analiza geografica economica a statului elvetia

Download Analiza Geografica Economica a Statului Elvetia

Post on 09-Oct-2015

105 views

Category:

Documents

12 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Geografie

TRANSCRIPT

Analiza geografica economica a statului Elvetia

CUPRINSCapitolul I. Repere geografice generale3 Capitolul II. Incadrarea in tipologia statala Cadrul natural...4 Componenta teritoriului...7 Nivelul produsului intern brut.8 Criteriu agregat(IDU).8Capitolul III. Resurse Resursele naturale........9 Resurse umane.9 Capitolul IV. Agricultura Tipologie si productii agricole13 Capitolul V. Industria Ramuri industriale ..14 Capitolul VI. Turism Obiective turistice ..15 Concluzii18 Bibliografia ..19

Capitolul I. Repere geografice generale

Elveia ,denumit complet Confederaia Elveian ,se situeaz n Europa de Vest pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhin. Elveia se ntinde ntre paralelele de 45 i 48 latitudine nordic, i ntre meridianele de 5 i 11 longitudine estic. Suprafata totala a statului este de 41.277 km2 din care uscat 39.997 km2,iar apa 1.280 km2, ocupand locul 135 in lume. Populaia este de circa 7,639,961 milioane ocupand locul 94 in lume Cinci tari se marginesc cu Elvetia, de-a lungul unor frontiere (cea mai mare parte naturale). Rinul formeaza o parte din granita cu Austria si Liechtenstein, iar in N si N-E impreuna cu lacul Constance (Bo) formeaza granita cu Germania si Austria. In parte de N-V, V si S-V Mtii Jura, raul Doules si lacul Leman o separa de Franta, iar grantia cu Italia spre S si S-E este formata din lantul Alpilor Occidentali

Fig.1 Reprezentarea grafica a elvetiei

Fig.2 Statele vecine ale elvetiei Capitolul II. Incadrarea in tipologia statala

2.1Cadrul naturalRelieful Elvetia e tara cu altitudinea medie cea mai ridicata din Europa.Faimos pentru privelistile alpine superbe, nu mai putin de 60% din teritoriul sau e reprezentat de o parte din muntii Alpi, marea bariera de piatra care desparte Europa de lumea mediteraneana care se intinde intr-un arc de 1200 Km, de pe Riviera franceza pana la portile Vienei.Un alt lant muntos, muntii Jura, stabileste frontiera cu Franta, in timp ce intre Alpi si muntii Jura se intinde relieful variat al Podisului Mittelland . Structura geologic a Elveiei este n mare msur datorat coliziunii cu miloane de ani n urm a plcii tectonice continentale africane cu cea european. Munii Alpi au structura de baz constituit din granit. n perioada jurasic au rezultat muni de ncreire din calcar, mai mici dect Alpii. Regiunea Elveiei centrale cuprinde esuri i dealuri. In Elvetia se disting trei regiuni principale:Alpii Elvetiei ocupa 58% din suprafata tarii, in toata partea meridionala, centrala si orientala a Elvetiei,Muntii Jura ocupa 12% din suprafata tarii, in ale caror vai, mult diferite de cele alpine, s-a dezvoltat o economie specific elvetiana, Podisul Elvetiei--Le Pleateau Suisse- sau Podisul Mitteland(Tara de mijloc a Elvetiei) este situat intre doua lanturi de munti, pe o intindere care ocupa restul de 30% din suprafata tarii, de o forma alungita si relativ ingusta. n Elveia exist 74 de vrfuri muntoase care depesc 4000 m altitudine, dintre care 55 sunt n Elveia i 19 la grania cu Italia. In Alpii Walliser sunt un numr 12 piscuri, constituind cei mai nali muni din Elveia. Vrful cel mai nalt din Walisseri i din Elveia este Dufourspitze (4.634 m) din Masivul Monte-Rosa.

Fig.3 Harta fizica a Elvetiei

Hidrografia Cele mai importante rauri si fluvii ale Elvetiei izvorasc din masivul St Gothard, unde sunt concentrati o parte dintre cei mai mari ghetari ai Alpilor. Dintre cele mai importante rauri din Elvetia amintim: Rinul care are cel mai lung curs dintre toate raurile care curg pe teritoriul Elvetiei cu afluentul sau cel mai mare, raul Aar. Aar este alimentat de ghetarii si zapezile din St Gothard si Alpii Bernezi, ca si de ploile si zapezile din Jura. Rohnul, un alt rau important de pe teritoriul Elvetiei, strabate cantonul Valais pe o lungime de 264 km pana la lacul Leman, fluviul parcurge o panta mai lenta, pe alocuri mlastinoasa si isi continua cursul spre sud la iesirea din lac in apropiera orasului Geneva. Apele sale repezi au putut fi folosite pentru producerea de energie electrica prin construirea unor importante baraje, cum sunt cele de la Grande- Dixence, Mauvvisin, Zeuzier. Ticino si Inn sunt alte doua rauri importante din Elvetia.toate raurile importante din Elvetia au un pronuntat caracter alpin, care le impiedica sa devina navigabile insa importanta lor creste sub raport energetic. Numeroase lacuri ale Elvetiei, situate in regiuni si altitudini diferite, imbogatesc in mod armonios configuratia reliefului. Majoritatea lacurilor sunt de tip glaciar, cu forme extrem de variate, sunt de dimensiuni mici, iar peisajul e deosebit.

Fig.4 Reteaua hidrografica Elvetia

Flora si fauna Peisajul variat al Elvetiei ofera conditiile ideale pentru o gama diversa de plante si animale .De pe piscurile inzapezite ale muntilor din vest, pe malurile lacurilor din Ticino, putine tari europene sepot mandri cu o gama atat de variata de flora si fauna: De la palmieri si alte plante tropicale in est ajungi la floarea de colt, orhideea salbatica si covoarele de plante mici de pe pajistile montane care se intind de la 800 la 3000 de metri altitudine . Parcul National Elvetian din Engadine (cantonul Graubunden) e un sanctuar unde natura e protejata de orice interventie a omului si unde intreaga flora si fauna sunt lasate sa se dezvolte in ritmul lor natural .Padurile acopera aproximativ 30% din suprafata Elvetiei .Aici traieste cocosul de munte, cea mai mare pasare din zona .In muntii Jura traiesc pisica salbatica si rasul european .La altitudini mai mari, in padurile de pini, poate fi intalnit spargatorul de nuci.Marmotele si caprele salbatice se integreaza si ele perfect peisajului .Clima Clima Elveiei este n general temperat, dar poate varia mult de la un loc la altul, de la condiii glaciare n zonele nalte de munte, pn la un climat plcut n extremitatea sudic. Exist unele vi n zona de sud n care triesc i unii palmieri mai rezisteni la frig. Verile tind s fie calde i umede uneori, cu ploi periodice, fiind ideale pentru punat. Iernile mai uscate n zona de munte pot prezenta intervale lungi de vreme stabil, ce dureaz cu sptmnile, n vreme ce depresiunile intramontane tind s sufere de inversiune climatic, cu vreme deosebit de rece, i fr soare timp de mai multe sptmni.Un fenomen meteorologic denumit fhn poate avea loc oricnd n timpul anului, i este caracterizat printr-un vnt neateptat de cald, care aduce la nord de Alpi aer cu umiditate relativ sczut de pe versantul sudic, n perioadele ploioase. n vile cu orientare pe direcia nord-sud, acest fenomen se declaneaz cel mai bine. Precipitaiile tind s fie moderat rspndite pe toat durata anului, cu un maxim nu foarte mare pe timp de var.

Fig.5 Temperaturi medii anuale Elvetia

2.2Componenta teritorialaPrimul stat elveian s-a format la 1 august 1291, prin unirea a trei cantoane: Uri, Schwyz i Unterwalden i a evoluat sub diverse forme de Uniuni sau Ligi de state independente pn aproape n a doua jumtate a secolului al XIX - lea.La 29 mai 1848, o dat cu adoptarea primei Constituii Federale, Elveia s-a constituit ca stat federal i a devenit una dintre cele mai tinere republici din Europa acelor vremuri.Confederaia Elveian este o republic federala de tip parlamentar alctuita din 23 de cantoane dintre care 3 (Appenzell, Basel, Unterwalden) se mpart la rndul lor, din considerente istorice, n cate doua semi-cantoane. Fiecare canton are constituie, parlament, tribunal i legi proprii care sunt ns armonizate cu cele ale Confederaiei. Cantoanele se bucur de o larg autonomie administrativ, au poliie proprie i exercit control independent asupra sistemului de educaie nvatmnt i a politicii de protecie social. De asemenea, fiecare canton i poate stabili propriul sistem de taxe. n Elveia structura de stat se desfoar pe trei niveluri:cel al Confederaiei cu competente n materie de politic extern, politic de securitate i aprare, energie atomic, transport la nivel naional (ci ferate i autostrzi), politic vamal, politic monetar, cercetaredezvoltare, protecia mediului, agricultur i legislaie, atunci cnd aceasta are aplicabilitate pe ntreg teritoriul naional;cel al cantoanelor care au constituie, parlament, guvern i tribunale proprii. Competenele la nivel cantonal se refer la sistemul de educaie (nvatamnt primar, secundar i teriar), servicii de sntate, poliie local, distribuia energiei, transport local (drumuri naionale), promovarea turismului, dezvoltare economic local, protecia patrimoniului cultural;cel al comunelor uniti teritoriale n cadrul cantoanelor (circa 3.000) cu competene proprii in materie de educaie (nvamnt primar), furnizarea de ap i electricitate, infrastructuri rutiere locale, taxe i impozite, amenajarea teritoriului.Sistemul politic elveian are un pronunat caracter democratic i combin n mod armonios principiile suveranitii cantoanelor i al reprezentativitii proporionale cu cel al separrii puterii. Referendumul, ca parte integrant a sistemului elveian de guvernare, este un instrument activ n procesul legislativ, utilizat n cazul amendrii Constituiei Federale sau pentru adoptarea unor legi importante la nivel federal, cazuri n care este necesar att majoritatea popular (electoral) ct i cea cantonal. Constituia Federal adoptat in 1848, revizuit i amendat n 1874 i 1999, stabilete i definete cele trei organe ale puterii n stat:Adunarea Federal (sau Parlamentul)Consiliul Federal (sau Guvernul) iCurtea Suprema de Justiie.

2.3Nivelul produsului intern brut Elvetia se afla pe locul 7 in lume cu un nivel al produsului intern brut pe cap de locuitor de 46.424 dolari si pe locu