Arta Romana

Download Arta Romana

Post on 05-Dec-2014

41 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>ARTA ROMANA Roma: Eneas- intemeietorul Romei provincia Latium se formeaza pe 7 coline in centrul Romei forul Romei</p> <p>Periodizare: - 753 i.Hr. 509 i.Hr. perioada regala - 509 i.Hr. 31 i.Hr. perioada republicana - 31 i.Hr. 476 d.Hr. perioada imperiala Ocazii de manifestare a artei se iveau in ridicarea monumentelor temporare ridicate la ocazii precum triumfuri sau funerarii. - conceptii despre viata si moarte exprimate prin picture, sculptura si mosaic - romanii au create dupa modele grecesti si etrusce morminte si mausolee - erau din ce in ce mai preocupati de viata de apoi - monumentele funerare erau destinate luptei impotriva uitarii - date biografice specific etrusce - amplasarea batatoare la ochi (la marginea drumului) este specific mediteraneean - sculptura si arhitectura sunt mai inchegate Mormintele romane : - cutii de beton cu ornamente - mausolee grandioase Exemplu: Musoleul lui Augustus de la Roma; Trofeul lui Traian amintire a victoriei asupra dacilor - cenotaful - mormantul turn - mormantul hipogeic - forma specifica cilindrica - schema cu doua etaje ce combina cubul cu cilindrul Exemplu: Panteonul lui Hadrian (mausoleum circular cu cupola - forma rotunda); Columna lui Traian Mousoleul lui Hadrian, Mausoleul poligonal a lui Diocletian si mormantul lui Galerius au reprezentat punctul culminant al arhitecturii monumentelor funerare. Din cele 3 tipuri de morminte romane, cenotaful era cel mai vizibil Modelul mormantului turn ar putea fi Mausoleul lui Halicarns Aceste turnuri sunt alcatuite din: - suprastructuri conice sau piramidale - portice rotunde sau dreptunghiulare - nivele deschise si inchise - elemente decorative complexe Mormintele turn de dimensiuni reduse: - o fatada tetrastila - cu statui intre coloane - plasat pe un piedestal simplu Morminte hipogee: - constructii semisubterane sau subterane - decorate cu picture mitologice, mozaicuri viu colorate</p> <p>- coridoare dispuse radiar Arhitectura in beton cu pavement de caramida : Gacella ( un fel de capela) - plan dreptunghiular - fatada impunatoare - 2 camere dispuse pe verticala camera superioara - &gt; absidata Ornamentatia mormintelor, mausoleelor, hipogeelor si a catacombelor era imbracata de sensuri simbolice Columbariile: - morminte commune in care se depuneau urnele cu cenusa Mormintele funerare se impart in doua categorii: - pentru marele public - pentru apropiati Pentru marele public: - cuprinde portrete funerare - stele de mormant monumente funerare dispuse pe vertical ape care erau reprezentate bazoreliefuri cu personaje sezand, stand in picioare, culcate, in miscare persana apare intr-un moment important din timpul vietii - erau populare in Grecia, Turcia, Germania, Spania, Italia, etc - sculptate rudimentar Exemplu: - pe stela de la Filippi a lui Tiberius Claudius Maximus este infatisat gasind trupul neinsufletit a lui Decebal - inhumarea a devenit preponderenta in jurul anului 100 i. Hr.</p> <p>Eurysaces: - brutar - mormant in forma de cuptor - furnizor al armatei lui Cezar - de jur imprejur date biografice - identitatea era stabilita de un portret sculptat</p> <p>- sarcofagul de marmura era un mormant costisitor, de prestigiu Sarcofagul: -compus din doua parti: - cutia paralelipipedica unde era asezat corpul - capacul Sarcofagele erau de mai multe tipuri: a. Attice: - lucrate la Atena dupa modelele datand inca din sec. IV i.Hr. - cutia este sculptata in altoreliefuri cu subiecte mitologice</p> <p>- capacul este in doua ape sugerand ca sarcofagul a devenit un templu - in colturi erau sculptati sfincsi ce pazeau corpul b. Sarcofage asiatice: - tipic elenistice - dispare friza continua - figure sculptate aproape in ronde-bosse c. Sarcofagul roman: - cutie sculptata doar pe 3 laturi - latura lunga adanc sculptata - capetele sumar tratate cu motive ornamentale - capacul plat cu masti de satir in colturi Datorita deplasarii sculptorilor in sec III si IV, diferentele se extompeaza. Apare un numar mare de variante. Sarcofagul: - cada - cu striglii/ valuri - cu friza dubla - cu nisa centrala in forma de scoica - capac transformat in pat Sarcofagul baroc: - sec II i.Hr - mare, greoi - sculptura bogata - trasaturi orientale - friza dubla Sarcofage cu scene de vanatoare Sarcofage ce-l reprezentau pe raposat in ipostaza cuceritorului marinimos ( pentru Ahile, pentru Alexandru cel Mare ) Sarcofagele biografice il reprezentau pe raposat in momentele cele mai importante din timpul carierei sale ( sarcofagul lui Eurysaces ) Sarcofagele cu folosofi relief dominat de un personaj cu barba si drapat, sezand si tinand in mana un pergament Monumente triunghiulare Augustus: - 80 de statui de argint - statuia aurita a Victoriei Statuia in armura: - inventie greceasca drapata de romani - armura poarta o emblema Statuia ecvestra (Calare): - pusa in evidenta prin asezarea pe un soclu inalt - dominau pietele publice - sursa de inspiratie greceasca Statuia lui Domitian calul calca trupul unui barar invins, semn al victoriei Dupa victorie generalii elenistici aveau obiceiul de a cladi trofee din armele si armurile capturate: - romanii au facut si eu la fel de pe la 121 i.Hr. construite pe teritoriul dusmanului invins Trofeele construite la Roma: - Monumente triumfale - asezate in For sau Capitoliu Trofeu: - precum un piedestal - dedesubt barbarii invinsi alaturi de romani care ridica un trofeu - deasupra Tierius aflat deasupra stalpului trofeului coboara din car dupa celebrarea triumfului</p> <p>Monedele lui Vespasian: - Simboluri trofice - mijloc de propaganda Arcurile: - scop propagandistic - constructii independente ( nu sunt porti ) - panouri de afisaj acoperite cu mesaje propagandistice - mijloace monumentale de propaganda Primul arc a fost ridicat de Fabius Maximus in urma victoriei din 121 i.Hr. - arcul creste tot mai mult in suprafata, marime si decoratii Arc: - simplu - cu doua deschideri - cu trei deschideri ( Arcul lui Augustus ridica in For; Arcul lui Constantin ) - cu patru deschideri ( amplasat la intersectia a doua magistrale fatade Porta Triumphalis ) Decoratia arcurilor a evoluat prin : - sporirea elementelor arhitecturale, ornamentale - cornise bogate - acoperirea suprafeteleor cu sculpturi Deasupra arcului erau asezate sculpturi de bronz, aurite. Printre sculpturi se afla si un car de triumf. Carul putea fi o biga sau cvadriga trasa de cai. Poarta triumfala a lui Domitian carul era tras de elefanti Corpul arcului: - pilonii - soclurile coloanelor neangajate - laturile deschiderilor Arcul lui Titus sic el al lui Traian aveau o friza continua sub cornisa principala pilonii erau fie decorate cu reliefuri, fie nedecorati Arcul cu 4 fatade cvadrifrons Boltile: - bogat ornamentate - formate din casetoane cu cate o floare in centru Arcul lui Titus dedicate de fratele lui Titus, Domitian, dupa moartea lui Titus dup ace a cucerit Iudeea - cheia boltii era marcata de un panou de relief Coloana elicoidala: - baza cubica - reliefuri pictate - fus infasurat cu reliefuri - deasupra era asezata statuia imparatului Ornamentatia si decoratia: - foloseau materiale costisitoare - ornamente complicate - nu exista idea de schema compozitionala - campurile ornamentale nu sunt delimitate Ordinile grecesti coloanele folosite pentru sustinerea arhitravelor si frontoanelor Se schimba functia elementelor arhitecturale: - bazele, capitelele, antablamentele si cornisele devin suporti ai decoratiilor - romanii au folosit elemente arhitecturale grecesti ca motive decorative - au adoptat marmura ca material pretios - inlocuiesc coloana cu coloana angjata - pilastrii nu erau utilizati doar la colturi ci erau substitute ai coloanelor - benzi verticale de ornamentatie</p> <p>Romanii modifica de la greci: - capitelele de colana fara fusuri - muluri discontinue - lintouri arcuite - au preluat colonada desfasurata facand-o perete permeabil - romanii au creat peretele ecranat, zidul incarcat cu coloane neangajate ce sustin pseudoantablamentele - perete- fundal dublat perete pe care erau aplicate coloane si antablamente Decoratia interioara: - pavimente, pereti, plafoane un tot palpabil si ferm - delimitari precise, tactile si sensibile - margini nedeterminate, labile extensibilitatea - plafonul bolta cereasca - peretele peisaj de adancime : draperie cu falduri umflate sau perspective arhitectonica - pavimentul imagine datatoare de iluzii 1. Pavimentul: - teracota, caramida, piatra ( lemnul fiind de rezistenta slaba ) - caramizile erau folsite pentru cladirile comerciale sau publice obisnuite - teracota pentru arhitectura private - calcar, marmura pentru salile de ceremonii si coriadoarele - combinarea diferitelor roci formau o compozitie ce valorifica relatia dintre figura si fundal -&gt; Pantenon, Curei - sec I motive florale -&gt; mai tarziu aceste motive florale s-au extins si pe pereti pana la plafoane ( basilica lui Iunius Bassus de la Roma sec IV i.Hr, ) rar din cauza costurilor varianta mai putin costisitoare fiind mozaicul Mozaicul: - descoperit de greci - bucati mici de piatra In functie de stil si iconografie mozaicurile se pot grupa pe zone: - Antiohia Apamea Siria - Vestul Asiei Mici - Alexandria Cirenaica - N. Africii ( Tripolitania, Tunisia, Algeria, cu ramificatii in Sicilia, Roma, Italia Centrala) - S. Galliei, valea Ronului - Zona Rinului, Elvetia, Dunarea apuseana Mozaicurile romane: - suprafata decorative a pavimentelor, piscinelor, fantanelor - orientarea compozitiei visual catre intrarea principala a incaperii sau catre locurile de popas - sfarsitul sec. III inceputul sec. I -&gt; inainte de asimiliarea intregului repertoriu elenistic -&gt; tesere de culoare inchisa si forma neregulata, fara plan, fragmente mari de piatra albastra, verde, rosie, galbena, cuprins intr-un chenar simplu de nuanta inchisa -&gt; case din vremea republicii, cladiri publice, sanctuarul Fortunei de la Palestina</p> <p>- catre mijlocul secolului I s-a prins gustul elenizarii si se abandoneaza mozaicul din sec II, I introducerea motivelor figurative Chenarele mozaicurilor: - includerea sau excluderea compozitiilor cu individualitatea de sine statatoare - stabiliarea unei scheme unitate a decoratiei - provin din ornamentatia arhitecturala greaca si din cea a textilelor elenistice: - motive in unghiuri - franghia - diverse forme geometrice si florale Panourile mozaicurilor: - forme diferite : patrate, dreptunghiulare, hexagonale, octogonale, circulare, in semicerc sau luneta - contineau motive pur geometrice, iluzii optice complexe: vartejurile, labirintele, compozitii in alb si negru Subiectele mozaicurilor de la sfarsitul imperiului: - natura moarta - peisajul - scene luate din teatrul popular, din scolile de fiolosofie si retorica - scene agricole - din cand in cand apar episoade si teme imprumutate din repertoriul grecesc ( mozaicul lui Alexandru de la Napoli ) - ori inspirate din razboaiele cu barbarii si de evenimentele festive ca Intoarcerea stapanului de la Piazza Armerina 2.Peretii: - mozaicuri si placaje de piatra dupa retragerea picturii murale in sec II si III - Fabullus a pictat interioarele de la Domus Aurea la comanda lui Nero - eruptia Vezuviului din 79 d.Hr. a distrus frescele din Campania pastrandu-se doar cele de la Pompei, Herculanum si Stabiae si cele din vilele dimprejur A. Mau a clasificat picturile murale de la Pompei in mai multe stiluri: a. primul stil ( stilul crustelor, placajelor ) sf. Sec. II inceputul sec I - respecta materializarea zidului, functiile peretului ca element solid - creatia pictorilor decoratori elenistici - Casa lui Sallustius de la Pompei b. a doilea stil ( stilul architectonic ) mijlocul sec. I sf. Sec. I - transparenta, iluzie optica, fereastra transparenta catre exterior - creatie romana - 100 i.Hr. - Casa Grifonilor de pe Palatin - a renuntat complet la valoarea materiala a peretelui - largi peisaje arhitecturale sau gradini imbietoare c. al treilea stil ( stilul capricios ) Augustus Claudius - tapet punctat de cateva trucaje optice, acoperit cu ornamente</p> <p>- se complacea in capricii - ornament elegant si sobru - forme si culori delicate - motive miniaturale d. al patrulea stil ( stilul compozit ) Nero 79 d.Hr. - combina toate cele trei tendinte - aparitie extravaganta in casele de la Pompei ( Veltiilor, a lui Pinorius Cerialis, a lui Lareius Tiburtinus ) - aparut dupa cutremurul din 62 i.Hr. - pictura plina de energie Picturile de la vila lui Hadrian elemente de mari dimensiuni plasate pe fonduri de nuante palide sau crem si pictate subtire pe suportul de ipso. Folosirea acestor picture in catacombe si morminte dadeau viata acestor locuri intunecoase Portretistica: - stabilea identitatea individului precum si contextual caruia ii apartine - influenta greseasca in sculptura in marmura si in pictarea portretelor, chipuri bine conturate Sculptura - reprezentau clase si ocupatii diferite prin: imbracaminte, felurile si modalitatile de a fi infatisati, deosebiri stilistice ( patricianul clasei superioare ; cavalerul instarit; cetateni romani comandantul militar, soldatul de rand, profesorul, negustorul, mestesugarul, gladiatorul, carutasul, etc. ; tinuta exotica om de litere, straini, prieteni; imbracati in himation sau pallium greci; barbar dusman columna lui Traian)</p> <p>Barberini: - portrete retorice, autolaudative - poarta in ambele maini cate un bust - toga de cetatean roman - statuie in marime naturala -&gt; personaj cu avere si prestigiu</p> <p> tipul filosofului inspiratie greceasca: nobila barba, invesmantat in haine grecesti proprii ganditorilor, literatilor, savantilor si oamenilor de cultura contemporani - imparatul filosof a reintrodus barba in portretistica romana</p> <p>Statui: - Herodes Atticus - Hadrian</p> <p>Nudul barbatesc ( aparut in perioada clasica a Greciei ) a fost o provocare pentru romani Primele statui nud au fost ale generalilor republicii : Septimiu Sever, Hadrian de la Pergam, Trebonianus Gallus Sculptura - magistratul, preotul cu toga trasa pe cap, cetateanul in toga, capul de familie, perechea conjugala, femeia respectabila cu mana dusa la barbie in gestul modestiei, soldatul gata oricand la datorie etica bazata pe munca, pe acceptarea si indeplinirea insarcinarilor, sobrietate si demnitate. - asimiliau trasaturile zeilor,atributele si puterile zeilor in portretistica familiei imperiale sau in iconografia raposatului - Jupiter, Marte, Iunona, Venus, Hercule zeitati preferate pentru asimilare - asimilarea lui Augustus cu Jupiter pe Gemma Augustea reprezentand autoritate - asimilarea Antoniei cu Iunona - schiopul Claudius cu Jupiter reprezentand atotputernicia - romanii au distribuit si altor zei o parte din repertoriul portretistic pentru a sugera fertilitatea, abundenta si dragostea ( imparatesele Sabina si Faustina apareau ca zeite ale belsugului; Iulia Domna bogatie ) - acestea transmiteau un mesaj ( chipurile Venerei si ale lui Marte imagini ale fericirii conjugale ) - Hercule tipul eroului semizeu care a trecut prin multe incercari si si-a dobandit nemurirea ( bustul lui Commodus Hercule de la Palatul...</p>