apa proiect interdisciplinar

7/22/2019 Apa Proiect Interdisciplinar

1/33

Apa

Interdisciplinaritate: stiinte+tehnologii+limba si comunicare

Tipul de proiect:proiect interdisciplinar fizica ,chimie, biologie, informatica, realizat cu 4 eleviparticipanti la e-vacanta 2012 si clasa a IV a A

Participanti: prof. Alina Ruxandariu elevii e Vacanta: Rotaru Adelina

prof. Liliana Aborsei Ciofu Denisaprof. Anca Smochina Ursache Nicoletaprof. Bogdan Coman Zaharia Giovanaprof. Daniela Ciobotaru si clasa a VII a A


2/33

Scop: Familiarizarea elevilor cu noiuni de fizica, chimie, biologie ,engleza,referitoarela proprietatile fizico-chimicebiologice ale moleculei de apa siprezentarea acestora sub form de slideuri Power PointObiective:

- armonizarea si perfectionarea muncii in echipa , a strategiilordidactice euristice, activ-participative;

verificarea insusirii competentelor de proiectare; lingvistice,dezvoltara abilitatilor practice de folosire a ustensilelor de

laborator, a mijloacelor audio-vizuale- perfectionarea modalitatilor de prezentare;(Power Point,

videoproiector)

realizarea unui material cat mai complet si sugestiv pentruprezentara structurii chimice, prop.fizico-chimice(limba romana+limbaengleza),aplicatiile practice, importanta biologica a apei


3/33

Continutul proiectului:Proiectul va integra elemente de investigatie documentara, elemente detehnoredactare computerizata aspectele practice ale proiectarii unor lucrari delaborator chimie, fizica, biologie.capitolul I :Ce ne invata biologia si antomia omului despre apa?

Fotosinteza,Prezenta apei in diferite organe ale corpului uman;Apa-mediul biotic pt plante, animale, oameni.;Ecologizarea apelor.

capitolul II: Ce ne invata fizica despre apa?Apa si anomalia ei, dilatarea apei.,conductivitatea termica,

Punctul de inghet, punctul de fierbere, starile de agregare.Densitatea, de ce plutesc si se scufunda corpurile,Reflexia, refractia, dispersia luminii in apa si picaturi de roua,curcubeul,

capitolul III: Chimia apeiStructura moleculei de apa, compozitia procentuala, masica si volumetricaApa- cel mai raspandit solvent...(obtinerea sucurilor)

Proprietatile chimice ale apei (obtinerea sifonului, stingerea varului)Aciditatea/bazicitatea/Ph-ul apei

capitolul IV: Curiozitati stiintifice si legende despre apaBibliografieAnexe


4/33

forme de organizare:-pe parcursul derularii proiectului, se va lucra in grupuri de cate 4 elevi;- sedinte de lucru ale grupului si sedinte de lucru cu grupurile si profesorul indrumator;- forma finala va fi discutata intr-o sedinta comuna la care vor participa toti elevii siprofesorul indrumator.sarcini de lucru:

- grupati-va in grupuri de cate 2 elevi;- alegeti sa realizati unul din capitolele- in urma discutiilor purtate in grup, distibuiti-va sarcinile individuale si realizati un program de lucru atat pentrusarcinile individuale, cat si pentru sedintele de lucru ale grupului;- folositi sursele de informare indicate si cautati noi surse de informare;- extrageti informatiile necesare rezolvarii sarcinilor ce va revin ;

- realizati o mapa in care sa va stangeti toate informatiile gasite, grafice, imagini,

scheme legate de problemele puse, cu indicarea surselor de informare folosite pentru fiecare informatie, schita deproiect,programul de lucru ;- in sedintele de lucru ale grupului, prezentati-va ideile personale si stabiliti continutulcapitolului si al anexelor folosite in prezentare;- solicitati ghidul suplimentar al profesorului pentru rezolvarea unor situatii deosebite. metode si tehnici de lucru:- investigatia; mozaicul (Jigsaw)

-invatarea prin descoperire- munca in echipa;- redactarea computerizata in Word si PowerPoint;- realizarea si prelucrarea computerizata a imaginilor;- realizarea de materiale pentru prezentare.calendarul activitatilor:- etapele proiectului:


5/33

Distribuirea sarcinilorStabilirea programului de lucru al grupului

DocumentareaRealizarea mapei personale cu informatiile gasiteSchitarea modului de rezolvarea al sarcinii de lucruRealizarea propunerilor de redactareIntalniri de lucru intre profesor si grupurile de lucruAnaliza propunerilor de realizare a proiectuluiAdoptarea unor masuri de imbunatatire si a unor modalitati de redactareCompletarea documentariiRedactarea computerizataRealizarea schitelor pentru materialele de prezentareSedinta de lucru intre profesor si grupurile de lucruPredarea materialelor redactate profesorului pentru verificarea continutuluiVerificarea materialelor de catre profesorPreluarea materialelor de la profesorRealizarea tuturor sarcinilor de lucru individuale si in echipaSedinta de lucru pentru stabilirea formei finaleRedactarea finala a proiectuluiRealizarea anexelorPredarea proiectului


6/33

Evaluarea

S-au folosite metode de evaluare (initiala, formativa, sumativa ), centrate peelev. Acestea au fost:observatia sistematica-fise de progres ,- chestionare deautoevaluare, jurnal de reflexie al elevului, diagrama :K-W-L, portofoliul,eseul.Aceste tehnici de evaluare ajuta atat elevii cat si profesorul sa :

Isi fixeze obiectiveleMonitorizeze progresul elevilorSa ofere feed-backulSa evalueze gandirea, procesele, performantele si produseleSa reflecteze asupra invataturilor de-a lungul stagiului de invatare.


7/33

Organizarea proprieinvri

Am identificat scopurile Mi-am definit sarcinilor Am fost cel care a determinat momentul de nceput al proiectului n echip Am sugerat noi direciii idei Am fost primul voluntar cnd trebuia ndeplinit o sarcin

Cutareainformaiilor Am pusntrebri Am cutat fapte Am solicitat clarificri din partea profesorului i colegilor

Identificarea resurselor Am gsiti partajat resurse Am oferit fapte i opinii celorlali membri ai echipei

ncurajarea membrilor echipei Am rspuns entuziast celorlali Am invitat orice coleg s participe I-am determinat pe ceilalis se simt bine

Faciliteaz discuiile am ajutat la stabilirea prioritilori la crearea direct am ajutat la distribuirea sarcinilor am ajutat la identificarea schimbrilor necesare i am ncurajat producerea acestor schimbri

ntreab am stimulat discuiile pentru a fi prezentate diferite puncte de vedere am eliminat ideile nevaloroase

rezolvarea problemelor : am propus munca difereniat am cutatsoluii alternative am ajutat echipa s ia decizii corecte

Formular pentru autoevaluareMi-am ajutat echipa prin:


8/33

Materialul prezentat

APASURSA VIETIIRealizat de prof. Anca Smochina

Grupul Scolar,,Ionel Teodoreanu,, Victoria


9/33


10/33

FORMELE APEI IN NATUR

n natur, apa se gsete n stare lichid, solidi gazoas. Trecera apei dintr-o stare n alta faces apar: norii, ceaa, ploaia, grindina, roua,bruma, zpada, poleiul.

Norii se formeaz ca urmare a evaporrii apeidin sol si de la suprafaa apelor, si a ridicrii

vaporilor n straturile superioare ale aerului.Acolo, vaporii, dnd de straturi reci de aer, secondenseaz, formnd picturi fine de ap.

Ceata se formeaz n zilele reci, cnd vaporiide ap se condenseaz foarte aproape depmnt. n zilele cu cea, circulatia oamenilorsi a vehiculelor este ngreunat.

Ploaia se formeaz cnd norii trec prinstraturile reci de aer, iar vaporii se condenseaz

si cad pe pmnt sub forma de picturi. Ploilesunt necesare vieii plantelor. Ele cur aerulde praf si l rcoresc.


11/33

Grindina apare vara, cnd picturile de ploaietrec prin straturile foarte reci de aer i setransform n boabe de ghea. Grindina esteduntoare culturilor agricole.

Roua. n nopile senine de var, vaporii de aer,

n atingere cu corpurile reci de pe pmnt, secondenseaz i formeaz stropi mici de ap. Odat cu nclzirea aerului, stropii de ap seevapor.

Bruma. n noptile senine i reci, de toamnsau de primvar, corpurile de pe pmnt sercesc foarte mult. Vaporii de ap care vin natingere cu aceste corpuri se condenseaz, iarpicturile de ap nghea, formnd un strat fin

alb-strlucitor. Bruma este duntoare culturilor.Oamenii iau msuri de protejare a culturilor,fcnd focuri mocnite n grdini sau n livezi.Fumul cald mpiedic formarea brumei.

Zpada se formeaz n timpul iernii, cndtemperatura aerului scade sub zero grade.Picturile de ap nghea i se transform nfulgi de zpad. Fulgii de zpad cad pepmnd, acoperindu-l. Sub zpad, culturilesunt ferite de gerul iernii.


12/33

Lapovita se formeaz iarna, n zilele mai calde, cnd cad

picturi de ap amestecate cu fulgi de zpad. Poleiul este o pojghit de gheat care se formeaz iarna

deasupra solului, ca urmare a unei ploi mrunte. Pe strzi,poleiul ngreuneaz mul circulatia, favoriznd accidentele.Plantele au de suferit din cauza poleiului.


13/33

CIRCUITUL APEI IN NATUR

n natur, apa se gsete dinabunden, n toate strile de

agregare: -n stare lichid (form n care

acoper 2/3 din suprafaapmntului; sub form de mri,oceane, ruri, fluvii, apesubterane);

-n stare solid (formeaz caloteglaciare);

-n stare gazoas (atmosferaconine o cantitate considerabilde ap, sub form de vapori de ap,invizibili).


14/33

CIRCUITUL BIOLOGIC

n cadrul acestui mare circuit natural sedisting circuite secundare, dintre care,importan deosebit prezint circuitul

biologic. Acesta const n ptrunderea apei norganismele vii i redarea ei n circuitul naturalprin respiraie, transpiraie i moartea

organismelor.


15/33

REGIMUL DE AP AL PLANTELOR

Care este regimul de ap al plantelor? Cumabsorb plantele apa?

Datorit transpiraiei la nivelul frunzelor,celulele acestora se afl ntr-o stare denesaturaie mrind fora de suciune (francez:succion = sugere). Aceasta se transmite printulpin si rdcin pn la perii absorbanti.Acestia absorb fara efort apa din sol impreuna

cu sarurile minerale..Acest tip de absorbieasigur cea mai mare cantitate de ap absorbitde o plant terestr superioar.

Pentru ca sunt inconjurate de apa planteleacvatice nu au perisori absorbanti .

Ofilirea se manifest atunci cnd apare undezechilibru n aprovizionarea cu ap a uneiplante. Datorit unei accentuate lipse deumiditate, n cazul unor secete, apare ofilire de

durat. Deoarece transpiratia este un fenomen care se

intensifica la caldura , in zonele de desert multeplante si-au redus frunzele pina la tepi(cactusii)iar in tulpina isi fac rezerve de apa.


16/33

APA SI VIEUITOARELE Apa este un component indispensabil vieii. Un om consum

n medie 3 l ap/zi, iar corpul su are un coninut de 60-70ap. Un pom evapor aproximativ 200 l ap/zi.

esutul adipos i oasele conin 33 ap, muchii 77,plmnii i rinichii 80, substana cenuie 85, iar lichidelebiologice: plasma 90, saliva 99,5.

Un om adult, cntrind 70 kg conine ap ntr-un procent de65-70 din greutatea sa, adic pn la 50 kg ap.

Fiinele vii nu pot supravieui n absena apei, tolerana ladeshidratare depinznd de specia respectiv.


17/33

Apa este nu numai un constituent alorganismelor vii dar joac i un rol extrem

de important :-de regulator termic(prin transpiratie seevita supraincalzirea ) ,

-de irigator al esuturilor vii : seva bruta ,seva elaborata si sangele transporta toatesubstantele prin corpul vietuitoarelor

-de eliminare a produsilor toxici prin

sudoare si urin. Un adult normal trebuie s absoarb

aproximativ 2,5-3 l ap/zi, preluai fie subform de buturi sau ap coninut nalimente.

Dac ne raportm la regnul vegetal, apaeste coninut n :salate, castravei,

andive, pepene (95) sau n roii imorcovi (90). Merele conin 85 ap,cartofii 80.


18/33

Dac apa joac un rol att deimportant pentru via, n modfiresc se pune ntrebarea: care

este rezistena organismelor ncondiiile lipsei apei?

Cmilele traversnd deertul ipot produce aproximativ 40 l apprin oxidarea grsimilor ce se

gsesc n cocoa. La felanimalele din stepe si desert isifac rezerve de grasime pentru a learde la nevoie.

Se cunosc insecte ce iau apa de la

vegetale uscate dar higroscopice(absorb umiditatea din aer).


19/33

.

Aceste reptile sunt foarte bine adaptate lamediul secetos in care traiesc. Ele isi sapa

bazine in care sa se adune apa de ploaie siatunci cand aceasta este iminentaasteapta rabdatoare sa se umple. In rest,testoasa isi ia necesarul de apa dinumezeala ierbii si florilor salbatice pe carele mananca primavara. Interesant este caaceasta reptila poate trai chiar si un an

fara sa bea apa. Carnivorele care au nevoie imediat de

ap, pentru a-si elibera reziduurileazotoase se hrnesc cu erbivore ale croresuturi conin mult ap.

Omul s-a adaptat la condiiile mediuluinconjurtor- populatia nomad a

deserturilor consum o cantitate mai micde ap dect populatia sedentar.


20/33

Apa are proprietti uimitoare si cumultiple implicatii, dar cea mai putin

cunoscut pare a fi capacitatea ei de aforma o pelicul superficial rezistent.De existenta ei este legat viata multorinsecte(Gonitorii , larve de tntari, gndacide ap)


21/33

Alta proprietate o reprezinta marirea volumului atunci cind se transformain gheata .Drept urmare devine mai usoara si se ridica la suprafata.

In timpul iernii apele ingheata la suprafata , asigurind o temperaturaconstanta (4 grade )in profunzime , loc unde se refugiaza animalele.

In zonele polare , se formeaza banchize de gheata , pe care isi duc viatanestingheriti ursii polari , focile si pinguinii .


22/33

POLUAREA APEI

Apa din natur trebuie s fiecurat, adic s nu contin substantetoxice, duntoare vietii. Apa pe careomul o foloseste pentru but trebuies fie o ap potabil. Apa din jurulfabricilor, fermelor de animale,oraselor mari este poluat. Ca apa sdevin potabil, omul o trateaz,folosind filtre speciale.Cu cat apa este mai murdara cu atitcresc cheltuielile de curatire aacesteia.


23/33

Instalatie de tratare a apei

Rezervor de colectare a apei. Contine argil,alge, bacterii.

Saturator. fierul dizolvat este oxidat, formndun precipitat.

Bazin de amestec. Se adaug sulfat de aluminiu

pentru a precipita argila si clor pentru a distrugebacteriile. Bazin de sedimentare. Particulele de argil se

depun. Filtrare. Apa este filtrat prin straturi de nisip

fin. Bazin de clorurare. Se adaug din nou clor

pentru distrugerea bacteriilor. Clorul este unagent oxidant puternic si reactioneaz cubacteriile.

Bazin de stocare. Toalete 33%; Chiuvete si baie 48%; Curenie

10%; Gtit si but 1%.


24/33

Incalzirea globala duce la :

- topirea banchizelor de gheata , prinurmare sunt amenintati cu disparitiaanimalele polare.

- iarna ploua iar apa cazuta se transforma inpolei(pericol de accidente)

Deversarea gunoaielor determina fenomenulde inflorire a apelor si disparitiaorganismelor acvatice din lipsa de oxigen

Deversarile de petrolimpiedica

patrunderea luminii si a oxigenului in apa


25/33

I TOTUI

Apa este substanta cea mai des intalnitape Pamant si care ne insoteste in fiecareclipa a vietii. Cunoastem noi oaresecretele acestui element extraordinar?De unde a venit? Cine a adus apa peplaneta noastra si de ce? Probabil ca doar

apa insasi poate raspunde la acesteintrebari.

Stiati ca exista tot atat de multa apa pePamant astazi pe cat era la inceputuri,cand lumea si-a dobandit forma sisenzatiile pe care le cunoastem asa debine? Apa a fost analizata din multipleunghiuri de oameni de stiinta, cercetatori,

fete bisericesti, care o considera toti cafiind mai mult decat o substanta fizica eaeste un concept legat in mod special deideea de viata.


26/33

Apa percepe sentimentele noastre

n 1984, medicul japonezului Masaru Emoto aavut ideea de a vedea dac structura cristaluluide ghea depinde de tipul apei (distilat, deizvor, de lac, de ru, curat, potabil, poluat)deschiznd, practic, o nou ramur de studiu.Cea mai surprinztoare constatare a lui Emotoeste capacitatea apei de a memora i reflecta

informaia din exterior. Japonezul a fotografiatmoleculele de ap ngheate dup ce le-a mritde 500 de ori. n urma experimentelor sale, el aajuns la concluzia c apa ar fi un element viu,capabil s interacioneze cu ambientul i cuentitile vii. Apa percepe sentimentelenoastre, emoiile, cuvintele, rugciunile, ascultmuzica i reacioneaz divers la aceti stimuli, cai cnd ar putea s-i aprecieze valoric


27/33

Numele lui Hitler sperie moleculele de ap

n experimentele sale, Masaru Emoto a pus apdistilat n eprubete, dup care, n apropierealor, diferite persoane au rostit cuvinte frumoasei blnde precum mam, iubire, nger,muumire. Dup ce a ngheat apa dineantioane, a fotografiat cristalele de ap careluaser forme superbe, armonioase,geometrice. Acelai tip de ap a fost, dupaceea, supus unui bombardament cu vorbedure sau negative de genul: rzboi, moarte,snge, demon Hitler.

Acelai experiment a fost fcut folosind de dataaceasta muzica. Atunci cnd apa a ascultatMozart, Vivaldi, Schubert, Beethoven, s-auobinut cristale de o frumusee deosebit. Cndapa a fost asurzit cu muzic hard rock i heavymetal, cu texte dure i violente, cristaleleobinute preau s fi explodat, erau rupte i

strivite.,,Va veni o vreme in care vom cumpara de lafarmacie muzica vindecatoare, afirma MasaruEmoto.

Apa pura tratata cu vorbe bune ,muzica placuta

Apa contaminata , tratata cuvorbe dure si muzicametal , hard rock


28/33

,,EDUCAREA APEI,, Ideea de purificare(educare ) a apei a aparut cu secole in urma in scopul

imbunatatirii vietii. Medicina traditionala chineza s-a bazat timp de secole pe vibratia si

rezonanta continutului de apa al corpului. Care este explicatia rugaciunii dinaintea mesei prezenta in iudaism,

crestinism si islamism? Se pare ca aceasta creeaza o structura armonica inapa, care se afla absolut in toate alimentele.

Concluzia este sa avem o buna dispozitie la masa si sa nu mancamimpreuna cu oameni agresivi deoarece acestia au un efect distructivasupra sanatatii noastre.

O persoana cu ganduri negative isi polueaza propria apa, din care estealcatuit corpul sau.


29/33

Aghiazma - un ,,elixir,, de busuioc n mai toate religiile antice, apa era simbolul

purificrii. n Egipt, China, India, Grecia antic se

prescria folosirea terapeutic a apei. Chiar i nVechiul i Noul Testament abund texteledespre puterea curativ a apei, Iisus mplininddiverse minuni cu ajutorul ei. Agheasma esteelixirul magic cel mai larg folosit n lume. npractica tradiional, agheasma este un remediude prim ordin pentru alungarea duhurilor rele,

n exorcizri i orice cretin care se respect aren cas o sticlu cu lichidul sfinit. Cea maipreuit agheasm este cea adus din locurile

unde slujesc preoii cu har, mai ales de lamnstiri i sihstrii. Puterea cea mai mare o areagheasma purificat n zilele de Boboteaz i deIzvorul Tmduirii (prima vineri, dup SfintelePati). Agheasma este de fapt o esen floral abucheelelor de busuioc lsate s se macereze nea, dar care este ridicat la rangul de lichidmiraculos n urma slujbelor i rugciunilor dinlocurile sfinte


30/33

Apa leac cunoscut din cele mai vechi timpuri

n medicina popular se cunoate c apa poate mprumuta puterile binefctoare alersritului de soare, ale Lunii, ale plantelor, ale aurului ori ale cuvntului rostit sau scris.

n Munii Apuseni, apa capta puterea vindectoare a aurului, dac era preparat astfel: sescobea o rdcin de morcov, se turna n ea ap de fntn peste un ban sau un inel de aur, selsa cteva ore, apoi se bea, acesta fiind un remediu n afeciunile hepatice.

Roua de pe flori, impregnat de razele solare, era folosit contra bolilor de piele i adeochiului.

Cele mai puternice elixiruri de dragoste se extrag din ap de la o fntn n care s-a oglinditLuna. Un mare vindector folosea n leacurile sale ap inut ntr-un vas de lut ars, pe fundul cruia

era scris numele lui Dumnezeu n toate limbile Pmntului. Impregnarea apei cu puterea descntecelor rostite cu voce tare este de asemenea cunoscut

de milenii. Celebrele remedii ale doctorului Bach se bazeaz pe ap de izvor n care este inut, timp de

cteva ore, o anumit cantitate de ierburi i flori.


31/33

Importanta apei in procesul de calire al organismului Procedurile de clire cu ap produc modificri serioase n

activitatea inimii, a vaselor sanguine, a aparatului respirator ia metabolismului. Ele trebuie s fie de scurt durat, repetatela intervale de timp scurte i alternate cele calde cu cele reci.Calitatea apei s fie ct mai aproape de cea a apei potabile.

Cele mai bune metode sunt :Dusuri reci alternate cu dusuri calde Hidromasajul Scaldatul , de preferat in mare Consumul a unui pahar de apa imediat dupa trezire


32/33

IN INCHEIERE.

tim cu toii c organismul uman este n proporie de 70% ap. S neimaginm cum reacioneaz cele 70 de procente de ap din organismul unui omcare este supus tot timpul unor stimuli negativi. Nu trebuie s ne mai mire c omulse mbolnvete. E uor de neles de ce toate religiile mari ale lumii pun accent pecultivarea emoiilor i gndurilor pozitive i au creat forme de meditaie prin

rugciune. i de ce medicii ne sftuiesc s bem n fiecare zi cel puin 2 - 2,5 litri deap. Dac dorim s avem o via frumoas trebuie s avem grij s bem mult approaspt n fiecare zi i, de asemenea, s fim ateni la modul n care gndim iacionm pentru a nu influena negativ apa din interiorul nostru.

Sa eliminam poluarea informationala care otraveste apa.Putem purifica apa prin cuvinte ca IUBIRE si RECUNOSTINA, prin rugaciuni si

sfintire.

Depinde numai de noi ce vom alege!


33/33

apa proiect interdisciplinar

Documents