arta romana

Download Arta Romana

Post on 05-Dec-2014

47 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

ARTA ROMANA Roma: Eneas- intemeietorul Romei provincia Latium se formeaza pe 7 coline in centrul Romei forul Romei

Periodizare: - 753 i.Hr. 509 i.Hr. perioada regala - 509 i.Hr. 31 i.Hr. perioada republicana - 31 i.Hr. 476 d.Hr. perioada imperiala Ocazii de manifestare a artei se iveau in ridicarea monumentelor temporare ridicate la ocazii precum triumfuri sau funerarii. - conceptii despre viata si moarte exprimate prin picture, sculptura si mosaic - romanii au create dupa modele grecesti si etrusce morminte si mausolee - erau din ce in ce mai preocupati de viata de apoi - monumentele funerare erau destinate luptei impotriva uitarii - date biografice specific etrusce - amplasarea batatoare la ochi (la marginea drumului) este specific mediteraneean - sculptura si arhitectura sunt mai inchegate Mormintele romane : - cutii de beton cu ornamente - mausolee grandioase Exemplu: Musoleul lui Augustus de la Roma; Trofeul lui Traian amintire a victoriei asupra dacilor - cenotaful - mormantul turn - mormantul hipogeic - forma specifica cilindrica - schema cu doua etaje ce combina cubul cu cilindrul Exemplu: Panteonul lui Hadrian (mausoleum circular cu cupola - forma rotunda); Columna lui Traian Mousoleul lui Hadrian, Mausoleul poligonal a lui Diocletian si mormantul lui Galerius au reprezentat punctul culminant al arhitecturii monumentelor funerare. Din cele 3 tipuri de morminte romane, cenotaful era cel mai vizibil Modelul mormantului turn ar putea fi Mausoleul lui Halicarns Aceste turnuri sunt alcatuite din: - suprastructuri conice sau piramidale - portice rotunde sau dreptunghiulare - nivele deschise si inchise - elemente decorative complexe Mormintele turn de dimensiuni reduse: - o fatada tetrastila - cu statui intre coloane - plasat pe un piedestal simplu Morminte hipogee: - constructii semisubterane sau subterane - decorate cu picture mitologice, mozaicuri viu colorate

- coridoare dispuse radiar Arhitectura in beton cu pavement de caramida : Gacella ( un fel de capela) - plan dreptunghiular - fatada impunatoare - 2 camere dispuse pe verticala camera superioara - > absidata Ornamentatia mormintelor, mausoleelor, hipogeelor si a catacombelor era imbracata de sensuri simbolice Columbariile: - morminte commune in care se depuneau urnele cu cenusa Mormintele funerare se impart in doua categorii: - pentru marele public - pentru apropiati Pentru marele public: - cuprinde portrete funerare - stele de mormant monumente funerare dispuse pe vertical ape care erau reprezentate bazoreliefuri cu personaje sezand, stand in picioare, culcate, in miscare persana apare intr-un moment important din timpul vietii - erau populare in Grecia, Turcia, Germania, Spania, Italia, etc - sculptate rudimentar Exemplu: - pe stela de la Filippi a lui Tiberius Claudius Maximus este infatisat gasind trupul neinsufletit a lui Decebal - inhumarea a devenit preponderenta in jurul anului 100 i. Hr.

Eurysaces: - brutar - mormant in forma de cuptor - furnizor al armatei lui Cezar - de jur imprejur date biografice - identitatea era stabilita de un portret sculptat

- sarcofagul de marmura era un mormant costisitor, de prestigiu Sarcofagul: -compus din doua parti: - cutia paralelipipedica unde era asezat corpul - capacul Sarcofagele erau de mai multe tipuri: a. Attice: - lucrate la Atena dupa modelele datand inca din sec. IV i.Hr. - cutia este sculptata in altoreliefuri cu subiecte mitologice

- capacul este in doua ape sugerand ca sarcofagul a devenit un templu - in colturi erau sculptati sfincsi ce pazeau corpul b. Sarcofage asiatice: - tipic elenistice - dispare friza continua - figure sculptate aproape in ronde-bosse c. Sarcofagul roman: - cutie sculptata doar pe 3 laturi - latura lunga adanc sculptata - capetele sumar tratate cu motive ornamentale - capacul plat cu masti de satir in colturi Datorita deplasarii sculptorilor in sec III si IV, diferentele se extompeaza. Apare un numar mare de variante. Sarcofagul: - cada - cu striglii/ valuri - cu friza dubla - cu nisa centrala in forma de scoica - capac transformat in pat Sarcofagul baroc: - sec II i.Hr - mare, greoi - sculptura bogata - trasaturi orientale - friza dubla Sarcofage cu scene de vanatoare Sarcofage ce-l reprezentau pe raposat in ipostaza cuceritorului marinimos ( pentru Ahile, pentru Alexandru cel Mare ) Sarcofagele biografice il reprezentau pe raposat in momentele cele mai importante din timpul carierei sale ( sarcofagul lui Eurysaces ) Sarcofagele cu folosofi relief dominat de un personaj cu barba si drapat, sezand si tinand in mana un pergament Monumente triunghiulare Augustus: - 80 de statui de argint - statuia aurita a Victoriei Statuia in armura: - inventie greceasca drapata de romani - armura poarta o emblema Statuia ecvestra (Calare): - pusa in evidenta prin asezarea pe un soclu inalt - dominau pietele publice - sursa de inspiratie greceasca Statuia lui Domitian calul calca trupul unui barar invins, semn al victoriei Dupa victorie generalii elenistici aveau obiceiul de a cladi trofee din armele si armurile capturate: - romanii au facut si eu la fel de pe la 121 i.Hr. construite pe teritoriul dusmanului invins Trofeele construite la Roma: - Monumente triumfale - asezate in For sau Capitoliu Trofeu: - precum un piedestal - dedesubt barbarii invinsi alaturi de romani care ridica un trofeu - deasupra Tierius aflat deasupra stalpului trofeului coboara din car dupa celebrarea triumfului

Monedele lui Vespasian: - Simboluri trofice - mijloc de propaganda Arcurile: - scop propagandistic - constructii independente ( nu sunt porti ) - panouri de afisaj acoperite cu mesaje propagandistice - mijloace monumentale de propaganda Primul arc a fost ridicat de Fabius Maximus in urma victoriei din 121 i.Hr. - arcul creste tot mai mult in suprafata, marime si decoratii Arc: - simplu - cu doua deschideri - cu trei deschideri ( Arcul lui Augustus ridica in For; Arcul lui Constantin ) - cu patru deschideri ( amplasat la intersectia a doua magistrale fatade Porta Triumphalis ) Decoratia arcurilor a evoluat prin : - sporirea elementelor arhitecturale, ornamentale - cornise bogate - acoperirea suprafeteleor cu sculpturi Deasupra arcului erau asezate sculpturi de bronz, aurite. Printre sculpturi se afla si un car de triumf. Carul putea fi o biga sau cvadriga trasa de cai. Poarta triumfala a lui Domitian carul era tras de elefanti Corpul arcului: - pilonii - soclurile coloanelor neangajate - laturile deschiderilor Arcul lui Titus sic el al lui Traian aveau o friza continua sub cornisa principala pilonii erau fie decorate cu reliefuri, fie nedecorati Arcul cu 4 fatade cvadrifrons Boltile: - bogat ornamentate - formate din casetoane cu cate o floare in centru Arcul lui Titus dedicate de fratele lui Titus, Domitian, dupa moartea lui Titus dup ace a cucerit Iudeea - cheia boltii era marcata de un panou de relief Coloana elicoidala: - baza cubica - reliefuri pictate - fus infasurat cu reliefuri - deasupra era asezata statuia imparatului Ornamentatia si decoratia: - foloseau materiale costisitoare - ornamente complicate - nu exista idea de schema compozitionala - campurile ornamentale nu sunt delimitate Ordinile grecesti coloanele folosite pentru sustinerea arhitravelor si frontoanelor Se schimba functia elementelor arhitecturale: - bazele, capitelele, antablamentele si cornisele devin suporti ai decoratiilor - romanii au folosit elemente arhitecturale grecesti ca motive decorative - au adoptat marmura ca material pretios - inlocuiesc coloana cu coloana angjata - pilastrii nu erau utilizati doar la colturi ci erau substitute ai coloanelor - benzi verticale de ornamentatie

Romanii modifica de la greci: - capitelele de colana fara fusuri - muluri discontinue - lintouri arcuite - au preluat colonada desfasurata facand-o perete permeabil - romanii au creat peretele ecranat, zidul incarcat cu coloane neangajate ce sustin pseudoantablamentele - perete- fundal dublat perete pe care erau aplicate coloane si antablamente Decoratia interioara: - pavimente, pereti, plafoane un tot palpabil si ferm - delimitari precise, tactile si sensibile - margini nedeterminate, labile extensibilitatea - plafonul bolta cereasca - peretele peisaj de adancime : draperie cu falduri umflate sau perspective arhitectonica - pavimentul imagine datatoare de iluzii 1. Pavimentul: - teracota, caramida, piatra ( lemnul fiind de rezistenta slaba ) - caramizile erau folsite pentru cladirile comerciale sau publice obisnuite - teracota pentru arhitectura private - calcar, marmura pentru salile de ceremonii si coriadoarele - combinarea diferitelor roci formau o compozitie ce valorifica relatia dintre figura si fundal -> Pantenon, Curei - sec I motive florale -> mai tarziu aceste motive florale s-au extins si pe pereti pana la plafoane ( basilica lui Iunius Bassus de la Roma sec IV i.Hr, ) rar din cauza costurilor varianta mai putin costisitoare fiind mozaicul Mozaicul: - descoperit de greci - bucati mici de piatra In functie de stil si iconografie mozaicurile se pot grupa pe zone: - Antiohia Apamea Siria - Vestul Asiei Mici - Alexandria Cirenaica - N. Africii ( Tripolitania, Tunisia, Algeria, cu ramificatii in Sicilia, Roma, Italia Centrala) - S. Galliei, valea Ronului - Zona Rinului, Elvetia, Dunarea apuseana Mozaicurile romane: - suprafata decorative a pavimentelor, piscinelor, fantanelor - orientarea compozitiei visual catre intrarea principala a incaperii sau catre locurile de popas - sfarsitul sec. III inceputul sec. I -> inainte de asimiliarea intregului repertoriu elenistic -> tesere de culoare inchisa si forma neregulata, fara plan, fragmente mari de piatra albastra, verde, rosie, galbena, cuprins intr-un chenar simplu de nuanta inchisa -> case din vremea republicii, cladiri publice, sanctuarul Fortunei de la Palestina

- catre mijlocul secolului I s-a prins gustul elenizarii si se abandoneaza mozaicul din sec II, I introducerea