analiza economica a statului spania

Download Analiza Economica a Statului Spania

Post on 24-Nov-2015

31 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Power Point Analiza economica si turistica a Spaniei

TRANSCRIPT

Evolutia PIB

EVOLUIA ECONOMIC A SPANIEI

Evoluia PIBCea mai adnca etapa a crizei n termeni de scdere a produciei i pierdere de locuri de munc a fost observat n trimestrul ntai al anului 2009, cnd PIB-ul a sczut cu 1,6 procente fa de trimestrul precedent i omajul a explodat, crescnd de la 14,0% n trimestrul patru al anului 2008, la 16,7% n trimestrul ntai din 2009 (puine peste 600.000 de persoane) conform Eurostat.

Romnia: 142,245 milioane Evoluia ratei omajuluiRata somajului a crescut de la 8,3% la sfarsitul anului 2007 (1.834.000 someri), la 20,1% la sfarsitul anului 2010 (4.632.000 someri) si 21,7% la sfarsitul anului 2011 (4,7 milioane someri).Somajul a crescut in special in randul tinerilor (16-25 de ani), in special pentru cei cu o pregatire scazuta, si in randul imigrantilorComparativ, intre 2007 si 2011 somajul la nivelul zonei euro a crescut de la 7,5% la 10,1% (doar cu 2,6 puncte procentuale), in timp ce in Spania acesta s-a majorat de la 8,3% la 21,7% (cu 11,8 puncte procentuale). Situatia s-a deteriorat apoi in primele cinci luni din 2012 dupa masurile de austeritate luate de guvern in cea mai mare parte a statelor din zona euro, somajul la nivelul uniunii economice si monetare ajungand la 11,1% si la 24,6% in Spania.

In februarie 2014 rata somajului ajungea la 25,6 %In Romania, tot in aceeasi perioada aceasta rata este de 7,2 %.

Deficitul bugetarDupa scaderea veniturilor bugetare in 2009 (de la 37% la 35,1% din PIB) si cresterea cheltuielilor cu aproape 5 procente din PIB care au dus la un deficit in acest an de 11,2%, in 2010 s-a inceput procesul de consolidare a finantelor publice spaniole. Prin programul de stabilitate din februarie 2010 se stabilea reducerea graduala a deficitului bugetar la nivelul maxim admis de Pactul de Stabilitate si Crestere, 3% din PIB, pana in anul 2013. Acest termen limita pentru atingerea unui deficit de 3% din PIB s-a prelungit apoi cu un an, dupa hotararea luata la intrunirea ministrilor de finante din zona euro, de la inceputul lunii iulie.Nevoia de consolidare fiscala a condus la marirea taxelor, ceea ce a facut ca veniturile bugetare sa creasca cu 1,2% din PIB in 2010. In acest an, deficitul a fost de 9,3%. In 2011, pe fondul scaderii economiei, veniturile guvernului au revenit insa la nivelul din 2009, de 35% din PIB. Totodata, cheltuielile publice au scazut in 2010 cu 0,7% din PIB, trend continuat si in 2011, cand guvernul si-a redus cheltuielile cu 2 p.p., de la 45,6 la 43,6% din PIB. AnMilioane2012-109,572 2011-100,072 2010-100,508 2009-116,429 2008-49,113 200720,748 200623,230 200511,651 2004-490 2003-2,419 Rata deficitul in Romnia n 2012 era de -3,907 mil. Datoria publicDatoria public a Spaniei, a patra economie a zonei euro, a urcat la nivelul record de 961,6 miliarde de euro n 2013, a anunat, luni, Banca Central a Spaniei. La sfritul anului trecut, datoria public a Spaniei se situa la 94% din PIB, dar n uoar scdere fa de nivelul de 94,2% nregistrat n 2012. n decembrie, datoria Spaniei urcase cu 9,5 miliarde de euro i era n cretere cu 76,9 miliarde de euro fa de nivelul nregistrat la sfritul lui 2012. Nivelul datoriei ar urma s ajung la valoarea record de 101% din PIB n 2015 i 2016, conform estimrilor Executivului de la Madrid.AnMilioane % PIB2013960,640 93,92012884,653 86%2011737,334 70%2010644,692 61%2009565,083 54%2008436,984 40%2007382,307 36%2006391,055 39%2005392,497 43%2004389,142 46%n Romnia n 2012 datoria public era de 50,128 , reprezentnd 37,9% PIBBalana comercial n ianuarie 2014 exporturile au fost de aproximativ 18,43 miliarde de euro, crescnd cu 3,1 puncte procentuale faa de anul trecut (2013), n principal datorit vnzrilor de mncare,butur i produse chimice.Importurile au sczut cu 0,6 puncte procentuale ajungnd la 21,25 miliarde de euro.

An Balanta comerciala2012-31,795.0 M.2011-50,327.0 M.2010-54,762.0 M.2009-47,232.0 M.2008-94,717.0 M.200799,237.0 M.2006-91,573.0 M.2005-77,278.0 M.2004-60,863.0 M.2003-46,372.0 M.

n Romnia aceast balan comercial era n 2012 de -9,619.0 M .Salariul minim/salariul mediuSalariul minim in Spania este de 753,30 euro / luna; 21,51 euro / zi pentru anul 2014 (Romania 157 de euro/luna) Salariul mediu in Spania este de 2019 /luna in timp ce in Romania aceasta este de 2430 RON.

An Salariul minim 2014753 2013753 2012748 2011748 2010739 2009728 2008700 2007666 2006631 2005599 Evoluia comerului electronicComertul electronic in anul 2013 ajungea la 2,6 miliarde de euro in primul trimestru al anului. 43,2 % din comertul electronic reprezinta tranzactii de doar 40% e comert din localele online.Restul de 16,4 % este reprezentat de straini ce achizioneaza online din magazinele spanionlilor

EVOLUIA TURISTIC A SPANIEI

Turismul n Spania este foarte dezvoltat, avand att mare, ct i munte, i ocean. Principalele atracii turistice sunt insulele Baleare, insulele Canare i coasta sudic a rii. Spania este a doua ar din lume, din punctul de vedere al turitilor strini, conformdatelor furnizate de Organizaia Mondial a Turismului, situndu-se doar n urma Franei(peste 50 milioane de turisti), i se bucur de o cot de 7% din turismul mondial, naintea Statelor Unite i Italiei.Cheltuielile totale realizate de turistii internationali care au vizitat Spania intre lunile ianuarie si noiembrie anul acesta au ajuns la cifra de 45.481 milioane de euro, ceea ce presupune 8,9% mai putin decat in 2008, potrivit Anchetei de Cheltuieli Turistice. In legatura cu luna noiembrie, turistii internationali care au vizitat tara in aceastaluna au realizat cheltuieli de 2.844 milioane de euro (o scadere cu 3,1% fata de anulanterior).

Industria turistica este una dintre activitatile economice care constituie un pilon ineconomia spaniola, acum ca contributia in anul 2004 a fost de 37.500 milioane de euro. Intre ianuarie si noiembrie 2005, Spania a primit un total de 52,4 milioane deturisti staini, 6,2 % in afara de cei inregistrati in perioada in aceeasi perioada a anuluianterior, potrivit datelor Ministerului Industriei, Turismului si Comertului, si potrivit previziunilor Organizatiei Mondiale a Turismului, sosirea turistilor straini va creste inmedia cu 5 % anual in urmatorii 20 de ani, ceea ce prevede ca Spania o sa primeasca 75milioane de turisti straini in anul 2020, aproximativ 20 de milioane mai mult decat in anul 2005.

Turitii strini au cheltuit, anul trecut, n Spania, o sum record de 59,082 miliarde de euro, cu 9,6% fa de 2012, att datorit creterii numrului de vizitatori, ct i a bugetelor lor, potrivit datelor Ministerului spaniol al Turismului, preluate de AFP.Spania a finalizat anul 2013 cu cea mai mare cifr nregistrat vreodat n ceea ce privete cheltuielile turitilor internaionali. Turitii britanici, cei mai numeroi turiti strini n Spania, au lsat 12 miliarde de euro, anul trecut, urmai de turitii germani (9,72 miliarde de euro) i cei francezi (5,926 miliarde de euro).Conform aceleiai surse, cea mai mare cretere procentual a fost nregistrat ns de chletuielile turitilor rui, care au cheltuit n Spania 2,35 miliarde de euro, cu 28,9% mai mult dect n 2012.n schimb, turitii americani au fost i n 2013 cei mai cheltuitori turiti strini, cu o medie de 2.402 de euro de persoan, chiar dac bugetul a sczut cu 22% comparativ cu 2012.De asemenea, turitii francezi au redus cheltuielile cu 21,7%, pn la o medie de 618 euro pe vizitator, n timp ce britanicii i-au pstrat nivelul de cheltuieli la 809 euro, iar germanii i-au crescut cheltuieile cu 8,4%, pn la o medie de 1.205 euro pe persoan.

Competitivitate turism: 5,38Cati angajati activeaza in domeniul turismului: 2,7%Contributia la PIB a industriei turismului: 14,7%PIB per capita: 30.478 dolariRata somajului: 26,2%

Barcelona este capitala Cataloniei, o comunitate autonom din nord-estul Spaniei. Este de asemenea al doilea cel mai mare ora al Spaniei, dup Madrid. Barcelona se afl pe coasta Mediteranei, 160 km sud de lanul muntos Pirinei, care reprezint grania cu Frana. Populaia oraului este de aproximativ 1,6 milioane, iar a zonei metropolitane de aproximativ 3 milioane.Barcelona a fost locul n care s-au desfurat Jocurile Olimpice de var din 1992. n vara lui 2004 Forumul Internaional al Culturii s-a desfurat n acest ora.

Barcelona ofer o oportunitate unic pentru turiti, de a se plimba de la rmiele romane spre cetatea medieval, i spre oraul modern cu bulevardele sale deschise i toate interseciile lsate largi de colurile cldirilor tiate n mod unic. Centrul istoric al oraului este aproape plat, n timp ce oraul modern se ntinde spre dealurile nconjurtoare, avnd strzi ce cresc n altitudine, ce aduc aminte de San Francisco.

O trstur notabil este Les Rambles, o serie de bulevarde care pleac din centrul oraului spre frontul de ap, plin de oameni pn noaptea trziu, cu florari, vnztori de psri, artiti de strad, cafenele i restaurante. Mergnd n sus sau n jos pe Les Rambles poi vedea prestigioasa oper El Liceu, piaa alimentar La Boqueria i Piaa Plaa Reial, cu ale sale arcuri i palmieri, printre alte cldiri interesante.

Piata Placa Reial Les RamblesEl LiceuLa Rambla se termin n portul vechi, unde o statuie a lui Cristofor Columb indic spre mare. n apropiere se afl Museu Martim (Muzeul Maritim) care prezint istoria vieii din Mediteran. Cldirea muzeului este fostul antier naval, unde erau construite vasele ce navigau Mediterana. Vechiul port ofer felurite splendori, incluznd i cel mai mare Acvariu din zona mediteran.

n districtele moderne ale oraului se afl mai multe bulevarde pe care se afl magazine ale unor companii internaionale de mbrcminte, bijuterii, bunuri din piele i altele. Cel mai elegant bulevard este Passeig de Grcia, unde se afl dou cldeiri de ale lui Antoni Gaud, Casa Mil (La Pedrera) i Casa Batll.

Sagrada Familia, desi este o constructie neterminata inca si la care se va mai lucra pentru o lunga perioada de acum incolo, este deja un simbol al Barcel