PROIECT -COMERT CU SERVICII-

1

CUPRINS

1. Aspecte generale 1.1. Politica

1.2. Geografie 1.3. Clima

1.4. Resurse minerale 1.5. Ramuri industriale

1.6. Economie 1.7. Religia 1.8. Cultura

2. Turismul Spaniei

2.1. Locul si rolul turismului in economia Spaniei 2.2. Comert 2.2.1. Export 2.2.2. Import

2.3. Telecomunicatii 2.3.1. Posta

2.3.2. Telefonia 2.3.3. Mass-media

2.4. Contributia turismului la cresterea economica 2.5. Turismul in comertul mondial cu servicii

2.6. Piata turistica a Spaniei 2.6.1. Cererea turistica 2.6.2. Oferta turistica

2.7. Baza tehnico-materiala a turismului 2.8. Turismul - activitate specifică de servicii

2.9. Transporturile turistice şi rolul lor în dezvoltarea activităţilor turistice spaniole 3. Indicatorii turismului

4. Balanta de plati a Spaniei 5. Tipuri de servicii in Spania

2

Spania

Spania, tara europeana, situata in S-V Europei, face parte din Peninsula Iberica. Acesteia ii apartin Insulele Baleare (situate in Marea Mediterana) si Insulele Canare (situate in Oceanul Atlantic), precum si doua teritorii din nordul Africii. Se afla pe locul 51 in lume ca marime a suprafetei teritoriului (504.645 km2).

Politica Spania este o monarhie constitutionala din 1978, parlamentul este bicameral, puterea executiva consistand din Consiliul de Ministri condus de Presedintele Guvernului

3

(asemanator unui prim-ministru dar care este propus de morah si ales dupa alegerile legislative).

Capitala tarii este Madrid, tara avand 15 regiuni si 50 de provincii. Limba vorbita este spaniola (castiliana), fiind limba oficiala a tarii. In Spania sunt aproximativ 46 milioane de locuitori, cu densitate de 89.5 locuitori pe km2. Ca si forme de relief, teritoriul este dominat de lanturi muntoase (Pirinei, Sierra Nevada), platouri inalte si campii aluvionare.

GeografieTeritoriul de bază al Spaniei este dominat de platouri înalte și de lanțuri muntoase

ca și Pirineii și Sierra Nevada. Din acesti munți izvorăsc mai multe râuri importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana și Guadalquivir. De-a lungul coastelor se găsesc câmpii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir în Andaluzia. Spania se invecineaza la est cu Marea Mediterană (conținând Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se găsesc, pe coasta Africană, Insulele Canare.

Clima Spaniei este în principal temperată şi mediteraneană; există veri calde în interior, mai degrabă cu condiţii moderate şi înnorate pe coastă. Iernile sunt înnorate şi reci în interior, regiunile de pe coastă fiind relativ temperate.

Resurse minerale : diferite tipuri de cărbuni; minereuri de fier, de mangan, de cupru şi de staniu; polimetale, bauxită, volfram, uraniu şi mercur (fiind a în primele patru ţări din lume din punct de vedere al acestor zăcăminte; fosforite, sare şi săruri de potasiu (concentrate în special în regiunea Granada şi nordul Spaniei).

Producţiile agricole reprezintă o sursă de export importantă pentru economia spaniolă, cele mai extinse fiind cele de grâu, orz şi ovăz (în zona centrală), de porumb şi orez (în nordul şi sudul ţării). De asemenea, deosebit de dezvoltată este cultura de legume, zarzavaturi şi măsline (locul II în lume în producţia de măsline), de bumbac, tutun, sfeclă de zahăr, plante citrice şi, nu în ultimul rând, viticultura (cu renumitele vinuri de Xeres, Malaga, Alicante etc). Ramuri industriale Principalele ramuri industriale sunt: industria extractivă şi industria uşoară (ţesături de bumbac, lână mătase); industria siderurgică (la Bilbao, Sagunto etc.), industria constructoare de maşini, în special de automobile, tractoare locomotive, avioane şi nave (Concernele Caterpillar, Seat şi Volkwagen);industria metalurgiei neferoase (cupru,plumb, zinc, aluminiu); industria chimică. Economie Economia capitalistă mixtă a Spaniei suportă un PIB care pe o bază per capita reprezintă 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul său de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a câștiga aderarea la primul grup de țări ce au lansat moneda unică europeană pe 1 ianuarie, 1999. Administrația lui Jose Maria Aznar a continuat să susțină liberalizarea, privatizarea, și deregularea economiei și a introdus unele reforme pentru taxe în final. Șomajul a scăzut vizibil sub administrația lui Aznar, dar rămâne una din cele mai mari rate din Uniunea Europeană, la 13%. Guvernul încearcă să facă progrese viitoare în schimbarea legilor de munca și reformare schemelor de pensie, care sunt cheia susținerii atât a avansării economiei interne a Spaniei, cât și a competitivității

4

externe într-un mediu cu o monedă unică.

Spania este cea de-a doua destinație turistică din lume și are 47 de aeroporturi. Ocupă locul 3 în Europa și locul 7 în lume în ceea ce privește industria constructoare de mașini. Peste 82% dintre vehiculele produse în Spania sunt exportate în peste 90 de țări.

În al patrulea trimestru din 2008, economia Spaniei s-a comprimat cu 1% și a intrat în cea mai adancă recesiune din 1993. Pe întreg anul 2008, economia s-a comprimat cu 0,7% față de anul 2007.

În 2011 Spania se confruntă cu mari probleme datorate crizei economice.

Religia

In Spania, libertatea de cult este recunoscuta in Constitutie. Majoritatea spaniolilor sunt catolici, religie care este respectata intocmai in societatea spaniola. Cultura Cultura este unica, originala, aici gasindu-si loculm ideal amestecul de civilizatii, diversitatea culturala. Dintre spaniolii celebri putem numi cativa (nu pe toti ce-i drept): Pablo Picasso, Salvador Dali, Miguel de Cervantes, Enrique Granados, Isaac Albeniz. Arabii considerau ca Spania este „Raiul pe pamant”, iar pentru Hercule reprezenta taramul unde cresteau merele de aur, insa tara a ramas totusi o tara plina de mistere.

Ca si destinatie turistica, Spania este una dintre cele mai populare destinatii turistice ale Europei, asta deoarece tara ofera turism pentru toate gusturile (de la istorie, arta, mare, viata de noapte, gastronomie, multe obiective turistice ce merita sa fie vazute). Ca si tara, diferentele de la un loc la altul o fac atractiva. Sunt diferente nordul tarii, care este umed si verde, centrul tarii se afla pe zona de ses si este rar populat, coasta mediteraneana este fertila si stralucitoare, sudul tarii este uscat si fierbinte.

Tara a devenit un loc popular pentru vacantele de

vara, in special pentru turistii din Regatul Unit, Franta, Germania si Scandinavia in ultimii ani ai dictaturii lui Francisco Franco, conducator absolut al Spaniei in perioada 1939-1975. Din acea perioada Spania a devenit a doua cea mai vizitata tara din lume dupa Franta.

5

Flamenco Dance and Music

Conform statisticii facute publice de catre Organizatia Mondiala a Turismului, in 2007 tara a fost vizitata de aproximativ 60 de milioane de turisti straini.

Spania a fost, de-a lungul timpului, unul dintre cele mai importante centre culturale ale Europei. Ea este cunoscuta pentru muzica si dansul Flamenco, pentru coride, sport, plajele insorite si bucataria sa.

Daca suntem turisti in aceasta tara, putem vizita Muzeul de Stiinta si Tehnologie Elder, Catedrala San Salvador, Lago Martianez, Palatul Regelui Sancho, Fuente de los Doce Canos, Muzeul Casa Taranului, Jardin de Cactus, Plaza de la Corredera, Plaza de la Corredera, Muzeul Jucariilor - Museu del Joguet, Guadalupe, Guadalupe, Santiago de Compostela, Catedrala La Seo del Salvador, Castelul Gibralfaro si multe alte obiective turistice care merita sa fie vazute.

Santiago de Compostela

Putem vizita Spania si pentru sport, fotbalul spaniol fiind unul din cele mai puternice din lume, tara putandu-se mandri cu unul din cele mai mari cluburi de fotbal, Real Madrid cu un stadion impresionant, Santiago Bernabeu. Inotul, schiul acvatic si windsurfingul se poate practica pe aproape toate plajele Spaniei. Navigatia poate fi si ea considerata o atractie turistica a Spaniei, aici existand aproape 100 de cluburi de navigatie, majoritatea pe Marea Mediterana.

De asemenea, bucataria spaniola este una dintre cele mai diversificate bucatarii europene. Ea se distinge prin folosirea unor ingrediente specifice: uleiul de masline, o mare varietate de legume, orez, usturoi. Dintre preparatele traditionale amintim tapas si sangria. Platas sunt platouri cu gustari care se servesc ca aperitive, iar sangria este o bautura facuta dintr-un amestec de vin, coniac, suc de fructe exotice.

Tara poate fi vizitata in orice sezon, ea fiind atractiva in orice moment al anului, prin plajele sale, muntii si obiectivele turistice incarcate de istorie.

6

Turismul Spaniei Turismul în Spania a fost dezvoltat în ultimii ani ai dictaturii lui Francisco Franco, atunci când țara a devenit un loc popular pentru vacanțele de vară, în special pentru turiștii din Regatul Unit, Franța, Germania și Scandinavia. De atunci Spania a fost a doua cea mai vizitată țară din lume după Franța. În 2007 aproape 60 de milioane de turiști străini au vizitat Spania, conform Organizației Mondiale a Turismului, care are sediul în Madrid.

Spania este a doua cea mai populară țară din punct de vedere turistic din lume, după Franța, cu 60 de milioane de vizitatori pe an (2007).

Cele mai populare destinații sunt metropolele Madrid și Barcelona, plus orașele Córdoba, Sevilia, Granada și Malaga în Andaluzia. În alte părți a țării, Toledo, Salamanca și Santiago de Compostela sunt vizitate. Spania este și o destinație populară de vară, cu Valencia, Insulele Canare și Insulele Baleare fiind foarte vizitate.

Deşi în Spania predomină turismul cultural, turismul de litoral şi cel montan sunt de asemenea foarte bine dezvoltate, nu numai datorită peisajelor de o deosebită frumuseţe, ci şi serviciilor de o înaltă calitate oferite.

Fig 1 „Primele 10 state membre de origine pentru călătoriile în străinătate, 2010”

7

Fig 2„ Indicatori ai turismului, 2005-2010, sursa Eurostat „ Locul si rolul turismului in economia Spaniei Turismul cuprinde în sfera sa de acţiune o serie de activităţi de natura serviciilor şi anume: furnizarea de informaţii, comercializarea de vacanţe, efectuarea unor prestaţii – transport, cazare, alimentaţie, agrement, tratament, etc. De asemenea, trăsăturile acestor activităţi, luate individual sau în totalitate, exprimate prin nematerialitate, intangibilitate, eterogenitate, consum mare de muncă vie sau dinamismul şi diversificarea lor permanentă, ca forme de materializare a comportamentului economic, sunt comune tuturor ramurilor componente ale sectorului terţiar. Totodată, diversitatea activităţilor ce dau conţinut prestaţiei turistice, ca şi prezenţa unora dintre ele în structura altor ramuri ale economiei, conferă turismului caracterul unei ramuri de interferenţă. De aici, amploarea şi complexitatea legăturilor ce se dezvoltă între turism şi celelalte ramuri ale economiei, indiferent din ce sector fac parte. Aceste relaţii îmbracă forme diferite, manifestându-se direct sau indirect, permanent sau period ic, pe orizontal sau vertical. Spre exemplu, pentru desfăşurarea activităţii turistice sunt necesare intrări în alte ramuri ca: industria construcţiilor (şi indirect, industria materialelor de construcţii, a sticlei, a lemnului, metalurgiei etc), energetică, alimentară, textilă, etc.; de asemenea turismul întreţine legături directe cu transporturile, telecomunicaţiile, cultura şi arta. La rândul său, prin produsele care le oferă, contribuie nemijlocit la asigurarea consumului populaţiei. Toate acestea ilustrează poziţia importantă a turismului în structura mecanismului economic şi rolul său activ în procesul de dezvoltare şi modernizare a economiei. Cele mai mari venituri generate de turismul internațional în 2010 au fost înregistrate în Spania (39 621 de milioane EUR) și Franța (34 939 de milioane EUR), urmate de Italia, Germania și Regatul Unit.

8

Comerţul Exportul - Spania exportă: echipamente de transport (12%), produse agricole (12.7%), maşini (8,3%), produse petroliere, chimicale, produse alimentare, fructe, legume, fier şi oţel, băuturi alcoolice, produse electronice şi perle. În 2000 exportul a fost de 120.5 bilioane $. Cei mai importanţi parteneri comerciali ai Spaniei la export sunt: Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Marea Britanie. Mărimea exporturilor în 2001 a fost realizată în principal datorită instituţiilor de credit, produselor chimice, lactate şi derivate din hârtie, datorită dinamismului producţiei acestor sectoare, de la care s-a aşteaptat o creştere de 15% în acest an. Importul - Spania importă: maşini (11.6%), petrol (8.2%), produse agricole (8%), echipament de transport (7.3%), textile şi încălţăminte. În 2000 importul a fost de 153.9 bilioane $. Cei mai importanţi parteneri comerciali ai Spaniei la import sunt: Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Japonia. Activităţile care au beneficiat cumpărări externe mai semnificative sunt comunicaţiile. Sau importat în cantităţi importante echipamente industriale şi de birou şi huilă spre a fii tratată în uzine speciale pentru producerea cocsului. Conform datelor publicate de Scotch Whisky Association, Spania a devenit cea mai mare importatoare de whisky scoţian, chiar înaintea Americii. Importurile de whisky în 2000 au crescut cu 20% faţă de 1999, Spania ajungând astfel la aproximativ 156 milioane sticle. Valoarea importurilor a sporit şi ea cu 5% ajungând nivelul de 505 milioane de Euro. Astfel, Spania devine piaţa de desfacere numărul unu din lume pentru whisky scoţian, atât din punct de vedere al volumului cât şi al valorii. Din totalul producţiei de whisky, 40% este vândută în afara Uniunii Europene. Nr.crt Indicatori(%) 2009 2010 1. Produsul intern brut 1,46 1,40 2. Cererea interna totala 6,5 5,5 3. Rata inflatie 1,6 1,9 4. Rata somajului 26,02 20 5. Deficit bugetar 9,49 2,81 Telecomunicaţiile Telefonia - În Spania sunt telefoane disponibile în orice zonă. Pot fii folosite pentru a telefona oriunde în lume şi oferă instrucţiuni în mai multe limbi. În cele mai importante oraşe oficiile de telefon sunt deschise toată ziua. Pentru a telefona în afara Spaniei este necesar formarea numărului 07 şi după auzirea tonului internaţional se formează codul ţării, codul oraşului şi numărul respectiv. Pentru a telefona în Spania se formează codul Spaniei 0034, apoi este necesar codul provinciei şi numărul de telefon respectiv. La orice telefon există o listă corespunzătoare zonelor cu codurile pentru fiecare provincie. Poşta - Serviciile poştale spaniole oferă o reţea de peste 6,000 de filiale răspândite în toată ţara, incluzând oraşele mici, gările, porturile şi aeroporturile. Serviciile poştale furnizează o gamă largă de servicii moderne şi eficiente. Principalele birouri din Madrid, Barcelona şi Bilbao, ca şi cele din aeroporturi, sunt deschise 24 de ore din 24. La orice oficiu poştal vizitatorul poate expedia scrisori, poate primi corespondenţa prin simpla închiriere a unei cutii poştale ( Apartado Postal) şi poate trimite sau primi mandate

9

poştale, colete. De asemenea majoritatea oficiilor poştale şi multe din marile hoteluri furnizează servicii de telegrame, telex, fax. Mass-media - În Spania există 2 canale naţionale de televiziune: TVE 1 şi TVE 2, fiecare având unul sau două posturi regionale. La Madrid se poate viziona şi Telemadrid, precum şi canalele locale Canal 7, Canal 33 şi Telemadrono, alături de 3 reţele private Antena 3, Tele 5 şi Canal Plus.Hotelurile de calitate au acces la programele prin satelit, incluzând o serie de canale care transmit în limba engleză: Super Chanel, Sky Movies, Eurosport, BBC, Lifestyle. Cotidienele spaniole sunt El Pais, ABC, Ya, Diario 16 şi El Mundo, acestea ofrind informaţii locale complete despre cinema, teatru, programele prin satelit sau cele obişnuite şi despre farmaciile deschise până noaptea târziu. La standurile mari de ziare din marile oraşe se pot găsi şi revistele The International Herald Tribune, Time, The Guardian, The Wall Street Journal. Contributia turismului la cresterea economica Volumul crescând şi complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevărate industrii a călătoriilor şi turismului, ceea ce justifică tratarea fenomenului turistic ca o ramură distinctă a economiei naţionale în plină dezvoltare, constituind o componentă a sectorului terţiar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adânci implicaţii sociale, politice, culturale şi economice. Spre deosebire de alte sectoare de prestări de servicii, industria călătoriilor şi turismului, rămâne o ramură de consecinţă, a cărei dezvoltare este permanent într-o strânsă corelare cu nivelurile şi ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei naţionale. Din punct de vedere economic, turistul este consumator de bunuri şi beneficiază de servicii; din cheltuiala acestuia, şi implicit, din mijloacele financiare rezultate prin activitatea unităţilor economice ale industriei turismului (transporturi, cazare, alimentaţie, agrement, tratament balneomedical), o parte revine direct acestor unităţi sub formă de profit şi de fonduri băneşti pentru plata salariilor lucrătorilor ocupaţi în unităţile respective, altă parte intră în bugetul statului sau în cel local sub formă de impozite, taxe etc., iar a treia parte este absorbită direct în alte ramuri ale economiei pentru plata produselor şi bunurilor livrate şi a serviciilor prestate de aceste aectoare pentru necesităţile industriei turismului. Interdependenţa dintre dezvoltarea turismului (internaţional şi intern), şi creşterea economică este evidentă, deoarece antrenează cererea pentru o serie de bunuri şi servicii, care altfel nu ar fi fost produse sau prestate. Structura cheltuielilor turistice reflectă impulsul pe care aceste cheltuieli îl dau sectoarelor ce concură la realizarea produsului turistic, procesul de creştere a veniturilor având loc, în primul rând, în aceste sectoare şi apoi transmiţându-se treptat şi în alte sectoare ale economiei naţionale, prin intermediul intrărilor succesive ale banilor încasaţi de la turişti, încasări ce reprezintă venituri derivate ale acestor sectoare. Asemenea efecte indirecte se înregistrează, în principal, în următoarele sectoare de activitate economică: - în sectoarele care asigură investiţiile în baza tehnico-materială a turismului (de exemplu, industria construcţiilor sau finanţarea acesteia de către bănci, trusturi financiare etc.); - în sectoarele care realizează amenajările de infrastructură generală şi turistică (de exemplu, reţeaua de drumuri, aeroporturi, aprivizionare cu apă şi energie etc.); - în sectorul comercial (de exemplu, dezvoltarea reţelei de unităţi comerciale şi de alimentaţie, menite să satisfacă cererea de mărfuri a turiştilor);

10

- în sectorul industriei alimentare care livrează produse agroalimentare, bături etc., pentru necesătăţile turiştilor; - în sectorele de prestări de servicii cu caracter general, de care beneficiază şi turiştii ( de exemplu, transporturile orăşeneşti şi interurbane, poştă, telefon, fax, internet, frizerie-coafură, comisionari, curăţătorii chimice etc). - în sectoarele cultural artistice ( cinematografe, teatre şi alte instituţii de artă, muzee, expoziţii ), şi manifestări sportive frecventate de turişti. Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate şi prin prisma veniturilor realizate de forţa de muncă angrenată direct sau indirect în industria turimului: procesul de servire a turiştilor necesită o forţă de muncă numeroasă, cu un profil variat de calificare, ale cărei cheltuieli de consum sporesc, de asemenea, ca rezultat al creşterii nivelului de trai, tocmai datorită utilizării mai raţionale şi mai complete a forţei de muncă pe măsura dezvoltării turismului. Turismul în comerţul mondial cu servicii Serviciile reprezintă o componentă majoră a sistemului economiei contemporane, locul şi importanţa lor se află în continuă creştere, iar întreaga dezvoltare economică şi socială stă sub semnul “terţializării”. Această dezvoltare deosebit de susţinută a sectorului de servicii pe plan mondial (inclusiv a turismului internaţional ca parte integrantă), în direcţia extinderii schimburilor internaţionale cu servicii şi a amplificării rolului în viaţa economică mondială, stă sub influenţa a următorilor factori: 1. creşterea susţinută sub efectul revoluţiei tehnologice contemporane a importanţei “input”-urilor de servicii în producţia industrială în raport cu munca fizică şi “input”urile materiale; 2. creşterea substanţială a capacităţii serviciilor de a participa la circuitul mondial ca urmare a progreselor tehnologice spectaculoase în domeniul informaticii şi telecomunicaţiilor; 3. schimbările intervenite în structura cererii şi a pieţelor; 4. accentuarea procesului de internaţionalizare a activităţilor economice sub incidenţa societăţilor transnaţinale. Sub incidenţa acestor factori, sectorul de servicii a ajuns să reprezine 60% din producţia mondială şi să înregistreze o creştere deosebit de dinamică a schimburilor internaţionale cu servicii, ajungând să reprezinte peste 1/5 din volumul total al schimburilor internaţionale de mărfuri. PIAŢA TURISTICĂ A SPANIEI Piaţa turistică reprezintă sfera economică de interferenţă a ofertei turistice materializate prin producţia turistică şi cererea turistică materializată prin consum. Pe piaţa turistică, locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu şi cu locul de formare a cererii. Oferta turistică este percepută de cerere sub forma unei imagini formate prin cumularea tuturor informaţiilor – proprii sau cele primite direct sau indirect – de fiecare turist potenţial. Dacă cererea turistică este foarte elastică şi supusă unor permanente fluctuaţii date de influenţa unor multitudini de factori economici, sociali, politici etc., oferta turistică este rigidă, neelastică în timp şi spaţiu, nu poate fi stocată sau transformată, consumul localizându-se în aceeaşi arie în care se localizează oferta.

11

Cererea şi oferta turisticăCererea turistică este formată din ansamblul persoanelor care îşi manifestă dorinţa de a se deplasa periodic sau temporar în afara reşedinţei proprii, pentru alte motive decât prestarea unor activităţi remunerate la locul de destinaţie. Consumul turistic se poate realiza în mai multe etape, desfăşurate în timp şi spaţiu: - înainte de deplasarea spre locul de destinaţie turistică, dar legat de acesta (de exemplu procurarea echipamentului de campare, a celui sportiv); - în timpul deplasării spre locul de destinaţie (transportul, spre exemplu); - la locul de destinaţie (cazare, masă, agrement). Printre motivele care îl determină pe omul zilelor noastre să se deplaseze din localitatea de reşedinţă spre a vizita o localitate, zonă sau o ţară, ori să-şi petreacă un timp în mijlocul naturii, se numără: nevoia de relaxare, de odihnă fizică sau mai ales psihică, de reconfortare; nevoia de evadare din mediul urban poluat şi din ritmul unor activităţi cotidiene din ce în ce mai intense, nevoia de divertisment, agrement sau distracţie, de contact cu noul, dorinţa de a cunoaşte frumuseţile unor zone, ţări sau cultura, artele, tradiţiile acestora; îngrijirea sănătăţii etc. Totalitatea acestor motive alcătuiesc motivaţia turistică. Aceste motive stau la baza vizitării Spaniei în fiecare an de sute de mii de turişti. Oferta turistică - O contribuţie majoră la realizarea dezvoltării economico-sociale a Spaniei o aduce şi activitatea turistică, care în Spania are multiple posibilităţi de afirmare.

A. Potenţialul turistic natural Spania se învecinează la nord cu Franţa (de care o despart Pirineii) şi cu Oceanul Atlantic, la vest cu Oceanul Atlantic şi cu Portugalia, la sud cu Oceanul Atlantic, apoi o graniţă de 2km, de-a lungul unui mic istm, desparte Spania de posesiunea britanică a Gibraltarului şi cu Marea Mediterană, iar la est cu Marea Mediterană. Văzută în context European, poziţia Peninsulei Iberice oferă o oarecare apropiere de Africa şi de partea atlantică a Americii, astfel aşezarea Spaniei în peninsulă conferă acesteia o valoare strategică specială. Aşa se explică de ce Spania a fost întotdeauna un punct de răscruce în istoria culturilor şi a civilizaţiilor. Relieful - Spania ocupă aproximativ 85% din Peninsula Iberică şi este înconjurată de apă pe 88% din perimetru; coasta ei mediteraneană este de aproximativ 1660 km lungime, iar coasta atlantică este de 710 km lungime. Flora şi fauna - Doar o mică parte a Spaniei este împădurită, suprafaţa de păduri propriu-zise fiind de cca. 23%, iar pădurea este localizată pe pantele alpine în special în nordvest. Un arbore spaniol obişnuit este stejarul, care rămâne verde tot timpul anului. Stejarul de plută de la care scoarţa poate fi despuiată la fiecare 10 ani este abundent (mari întinderi se găsesc în Andalusia de vest, Extremadura de sud şi Catalonia). Plopul creşte peste tot de-a lungul ţării. Alţi arbori care cresc în Spania sunt: ulmul, fagul şi castanul. Arbuştii şi ierburile sunt vegetaţia naturală obişnuită în podişul central. Iarba Esparto, o iarbă specială folosită la fabricarea hârtiei şi a produselor din diferite fibre, creşte abundent şi în sălbăticie şi cultivată. Trestia de zahăr, portocalii, lămâii, smochinii, migdalii şi castanii cresc pe coasta Mării Mediterane. Fauna spaniolă include lupul, lynxul, pisica sălbatică, vulpea, porcul mistreţ, capra sălbatică, cerbul şi iepurele sălbatic. Printre cele mai faimoase animale domestice se

12

numără taurii, crescuţi lângă Sevilla şi Salamanca pentru corrida, sportul naţional spaniol. Păsările sunt numeroase, cu varietăţi de păsări de pradă. Râurile şi lacurile de munte abundă cu peşti ca ştiuca, crapul şi păstrăvul. Resursele minerale - Spania este bogată în resurse minerale, incluzând: cărbune, petrol, cobalt, cupru, minereu de fier, polimetale, bauxită, wolfram, plumb, lignit, mangan, mercur (locul al II-lea în lume), uraniu, potasiu, sare, argint, sulf, staniu şi zinc. Aceste resurse minerale sunt minerale sunt concentrate în special în nordul Spaniei şi în Granada.

B. Potenţialul turistic cultural 1. Literatura spaniolă - În timpul regilor habsburgici, Spania a cunoscut cea mai mare înflorire literară fiind anunţată de La Celestina, de Fernando de Rojas, piesă de teatru al cărei mesaj reprezenta o cale de mijloc pentru iubirile interzise. Literatura aşa-numitului “secol de aur”, care cuprinde a doua jumătate a secolului XVI şi începutul secolului XVII, a ilustrat în principal romanul şi dramaturgia. În 1605, Miguel de Cervantes publică romanul Don Quijote, poveste a unui idealist trăind într-o lume a himerelor şi luptându-se cu o realitate imperfectă, care are încă o mare atracţie universală. În dramaturgie, cei mai reprezentativi sunt: Lope de Vega, autor a peste 2000 de piese drame cu caracter popular, exprimând revolta împotriva nobilimii (Fântâna turmelor) şi tragedii care implică dragostea între rivali, vrăjitoria şi moartea (Cavalerul din Olmedo); Juan Ruiz de Alarcon y Mendoza şi Pedro Calderon de la Barca, a cărui dramă Viaţa de vis, ilustrează o temă de circulaţie universală. În secolul XVII, literatura barocă cuprinde exagerările artificiale ale limbii şi gândurilor abstracte. Cel mai renumit exponent al acestei perioade a fost Luis de Gongora y Argote – care a dat numele său stilului cunoscut ca “gongorism”.A scris un număr mare de lucrări celebre, dar cea main cunoscută operă a sa este Solitudes. O altă personalitate marcantă a literaturii spaniole în această perioadă, a fost Francisco Gomez de Quevedo y Villegas care a scris lucrări cu caracter ascetic şi filosofic, moral şi satiric în care demasca decadenţa din ţara lui. Literatura secolului XX a fost marcată de lucrările lui Antonio Vallejo care în tragediile sale cu caracter fantastic, filosofic, psihologic, şi istoric dramatizează demnitatea şi responsabilitatea umană. Într-un ton mai pesimist, Alfonso Sastre, cel mai cunoscut dramaturg contemporan spaniol, se ocupă de dilemele sociale şi existenţiale ale oamenilor torturaţi şi prinşi în propriile lor slăbiciuni. 2. Biblioteci şi muzee - Biblioteca Naţională din Madrid, fondată în 1712 ca Bibliotecă Regală, este cea mai mare din Spania, conţinând peste 4 milioane de volume. Cărţi rare, hărţi, tipărituri şi magnifica Sală de Cervantes, dedicată , operei marelui novelist Miguel de Cervantes Saavedra , sunt printre colecţiile speciale ale bibliotecii. Secţia muzicală a bibliotecii conţine peste 200 de romanţe şi fragmente din opere, 100 de publicaţii în serie din istoria teatrului, 20 de colecţii de “Tonadillas” şi “Tiranas” (cântece populare şi duete), 500 de oratorii, 450 de comedii muzicale, 150 de manuscrise din 1800 şi 92 de cărţi tipărite

13

înainte de 1800, peste 26 000 de înregistrări muzicale pe diferite genuri de muzică şi numeroase cataloguri şi achiziţii. - Biblioteca Universităţii din Madrid este cea mai completă bibliotecă din Spania, fondată în 1341. Biblioteca conţine peste 800 000 de volume şi mai mult de 270 000 de broşuri. Fundaţia Juan March fondată în 1977, depinde de propriul său buget. Colecţia bibliotecii cuprinde peste 17 000 de cărţi şi 45 de periodice, peste 2000 de postere, 22 300 de fotografii, 98 de înregistrări muzicale. La domeniul “Achiziţii” cuprinde toate publicaţiile recente şi o colecţie sistematică a programelor artistice şi posterelor, cu spectacolele artistice prezentate în Madrid şi Spania. - Biblioteca şi Arhivele Catedralei din Toledo sunt renumite pentru colecţiile lor de peste 3 000 de manuscrise din secolul VII şi IX şi 10 000 de documente din secolul XI. Biblioteca şi Muzeul Institutului de Teatru din Barcelona cuprinde colecţii deosebite ale personalităţilor din teatru printre care: - Colecţia Emilio Catarelo constând în 8,000 de piese din secolul XVII , XVIII şi XIX; - Colecţia José Fernandez Guerra cuprinzând peste 197 de volume; - Colecţia José Paris cu fotografii, contracte şi documente teatrale; - Colecţia Luis Milla cu 5,000 de piese în limba catalană; - Colecţia Arturo Seido cu 80,000 de piese în catalană şi castiliană şi câteva mii de piese internaţionale. Manuscrisele originale şi autografele completează aceste colecţii. - Muzeul Naţional de Sculptură şi Pictură, actual Muzeul Prado din Madrid, conţine una din cele mai mari colecţii de artă din lume. Colecţiile cuprind lucrările pictorilor spanioli El Greco, Diego Velasquez, Salvador Dali, Bartolome Esteban Murillo şi Francisco Goya; pictorilor italieni Sandro Botticelli şi Titian; şi Rembrandt.. - Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid cuprinde o expoziţie a olăritului, brocartului, tapiţeriei şi sculpturii în fildeş. -Muzeul Naţional Etnologic din Madrid cuprinde obiecte din fostele posesiuni spaniole, inclusiv din Guineea Ecuatorială , Filipine şi Bolivia. Muzeul de Arheologie din Barcelona are o mare colecţie de artă preistorică, feniciană, greacă, romană şi vizigotă. Alte muzee din Madrid: Muzeul de Ştiinţe Naturale şi Muzeul Poporului Spaniol. 3. Pictura spaniolă. Picturile murale primitive - Cele mai vechi capodopere spaniole redescoperite abia acum 100 de ani sunt picturile rupestre din peşteri (în special la Altamira) şi picturile murale din Evul Mediu timpuriu ascunse iniţial sub un strat de var în bisericile spaniole. Picturile rupestre constau în nişte semne ce par a reprezenta nişte sisteme notaţionale primitive, precum şi în nişte rafinate picturi ilustrând zimbri, reni şi alte animale. Stilul viguros şi sentimentul spiritual atât al picturilor rupestre, cât şi al celor murale din perioada creştinismului timpuriu a influenţat artiştii secolului XX, dintre care îi amintim pe Joan Miro şi Pablo Picasso. În Evul Mediu, potecile şi drumurile comerciale ale pelegrinilor au adus influenţele stilistice ale artei franceze şi italiene, olandeze şi germane, ale Orientului Apropiat şi ale Africii de Nord, în reţeaua clericală a Spaniei. Toţi artiştii patronaţi de biserică au fost influenţaţi de acestea. Astfel, figurile decorative şi bogăţia de culori a picturilor murale medievale se găsesc şi în manuscrisele împodobite din bibliotecile aflate în Catedrala Leon, El Escorial şi în alte catedrale şi muzee. Un ansamblu de picturi murale medievale

14

se găseşte în mica biserică preromanescă cunoscută sub numele de „Santullano” (sau San Julian de los Prados) din Oviedo, construită la începutul secolului IX. Mozaicuri ale unor vile romane au fost scoase la lumină lângă Oviedo, iar picturile murale romane asemănătoare celor conservate la Pompei în Italia au inspirat decoraţiunile trompe-l`oeil ale acestei biserici asturiene. În Leon, la sud de Oviedo, întro criptă regală de la mijlocul secolului XI, Panteon de los Reyes, alăturată Colegiatei de San Isidro, există picturi murale extrem de bine conservate datând din 1175. Romanescul-catalan - Catalonia a fost cel mai important centru de pictură romanescă din Spania şi există câteva exemple minunate în Museo de Arte de Cataluna din Barcelona, unde frescele sunt prezentate în încăperi ce copiază forma bisericilor din care au fost preluate. Maurii care au venit din nordul Africii în secolul VIII au întărit înclinaţia artiştilor spanioli pentru stilizarea simplă, viu colorată. Talentul oriental pentru tipar a venit şi din Bizanţ, via Italia, trecând Mediterana. Influenţele bizantine sunt ilustrate în stil catalan romanesc. Figurile sale rituale sunt aproape lipsite de expresie, chiar şi atunci când sunt supuse celor mai teribile martirizări. Unele dintre cele mai frumoase picturi în acest stil provin din biserica Sant Climint din Tahull, Lerida, din munţii Pirinei, datând din anul 1123. Detaliul anecdotic spaniol apare în fresca în care Lazăr sprijinit de biserica sa este lins de un câine vesel. Şcolile regionale - Pe măsură ce Reconquista – recuperarea Spaniei de la mauri – a progresat, au apărut şcolile de lucru regionale. Metodele lor de lucru erau naive. În secolele XIVXV, descoperirile tehnice ale şcolilor realiste din Europa de Nord şi din Italia de Nord au afectat pictura spaniolă. Nu se ştie câţi artişti spanioli au vizitat Italia sau Olanda, dar într-un ciclu de fresce de lângă Barcelona, realizate de catalanul Ferrer Bassa, despre care se crede că a studiat în Italia, există figuri tridimensionale colţuroase şi scene narative care amintesc de Giotto. La sfârşitul sec. XIV, un stil gotic internaţional s-a răspândit de la curţile burgunde şi franceze. Incluzând desenul atent cu detalii meticuloase al artiştilor flamanzi şi dragostea italobizantină pentru şablon şi culoare, stilul se caracterizează prin eleganţa de curte şi interesul pentru psihologia individuală. Festivalurile (fiestas) - sunt o trăsătură a vieţii spaniole. Ele încep de obicei cu o masă mare de oameni care urmează o procesiune solemnă în care chipurile venerate sunt purtate pe umerii participanţilor. Muzica, dansul, poezia şi cântecul înviorează aceste festivaluri. Fiecare oraş şi regiune are festivalurile sale. În Madrid celebrarea noului An este spectaculoasă. Mii de oameni se adună la Puerta del Sol. În ritmul bătăilor ceasului la miezul nopţii, toată lumea încearcă să mănânce 12 boabe de struguri, lucru care va aduce noroc şi bunăstare în anul următor. Cei care nu pot participa la eveniment, îl urmăresc la televizor. După miezul nopii, tot oraşul îmbracă scena marii petreceri. În 5 Ianuarie are loc, ca în multe oraşe ale Spaniei, procesiunea celor Trei Magi. Pe data de 15 Mai, are loc Festivalul din San Isidro în onoarea patronului Madridului, unul dintre cele mai spectaculoase evenimente ale anului, cu numeroase concerte incluzând toate genurile de muzică şi cele mai bune lupte taurii ale sezonului. În perioda Iulie şi August, primăria organizează o serie de evenimente culturale, ceea ce spaniolii numesc Veranos de la Villa ( Vara Oraşului ).

15

La festivalul Verbena de la Paloma, din 6-15 August, sunt prezente cele mai bune tradiţii populare din Madrid, cu dansuri şi costume regionale. În Septembrie, casele de concerte şi teatrele îşi prezintă cele mai bune performanţe, iar în Noiembrie se poate vizita Festivalul Internaţional de Jazz da le Madrid. Înaintea sărbătorilor de iarnă, turiştii pot vizita expoziţia ieslelor de Crăciun din Piaţa Mayor. În Barcelona, Noul An începe ca o petrecere carnaval cu oamenii cu măşti pe străzi, care -ca peste tot în Spania- încearcă să mănânce 12 boabe de struguri în timpul ultimelor 12 secunde ale anului care se termină. În 5 ianuarie are loc procesiunea celor trei Magi, care va aduce a doua zi de dimineaţă cadouri copiilor, aceasta fiind alternativa Spaniei pentru Moş Crăciun. Pe 3 Martie are loc Festivalul Popular San Medir, de asemenea cu mai multe procesiuni şi coruri care cântă pe străzi. Festivalul Sant Jordi, patronul Cataloniei, de pe 23 Aprilie, se numără printre cele mai spectaculoase. În Mai are loc Festivalul Jocurile florilor. În Iunie are loc sărbătoarea Corpus Christi cu procesiuni în măşti pitoreşti tradiţionale şi sărbătoarea “L’ou com balla” –oului care dansează- în jurul catedralei. Noaptea dintre 23-24 Iunie se serbează sărbătoarea Sf.Ioan, o celebrare creştină cu foc, focuri de artificii şi petreceri în fiecare stradă, cartier, oraş şi sat din Catalonia. La sfârşitul lunii, începe Festivalul Grecesc cu concerte în aer liber şi dansuri de performanţă ale Teatrului Grecesc din Montjiuc. În 13 Decembrie, începe expoziţia ieslelor de Crăciun. În timpul lunilor de iarnă, concertele şi operele din “Palau de la Musica”(Palatul Muzicii) ating apogeul. Sarbătorile Naţionale ale Spaniei sunt: - 1 Ianuarie – Ziua Noului An - 6 Ianuarie - Epifania - 19 Martie - Ziua Tatălui - 6 Aprilie - Joia Mare - 7 Aprilie - Vinerea Mare - 6 Mai – Ziua Mamei - 15 August - Ziua Asumării - 12 Octombrie - Ziua Naţională - 1 Noiembrie – Ziua Morţilor. Baza tehnico- materială a turismului Baza tehnico-materială a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale. În cadrul bazei tehnicomateriale a turismului, capacităţile de cazare, de alimentaţie publică, agrementul etc., reflectă, prin numărul şi structura lor, în cea mai mare măsură, gradul de dotare şi dezvoltare turistică, în ansamblu sau la nivel teritorial. Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat în realizarea unei baze tehnico-materiale a turismului (de cazare, alimentaţie publică, tratament, agrement, transport), care a permis valorificarea într-o anumită proporţie a bogatelor resurse turistice răspândite pe întregul teritoriu al Spaniei.

16

Cazarea turistică Componenta principală a bazei tehnico-materiale, cazarea turistică, prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora, constituie un puternic sprijin pentru întreaga activitate turistică din Spania. Structurile de cazare din Spania se împart în:

Hoteluri Hotelul reprezintă forma tradiţională cea mai cunoscută de cazare a industriei hoteliere, deţinând ponderea cea mai mare în totalul unităţilor de cazare. Moderne şi confortabile, echipate cu toate tipurile de dotări şi de servicii, hotelurile spaniole merită banii plătiţi. Hoteluri pentru toate gusturile şi pentru toate buzunarele pot fii găsite de la un capăt la altul al ţării. De la cele mai modeste (o stea ) până la cele mai sofisticate (cinci stele, de lux), turistul va găsi servicii de o înaltă calitate şi dotări la cel mai înalt standard. Majoritatea hotelurilor au un restaurant la parter, cu excepţia aşa-numitelor hoteluri reşedinţă, care au de obicei un bufet-express pentru servirea micului dejun. Pentru a corespunde cerinţelor turiştilor care apelează la serviciile prestate de hotelurile spaniole, obiectivele de cazare ale acestora îndeplinesc următoarele funcţii: - funcţia de odihnă şi igienă: are menirea să ofere un adăpost confortabil clienţilor, constituind de fapt, raţiunea pentru care au fost create; - funcţia de alimentaţie; - funcţii complementare: include prestaţiile destinate petrecerii agreabile a timpului turistului pe timpul sejurului său; - funcţii productive; - funcţii comerciale, - funcţii de intermediere. Bogăţia clădirilor istorice şi monumentale ale Spaniei a dus la apariţia, de-a lungul anumitor rute şi în oraş, a unui număr însemnat de hoteluri deosebite, găzduite în castele, palate şi cămine maiestoase. Cererea pentru camere creşte dramatic în timpul verii fiind necesare rezervări. Zona culturală Puerta del Sol este plin de hoteluri scumpe. Zona Granvia (Madrid) este mai gălăgioasă, fiind considerată zona cea mai dură a oraşului. Hoteluri pentru tineret Intrând de obicei în competenţa Direcciones Generales de la Juventud y el Deporte (Departamentului General de Tineret şi Sport), o reţea impresionantă de hoteluri pentru tineri în oraşe şi în principalele zone turistice, dă posibilitatea tinerilor turişti să găsească un loc decent de găzduire şi la preţuri avantajoase. Casele de vacanţă Acestea reprezintă un alt tip de capacitate de găzduire, mai modeste, dar care au deja o tradiţie în Spania. Aici oaspetele va găsi o atmosferă mai familiară, din moment ce se obişnuieşte ca proprietarii înşişi să gătească şi să facă curat în camere. Tariful perceput include şi masa acest tip de locuinţe fiind mai frecvente în oraşele mici şi sate. Apartamentele de vacanţă În marile oraşe şi mai ales în zonele de coastă, vizitatorul are posibilitatea de a închiria un apartament, în general mobilat. Acest tip de locuinţă de vacanţă este o propunere atractivă pentru familii sau grupuri mai mici de persoane, în funcţie de numărul de camere. Tarifele sunt fixate în funcţie de sezon, localizare, servicii oferite. Închirierea se face de obicei săptămânal sau bilunar.

17

Casele de la ţară Turismul rural, care a înregistrat o creştere extraordinară în ultimi ani, a dus la apariţia unui număr mare de capacităţi de găzduire în sate mici şi cătune care permit turistului să intre în contact direct cu natura şi cu obiceiurile tradiţionale, precum şi cu stilul de viaţă al comunităţilor rurale. Hanurile şi cabanele Paradores de Turismo (hanurile şi cabanele), reprezintă un interes special. Există peste 80 de astfel de hanuri răspândite în ţară, majoritatea fiind clădiri istorice, restaurate cu mult bun gust, bogate în arhitectură şi artă sau clădiri situate în locuri de o frumuseţe extraordinară a naturii, unde vizitatorul are şansa să deguste din mâncărurile tradiţionale şi să constate cu admiraţie cât de bine se integrează aceste clădiri în mediul înconjurător. Campingul Cu aproape 1,200 de locuri de camping diferite şi cu 650,000 de spaţii individuale, Spania este într-adevăr dotată pentru montarea corturilor. Campingul îi permite călătorului să înnopteze la un preţ accesibil care diferă funcţie de locul ales, de serviciile şi dotările existente. Campingul în zonele neamenajate este interzis ca de asemenea în jurul multor oraşe şi părţi ale ţării. Campingurile sunt controlate de Guvern şi sunt distribuite pe un sistem de trei clase fiind direct proporţional cu calitatea serviciilor oferite.

III. SERVICIILE TURISTICE 3.1. Turismul - activitate specifică de servicii Reprezentat prin ansamblul activităţilor, relaţiilor şi măsurilor generate de organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement sau în alte scopuri, turismul se manifestă ca un fenomen social-economic complex, situat la interferenţa multor componente ale economiei naţionale; este vorba de activitatea unităţilor de alimentaţie publică, a întreprinderilor hoteliere şi a celor de transporturi, a ageţiilor de voiaj angajate direct în servirea turiştilor, ca şi a agenţilor economici din domeniul construcţiilor, agriculturii, prestărilor de servicii şi altele, anagajate în această privinţă doar indirect. Apartenenţa turismului la sfera terţiarului, derivă din însuşi conţinutul activităţii, care ia forma unei suite de prestaţii (organizarea călătoriei, transportul, odihna, divertismentul etc.), vizând satisfacerea nevoilor turismului cu ocazia şi pe durata deplasării sale. Un alt argument în vederea includerii turismului în categoria prestatoare de servicii rezidă în chiar definirea produsului turistic, a ofertei turistice. Specificitatea turismului în sfera prestaţiilor de servicii decurge şi din modul în care se realizează unele din trăsăturile sale definitorii, cum ar fi: dinamismul, mobilitatea, capacitatea de adaptare la exigenţele fiecărui consumator-turist etc. Serviciul turistic se prezintă ca un ansamblu de activităţi ce au ca obiect satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează şi în legătură cu aceasta. Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiţii pentru refacerea capacităţii de muncă, simultan cu petrecerea plăcută şi instructivă a timpului liber; de asemenea el trebuie astfel conceput încât, în urma efectuării consumului turistic, individul să dobândească un plus de informaţii, cunoştinţe şi chiar deprinderi noi. Activităţile înglobate în conţinutul prestaţiei turistice se pot structura în: servicii legate de organizarea voiajului şi servicii determinate de sejur. Serviciile care asigură voiajul sunt constituite de prestaţiile oferite de companiile de transport; ele privesc facilităţile şi

18

comodităţile de organizare a călătoriei, calitatea lor determinând opţiunea turistului pentru un anumit mijloc de tranport sau tip de aranjament. Tot în aceasă categorie sunt incluse şi serviciile de publicitate turisică, precum şi alte servicii prestate de agenţiile de voiaj. Serviciile de sejur sunt mai complexe, ele vizează satisfacerea necesităţilor cotidiene ale turistului şi asigurarea condiţiilor de agrement. În raport cu importanţa faţă de mobilul călătoriei şi motivaţia cererii, serviciile turistice pot fi: de bază (transport, cazare, alimentaţie, tratament sau orice altă activitate de bază a călătoriei, ca: vânătoare, hipism, schi, yachting etc.) şi complementare sau suplimentare (informaţii, activităţi cultural-sportive, închirieri de obiecte şi altele). După natura şi forma de manifestare a cererii se disting: servicii ferme (transport, cazare, programe cultural-artistice etc.), angajate anterior desfăşurării consumului turistic prin intermediul agenţiilor de specialitate, şi servicii spontane, solicitate în momentul în care turistul ia contact cu oferta. În funcţie de modalităţile de plată sau relaţiile financiare angajate între prestatori şi beneficiari, serviciile pot fi cu plată, acestea realizându-se anterior prestaţiei, simultan sau posterior acesteia şi gratuite sau sub forma unor facilităţi, costul lor fiind suportat din cheltuielile generale ale organizatorilor de turism (servicii de publicitate, de intermediere, comision) având drept scop stimularea circulaţiei turistice, asigurarea accesului larg la turism a unor categorii de solicitanţi. Căile şi direcţiile de diversificare a serviciilor turistice sunt numeroase, ca rezultat al complexităţii acestora. Diversificarea se poate realiza prin: antrenarea în circuitul turistic a unor zone şi alcătuirea unor programe mai variate, multiplicarea acţiunilor oferite turiştilor în legătură cu fiecare dintre serviciile de bază prestate, sporirea formelor de agrement şi a serviciilor complementare. Serviciile turistice prezintă o serie de caracteristici, decurgând din modul particular de realizare a activităţii, din natura muncii desfăşurate în domeniul turismului. Unele dintre caracteristici sunt comune tuturor componentelor terţiarului, altele sunt specifice doar numai servicilor turistice. Caracteristicile se pot concretiza în: - au un caracter nematerial; - nu sunt stocabile; - coincidenţa în timp şi spaţiu, a producţiei şi a consumului lor; - sunt inseparabile de persoana prestatorului; - necesită o pondere mare a cheltuielilor de muncă vie; - serviciile turistice sunt intangibile; - se individualizează la nivelul grupului sau persoanei; - au o puternică fluctuaţie sezonieră. Toate aceste trăsături reprezintă elemente de particularizare, de definire a serviciilor turistice, a sferei lor de acţiune, cunoaşterea lor asigurând crearea cadrului necesar desfăşurării unei activităţi turistice de calitate.

3.2. Transporturile turistice şi rolul lor în dezvoltarea activităţilor turistice spaniole Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestaţiei turistice, ele asigurând în principal, deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la locul de petrecere a vacanţei, în cazul turismului de sejur, sau pe toată durata călătoriei, în cazul turismului itinerant. Activitatea turistică, prin însăşi conţinutul ei, presupune mişcare, deplasare în

19

spaţiu. Interdependenţa dintre turism şi transporturi este pusă în evidenţă de faptul că, în vederea efectuării unui consum turistic oamenii trebuie să călătorească, oferta, indiferent de natura ei, neputând veni în întâmpinarea consumatorilor. De nivelul de dezvoltare şi mai ales de organizare a transporturilor depinde calitatea prestaţiei turistice şi expansiunea activităţii în domeniul turismului. Odată cu intensificarea circulaţiei turistice, problema realizării unor transporturi rapide capătă o importanţă deosebită: în primul rând prin satisfacerea calitativ superioară a nevoii de călătorie a unui număr mereu crescut de turişti şi, în al doilea rând, în vederea exploatării raţionale a capacităţii mijloacelor de transport. Interdependenţa dintre dinamica activităţii turistice şi factorul transport se evidenţiază şi prin faptul că organizarea acestuia din urmă trebuie să ţină seama de necesitatea asocierii atributelor ”rapid” şi “confortabil” în derularea călătoriei. Confortul, element important în stimularea deplasărilor turistice, vizează în principal, condiţiile oferite în interiorul mijlocului de transport, dar şi alte elemente legate de organizarea efectivă a deplasării, cum ar fi: asigurarea transferului de la staţia de destinaţie la hotel şi invers, desfăşurarea fără întrerupere a călătoriei, efectuarea unor prestaţii auxiliare privind transportul bagajelor, alegerea unor trasee interesante, serviciile unor ghizi competenţi etc. Pentru a răspunde exigenţelor în privinţa timpului de deplasare, confortului, nivelului costurilor, se impune o continuă îmbunătăţire a acestora prin dotarea cu capacităţi noi şi cu un nivel superior de confort, cu material rulant care să dezvolte viteze mari, prin mărirea securităţii şi regularităţii în circulaţie.

3.2. Fomele de transport utilizate în turismul spaniolA.Transportul auto Spania are o reţea rutieră care măsoară peste 318,000 de kilometri. Această reţea de şosele, din care o mare parte este fără taxă, dă posibilitatea turistului să conducă în confort de la Pirinei până la Andalusia sau de-a lungul Coastei Mediteraniene.O reţea cuprinzătoare de staţii de benzină şi baruri şi capacităţile de adăpostire oferă o gamă largă de servicii. Compania naţională de transport auto este eficientă, cu diferite linii care acoperă rute de lungă distanţă. Există de asemenea o reţea de autobuze care se ocupă de călătorii scurte şi de excursii. Taxiurile sunt de asemenea confortabile şi eficiente. În unele oraşe există servicii de lux cunoscute ca şi „ grandes turismos ” pentru care se percep taxe mai mari. Pentru acest tip de servicii este recomandabil ca preţul să se stabilească înainte. Sistemul de închiriat maşini oferă preţuri mult sub cele europene, pentru aceasta trebuind îndeplinite câteva condiţii: vârsta obligatorie de 21 de ani pentru a putea primi o maşină, carnet de conducere a autovehiculului de cel puţin un an şi disponibilitatea de a plăti combustibilul la un preţ ridicat. B.Transportul feroviar Reţeaua spaniolă de căi ferate se întinde pe 15,000 de kilometri acoperind întreaga ţară, căi ferate aflate atât în proprietatea statului cât şi a companiilor private. Ca şi în cazul transportului rutier, reţeaua de căi ferate condusă de Căile Ferate Spaniole ( RENFE ), ia forma unei pânze de păianjen cu centrul la Madrid, cu principalele linii

20

ieşind din oraş pentru a acoperi întreg teritoriul şi cu o serie de linii transversale de legătură. RENFE a stabilit o serie de tarife speciale şi reduceri, care fac ca în Spania transportul pe căile ferate să fie mai convenabil şi călătoria cu trenul mai atractivă. Cele mai interesante oferte ale RENFE pentru turişti sunt: 1. „ Dias Azules ”( „Zile Albastre” ) – călătoria se referă la zilele care în general nu coincid cu sărbătorile, ajunul sărbătorilor sau perioadele de sărbători. Pe întregul an sunt multe asemenea zile în care turiştii pot călătorii cu o reducere de 50%. 2. „ Tarjeta Joven ”(„Cartela pentru tineret”) – permite celor cu vârsta cuprinsă între 1225 de ani să călătorească cu o reducere de 50%. 3. „ Tarjeta Turistica ”(„Cartela Turistică”) – rezervată pentru cei care nu sunt rezidenţi în Spania, indiferent de naţionalitatea lor. Permite circulaţia fără restricţii, fără limite la kilometri, pe orice linie RENFE, fără a plăti costuri suplimentare. Această cartelă poate fii oferită fie pentru clasa a I-a , fie pentru a II-a şi variază în funcţie de durata călătoriei care poate fii de 3, 5 sau 10 zile. 4. „ Euro-Rail pass ”- o altă reducere pentru turişti. Poate fi achiziţionată în ţara de origine şi dă dreptul la călătorii în orice dată, pe orice distanţă, fără taxe suplimentare. Preţul variază de asemenea funcţie de durata călătoriei, care poate fii de 15, 25, 30, 60 sau 90 de zile.

C. Transportul aerian Aproape 30% din turişti vin în Spania pe calea aerului. Cifra de peste 50 de milioane pasageri care vin şi pleacă de pe aeroporturile spaniole, din care aproape 70 % călătoresc, cu curse neregulate, situează Spania pe locul întâi în ceea ce priveşte cursele „charter”. Poziţia geografică strategică a Spaniei, împreună cu industria turistică, explică importanţa curselor internaţionale de pasageri, mai ales din Europa. Transportul aerian internaţional tinde să se concentreze pe aeroportul Madrid - Barajas care în fiecare an este ocupat de 2,500,000 de pasageri. Rutele cele mai frecvente sunt: Madrid Insulele Baleare şi Madrid – Insulele Canare. Transportule aeriene sunt oferite de compania naţională de aviaţie Iberia Airline, care operează atât în interiorul ţării, dar mai ales în exterior şi compania Aviaco. Aeroporturile Spaniei deschise la trafic internaţional sunt: Alicante, Almeria, Aviles, Barcelona, Bilbao, Fuerteventura, Girona, Granada, Ibitza, Jerez de la Frontera, La Palmas, Madrid-Barajas, Malaga, Mellila, Menorca, Palma de Mallorca, San Sebastian, Santander, Santiago de Compostel. D. Transportul maritim Transportul maritim de pasageri este important în porturi ca Algeciras, Centa şi Santa Cruz de Tenerife. Compania de transport maritim „Transmediterranea” furnizează servicii de transport pe bac între continent şi Africa de Nord ( de la Almeria şi Malaga la Mellila; de la Algericiras la Centa şi Tangiers, cu curse zilnice); Insulele Baleare ( de la Barcelona şi Valencia, cu curse zilnice); Insulele Canare ( de la Cadiz, cu curse săptămânale). Mai sunt de asemenea numeroase companii private direcţionate de-a lungul coastelor şi specializate pe rute scurte.

21

Cele mai numeroase porturi sunt cele din: Barcelona, Valencia, Palma de Mallorca, Malaga, La Palmas şi Tenerife.Hotelurile și unitățile similare au oferit peste 12,4 milioane de locuri de cazare, dintre care aproape în Spania erau 1,8 milioane de locuri. INDICATORII TURISMULUI

Sosiri de turisti Organizația Mondială a Turismului raportează următoarele zece țări ca fiind cele mai vizitate pe plan internațional din 2006 până în 2009.

Nr. Crt.

ȚaraPiața

regională

Sosiri de turiști străini (2009)

Sosiri de turiști străini (2008)

Sosiri de turiști străini (2007)

Sosiri de turiști străini (2006)

1. Fran ț a Europa 74.2 mil. 79.2 mil. 80.9 mil 77.9 mil.

2.Statele Unite ale Americii

America de Nord

54.9 mil. 57.9 mil. 56.0 mil. 51.0 mil.

3. Spania Europa 52.2 mil. 57.2 mil. 58.7 mil. 58.0 mil.4. China Asia 50.9 mil. 53.0 mil. 54.7 mil. 49.9 mil.5. Italia Europa 43.2 mil. 42.7 mil. 43.7 mil. 41.1 mil.

6.Marea Britanie

Europa 28.0 mil. 30.1 mil. 30.9 mil. 30.7 mil.

7. Turcia Europa 25.5 mil. 25.0 mil. 22.2 mil. 18.9 mil.8. Germania Europa 24.2 mil. 24.9 mil. 24.4 mil. 23.6 mil.9. Malaezia Asia 23.6 mil. 22.1 mil. 21.0 mil. 17.5 mil.

10. MexicoAmerica de Nord

21.5 mil. 22.6 mil. 21.4 mil. 21.4 mil.

Plecari ale turistilor spanioli in strainatate Nr.crt Plecari internationale

2007 2008 2009

12 luni 9,543,212 9,857,678 8,654,342

Cheltuieli în turismul internațional

Organizația Mondială a Turismului raportează faptul că următoarele 10 țări sunt primele clasate în topul țărilor emițătoare de turiști în anul 2009.

22

Nr. Crt. ȚaraPiața

regională

Cheltuieli pentru

turismul extern pe

2009

Cheltuieli pentru

turismul extern pe

2008

Cheltuieli pentru

turismul extern pe

2007

Cheltuieli pentru

turismul extern pe

2006Exemplu Exemplu Exemplu Exemplu Exemplu Exemplu Exemplu1. Germania Europa 80.8 bil. $ 91.0 bil. $ 83.1 bil. $ 73.9 bil. $

2.Statele Unite ale Americii

America de Nord

73.1 bil. $ 79.7 bil. $ 76.4 bil. $ 72.1 bil. $

3.Marea Britanie

Europa 48.5 bil. $ 68.5 bil. $ 71.4 bil. $ 63.1 bil. $

4. China Asia 43.7 bil. $ 36.2 bil. $ 29.8 bil. $ 24.3 bil. $5. Fran ț a Europa 38.9 bil. $ 43.1 bil. $ 36.7 bil. $ 31.2 bil. $6. Italia Europa 27.8 bil. $ 30.8 bil. $ 27.3 bil. $ 23.1 bil. $7. Japonia Asia 25.1 bil. $ 27.9 bil. $ 26.5 bil. $ 26.9 bil. $

8. CanadaAmerica de Nord

24.3 bil. $ 26.9 bil. $ 24.7 bil. $ 20.6 bil. $

9. Rusia Europa 20.8 bil. $ 23.8 bil. $ 21.2 bil. $ 18.1 bil. $10. Olanda Europa 20.7 bil. $ 21.7 bil. $ 19.1 bil. $ 17.0 bil. $

Încasările din turismul internațional

Organizația Mondială a Turismului raportează următoarele zece țări ca fiind primele clasate în ceea ce privește câștigurile provenite din turism în anul 2009.

Nr. Crt.

ȚaraPiața

regională

Încasări din turismul

internațional pe 2009

Încasări din turismul

internațional pe 2008

Încasări din turismul

internațional pe 2007

Încasări din turismul

internațional pe 2006

1.Statele Unite ale Americii

America de Nord

94.2 bil $ 110.1 bil. $ 97.1 bil. $ 85.8 bil. $

2. Spania Europa 53.2 bil. $ 61.6 bil. $ 57.6 bil. $ 51.1 bil. $3. Fran ț a Europa 48.7 bil. $ 55.6 bil. $ 54.3 bil. $ 46.3 bil. $4. Italia Europa 40.2 bil. $ 45.7 bil. $ 42.7 bil. $ 38.1 bil. $5. China Asia 39.7 bil. $ 40.8 bil. $ 37.2 bil. $ 33.9 bil. $6. Germania Europa 34.7 bil. $ 40.0 bil. $ 36.0 bil. $ 32.8 bil. $

7.Marea Britanie

Europa 30.1 bil. $ 36.0 bil. $ 38.6 bil. $ 34.6 bil. $

8. Australia Oceania 25.6 bil. $ 24.8 bil. $ 22.3 bil. $ 17.8 bil. $9. Turcia Europa 21.3 bil. $ 22.0 bil. $ 18.5 bil. $ 16.9 bil. $10. Austria Europa - 21.8 bil. $ 18.9 bil. $ 16.6 bil. $

Densitatea populatiei

23

DP = (Sosiri de turişti) / (Populaţie)

2007 : DP = 58,7 / 44,3 = 1,32 Turisti / locuitori

2008: DP = 57,2 / 44,3 = 1,29 Turisti / locuitori

2009 : DP = 52,2 / 44,3 = 1,17 Turisti / locuitori

Densitatea teritoriului

DT = ( Sosiri de turişti)/(Suprafaţa)

2007 : DP = 58,7 / 50,4 km² = 1,16 Turisti / km²

2008: DP = 57,2 / 50,4 km²= 1,13 Turisti / km²

2009 : DP = 52,2 / 50,4 km² = 1,03 Turisti / km²

Noptile petrecute de turisti in 2011-2012

('000)

December 2012 December 2011 2012/2011 change (in%)

Tourist accommodation establishments(1)

Hotels and similar

accommodation

Tourist accommodation establishments(1)

Hotels and similar

accommodation

Tourist accommodation establishments(1)

Hotels and similar

accommodation

98,482 75,152 96,295 73,676 2.3 2.0

ES 17,379 12,377 18,000 13,043 -3.4 -5.1

În 2010, Spania a fost principala destinație turistică din UE pentru nerezidenți (persoane din străinătate), cu 213,3 milioane de nopți petrecute în structuri de cazare colectivă, reprezentând 23,2 % din totalul pentru UE-27.

24

Fig 3 „Destinații turistice – nopți petrecute în structuri de cazare turistică colectivă, 2010”.

Fig 4. „ Intensitatea turistica, 2010 (nopți petrecute de rezidenți și de nerezidenți în structuri de cazare turistică colectivă, pe cap de locuitor) - sursa: Eurostat

25

In anul 2006- 92,3% din turistii straini care au vizitat Spania au fost europeni, 1,9% americani, 0,9% japonezi, 0,8% brazilieni, 4,1% restul lumii. 47% dintre turisti au fost gazduiti in hoteluri, 38% in locuinte, 10% in rulote, 5% in complexe turistice. Numarul de innoptari realizare de acestia in cursul anului 2006 a fost de 230 milioane, numarul mediu al sejurului fiind de 6 zile.

Principalele piete emitatoare pentru Spania (care reprezinta peste 66% din numarul sosirilor) sunt Marea Britanie 29% din numarul total de de turisti, Germania 17%, Franta 13%, Tarile de Jos 5% Italia 2% . Cheltuiala medie zilnica a acestora in Spania a fost de, 160 euro, structura de primire preferata fiind hoteleul, peste 60% din numarul turistilor. Dupa cum se observa principalul bazin out-going pentru Spania este Marea Britanie, tara cu traditie in privinta calatoriilor.. Dintr-o populatie de 58 milioane persoane, 15,4 milioane au ales ca destinatie de vacanta Spania, 48% dintre acestia fiind gazduiti in hoteluri. De mentionat este faptul ca 13,5% din numarul de turisti britanicii care au calatorit in Spania in 2006 sunt proprietari de locuinte in aceasta tara, ceea ce face ca durata medie a sejurului acestora sa fie mai mare de 4 zile. O alta sursa de turisti pentru Spania este Germania, in anul trecut calatorind in Spania 8,9 milioane turisti germani.

SEZONALITATEA CIRCULAŢIEI TURISTICE

Variaţiile sezoniere ale fenomenului turistic

În condiţiile specifice ale activităţii de turism, pe lângă aspectele caracteristice ale dispersării în spaţiu a fluxurilor turistice, se remarcă frecvent şi o repartizare inegală în timp a cererii de servicii, care, în diferite zone de interes turistic, echivalează cu o concentrare pronunţată a sosirilor de vizitatori în anumite perioade dintr-un an calenderistic şi respectiv cu diminuarea – sau chiar si starea – sosirilor de turişti în alte perioade. Aceste variaţii sezoniere, cu serioase implicaţii economico-organizatorice în activitatea turistică, sunt caracteristice şi pentru Spania. Variaţiile sezoniere constituie una dintre caracteristicile principale ale turismului modern; activitatea turistică se distinge tocmai prin corelaţia viabilă între volumul ofertei şi cel al cererii turistice în decursul unui an calendaristic. La rândul ei, frecvenţa mai mult sau mai puţin constantă a variaţiilor sezoniere provoacă în economia turismului modificări specifice, sezonalitatea accentuată influenţând creşterea costurilor serviciilor şi diminuarea rentabilităţii, rezultând o dezvoltare inegală a diferitelor zone de interes turistic. Variaţiile sezoniere ale cererii în turism sunt de două feluri: variaţii sezoniere artificiale (mecanismul concediilor plătite, al vacanţelor şcolare, care se disting prin caracerul lor economico-organizatoric) şi variaţii sezoniere naturale. În ceea ce priveşte caracteristicile variaţiilor sezoniere, acestea se produc în perioada unui an calendaristic şi în contextul unui sezon determinat, cuprinzând una sau mai multe luni. Variaţiile sezoniere sunt fluctuaţii care se repetă la

26

anumite intervale şi rezultă din evenimente sau acţiuni distribuite cu o anumită regularitate pe întreaga perioadă a unui an.

Balanta de plati a Spaniei

Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri.

  Venituri Plati Sold

Bunuri 104 244,1 131 791,1–27 547,0

Servicii 50 190,9 28 600,221 590,7

Venituri 11 674,7 20 639,5–8 964,8

Transferuri curente 12 524,4 9 645,82 878,6

Contul curent 178 634,2 190 676,7–12 042,5

Spania, 2010. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

Balanta de bunuri, numita si de marfuri, foloseste ca sursa de informatii elementare pentru datele statistice culese si elaborate de Departamentul Vamal de la Agentia de Stat din administratia Fiscala, desi le elaboreaza din nou cu ajustarile de rigoare. De exemplu, importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza Departamentul Vamal. Preturile FOB (Free On Board) se diferentiaza de preturile CIF (Cost, Insurance and Freight) pentru ca ultimele includ navlul si asigurarile. Normal, in elaborarea Balantei de Plati, navlul si asigurarile trebuie contabilizate ca servicii si nu ca marfuri.

 

Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului, regalitatii si veniturilor proprietatii imateriale. In realitate, in Spania, aproape toata suma serviciilor se datoreaza turismului. Concret, contul serviciilor din acest an a fost:

 Venituri  Plati Sold

Turism

30 481,7 5 181,5 25 300,3

27

Alte servicii19 709,2 23 418,7 –3 709,6

Balanta serviciilor50 190,9 28 600,2

21 590,7

Spania, 2010. in milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) spanioli angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.

In 1988 balanta veniturilor a aratat aceste rezultate:

 Venituri  Plati  Sold

din munca322,1 320,2 1,9

din investitii11 352,6 20 319,4 –8 966,7

Balanta veniturilor11 674,7 20 639,5

–8 964,8

Spania, 2010. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

In elaborarea contului de transferuri curente principala dificultate este sa se faca distinctie intre ce transferuri sunt curente si care sunt de capital. Ca transferuri curente apar transferurile de emigranti, impozitele, prestatiile si cotizatiile la Asigurarile sociale, donatiile destinate achizitiei bunurilor de consum, retributiile personalului ce presteaza servicii in afara, in programe de intrajutorare, pensii alimentare, mosteniri, premii literare, artistice, stiintifice si altele, premii ale jocurilor de noroc, cotizatii la asociatiile de binefacere, de recreere, culturale, stiintifice si sportive, etc.

Contul de capital spaniol ia in pincipal transferurile de capital ale administratiilor publice cu Uniunea Europeana, adica transferurile fondurilor de coeziune, FEDER si FEOGA. Alte partide mai mici procedeaza la instrainarea sau achizitia activelor imateriale neproduse sau prin lichidarea patrimoniului emigrantilor.

  Venituri  Plati  Sold

Contul de capital 7 584,0   956,06 628,0

Spania, 2010. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

28

Contul financiar este impartit in cinci balante: investitii directe, investitii de portofoliu, investitii financiare, alte investitii si tipuri de rezerve.

 

 Variatii ale pasivului  Variatii ale activului VP – VA

Investitiile Spaniei in exterior   77 147,9 -77 147,9

Investitii directe   33 240,5 -33 240,5

Investitii de portofoliu   44 039,8 -44 039,8

Investitii financiare   –132,4 132,4

Investitiile straine in Spania 52 183,7   52 183,7

Investitii directe 8 781,2   8 781,2

Investitii de portofoliu 43 402,6   43 402,6

Alte investitii38 716,8 23 676,9 15 039,9

Variatii ale rezervelor  –20 970,0 20 970,0

Contul financiar90 900,5

79 854,811 045,7

Spania, 2010. In milioane de euro. Date ale Bancii Spaniei.

 

Investitiile directe sunt cele in care investitorul este ghidat dupa obiectivul obtinerii unei rentabilitati permanente si influentei in organele directive ale intreprinderii investitoare. 

Investitiile de portofoliu sunt achizitiile de valori negociabile cand reprezinta un procentaj mai mic al companiei investitoare. Pragul este stabilit de FMI in limita lui 10% din capital. 

Investitiile financiare includ optiunile, actiunile financiare futures, warrants, orice actiuni sau valori, cumpararile si vanzarile de devize la termen, acordurile nivelurilor dobanzilor viitoare (FRA), schimburile financiare de moneda sau nivelurile dobanzilor si orice alt schimb financiar sau swap, indici, cotizatii medii sau orice alta clasa de active.

Tipuri de servicii in Spania : Servicii de transport avand o pondere de 17 % . Exemple : Terrantur, Logtravi. Servicii de bancare si asigurare avand o pondere de 25,3 % .Exemple: santander,

banco central, banco de vizcaya,banca pueyo sa,banco de castilla sa.

29

Servicii de distributie comerciala avand o pondere de 15,1 % . Numarul cel mai mare de firme de distributie il intalnim in Italia, urmata de Spania si Germania.

Serviciile hoteliere ( Horeca contribuie cel mai mult la formarea produsului national net (7,5%). Exemple :

Servicii medicale -există 298 de spitale de stat și peste 450 de spitale particulare. Exemple :

Servicii educationale . Exemple : Universidad Autónoma Metropolitana Servicii de constructii Servicii culturale, sportive si de agrement

Servicii de consultanta financiara . Exemple : Xunta de galicia, Conselleria de medio ambiente

Servicii de leasing financiar . Exemple : Ayuntamiento de arganda del rey. Servicii de telecomunicatii

30