www.dacoromanica.ro

,

,t;:* `tn.-t, a .tr. ''''',trt

It "auk Ltratt:IfLt att 14. ...di. 4,4 .i.tAt4i

I ,1,ls,e..0;'1 /

TABELA XXII

www.dacoromanica.ro

Fig. a 0 IL $ABACE (AJOUR) din BANAT.Poale de cAnnw 0.05 ei 0.07 m.

Din colectia °preset:.

Fig. c. BRODERIE MODERNA.Thiruitet de D-na S. Cantaeuzino nutzeului de

tesdturi din Lynn

www.dacoromanica.ro

TABELA XXII bis

-. . k . t. :'. . . .7 tr.4 ," , .'"' '. . ." ,., ..._.... .6 ..- ... i. WIT.:"...... . ...: . _.--.1,!.... ---. .,.., s -C,:1-6, 7,.... ' -;1,-.Z * -../4.-6,..-Z."'....V1

-n-,----, . . , ,.. - , ---:,-...1

.:.-.,-.,.-..e.-.-ez,--,t.,

vr_ .....,--,,,,,,,,,,,,t_zzli-..rt.,....--v:rii:-.-1,.. -14-:.-K-fr--- --.- .- ,..... --.......,,,,,,,,,4-.,,........,:k t ,..k.l.-.....W.1" n ... - X .6.6 .6., s,- Ir. ',I .. ,,,-,- ,V42:4 ' ---!'" -...-1,141'.tea ., - -,,,, 74f4 *,4.''''

' Z'5*-47.7 # 4 'Z'Li% ..243 74,-C'.. ' riatk3.4"---ZZ 1,-1- s ,t '...j' ia,1-7,,,,- '2-.:4,1-Z-::-.Z4' --' `, 1.!...1..-Z., ...,..:_r..:L.,....,

t111-171-:$,-; 7 .:, ' -.-e*- . rk' -Akt*Z1''.`.1 1 - ;'" '*:`, , d_"-- ..- --cq`1;----t".

-ill-k--c'.1k4,-7`

TA.

at000AASAVOIVW14;/.400Alilr'4Wtt

www.dacoromanica.ro

Fig. a. POALELE CAMASEI A CAREL MA-NECA se g/seste pe tabela XIX bis fig. a.Sabac i broderie cu bumbac violet, albastru si

negru o.o5 m.

Fig. b. SABAC IMITAND DILET-UL 51BRODFRIE. Poale de clima,e o.o9 m.

c. SABAC DELA MANECA din BANAT,si incheieturfi lucrati cu acul. Marime aproape

natural/.coleclia Oprescu

www.dacoromanica.ro

AV

AM

EN

WIV

I&M

IST

P,-

eI

LI:

11'

Ztr

Arj

r. M

ILIK

EIV

OM

alt

gr-

»Et'

.-

r,

;..."

www.dacoromanica.ro

Fig. a. MANECA DE CAMASE din BANATAjour pe pinza groasit, tesuta in t'O fel incit estrabatuta de dungi longitudinale, formind ca

un crep. $abacul are o.i6Xo.40 m

Fig. b. MARAMA din MUSCEL. Borangiccrème, cu desenul ornamentului in culori palide:violet, rottu, negru, galben, verde, albastru, foarte

discret combinate.Din coleclia Oprescie.

www.dacoromanica.ro

n , . q.'N.Sir- li- " 0 i ,.... ,

v , ", .

',,. i. ,,, ,

S

,,. , il i .,A -0. et - ,111I-

TABELA XXIV

www.dacoromanica.ro

Fig. a. MARAMA din NIL SCEL. Borangicale.isturA: fir de aur.

Coleclia muzerdni de lesdiuri din Lyon.

www.dacoromanica.ro

TABELA XXIV bis

www.dacoromanica.ro

Fig. a. FRAGMENT DE CONCIU din BA-NAT. Tesaturil de fir de argint, matase neagrii,galbenii qi portocalie (romburile de culoare in-

chisa),

Fig. b. MARAMA din SACELE.Din colegia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TA

BE

LA

XX

V

www.dacoromanica.ro

Pig. a si h. CONCIUR1 de matase galbend decloud nuante, cu fire rosii si de fir de aur.Ciucuri multicolori, mai ales galbeni ca Itimdia

si verzi.fin colecfra ()preset,.

www.dacoromanica.ro

7'ABELA XXVI

www.dacoromanica.ro

Ftg. a. CONCIU din BANAT, de fir de argintpi de matase colorati. In mijlocul unor romburi,flori de trandafir ropii pi violete. Ciucuri multi-

colori de ibripim.Din colectia mu-eului de lesdturi din Lyon.

Ftg. h. BRODERIE PE DOS, din ARDEALNegru si putin cenupiu.

www.dacoromanica.ro

TA

BE

LA

XX

VI

bis

www.dacoromanica.ro

big. a. CONCIURI din BANAT.Predomina argintul.

Fig. b. Tesut numai din matase galbena.si nengrA.

Din calectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TA

BE

LA

XX

VII

www.dacoromanica.ro

FUSTA din OLTENIA: 2.20)0).65. Tesaturala alesiturit de 'Ana. Dungile au felurite colori, Incare predomini albastrul Inchis ai maul inchis.

Colecjia muzeului de 1 estduri din Lyon.

www.dacoromanica.ro

i i1,

, y1

.hr

.. ' ,....,,,,.. '

, .,' '

6.

,..11:,'V,

,,,,* ,TA

...:',.:

.oh.,,,T

-:..*.

!,I

, ..,p.,:z

',.. k'- %

.°v

li.'os :.-, ,-\/\ir .:

,;--_..

,g

S's,,?:.

-;...._,..

7-,',

1:4!,,,,,,z5.,,,,,,,-.)s..:,,,...

.s

.;.,, 4- .-.

'`,.t;-..,

u,.

v,,,,:-.'

,.

..1. ...NI:

AZ

.., 5,-..,,..-i ,....." ':

! ,- 4.;

.,.F . .o

ol'......'` ., ,, 1,''''

, ',,,.

,; ,,,..................,-g;,:,....,.....:L.

.. el, .. .

Eit,.........4.....L

..,..:!.;,...,...,,,ZO

L',..,_

www.dacoromanica.ro

OPREGE din BANAT.Din colec(ia °presets.

www.dacoromanica.ro

4 4. to Cri t 4. k k?,

www.dacoromanica.ro

OPREGE din BANAT.Colecga nnizeului de lescrturi din Lyon,

www.dacoromanica.ro

TABELA XXX

- ,. .

'Al. loir

fok

www.dacoromanica.ro

OPREGE din BANAT (jud. Timig 1Din cotecfia Oprewn.

www.dacoromanica.ro

'

......

......

....

..

Sir

a...1

1r x

. 0,5

ir-Ì

-tat

Wir.

,00

;.,=

0,

/-(,

/.130

1,,1

4:1,

14.1

0.

. .1.

, -,

www.dacoromanica.ro

Fig. a. OPREG din VESTUL ARDEALULUI.Panzi neagra, grosolan ;elm* brodati la mar-gines de jos cu row, alb, verde, violet, albastru,fialben, fluturi i fir de aur. Predomina maul

ai albul.

Fig. b. FRAGMENT DINTR'0 FUSTA dinOLTENIA. Fondul este row bordeaux, cudungi negre, albe, albastre, brun deschis, rebro-

date cu alb, roau, negru.Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABEL.4 XXXII

www.dacoromanica.ro

Fig. a. FUSTA din OLTENIA, asemenea Cucea din tabela XXVII

Fig. b. OPREG din OLTENIA, de tip clasic.Fondul este roeu inchia, eesut ei brodat cu In

de toste colorile ei cu fir de sur.Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

-4.1E___11X- JIM C

TABELA XXXIII

,

'-711,T,1-,o4500

- e,

, .....OOO

VuSt Mal .......... 34 1 It It wit"

3-1 -

www.dacoromanica.ro

Fig. o. OPREG. Fondul rosu incbis, desenul alb,brun, albastru, negru, beige portocaliu inchis.Exemplar remarcabil si prin calitatea limei, deun splendid luciu mfittisos, oi prin discretiunea

desenului.

Fig. b. FRAGMENT DINTR'0 FUSTA dinOLTENIA. Violet roscat cu dungi verzi, brune,albastre, lar ornamentele albe, violete, verzi,

brun, beige inchis si rosu ruginiu.Din Walla Oprescu.

www.dacoromanica.ro

--St.L

1,71:1,di,o,k

- - -,

- ..z

NA

- ''77.177rli. 4,

_.

-

i.---

..74111EarA

imir

im-A

mariiram

iavranni - -ki

1..5

!r--::*-.)-",.:"

ZZ

Li2.-?_

z.i

Na...,

J

......

ZZ

. 4 si

z 4:4 2 '.- rt.r.

.4::,_ - A

rAIIPA

IPZ-: "-'; -7,7* - '4

-= _....,...

1

.,e'Tlr'Lae- il

o 11?'

'' -_--,.---------

la-ti, 0a-'

E-,

.0..4,

q,, ,,,, 4

..0. 4 ,,..1.

..1.-)

i

.0?

WE

NFaill

770 1i

.-; I

sif

0i

,4.4. _

4. -40-4.,.le 1. ft-1

.O)

litit

,b"Ir''..;".

'''....-77..1.-'''....:

41' -1'

.174

'4:1.10_

CIO

-

www.dacoromanica.ro

Fig. a. OPREG din OLTENIA. Fond moll in-chis; dungi verzi fistichii oi albastre inchis, bro-date cu roou, alb, verde, violet, beige, portocaliu.o.4oXo.75 (cam acestea sunt dimensiunile celor

in forma de 1} orturi).Din colectia Oprescu.

Fig. 6. OPREG din OLTENIA, cam In ace-leaoi tonuri ca cel dela litera a.

Din colectia muzeului de tesdturi din IYon

Fig. C. JUMATATE DE OPREG din OLTE-NIA, servind ca cingatoare. Fondul roou car-

dinal, cu mult alb.Dot cola& muzeului de tesdtuti din Lyon.

www.dacoromanica.ro

TABELA XXXV

www.dacoromanica.ro

Fig. a. OPREG din OLTENIA. Fondul rosuinchis, cu dungi verzi deschis, negre, brunealbastre. Desenul alb pe fond verde albilstrui.

Din coleclia muzeului de lesclturi din Lyon.

Fig. b. OPREG din OLTENIA. Rosu viu, Cudungralbastre inchis, olive, albastre si verzi (celelate). Desenul cu alb pe portiunea albastrit, cugalben beige pe cea verde. Cfireva puncte colo-rate In floarea din desen: roz, brun rosiatic, lie

de vin.Din colegia Oprescu.

Fig. c. OPREG din OLTENIA. Rosu deschis,cu brun roscat, mult portocaliu, verde, negru, al-bastru, violet pi alb. Dungile mici verzi si por-

tocalii.Din coleclia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA XXXVI

¡

www.dacoromanica.ro

Fig. a. OPREG din OLTENIA. Rosu viu cudungi verzi si alb crème. Desenul in alb, prème,albastru-inchis, verde, rosu, liliachiu. N'are de

loc galben sau portocaliu.Din colectia Oprescu.

Fig. b. COVOR din MARAMURES. Fondulrosu cardinal; romburile albastru azurii; borduraalba cu frunze verzi de diferite nuante marginelie de vin cu ornamente geometrice multicolore,

2.50X 1.10Din colectia Oprescu.

Fig. c. JUMATATE DINTR'UN COVORBASARABEAN CU ORNAMENTE CEO-

METRICE.Din colegia Opresru.

www.dacoromanica.ro

--3 a, to tzi t- 4, k k k Z, ,

www.dacoromanica.ro

COVOR OLTENESC zX 1.65. Bordura brunSinchis; a doua bordurii liliachie; mijlocul rosu-bordeaux. Florile sunt in diferite nuame de rosu(rosu inchis, roz, violet rosiatic, ruginiu, etc.),albastru ca cerul, iar frunzele verde-olive, verzi

inchis, verde-galbui.Din coleclia ONescu.

www.dacoromanica.ro

;1¡!Ff

ItII

0

-t

))/../4 A

t.4;41(,),

'(.';

hW

-4I

\11

SO;

k4 44

-4 I

7

V4

o,41(

'0.t

I-

.,

°.

'-';",' 4°0et

e4

1°1'I;

4,1;to

,°

:i;3;

:',', lje1741Oi

°-.71ifer/A

7 44,;,`, 1241*6/11-,,10 rN'O

li,?4,1). ID."

C'', * 'V

I' V.

't

i0

'i

( 0 k (14,r4i °,17

o

,,,

..,, , .41,,,I.,

ak

''

,N

I#'N

?.. 1.4.

W I

. ii

( t 04°'

0,

..,1/,

.._(4

4k °

4*4.1 Dr"

1442.

c. ''''''r1=

44"--' '

'-'*"i4 4o k (

. 0, I,! 41.

111014.4*-:

* 4,,

4 e 0 '..

z:1.

i14 G

I.-,-ril t (4.'.'

C fab

111:t-

[17,'

www.dacoromanica.ro

COVOR OUFENESC. 2.4oX 1.75. Bordura vio-leta cu flori multicolore; chenar lat lie de vin,cu flori stilizate; un al treilea chenar alb, cu ghir-landa de trandafiri; mijlocul albastru inchis, cuflori variate: rosii, galbene, frunzele olive. Deremarcat in colturile mijlocului cite un triunghiu,doufi roz liliachiu si doua rosii, Cu un S in mijloc,ash cum se gAse*te pe covoarele din Anatolia.

Din colecjia Opresen.

www.dacoromanica.ro

4 az.

to tti t- a k k k -.1.

9-

t

I

40

I

I

www.dacoromanica.ro

COVOR OLTENESC: 2X t.zo. Bordura rosiegarance, cu flori multicolore (albastre inchis, al-bastre ca cerul, violete, galbene); bordura a douaalba, cu ornamente de aceleasi culori ca cele dinprima bordura, avand in plus ruginiu si verde;mijlocul albastru inchis, cu ornamente reprezin-tand par'ca persoane stilizate, de coloare roz,ruginiu, galben, rosu inchis. albastru ca cerul.

Din colegia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

COVOR OLTENESC, probabil din GORJ:2.75X I.6o. Bordura neagrA, cu flori multicolore;fond ropt garange cu ornamente geometrice verzi,mauve, negre, violete, albastre inchis, beige. Ace-

I eazi colori se gisesc in rombul dela mijloc.Din cniectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

-

www.dacoromanica.ro

COVOR BASARABEAN. Bordura albastra gris,cu un meandru in care predomina rosul visiniu;fondul negru, cu flori de diferite nuante de rosu

si galben, cu frunze verzi. 1.75X3.10.Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

ZZ

ZZ

:zszttt

ZZ

Stzsz24teN

t:E

e

zZZ

SZZ

SZ

SZZ

Z'

ZZ

ZC

ZZ

www.dacoromanica.ro

Fig. a. COVOR DE PIROT ( SERBIA ) :

0.95 >(0.58. Bordura alba cu flori policrome; fondrosu deschis, cu ornamente albe, albastru, Cu putin

verde si galben. Rombul interior albastru.

Fig. b. COVOR NIOLDOVENESC: 1.20X3.Chenarul rosu, cu vrejuri verzui i fructe multi-colore ; hordura mica, alh8, Cu ornamente geome-

trice; fond verde cu ornamente multicolore.Din coleclia Oprescn.

www.dacoromanica.ro

TABELA XL 111

www.dacoromanica.ro

Fig. a. JUMATATE DINTR'UN COVOR din/VIA RAMURES. Foarte variat in ce privestecoloarea. De remarcat bordura reprezentand femeijucand hora, redate Cu un sentiment surprinzator

al miscarii, z.5ox tao.Din coleclia Oprescu;

Fig. b. JUMATATE COVOR din BASARA-BIA. Ornament geometric policrom pe fond

verde. BorduraDin caerria Opresas.

www.dacoromanica.ro

TABELA XLIV

www.dacoromanica.ro

Fig. a. C NI SAS ES TI. Smalt albastru debalt, pe fond alb creme. Prima 0.25 m. inaltime

a doua 0.28.

Fig b. FARPUR IA este de felul celor fabri-cate si pentru noi, cum se vede din exemplareledispuse ca s primeasc5 in mijloc luminarea deimpartit la pomanl. Admirabile exemplare suntin colectia muzeului Carol. De remarcat decorulamintind ornamentele de pe chenarul ferestrelor

bisericelor noastre vechi.Din colecfia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

47X v7aff V I

www.dacoromanica.ro

ritilFURII ai CANI Cu decorul gravat Inmahul albastru. Cea mai veche poarti data 1788.

Din coleclia Optrseu.

www.dacoromanica.ro

TABE LA XLVI

'

www.dacoromanica.ro

Fig. a. C X NI de TURDA, in care predominaornamentul floral. Iniltimea 0.20-0.30. Conturuldesenului fficut in genere cu brun, uneori umpluttot cu brun, sau cu albastru azuriu, mai deschisca la cele silsetpi, cu verde deschis, cu galben.

Fig. b. APARTIN ACELEIASI FAMILII, cuornamentele dispuse ca niste zone circulare. Deremarcat figura de pasare, -de un caracter pro-

nuntat oriental.

Fig. c. ACELA$ GRUP. Este de remarcatdin aceste ateliere au iesit vase de forme foartevariate: pIoti, cani al crtror pantece are tendintade a devenl un cub, etc. Uneori ele sunt striateCu un earl' ascutit, care lasa o urmA pe plmántul

incil moale.Din c.dectia Oprescu

www.dacoromanica.ro

,E.MArk vAN

y

"E. MAR VAN -

TABELA XLVII

www.dacoromanica.ro

EXEMPLARE cu ANIMALE i FLORIievite din aceleasi ateliere. Cerbul vi mierla sumvenite din nord, din Bohemia. Cel mai vechiuexemplar ardelean cu cerb, mie cunoscut, poartadata 18o1; este insa inferior ca executie. Estetotuv interesant pentru studierea evolutiei cera-micei vi procedeelnr ei in atelierele din Turda.

Din to!eclia Oprescu

www.dacoromanica.ro

TABELA XLVIII

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CANA de dimensiuni mai mari (0.28lesiti din aceeas fabrica cu cele precedente. De-

corul brun s't verde.

Fig. b. ADMIRABIL EXEMPLAR datat 5735,unul din cele mai vechi ce cunosc. Flori al-bastre, stilizate, cu cateva pete galbene. Cele doua

cercuri sus si jos sunt galbene.

Fig. c. DECOR in linii largi, de aspect arhaic.Primul chenar e albastru, ca la cele sasesti delatabela XLIV, subliniat de o linie verde. Mijloculare conturul verde, umplut de linii alternatebrune, verzui si galbene. Pasiirea ar putei ficreata sub influenta farfuriilor albastre cu sgra-

fitti, contemporane.

Fig. d. FARFURIE din NORDUL ARDEA-LULUI, din regiunea vecina Cu Maramuresul.Are conturul sapat cu un varf ascutit. Smalt

verde, albastru i galben portocaliu.Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

4.,

Mr;

.'

usua

t<

www.dacoromanica.ro

Fig. a. TIPURI Visite in teritoriile locuite deSasi si Români. Cel din miiloc este foarte vechiu,probabit din mijlocul secolului al XVIII. Celdin stanga este decorat Cu o linie identica celeidin farfuria din tabela precedenta, fig. c.Cel dindreapta este un admirabil exemplar ca forma sidecor: pete mari de smalt brun inchis i galben

ca lamiia, despartite de linii verzi

Fig. b. EXEMPLARE ARDELENE desemnatein comert si de popor sub numele de cale roma-nesti. Primul este pe fond roscat, Cu ornamenteprimitiN e albe si verzi, al doilea este verde de tot,cu ornamente in relief; al treilea este negru, cuornamente erzi (se gaseste si la Sasi); al patru-lea este alb, cu ornamente verzi; de stil obarocepopular, transformare din linia pe care am intitl-nit-o la farfuria din tabela XLIX, fig. c i la

cana de mai aus.Din colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

7 V7,7£1 FU

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CANI ROMANESTI, fS.cuti, cred, sprea imità pe cele sásesti cu decor albastru dar deo executie mai stdngace si mai primitiN à ca a

acestora.

Fig. b. CAN1 frecvente la Secui si In Români.Ornamentul brun, verde, galben portocaliu.

Pis: colectia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA LI

www.dacoromanica.ro

Fig. a. 0 PLOSCA SUB FORMA DE CO-LAC. Albastru de cobalt pe fond crème. Amimpresia cif este igitfi din atelierele dcla fluedin

sau imprejurimi

Fig. b. CASTRON de CARACTER ARIIAIC,din tinutul din Tara 135rsei. Faianta frecventli laRomânitsi Secuii din acea regiunc. Brun cu verde.

Din colectia Oprescu

www.dacoromanica.ro

?to

TABEL.4 LI1

ow-r,

E. MAn

www.dacoromanica.ro

Fig. a. FARFURII DE UN CARACTERAPARTE, din regiunea Brasovului si Branului,intinzindu-se Ora in muntii Moldovei si aiMusceluIui. Decorul e o combinatie de creme virosu cu pete discrete de ,verde si

albastru.

Fig. b. FAIANTA cu fond brun indas, mainota, asupra originei cAreia d-I Sigerus cunos-cutul colectionar din Sibiu, a binevoit sa-miurmitoarea explicatie: ea e produa in urma uneiexpozitii de ceramicit elvetiala din Thun, expo-zitie care a avut loc in Budapesta prin 1885.Incurajaa de oficialitate, ea n'a prins, poporul

revenind la vcchile modele.

Fig. c. CAN' din REGIUNEA CALATELE-LOR (nu departe de Huedinl. Fondul crèmr,

decor albastru, co inele portocalii sau verziDin colegia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA LIII

fE.MAhv.

www.dacoromanica.ro

Fig. n 06. OLA RIE din CALX1'ELE, afila decana cea micA, din regiunea Sibiului.

Fig. c. FARFURII din REGIUNEA INTER-MEDIARÁ intre ARDEAL i VECHIULREGAT. Prima, cea Cu trandafiri, e gAsiti inaudul judetului Muscel. Decor verde cu roAu capAtlAgeaua ro*. CealaltA, albastri cu verde, este

din RucAr.Din colegia Oprescii.

www.dacoromanica.ro

TABELA LIT?

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CANI din ACEEAS RECIUNE IN-TERMEDIARÁ ca ai cele precedente. Cana ceamare are ornamente de caracter arhaic, numai

in brun.

Fig.b i c. FARFURII din VECHIUL REGAT.Primele patru sunt moldoveneati. Cea din urmaun exemplar cu totul remarcabil: gbirlanda detoi albastre i verzi; in mijloc o lalea. Are uncaracter pronuntat de faianta oriental, persana.

Cea de-a cincea este din regiunea Valcei.Din colegia Oprescri

www.dacoromanica.ro

TABELA LV

www.dacoromanica.ro

VASE din REGIUNEA MEHEDINTULUI.Prima o cana bruna, cu ornamente in relief.

VASUL Cu DOUÀ TOARTE este verde mat,de o forma claaica, mediteraneana.

Din colecria Oprescu

www.dacoromanica.ro

' '..-Z

.',z1C

O

EN

_

ar°

,Se

www.dacoromanica.ro

Fig. a. CER AMI CA din MARAMURES, rcudecorul sii pat, apoi umplut cu verde, albastru

(ii rogu-crtrfimiziu.

Fig. b. CER AMI CA MODERNA, fabricatil laCocioc.

Fig. c. CERAM I CA MODERNA. fabricatfi laCocioc.

Fig. d. CERAMIC It MODERNA, fa bricati laCurtea-de-Arggi .

Din colegia Oprescu.

www.dacoromanica.ro

-------- /,,,,,

ICSys'

:447.4e4"V

........`,,,''''''

lir

.,

--4 " ':

4.:.

"k,

"33 31

.;S el04a`t.116:7 .1,-. - - '

,,irR

P1..v..--xxi....

..

.s.....x.__,...,.._..,;4? logdpik

'Vre 17+

.7" "r".

,k,P-mm

xik )f1.,... r

00317.75I. '',Z

ik-T-.

Ne -. ";-4 ,-..,..,..

www.dacoromanica.ro

Fig. a. FURCI INCRESTATE: prima dinmuntii Sebeoului, din regiunea Luncanilor, pur-dud oi urme de coloare rooie; a doua din re-giunea Sibiului, cu urme de coloare albastrg oi

rooie; a treia tot dela Luncani.Din colectin Oprescu.

www.dacoromanica.ro

TABELA LVII bis

www.dacoromanica.ro

Pig. a. SERVET ALES, din JUDETUL HU-NIEDOAREI, o.5oXt.s5. Alb, row §i albastru.

Fig. b. FARFURII din CXLATELE. Fondcreme tpi ornamente albastre.

Din colectia Opresai.

www.dacoromanica.ro

_.

-.

,,,,,; c,.,,t 8 s 15_,

-

;.:. ...;

....err-.

r; .....--- .. --

l' 4> ..V

'_

p,I,'

*-4,4Z).....'

76 ,

1. ':':'',:::;1

..,,,,,,..2.:.,N

.5,.....'..: ..

,:Ile!

in.. ......,........... lle. -alb."=

"',..;,1'. -4,-0,

_ -- -:..r

!;;; ;;:I

't,

,lja A 4L

cl ' "u)../TA

MI

c ,..i.k/..L

ai,.V

i''-nftliitlet-T?

'I

,tEM

-"...

t

.'49,,

..L..4,-,*"..."?:,.

.. , ...,,7.f.:,-:

.i

ortik..i.:.,111», i ,.......' ar

Alli "111, 4

vitni,Lr: .7- 1#-7,E

irt

'rp;A

.t,t,:up

'I

II, » UP, 7

n "Ig ii.A

110-111116 30 4r.--

__

3.tr

n

4114 n;oil

tR3.1

at, ri..1

..

.,!tr.

. .7

111`?i;73,0 .

r..¡

6t'

)11.4,4414406.

-t.1.4..

0g

4.rt.l.

claw'4,- ire," ... ,..1:4' '''' ---.' :,042.;.4":

:..,fir. %

,4

....._.....--,.,

.._ __...._.

,...,,,P:,%

. ,.L

.45..7

''.''," ,' ;,....t:,...-,..,7.7"--....¡Ir

i:,"`-,-,_

i,vErg-p1Q

1,1.n.......,:t....;.:4:::;:Ti..-f .:;":.:.kr.eFT

--...,..

_.....Tyy...

.......,,,

i,-.....SW i

a_.e_

fruo..qpniiitt 1,

,,

,..

.,

104.44.4:14,...,i .*:.

e' ..."....14.4, .r.4....'.411.:

Pv .mkow

i.n.ON

.i,,,...iii.tii.,".0...

140;41

I-

0. 4..

www.dacoromanica.ro

Fig. a qi b. DETALII, aproape marime natural,de aervete alese, din jud. Huniedoarei. Alb, roau

albastru.Din coleclia Oprescu

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

arta taraneasca la romani-g oprescu

Documents