Proiect ADER 4.1.2:”Evaluarea, monitorizarea si managementul

integrat al calitatii resurselor de apa utilizate in exploatatiile agricole si

fermele zootehnice”Faza 4: Elaborare si finalizare studiu,

diseminare rezultateTermen predare: 31.12.2014

Beneficiar: MADRExecutant: I.N.C.D.I.F.-”ISPIF”

Obiectivul proiectului:Proiectul isi propune sa evalueze si sa monitorizeze resursa de apa sub aspect

cantitativ si calitativ, astfel incat sa poata fi utilizata in domeniul agricol, respectiv in expolatatiile agricole si fermele zootehnice.

Continutul proiectului:In cadrul primei parti, se prezinta caracteristicile corpurilor de apa cu referire la

hidrogeologia si hidrologia bazinelor hidrografice existente pe teritoriul Romaniei;

In cadrul partii a doua s-a analizat doua modele de aplicatia a proiectului:-exploatatia agricola de la B.C.D. –loc. Baneasa Giurgiu;-ferma zootehnica de la S.C.INTER MOTOCROSS S.R.L.-loc. PRUNDU, jud.

Giurgiu.Rezultatele proiectului:Proiectul urmareste realizarea unui studiu care sa se concretizeze prin

intocmirea unui model/ghid de management integrat al resurselor de apa in domeniul agricol, pornind de la evaluarea initiala a resursei de apa atat cantitativ cat si calitativ trecand prin reactualizarea datelor prin noi studii/completari. De asemenea, in functie de tipul de activitate (exploatatie agricola sau ferma zootehnica) se vor propune seturi de masuri/activitati menite sa asigure monitorizarea si managementul fluxului de apa pe circuitul de la sursa pana la evacuare, armonizate legislatiei europene.

In cadrul primei parti se analizeaza corpurile de apa de pe teritoriul Romaniei, din punct de vedere hidro-geologic si hidrologic. Modelele de analiza se situeaza in Bazinul hidrografic Arges-Vedea si in continuare se prezinta caracteristicile hidro-geologice si hidrologice ale bazinului.

Din punct de vedere hidro-geologic, bazinul hidrografic Arges-Vedea se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor categorii de strate acvifere:

stratele acvifere freatice din luncile raurilor; stratele acvifere freatice din terase si campie.Hidrologic,bazinul se caracterizeaza cu ploi abundente si de mare intensitate,

caracter torential al cursurilor de apa si relieful bazinului, din care 2/3 este in zona de campie, favorizeaza producerea inundatiilor, ca urmare a viiturilor provenind din partea superioara a bazinului.

In cadrul bazinului hidrografic Arges se constata ca scurgerea minima se poate imparti in 3 categorii:

scurgerea permanenta; scurgerea semipermanenta (seaca odata la 3 – 5 ani); scurgerea temporara (seaca in fiecare vara sau ingheata toata iarna).In continuare se prezinta plansa Bazinelor hidrografice si sistemelor de irigatii

de pe teritoriul Romaniei.

Amenajarea de irigaţiiAmenajarea de irigaţii de la ICITID Băneasa Giurgiu face parte din Incinta Gostinu-Greaca-Argeş, fiind amenajată pentru irigaţii, desecări şi îndiguită pentru protecţia la inundaţii ale fluviului Dunărea.Baza de Cercetare-Dezvoltare este pe teritoriul fostului Institut de Cercetare şi Inginerie Tehnologică pentru Irigaţii şi Drenaje -ICITID –Băneasa Giurgiu, având în exploatare 325 ha teren arabil iar amenajarea de irigatii face parte din ANIF SA, Sucursala teritorială-U. A. Giurgiu Est, sistemul Mihai Bravu-Chirnogi, suprafaţa amenajată pentru irigatii : 21369 ha iar sursa de apă este Dunărea.Condiţii naturaleConditiile climatice (caracter temperat-continental) sunt favorabile pentru culturile agricole sub aspectul regimului termic, media multianuala a temperaturii aerului este de 11 º C.Temperatura medie a aerului variaza de la o luna la alta, prezentand un maxim in lunile de vara (iulie-august) si un minim in ianuarie-februarie.

În perioada de vegetaţie, se înregistrează, în medie 6 intervale de secetă, (fără precipitaţii) cu durata medie de 17 zile. În anii normali, peste 50% din precipitaţiile anuale,, se înregistrează în perioada de vegetaţie. Potenţialul factorului termic este mai important decât cel hidric. Factorul limitativ principal, cu efecte nefavorabile asupra productivităţii culturilor agricole din zonă, este apa din precipitaţii.Fluviul Dunarea este emisarul apelor ce se evacueaza din incinta Gostinu-Greaca-Arges si constituie principala sursa de alimentare cu apa pentru irigatia zonei. Regimul nivelurilor apei pe Dunare se caracterizeaza atat prin perioade de viitura (cand cotele nivelurilor se situeaza deasupra cotei medii a terenului din lunca) pentru o perioada medie de 3 - 5 luni pe an, cat si prin perioade cu niveluri coborate, pe o durata medie de doua luni pe an. Dunarea inregistreaza de regula cresteri de niveluri intre jumatatea lunii martie si jumatatea lunii iunie, iar nivelurile de etiaj se ating intre jumatatea lunii august si noiembrie.

Un loc distinct îl ocupă solurile gleice si local lăcovisti pe arealele joase cu aspect depresionar, ca si pe numeroasele gârle, privaluri etc. S-au format pe depozite aluviale de textură dominant fină, în conditii de hidromorfism ridicat. Solurile au o dezvoltare medie, cu orizontul superior realizat pe 30 –40 cm si suborizonturi de tranzitie în care sunt imprimate procesele de gleizare. Sunt mijlociu bine aprovizionate cu elemente nutritive, continutul de humus variază între 2,5-4,0 %. Un studiu special pentru evolutia solurilor din perimetrul Lacul Greaca a evidentiat echilibrarea nivelului freatic (fluctuatiile având loc între limite reduse - cca. 0,5 m). De asemenea s-a întregistrat o crestere a valorilor pH cu 0,5 – 1,0 unităti paralel cu îmbunatatirea stării de structurare favorizate de altfel de continutul de humus, precum si de conditiile aerohidrice favorabile.

Probleme agropedoameliorativeLunca Dunării se caracterizează printr-un strat de apă freatic cantonat în complexul de aluviuni argilo-nisipos-prăfos şi unul acvifer în complexul de nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri. Sursele de alimentare a stratului freatic sunt: afluxul din Dunăre , precipitaţiile, scurgerile de pe versantul limitrof şi complexul de terase, afluxul subteran din versantul Câmpiei Burnas şi din complexul de terase al văii Dunării.În condiţiile naturale, nivelul apei freatice se menţinea până la 0,3 m în jurul suprafeţelor lacustre; în zonele înconjurătoare depresiunilor, ce aveau aspect de grinduri joase, nivelul hidrostatic oscila la adâncimi între 0,5 şi 1,00 m de la suprafaţa terenului. Pe grindurile înalte şi largi, nivelurile apei freatice se menţineau la adâncimi cuprinse între 2 şi 3 m.

Analiza conditiilor hidrologice si hidrogeologice din zona Baneasa – Giurgiu

Zona de interes, Baneasa – Giurgiu, face parte din cuprinsul depresiunii Valahe, care reprezinta o mare unitate hidrogeologica in care formatiunile acvifere cu importanta pentru exploatarea apelor subterane apartin unui interval stratigrafic cuprins intre Barremian si Holocen. Privita sub acest aspect, Depresiunea constituie cel mai mare bazin acvifer de pe cuprinsul tarii, relatiile dintre acvifere fiind foarte variate si complexe, ca urmare a evolutiei paleogeografice, mai ales la finele Pliocenului si in Cuaternar: se constata ca acviferele cretacice iau contact direct cu acviferele holocene, asa cum este cazul in lunca si terasa inferioara a Dunarii (fig.3). Fiind un acvifer multistrat sub presiune, au aparut fenomene de drenanta in cazul unor exploatari intensive.

În perioada de primăvară nivelurile apei freatice se situează pe 80% din suprafaţă la adâncimi de 1-2 m iar în perioada de vară-toamnă nivelul se situează la adâncimea de 2-3 m. În funcţie de depărtarea faţă de Dunăre , s-a constatat că pentru fiecare metru de variaţie a nivelurilor permanente ale Dunării corespunde o variaţie a nivelurilor apei freatice de 0,30-0,35 m până la o departare de 2,5 km faţă de Dunăre şi scade treptat la 0,17 m, la distanţa de 3,5-4,0 km. Coeficientul de corelaţie dintre nivelurile Dunării şi nivelurile apei freatice are valoarea de 0,8-0,9 în zona digului până la 0,5 km depărtare şi scade la 0,5, la o depărtare de 3,5 km faţă de digul de apărare.Probleme agrofitotehniceAgricultura în cadrul incintei ca de altfel în întreaga luncă a Dunării trebuie să fie aplicată cu adaptările impuse de conditiile specifice. În primul rând solurile prezintă variatii mari pe spatii reduse, mai ales în ceea ce priveste stadiul de evolutie materializat la nivelul orizontului superior, ca adâncime si continut de humus.

In urma lucrarilor hidroameliorative s-au remarcat o serie de modificari:-solurile foste submerse, isi micsoreaza volumul, se contracta;-se atenueaza fenomenele de gleizare pe adancimea 0―50 cm si inceperea unui proces de structurare ; -cresterea densitatii aparente la majoritatea unitatilor de sol;-reducerea conductivitatii hidraulice, aflata in corelatie inversa cu densitatea aparenta;valorile capacitatii de camp inregistreaza scaderi pe majoritateasolurilor, mai accentuat pe solurile intens hidromorfe;-continutul de humus prezinta scaderi ale valorii de pana la 40% dinvaloarea initiala;-valorile pH-ului au inregistrat cresteri mai accentuate in stratularabil, indeosebi la solurile de pe fostele funduri de balti, scaderi ale pH-ului se remarca la solurile cu textura grosiera sau mijlocie.

Informaţii agrotehniceCulturi, asolament, rotaţie culturi, producţii mediiConditiile pedoclimatice favorabile din Lunca Dunarii permit cultivarea unor variate culturi de camp: cereale, plante tehnice, leguminoase pentru boabe. Cerealele detin ponderea cea mai mare, ocupand 60% din suprafata arabilului (35% porumb, 17% grau etc.). Productia agricola totala medie in anii 1980 : 100.000 t cereale.

Tehnologiile prin care se retin in sol cantitati mai mari de apa din precipitatii, caracterizeaza relatiile sol-apa-planta-clima, acestea fiind: asolamentul rotatiei culturii; lucrarile solului, combaterea buruienilor şi îngrăşămintele. Acest grup de verigi tehnologice pot asigura reducerea consumului de energie cu 30 – 35%, prin conservarea apei in sol, tehnologie bazata pe sistemul “Dry farming”, specific zonelor secetoase. Aceste tehnologii au ca efect acumularea si pastrarea in sol a apei de precipitatii, se reflecta asupra reducerii normei de irigatie prin suprimarea udarilor de rasarire aplicate primavara sau prin diminuarea normelor la udarile de aprovizionare in zonele de stepa ori suprimarea lor in zonele de silvostepa.Adaptarea sistemelor de lucrari ale solului axate pe acumularea apei in sol, impune in zonele secetoase, prelucrari superficiale ale solului dupa recoltare, executarea unor araturi nivelate, intretinute prin lucrari de grapare. Aratura poate fi inlocuita cu cizelul sau cu plugul pentru aratura adânca fara rasturnarea brazdei (para-plough), pentru a nu creste cantitatea de apa evaporata din sol prin intoarcerea brazdei.Regimul de irigare - Consumul de apa al plantelor si repartitia precipitatiilor sunt factori de baza de care trebuie sa se tina seama la stabilirea regimului de irigatie.

Combaterea buruienilor – Prin combaterea buruienilor apa va fi folosita direct de plante. Prin asigurarea uniformitatii de rasarire a plantelor, se diminueaza sau se reduce complet concurenta la consumul de apa si substantele nutritive; astfel se micsoreaza si necesarul de aprovizionare cu aceste elemente.

Bilanţul hidric –Evaluarea necesarului de apă în cadrul exploataţiei agricole

Baza de Cercetare Dezvoltare –Băneasa GiurgiuBilantul apei in solPerioada de calcul. Calculul bilantului apei in sol se efectueaza pentru fiecare an, pe sirul de ani luat in considerare, incepand cu luna octombrie a primului an din sir si continuand pana in luna octombrie a anului urmator.Calculul bilantului in perioada de vegetatie. Plecand de la formula (1) si admitand ca in luna respectivanu exista excedente neacumulabile sau deficite care nu pot fi acoperite, rezulta:Rf = P + Af – ETRO + Ri

Daca rezerva finala lunara rezulta mai mare de Rmin(h) reiese ca nu este necesara suplimentarea aportului natural prin irigatie.Daca rezerva finala lunara rezulta mai mica decat Rmin(h), reiese ca este necesara completarea deficitului de apa din sol.

Stabilirea normelor de irigatie lunare de dimensionareNorma de irigatie lunara se administreaza in mai multe norme de udare, in functie de caracteristicile solului si stadiul de dezvoltare a plantelor. Norma de udare se calculeaza cu formula:

m = 100 x h x DA (CC – Pmin)Calitatea apei în exploataţia agricolă Din rezultatele analizelor pe probele de apa freatica reiese ca in majoritateacazurilor gradul de mineralizare se mentine sub 1 g/l. Clasificarea in functie de tipul de mineralizare, stabileste ca predominant tipul bicarbonatic saubicarbonato-sulfatic, iar dupa cationi, tipul Ca-Mg sau Ca.Gradul de mineralizare al apei din desecare s-a mentinut intre 0,327 g/l si 1,846 g/l, cu calitati adecvate pentru utilizare la irigarea culturilor.

Practici pentru reducerea poluării cu nitraţiEste necesar să se întocmească un plan de fertilizare la nivelul fiecărei exploataţii agricole mai mari de 10 ha, care trebuie să ia în primul rând în considerare folosirea tuturor produselor şi subproduselor cu valoare fertilizantă de natură organică existente în fermă cum sunt: gunoiul de grajd, tulbureala, nămolul de porcine, subprodusele vegetale etc. şi apoi, în completare, fertilizanţi procuraţi din exterior, respectiv îngrăşăminte chimice, îngrăşăminte organice sau îngrăşăminte organominerale.

FERMA ZOOTEHNICĂ

Amplasament si conditii naturaleÎn acest proiect a fost aleasă o fermă zootehnică de capacitate medie (cca. 4000 capete porci), dotată cu tehnologii moderne şi care valorifică şi dejecţiile rezultate prin obţinerea biogazului şi fertilizării terenurilor agricole cand acestea nu au vegetaţie.Ferma pentru ingrasarea porcilor, ce apartine SC INTER MOTOCROSS SRL, este amplasata in extravilanul loc. Prundu, jud. Giurgiu.Accesul in incinta se realizeaza pe latura sudica a terenului. Vecinatatile amplasamentului sunt:N – canalS – teren IAS PrunduE – teren IAS PrunduV - teren IAS PrunduTerenul nu prezinta diferente mari de cota in perimetrul complexului. Complexul este amplasat intr-o zona de lunca. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul apartine zonei de lunca a Dunarii.Amplasamentul studiat din comuna Prundu, jud Giurgiu, in suprafata de 34.891 m2 este situat intr-o zona de lunca cu climat temperat continental caracterizat de urmatoarele valori:

temperatura medie anuala: + 11 0Ctemperatura minima absoluta: - 26 0Ctemperatura maxima absoluta: + 45 0Ctemperatura medie in luna ianuarie: -20Ctemperatura medie in luna iulie: +23 0Cadancimea maxima de inghet: 0,8 mprecipitatii medii multianuale: 380 mmzapada (STAS 10101/21-92)-gz = 1,2 kn/m2

vant – valori caracteristice ale vitezei vantului – 35 KpaSe vor colecta urmatoarele ape uzate de la OB 01 – hala porci:dejectii porci, conforme cu NTPA002;Se vor colecta urmatoarele ape uzate de la OB 02 – filtru sanitar si OB 06 –cabina poarta:ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare, conforme cu NTPA002;Apele uzate menajere se colecteaza prin retele prevazute cu tubulatura din polipropilena ignifuga cu imbinare cu mufa si garnitura.Apele uzate tehnologice din cele doua hale de porci provin de la:dejectii porci si apa necesara evacuarii acestora, preulate prin canale longitudinale de dejectii echipate cu sifoane de preaplin si golire;

instalatiile de igienizare;apele accidentale sau de spalare din halele de porci sunt preluate prin sifoane de pardoseala din inox (prevazute cu sita si cos de aluviuni).Debitul de ape uzate menajere este:Quz zi mediu = 0,37 m3/ziQuz zi maxim = 0,51 m3/ziQuz orar maxim = 0,06 m3/hDebitul de apa uzate tehnologice este:Quz zi mediu = 38,2 m3/ziQuz zi maxim = 47,2 m3/ziQuz orar maxim = 5,9 m3/hGeologieDin punct de vedere geologic, depozitele ce alcatuiesc terenul de fundare apartin Cuaternarului, fiind reprezentate in suprafata printr-un complex argilo-prafos-nisipos, cafeniu, cafeniu-galbui, plastic consistent, iar in adancime prin straturi de maluri cenusii-vinetii, usor nisipoase, cu resturi organice in putrefactie (cochilii de scoici si melci), plastic moi, foarte compresibile.StratificatieS-au efectuat 6 foraje la diametrul de 160 mm cu adancimea de 6,0 m si 5 foraje de PDU + un SPT.

Nivelul apei subteraneApa subterana a fost intalnita in timpul forajelor la adancimea de 3,5 m cu cresteri pana la 2,5 si se considera ca ar putea influenta sapaturile necesare viitoarei fundatii care sa sustina constructia fermei de porcine, functie de anotimp si de abundenta precipitatiilor, in mod normal sunt ridicari ale nivelului hidrostatic cu cca 1,5 m. Conform STAS 3349-1-83 apa din panza freatica este susceptibila a prezenta agresivitate carbonica fata de betoane. Fata de metale va prezenta agresivitate puternica conform I – 47/78.Descrierea fermei zootehniceIn ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.Sistemul industrial de crestere al porcilor prevede pentru fermele de ingrasare hale si compartimente cu amenajari interioare specifice acestei categorii de porcine.Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor sunt:1.Aprovizionarea cu purcei;2.Aprovizionarea cu furaje;3.Aprovizionarea cu premixuri si medicamente;4.Crestere-ingrijire zilnica animale:

-Supraveghere activitate curenta, bucatarie furajera-Hranire/Administrare corecta retea furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare al animalelor-Adapare-Supraveghere stare generala de sanatate animale-Administrare medicamente curative/preventive-Supraveghere sistem ventilatie hala5.Pregatire depopulare hala;6.Transport animale 100-110 kg catre abator;7.Pregatire hala cu un nou ciclu de productie:-Curatire, decontaminare-Verificare functionala instalatii.AdapareaNecesitatea apei in hrana porcinelor este corelata cu consumul de hrana, felul hranei si sistemul de furajare. Un porc consuma pentru 1 kg de hrana uscata 1,9 -2,5 l apa. Cu sistemul de adapat utilizat (cu suzete) porcii au acces liber si apa asigurata in permanenta.

Ferma este dotata cu put de adancime, poma submersibila, bazin de stocare si hidrofor pentru asigurarea presiunii atat in hala cat si in filtru sanitar. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar-veterinare curative sau preventive.Debitul de ape uzate menajere este:Quz zi mediu = 0,37 m3/ziQuz zi maxim = 0,51 m3/ziQuz orar maxim = 0,06 m3/hDebitul de apa uzate tehnologice este:Quz zi mediu = 38,2 m3/ziQuz zi maxim = 47,2 m3/ziQuz orar maxim = 5,9 m3/hEvacuare ape meteoriceColectarea apelor pluviale de pe sarpantele acoperisurilor se va face prin intermediul unei retele de jgheaburi si burlane.Evacuarea apelor pluviale se va face la teren, in incinta, prin intermediul unei sistematizari pe verticala a acesteia.

Tehnici si tehnologii de valorificare a ingrasamintelor organice lichide

Tehnici de stocare, epurare şi valorificare a apelor uzateApele uzate brute de la fermele de porci reprezintă un amestec de fecale, urină, materiale de aşternut, apă de spălare şi nu pot fi distribuite pe terenurile agricole în această stare. De aceea, se utilizează staţia de epurare a fermei, obţinându-se apă uzată decantată mecanic, separată în cea mai mare măsură de fracţiunea solidă (nămolul).

Tehnica de colectare şi stocare a dejecţiilor lichide conform Codului de Bune Practici Agricole

Trebuiesc amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă; gunoiul se păstrează în aceste platforme îndesat, acoperit cu un strat de pământ de 15 – 20 cm grosime; pentru a se descompune, gunoiul trebuie să aibă o umiditate de 70 – 75%.

Tehnici de prelucrare ecologică, stocare şi valorificare a îngrăşămintelor de origine animală

Cercetările efectuate după anii 1990 de diverse firme din UE au urmărit prevenirea poluării cu îngrăşăminte de origine animală prin adoptarea de tehnici şi tehnologii mai simple şi reducerea concentraţiilor de substanţe nutritive.Principalele operaţii în cadrul acestor tehnologii sunt: omogenizarea, separarea, pomparea şi distribuţia substanţelor nutritive conţinute în dejecţiile animale.

Utilizarea pentru irigaţii a apelor uzate de origine animală din mediul ruralConform Planului de Implementare pentru Directiva 91/676/EEC, poluarea cu nitrati din surse agricole se realizează din cauza stocării deficitare şi a nevalorificării apelor uzate zootehnice pentru fertirigarea culturilor agricole.Principalele surse de apă pentru irigat din România sunt Dunărea şi cursurile interioare, ambele posibil de afectat prin secete hidrologice.

Apele uzate din gospodăriile ţărăneştiÎn România existau, la nivelul anului 1996, peste 60 000 ha cu amenajări de irigaţie cu ape uzate, provenind de la complexele zootehnice, incluse în circa 30 de sisteme de irigaţie. În prezent acestea nu mai sunt funcţionale.

Colectarea şi tratarea reziduurilor (ape uzate şi deşeuri)În prezent, în România, apa uzată provenită din gospodăriile ţărăneşti este utilizată pentru fertirigarea culturilor pe suprafete reduse. Aceasta se infiltrează în mod natural în sol sau este împrăştiată fără discernământ pe terenul înconjurător, afectându-l şi devenind o sursă de poluare. În majoritatea gospodăriilor ţărăneşti se valorifică numai deşeurile solide.

Mecanizarea lucrărilor de administrare a îngrăşămintelor lichide odată cu apa de irigat

Dispozitivul cu pompă acţionată hidraulicDispozitivul cu pompă acţionată hidraulic prezentat in figura de maijos, are in componenţă o pompă cu piston cu simplu efect. Motorul hidraulic de actionare a pompei are distribuitorul cu sertăraşe. Pistonul pompei este montat pe o tijă comună cu pistonul motorului hidraulic, având diametrul mai mic decât al motorului hidraulic. În acest mod, pompa poate crea o presiune mai mare decât cea din conducta de irigaţie, injectarea îngrăşămintelor în interiorul acesteia din urmă fiind posibilă, indiferent de presiunea apei.

Remorca cisternăRemorca cisternă este destinată pentru scos, transportat şi distribuit pe sol mustul de grajd şi a dejecţiilor semifluide colectate în bazinele de pe lângă platformele de gunoi. Remorca lucrează în agregat cu tractorul fiind de tipul monoax. Maşina este formată dintr-un cadrul triunghiular (fig. de mai jos), pentru cisterna cu proţap şi două roţi cu pneuri. În partea din spate a cadrului cisternei sunt poziţionate două arcuri lamelare iar în faţă este articulată.

Maşini de încorporat în sol dejecţii nediluateMaşina de încorporat îngrăşăminte organice lichide se compune dintr-un şasiu pe care se montează nişte cuţite de scarificare, un circuit hidraulic pentru alimentare cu dejecţii şi un tavălug cu pinteni pentru afânare superficială a solului. Norma de dejecţii aplicată este în funcţie de viteza de deplasare a agregatului şi de debitul circuitului de alimentare cu dejecţii. Numărul de treceri este în funcţie de lungimea furtunului de polietilenă al instalaţiei.

Bilanţul hidricUtilitatiIn gospodaria de apa executata ingropat in incinta se vor monta urmatoarele echipamente pentru pomparea si tratarea apei:pompa put: Q = 10 m3/h, H = 30 mCA, P = 1,5 kW;grup pompare consum menajer si tehnologic (1 functiune, 1 rezerva activa): Q = 10 m3/h, H = 40 mCA, P = 2,2 kW;statie clorinare cu solutie hipoclorit de sodiu, Qmax = 32 m3/h, Hmax = 10 bar ;electrovana 2’’ actionare automata (2 buc) ;rezervor tampon V = 4500 l (2 buc);vas de expansiune inchis cu membrana pentru grup pompare apa rece menajera si tehnologica, V = 200 l;filtru cu pat de carbune activ, Q = 10,6 m3/h ;statie dedurizare cu control electronic, Qmax = 11,5 m3/h;sterilizator ultraviolete cu control electronic pentru Qmax = 14 m3/h; Pmax = 9 bar;electropompa submersibila de epuisment cu plutitor, Q = 6 m3/h, H = 9 mCA

Necesarul de apa potabila pentru consum curent (menajer si tehnologic):Qs zi mediu = 0,37 + 38,2 = 38,57 m3/ziQs zi maxim = 0,51 + 47,2 = 47,71 m3/ziQs orar maxim = 0,06 + 5,9 = 5,96 m3/hQcalcul = 1,6 l = 5,76 m3/h;Hnec = 1,4 bar.

Evacuarea apelor uzateDebitul de ape uzate menajere este:Quz zi mediu = 0,37 m3/ziQuz zi maxim = 0,51 m3/ziQuz orar maxim = 0,06 m3/hDebitul de ape uzate tehnologice este:Quz zi mediu = 38,2 m3/ziQuz zi maxim = 47,2 m3/ziQuz orar maxim = 5,9 m3/h

Calitatea apei în ferma zootehnicăAnalizele chimice la probele de apa efectuate la SC INTERMOTOCROS SRL, ferma de porcine, în anul 2013, de către Laboratorul sanitar-veterinar si pentru siguranţa alimentelor Giurgiu au constat în :-determinarea azotiţilor în apa prin metoda spectrofotometrica (SR ISO 6777/2002-AR şi PS LTM 09, LOD 0,02 – EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 0,13 - 0,41 mg/l;-determinarea nitraţilor din apă prin metoda spectrofotometrică UV (PS LTM 10, Domeniul de lucru 0,44-16 mg/l –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 0,44 - 6,14 mg/l;-determinarea pH prin metoda electrochimică (SR ISO 10523/2012-AR şi PS LTM 08, Domeniul de lucru 3 -10 unităţi pH –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 7,21-7,78 unităţi pH ;-determinarea clorurilor din apă prin metoda titrimetrică (SR ISO 9297/2001-AR şi PS LTM 07, Domeniul de lucru 5-150 mg/l –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 30,49 - 46,443 mg/l ;-determinarea conţinutului de amoniu prin metoda spectrofotometrica (SR ISO 7150-1/2001-AR şi PS LTM 11, LOD 0,009 –EG) şi a avut valorile cuprinse în plaja 0,041-0,43 mg/l .

Calitatea apei conform normelor europeneCadrul legislativ european privind reducerea poluarii cu nitrati a apelor cuprinde: Directiva 86/278/CEE privind protectia mediului si in special a solului, atunci cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura;Directiva 91/414/CEE privind produsele de protectia plantelor si Directiva 98/8/EC a biocidelor se refera la autorizarea, punerea pe piata, utilizarea și controlul produselor comerciale de protectia plantelor și a produselor biocide cum sunt pesticidele, ierbicidele sau fungicidele, pe teritoriul Uniunii Europene;Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole;Directiva 1999/31 CEE privind depozitarea deseurilor;Directiva 90/415/CEE de modificare a Anexei II 80/280/CEE care reglementeaza valorile limita si obiectivele de calitate pentru deversarea in mediul acvatic a acelor substante priculoase/ prioritar periculoase care se pot acumula in organismele vii si in sedimente.

Bilanţul nutrienţilor la nivel de fermăNutrienţii sunt aduşi în cadrul unei ferme agrozootehnice sub formă de produse achiziţionate (îngrăşăminte, hrană animalieră, animale).

Managementul apei in fermele agro-zootehnice

Masurile de crestere a eficientei irigatieiPrincipalele masuri de crestere a eficientei irigatei sunt urmatoarele:

-reducerea consumului de apa;-reducerea consumului de ingrasaminte; -reducerea presiunii de lucru la instalatie;-reducerea pierderilor de apa;-aplicarea tehnologiilor combinate.

Masuri de reducerea consumului de apaEfectuarea unui numar redus de lucrari ale solului;Efectuarea unor lucrari mecanice in sistem combinat; Efectuarea de lucrari mecanice care conserva apa si impiedica fenomenul de degradare a solului;Aplicarea udarilor localizate (picurare, subterana, tuburi perforate etc); Folosirea instalatiilor de udare cu deplasare mecanizata si udare din mers echipate cu sisteme de udare la presiune joasa; Aplicarea principiului rotatiei culturilor;

Masuri de reducerea presiunii de lucru la instalatia de udareUtilizarea de istalatii de irigat echipate cu sisteme de udare la presiune joasa (LEPA, LESA, MESA, LPIC);Aplicarea udarilor cu instalatii de udare localizata (picurare, tuburi perforate, subterana);Introducerea reglajului automat al presiunii de refulare la agregatele (statii) de pompare;Eliminarea pierderilor de apa pe circuitul de transport al apei de la sursa la instalatia de udare;Aplicarea managementului integrat al apei in cadrul plotului de irigatii.

Masuri de reducerea pierderilor de apaEliminarea pierderilor de apa pe reteaua de transport;Eliminarea pierderilor de apa de la hidrantii de alimentare a instalatiilor;Eliminarea pierderilor de apa la instalatia de udare;Aplicarea udarii prin aspersiune pe timpul noptii in perioadele cu temperaturi ridicate (> 30° C).

LEGISLATIA EUROPEANA DIRECTIVE: Directiva 2000/60/CE, directiva cadru privind apa, modificata prin

Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE si 2009/31/CE si de Decizia 2455/2001/CE

Directiva 2006/118/CE privind protectia apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii

Directiva 98/83/EC, directiva privind apa potabilă Directiva 91/271/EEC, directiva privind epurarea apelor uzate urbane Directiva 86/278/CCE privind protecţia mediului şi în special a

solurilor, când se utilizează nămolurile de la staţiile de epurare în agricultură

Directiva 91/414/CEE privind produsele de protectia plantelor si Directiva 98/8/EC a biocidelor se refera la autorizarea, punerea pe piata, utilizarea si controlul produselor comerciale de protectia plantelor si a produselor biocide cum sunt pesticidele, ierbicidele sau fungicidele, pe teritoriul Uniunii Europene

Directiva 1999/31 CEE privind depozitarea deseurilor Directiva 90/415/CEE de modificare a Anexei II 80/280/CEE care

reglementeaza valorile limita si obiectivele de calitate pentru deversarea in mediul acvatic a acelor substante priculoase/ prioritar periculoase care se pot acumula in organismele vii si in sedimente

LEGISLATIA NATIONALA DIRECTIVE: Directiva 68/1980 referitoare la apele subterane Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinata consumului uman,

modificata de Regulamentul (CE) nr.1882/2003 Directiva 86/278 cu privire la evacuarea sigura a namolului Directiva 91/676 CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati

proveniti din surse agricole, modificata de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 Directiva 75/440 CEE – concentratii denitrati LEGISLATIA NATIONALA PRIVITOARE LA EIM: Hotărârea de Guvern 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor

proiecte publice şi private asupra mediului Ordinul 135/2010 al Ministrului Mediului şi Pădurilor privind aprobarea

Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private

Ordinul 863/2002 al Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND PROTECTIA NATURII: Ordonanţa de Urgenţă 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Ordinul 19/2010 al Ministrului Mediului şi Pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND APELE SUBTERANE: HG 472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor

de apa Ordinul nr.313/2001 pentru protejarea mediului si respectarea

riguroasa a normelor tehnologice de conservare a apei in sol Hotararea nr.930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor

speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica

HG nr.53/2009 pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii

OM nr.137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania

OM nr.1278/2011 pentru aprobarea Instructiunilor privind delimitarea zonelor de protectie sanitara si a perimetrului de protectie hidrogeologica

LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND CALITATEA APEI POTABILE SI CALITATEA SURSELOR DE APA:

Legea Apei nr.107/1996, modificata de HG nr.948/1999, Legea nr.310/2004, Legea nr.112/2006, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.130/2007, OUG nr.3/2010 adoptata prin Legea nr.146/2010, OUG nr.64/2011, OUG nr.71/2011 si actualizata la 01.02.2014

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, amendată de Legea 311/2004, OG nr.11/2010 aprobata de Legea nr. 124/2010, OG nr.1/2011, aprobata de Legea nr. 182/2011, cu rectificarea nr. 458/2012

HG nr.930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică

HG nr.567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare (NTPA-013 şi NTPA-014)

HG nr.974/2004, pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile, modificat de OG nr.11/2010

LEGISLATIA NATIONALA CU PRIVIRE LA CONTROLUL POLUARII CU NITRATI:

Legea Protectiei Mediului nr.137/1995, cu modificarile si completarile ulterioare, OUG nr. 91/2002, respectiv nr. 294/2003

Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 313/2001 pentru protejarea mediului si respectarea riguroasa a normelor tehnologice de conservare a apei in sol

HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate

OUG nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 645/2002

HG nr.964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apei impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, modificata prin HG nr.1360/2005, HG nr.210/2007, prevede ca Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin directiile pentru agricultura judetene sa distribuie aceasta decizie primariilor din localitatile declarate zone vulnerabile la nitrati

Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr.1270/2005 si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.1182/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile 1552/2008 si Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.743/2008, referitor la lista de localitati pe judete unde exista poluare cu nitrati din activitati agricole

Irigatii – Norma tehnica MADR 2004 Legea apelor nr.107/1996, modificată şi completată de Legea nr.310/2004,

Legea nr.112/2006, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.3/2010 si actualizata la 01.02.2014

Ordin nr.242/2005 al MMGA/MAPPM pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului

Ordin comun nr.296/216/2005 al MMGA/MAPDR privind aprobarea Programului cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole

Ordin comun nr.452/2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Ordin nr.1072/2003 pentru aprobarea organizarii Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane

LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND EPURAREA APELOR UZATE: HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, modificată şi completată de Hotărârea de Guvern 352/2005

Normativul NTPA-001/2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane la evacuarea în receptorii naturali

Normativul NTPA-002/2002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare

Norme tehnice NTPA-011/2002 privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane

LEGISLATIA NATIONALA PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI: Legea nr.265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr.195/2005 privind protectia mediului (modificari si completari) Ordin nr.344/2004 ministrul mediului şi gospodăririi apelor şi ministrul

agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare din agricultura

Legea nr.211/2011 privind regimul deseurilor

CONCLUZII1. In cadru acestei faze s-a analizat exploatatia agricola de la Baza de Cercetare

Dezvoltare Baneasa Giurgiu si ferma zootehnica SC INTER MOTOCROSS SRL Prundu, ca unitati reprezentative si care vor constitui ca modele de analiza in cadrul ghidului ce urmeaza a se elabora.

2. Exploatatia agricola de la Baza de Cercetare Dezvoltare Baneasa Giurgiu aplica tehnologii care sa creasca gradul de utilizare a apei, in conditiile existentei unui sistem de irigatii si o monitorizare a parametrilor climatici, agro-pedologici si hidrologici specifici zonei.

3. Ferma zootehnica S.C. INTER MOTOCROSS S.R.L. Prundu, este unitate nou infiintata profilata pe cresterea porcilor, unitate care valorifica si dejectiile animale prin utilizarea acestora la biogaz si fertilizarea culturilor si aplica tehnologii moderne de nutritia animalelor, evacuarea-colectarea si valorificarea dejectiilor, cu respectarea severa a normelor sanitar veterinare si cu utilizarea unei cantitati din producutia proprie de cereale la cresterea animalelor.

4. În cadrul fazei s-a analizat bilantul hidric al apei in cazul aplicarii irigatiilor la exploatatia agricola de la Baza de Cercetare Dezvoltare Baneasa Giugiu si fertirigarii cullturilor agricole la ferma zootehnică.

5. În ambele situatii (irigarii si respectiv fertirigarii), in cadrul lucrarii se prezinta tehnologii moderne de aplicarea udarilor si respectiv valorificarea dejectiilor.

6. Datele obtinute de la cele doua unitati si cu cele care se vor obtine in viitor vor fi prelucrate si corelate cu cerintele legislatie europene si din Romania si vor fi prezentate in ghidul de bune practici ce se va elabora la sfarsitul anului viitor.

7. In cadrul lucrarii se analizeaza si caliatea apei atat din punct de vedere al folosintei acesteia cat si pentru reducerea poluarii mediului. Pentru o crestere a eficietei apei, Baza de Cercetare Dezvoltare Baneasa Giurgiu utilizeaza apa si din alte surse (drenaj si foraj).

8. Obtinerea biogazului in cadrul fermei zootehnice SC INTER MOTOCROSS SRL constituie un exemplu de crestere a gradului de utilizare a

dejecţiilor si de reducere a poluarii mediului. 9. Actiunea de reecologizare a Luncii Dunarii de Jos trebuie sa faca parte dintr-un plan

strategic elaborat pentru suprafata intregului bazin al fluviului – conditie determinata de legea continuitatii debitului in managementul calitativ si cantitativ al apei.

10. Redimensionarea ecologica si economica a intregului bazin hidrografic al Dunarii, trebuie sa asigure dezvoltarea durabila a acestui spatiu, tinand cont de noile conditii ale economiei mondiale si efectele modificarilor climatic.

11. Stabilirea solutiilor tehnice de redimensionare ecologica si economica trebuie sa se faca pentru fiecare incinta indiguita, prin valorificarea studiilor si cercetarilor anterioare, a documentatiilor de proiectare pentru amenajarile existente. Aceste informatii trebuie amenajate in corelatie cu rezultatele modelelor de prognoza climatica, hidrologica, hidrogeologica si demografica.

12. Incintele indiguite a caror teritoriu este traversat de retelele hidraulice ale sistemului de irigatii alimentate din Dunare trebuie sa fie asigurate impotriva inundabilitatii la valoarea debitelor maxime rezultate din prognoza hidrologica. In acest fel se va garanta functinarea sistemelor de irigatii ce cuprind suprafata de lunca indiguita si a teraselor Dunarii.

13. In stabilirea folosintelor terenului din interiorul unei incinte, trebuie sa se tina cont de faptul ca pozitia medie a nivelului freatic (H) este factorul principal de luare a deciziei. Prin aplicarea modelului analitic W(H) se pot defini trei domenii ale folosintelor.

(A) – zone umede (piscicultura, pajisti, silvicultura) recomand pentru H ≤ 0,85 m. La niveluri scazute ale apei in fluviu, acestea pot fi alimentate prin intermediul reteleor de irigatii;(B) – zona domeniul optim pentru agricultura – in care interventia pentru irigatii si desecari este minima (0,85 m < H < 2,17 m). Aceste zone se vor amenaja insa cu lucrari de irigatii, desecari si neconditionat cu retele de perdele forestiere.14. Promovarea instalatiilor de irigare autodelasabile (de tip pivot central si lineare) alimentate cu apa din panza freatica din puturi forate, ar constitui cea mai eficienta solutie tehnica sub aspect ecologic si economic.(C) – zonele agriculturii irigate in exclusivitate, insotite neconditionat de catre retelele de perdele forestiere, pentru H > 2,2 m.15. In situatia instalarii secetelor succesive pe teritoriul tarii – asociate cu conditiile restrictive ale disponibilitatii apei si energiei de pompare – vor face din terenurile agricole din incintele indiguite supapa de siguranta a hranei la nivel national.16. In etapa a IV-a , s-a completat datele obtinute pana in prezent cu cele obtinute la zi, de la cele doua unitati si s-a finalizat interpretarea acestora. Rezultatele obtinute constituie suportul pentru realizarea ghidului de bune practici referitoare la managementul integrat al apei in exploatatiile agricole si fermele zootehnice.

VA MULTUMIM!