procedeul de rectificare
Post on 06-Jul-2018
318 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
1/39
PROCESUL DE PRELUCRARE PRIN RECTIFICARE
1. INTRODUCERE
Aşchierea se poate realiza atât cu scule având muchii aşchietoare geometric bine definite,
dar şi cu granule abrazive ale căror muchii şi vârfuri ascuţite au orientări şi forme
necontrolabile. Cu ajutorul acestor granule se pot realiza operaţii de abrazare atunci când
aşchierea cu scule metalice este imposibilă sau neeconomică, aşa cum este şi cazul prelucrăriimaterialelor foarte dure sau atunci când cerinţele de precizie dimensională, de formă şi de poziţie
sunt foarte mari, iar rugozitatea impusă este sub 0,! "m. #C$%&'(
)ectificarea este un proces esenţial pentru prelucrarea finală a pieselor care necesită
suprafeţe de calitate si toleranţe precise. Acestea se obţin deoarece adaosul de prelucrare se
elimină prin aşchii foarte fine.
$biectivele tehnologice care trebuie *ndeplinite *n urma rectificării se referă la asigurarea
rugozităţii şi integrităţii suprafeţei +evitarea arsurilor, fisurilor, tensiunilor remanente. -e de altă parte, ca la orice proces abraziv, *n analiza rectificării trebuie să se ţină cont de caracterul ei
comple şi aleatoriu. Acest caracter este corelat cu faptul că eistă mai multe tăişuri care
aşchiază simultan. /ai mult decât atât, caracteristicile constructive ale sculelor abrazive prezintă
un aspect aleatoriu *n ceea ce priveşte numărul, distribuţia şi forma tăişurilor aşchietoare.
enomenele care apar *n timpul procesului de *ndepărtare a aşchiei la rectificare sunt consecinţă
a caracteristicilor materialului de prelucrat, ale discului abraziv şi valorilor parametrilor de
aşchiere. #1$2&'(
-rin comparaţie cu alte procese de aşchiere, rectificarea este o operaţie costisitoare, deci
trebuie efectuată *n condiţii optime.
3eşi este folosită peste tot *n industrie, rectificarea rămâne probabil cel mai greu de
*nţeles dintre toate procesele de prelucrare prin aşchiere.
)ealizarea optimă a unui proces de rectificare depinde mai mult de eperienţa industrială,
decât de cunoştinţele ştiinţifice şi teoretice din domeniu *n acest moment. Această situaţie
generează ideea greşită că procesul de rectificare este prea complicat pentru a fi *nţeles. 4otuşi
cercetări numeroase, *n special pe perioada ultimilor 50 de ani, au demonstrat o *nţelegere
!
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
2/39
relativă a diverselor aspecte ale procesului de rectificare şi a metodelor de alegere a condiţiilor
optime de rectificare. #67A88, 9A:;0, /A:8,/A:;&, -e obişnuieşte să se trateze *n general aspectele fizice ale rectificării dar sunt foarte
importante şi aspectele termice şi chimice.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
3/39
2. ELEMENTELE SISTEMULUI DE PRELUCRARE PRIN
RECTIFICARE
2.1. Scule abrazive foloi!e la rec!ificare
3intre toate sculele pe care omul le utilizează *n prezent se poate spune că sculele
abrazive au cunoscut cea mai mare diversificare atât ca formă şi dimensiuni cât şi ca
structură, duritate şi posibilităţi de combinare a diverselor proprietăţi constructive şi de
eploatare.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
4/39
*ndepărtează câte o aşchie. /ultitudinea granulelor dispuse *n acelaşi plan alcătuiesc o suprafaţă
activă, totalitatea suprafeţelor active constituind stratul abraziv. #/A);'(
ig. .H. Aşchierea cu granule abrazive
:iantul reprezintă acea parte componenta a sculei abrazive care are drept principal
rol fiarea granulelor *n masa sculei atât timp cât acestea pot fi utilizate *n mod
corespunzător din punct de vedere tehnic şi economic. Bn afara acestei proprietăţi de bazăorice liant mai trebuie să deţină şi alte proprietăţi cum ar fi@
? conductibilitate termică mare
? căldură specifică de valoare cât mai mare
? capacitate de amortizare a vibraţiilor
? coeficient de frecare mic faţă de materialul piesei şi implicit rezistenţă la uzură
prin frecare
? compatibilitate chimică optimă cu materialul granulei abrazive? toicitate cât mai redusă
? stabilitate chimică la temperaturi ridicate *n raport cu mediile de răcire?ungere
utilizate şi materialul piesei prelucrate
? prelucrabilitate cât mai bună.
4ipul liantului influenţează nu numai mărimea forţei cu care granula este reţinută
*n sculă, ci şi natura şocului la care este supusă aceasta datorită contactului periodic
sculă?piesă. Bn cazul unui liant rigid şi casant, se produc dislocări şi deplasări foarte miciale granulelor, deci deformaţii foarte mici ale sculei, dar eistă riscul apariţiei fisurilor, *n
timp ce *n cazul unui liant tenace şi elastic cu toate că are loc o deplasare a granulelor
spre interiorul sculei, pericolul fisurării, deci a ruperii punţilor de legătură dintre granule
şi liant este mult mai mic. Cercetările eperimentale efectuate au arătat că *n primul caz
şocul produs asupra granulei abrazive conduce la vibraţii slab amortizate, *n timp ce *n
cel de?al doilea caz amortizarea vibraţiilor este foarte rapidă. Caracteristicile fizico?
mecanice ale liantului influenţează şi precizia şi calitatea suprafeţei prelucrate, motiv
pentru care la operaţii de degroşare şi retezare se recomandă a fi utilizate scule cu liant
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
5/39
tenace, iar la rectificarea de finisare şi la prelucrarea unor suprafeţe profilate mai
avantajos este să se adopte o sculă abrazivă mai dură.
Alegerea corectă a discului din punct de vedere al liantului utilizat are o mare
importanţă pentru folosirea eficace a discului.
-relucrările prin abrazare fiind foarte diverse, *n mod firesc au apărut numeroasetipuri de lianţi atât de natură organică +fig. .!. cât şi de natură anorganică +fig. .5..
#)$D&'(
:6A2I6 $)1A26C6
-oliuretan/ateriale naturale@şelac, clei
Cauciuc )ăşiniepoidice
)ăşini p oliamidicetermorigide
-oliamide, poliesteri,răşini acrilice
ig. .!. 4ipuri de lianţi organici
:ianţii organici se caracterizează prin uzură rapidă, ceea ce conferă discului
abraziv *nalte calităţi de aşchiere, permit obţinerea unor calităţi ridicate ale suprafeţei
prelucrate, fac posibilă prelucrarea *n regim uscat +cazul ascuţirii sculelor.
:egături apărute lasinterizare +tip
porţelan,
:egături ap ărute lasinterizare ti
:6A2I6 A2$)1A26C6
C
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
6/39
influenţe chimice sau de temperatură. >unt *nsă sensibili la şocuri. Ca urmare, corpurile
abrazive cu lianţi ceramici asigură o capacitate de aşchiere ridicată fiind recomandate
pentru rectificarea rotund eterioară şi rotund interioară, rectificarea plană şi ascuţirea
sculelor.
:ianţii metalici +simbol / se adoptă *n cazul când este imperios necesarăasigurarea unui coeficient de conductibilitate termică maim, pentru a se evita
suprasolicitarea termică a granulelor abrazive de asemenea ei garantează obţinerea unei
reţineri sigure a granulelor abrazive formând punţi de legătură foarte rezistente +prezintă
un grad mare de cuprindere a granulei, prezintă o rezistenţă ridicată la uzură. Acestea
sunt principalele motive pentru care unele discuri diamantate sau cu granule din nitrură
de bor sunt constituite cu liant metalic. 3e asemenea lianţii metalici au sensibilitate
scăzută la ulei şi apă, funcţionând numai cu răcire. :ianţii metalici permit obţinerea unor bune calităţi ale suprafeţelor prelucrate şi asigură o *naltă productivitate a prelucrării.
4ot cu simbol / se notează şi liantul anorganic magnezită. :iantul magnezitic
lucrează preponderent *n mediul umed, fiind destinat prelucrării materialelor sensibile la
căldură.
Cauciucul ca liant +simbol ) este tenace şi elastic, el fiind foarte indicat la
realizarea unor discuri abrazive foarte *nguste, *n general la rectificarea de finisare unde
se impun condiţii privind limitarea cantităţii de căldură, precum şi la construirea
discurilor de antrenare ale maşinilor de rectificat fără centre. :iantul LshellacM +
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
7/39
+elaborată *n cuptoare electrice prin reacţia dintre cuarţul pur ? &8...&'K >iCOH şi
cărbune se recomandă la prelucrarea materialelor de rezistenţă mică şi cu aşchii de
rupere scurte +fontă cenuşie şi fontă dură, oţel rapid tratat termic, materiale neferoase şi
nemetale +sticlă, ceramică, cauciuc, materiale sintetice.
2itrura de bor, cubic cristalină +numită Norazon,
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
8/39
aşchierii. Astfel, granulele mici contribuie la obţinerea unor rugozităţi mici şi forţe mari.
2otarea granulaţiilor pentru granule şi pulberi se face prin numere care reprezintă
mărimea granulei, *n sutimi de milimetru.
>ortarea dimensională a granulelor se realizează prin două metode distincte@
? prin cernere cu sită de control granulometric, procedeu aplicabil *n cazul *n caredimensiunea granulei nu este mai mică de cca. 50 "m. Naza tuturor standardelor este
dimensiunea ochiului sitei prin care se cern granulele abrazive. 3imensiunea granulelor
medii este determinată de forma granulelor individuale +unghiularitate, număr de muchii.
? prin sedimentare +depunere *n apă, metodă folosită pentru sortarea
micropulberilor. >epararea *n lichid se poate face prin decantarea *n medii lichide
liniştite, prin separarea *n curenţi ascendenţi de lichid sau prin separarea prin
centrifugare.-rin structura corpului abraziv se eprimă corelaţia dintre volumul granulelor
abrazive, al liantului şi al porilor pe unitatea de volum. #6JA;0( Această structură
depinde de cantitatea şi modul de repartizare a granulelor abrazive, precum şi de cantitatea
de liant. -ietrele au o structură poroasă, volumul şi mărimea porilor fiind foarte
importante. -orii servesc la fiarea aşchiilor care se detaşează. Astfel, corespunzător
volumului de granule, *n procente, cuprins *ntre H şi !K, structura se prezintă ca fiind
foarte deasă, cu desime medie, rară, foarte rară, poroasă şi superporoasă. >unt
standardizate ! clase de structură de la 0 la H, de la structură foarte deasă la cea
superporoasă. :a alegerea structurii corpului abraziv se ţine seama de următoarele
aspecte@ natura materialului de prelucrat +moale sau tenace, prelucrările la care trebuie
evitate *ncălzirea ecesivă +alegerea unei structuri rare, rugozitatea suprafeţelor
prelucrate rezultă cu atât mai mică, cu cât structura este mai deasă.
3in punct de vedere al rezistenţei la uzură şi implicit al capacităţii de aşchiere a
granulei, duritatea acesteia constituie principala proprietate fizică, granula fiind cu atât
mai valoroasă cu cât duritatea ei este mai mare.
3uritatea corpului abraziv se defineşte prin rezistenţa ce o opune liantul faţă de
forţele eterioare care tind să spargă şi să smulgă granulele abrazive din corpul abraziv
+constituit din material abraziv?liant?pori.
Conform standardelor *n domeniu, corpurile abrazive sunt ordonate *n 8 grupe de
duritate, *n cadrul fiecărei grupe, notarea gradului de duritate se face prin litere +e.
pentru grupa dură@ -, P, ), >. -e scara /ohs duritatea materialelor abrazive este
cuprinsă *ntre ... 0, şi anume@ ...; pentru materialele naturale şi &... 0 pentru cele
sintetice. #-)
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
9/39
:a stabilirea treptei optime de duritate a unei scule abrazive va trebui să se aibă *n
vedere următoarele@
? un disc moale permite prelevarea unui debit mai mare de material din adaosul de
prelucrare, cu un consum specific mai mic de energie, *n comparaţie cu posibilităţile unui
disc abraziv mai dur.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
10/39
Bn cataloagele pietrelor abrazive pentru diferite calităţi de material +oţel tratat,
netratat, fontă, bronz etc. se dau indicaţii privind folosirea anumitor categorii de pietre
abrazive, *n funcţie de structură, granulaţie şi duritate +tabelul .
4abel
Alegerea corpurilor abrazive *n funcţie de felul prelucrării şi materialul de prelucrat
elul
$peraţiei
/aterialul
de prelucrat
Caracteristicile/aterialul
abraziv
1ranulaţia, *n
sutimi de mm:iantul 1rade noi
)ectificare
eterioară
rotundă
Cu avans de
trecere şi
pătrundere
$ţel necălit
$ţel necălit
ontă
<
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
11/39
-entru montarea pietrei abrazive +fig. .'. pe capătul arborelui 6 se folosesc
flanşele 2, care o strâng prin intermediul garniturilor din pânză cauciucată 4. Bntre piatra
abrazivă şi arbore se găseşte o bucşă de plumb 5. 3iscul 1 se strânge cu piuliţa 3.
ig. .'. >istem de poziţionare?fiare a pietrei abrazive
Enul dintre cei mai importanţi factori care influenţează stabilitatea unui sistem
tehnologic de prelucrare prin rectificare este dezechilibrul discului abraziv, datorat
distribuţiei neuniforme a masei acestuia *n raport cu aa sa de simetrie.
-entru a se evita accidentele care ar putea să apară datorită spargerii pietrei, aceasta
se controlează să nu aibă fisuri şi se echilibrează static şi dinamic. /etodele dinamice presupun echilibrarea cu oprirea din rotaţie a discului abraziv sau nu.
Acţiunea de echilibrare constă *n LdispunereaM unor mase suplimentare neabrazive care
se află *n zona părţii de poziţionare?fiare a sculei abrazive, de aşa manieră *ncât pe
ansamblul său, sculei să?i fie asigurat echilibrul indiferent.
3upă echilibrare, piatra abrazivă se *ncearcă la o turaţie mai mare decât cea cu care
va lucra *n mod obişnuit.
2.2. Meca"i#ul $e for#are a a%c&iei
1enerarea prin aşchiere a suprafeţelor care mărginesc piesa de prelucrat se bazează pe
transformarea treptată a adaosului de prelucrare *n aşchii. 3atorită deplasării sculei, straturile de
material prelucrat se deformează, alunecând unele faţă de altele, constituind aşchia.
)ezultatul acţiunii sculei aşchietoare asupra semifabricatului este caracterizat prin
modificarea formei geometrice, mărimii dimensionale şi rugozităţii iniţiale a suprafeţei piesei
prin *nlăturarea surplusului de material sub formă de aşchii. Acest proces depinde de natura
materialului aşchiat, fiind influenţat şi de ceilalţi parametrii ai procesului de aşchiere.
!
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
12/39
-rocesul de formare al aşchiei reprezintă un comple de fenomene fizice specifice
deformaţiilor plastice volumetrice, transformărilor metalografice a metalului, ecruisării zonei
aşchiate, forţelor eterioare şi interioare, *ncălzirii prin deformare plastică a metalelor,
echilibrului dintre forţele interioare şi eterioare ale stratului aşchiat etc., care pot avea loc
simultan sau succesiv influenţând *n mod deosebit desfăşurarea prelucrării prin aşchiere. >eobţine fie ruperea instantanee a fragmentelor de material din faţa dintelui aşchietor, fie
deformarea plastică a materialului aşchiat.
1răunţii de material ajungând *n zona deformaţiei plastice, se alungesc, devenind
elipsoidali. >e formează astfel straturi elementare, care se rotesc şi care sunt supuse la *ntindere,
având loc şi o alunecare treptată. >tratul elementar atinge deformaţia plastică maimă,
transformându?se *n aşchie.
3atorită fenomenelor descrise, specifice procesului de formare a aşchiei, mărimeadimensiunilor efective nu coincide cu aceea a dimensiunilor nominale, raportul dintre
dimensiunile efective si cele nominale purtând denumirea de coeficient de tasare.
/ărimea coeficientului de tasare depinde de@ felul materialului prelucrat, proprietăţile
mecanice ale sculei aşchietoare, parametrii geometrici ai părţii active a sculei, regimul de
aşchiere, felul prelucrării, cantitatea de căldură dezvoltată prin aşchiere, calitatea fluidului de
răcire?ungere, gradul de uzură a sculei, etc. Acest coeficient se determină de obicei pe cale
eperimentală.
:egile deformaţiilor plastice la rece +constanţa efortului unitar tangenţial maim, a
energiei potenţiale pentru schimbarea formei sau legea Fubert?/ieses, legea constanţei
volumului, rezistenţei minime la deformare, tensiunilor suplimentare, etc. *şi găsesc
aplicabilitate *n cazul aşchierii metalelor.
Având *n vedere că tăişurile discurilor abrazive sunt formate de granulele care au o
geometrie preponderent negativă şi sunt dispuse stohastic pe suprafaţa activă a corpului abraziv,
ridicarea aşchiei se aseamănă cu cea de la operaţia de frezare, dar are cu totul alte aspecte
datorate şi vitezelor de aşchiere mai ridicate şi a adâncimilor de aşchiere mai mici.
4raiectoriile granulelor abrazive sunt aceleaşi cu cele de la frezare@ cicloide alungite
+trahoide, dar datorită numărului forte mare de granule distanţa dintre două traiectorii succesive
este foarte mică şi de asemenea şi unghiul R al vârfului aşchiei este foarte mic. Apar probleme
deosebite privind deformarea materialului până la intrarea practică *n aşchie, la fel ca la frezarea
*n contra avansului.
/uchia aşchietoare a granulei abrazive pătrunde *n piesă cu un vârf rotunjit determinând
o fază scurtă de deformaţie elastică şi mai apoi o curgere plastică a materialului. Bntrucât unghiul
dintre muchia aşchietoare a conturului şi suprafaţa iniţială a piesei S este foarte mic datorită
5
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
13/39
muchiei aşchietoare rotunjite, iniţial nu se formează aşchia. /aterialul piesei este doar *mpins *n
afară formând nişte denivelări şi curge sub flancul muchiei aşchietoare. ig . prezintă formarea
aşchiei *n cazul rectificării materialelor ductile.
-rocesul de formare a aşchiei *ncepe atunci când muchia aşchietoare pătrunde *n piesă cu
o adâncime de aşchiere hcu egală cu adâncimea critica de aşchiere 4".
ig... 4ipul aşchiei la rectificare
-entru a pune *n evidenţă fenomenele care se produc s?au făcut *ncercări cu granule
singulare şi s?a constatat că pe secţiunea teoretică a unei aşchii de rectificare se disting trei zone@
? zona 6 ? deformarea elastică până la care nu s?a produs nici un fel de aşchiere, deoarece
grosimea aşchiei fiind prea mică se produce numai deformare elastică, datorită razei de rotunjire
a muchiei aşchietoare
? zona 66 ? deformare plastică, *n cadrul căreia deşi creşte grosimea de aşchie aceasta nu
depăşeşte valoarea critică pentru a se ridica material sub formă de aşchie şi se produce numai
deformare plastică
? zona 666 ? *n care după depăşirea valorii critice a grosimii de aşchie se produce aşchierea
propriu?zisă +figura ...
4
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
14/39
1rof a diferenţiat fazele procesului de formare a aşchiei *n cazul prelucrării materialelor
ductile cu viteze mari. :a baza eperimentelor el a
arătat că eistă faze pentru formarea unei singure
aşchii +fig. .;..
Bn prima fază grăuntele abraziv realizează ozgârietură determinând o deformaţie elastică şi
plastică *n material. >uprafaţa este presată pe
perioada acestei faze fără a se forma *nsă aşchia. Bn
următoarea fază +faza H este provocată o curgere a
aşchiei rezultând *n secţiune o formă aproimativă
de paralelogram. Aşchia este comprimată şi creşte
*n funcţie de spaţiul dintre granule +dimensiunea porilor. Acest fenomen conduce la formarea unei
zone de forfecare la aproimativ !U5 din lungimea
maimă de contact, rezultând o *ncălzire puternică
+faza !. Când lungimea de contact este parcursă
se formează aşchii alungite *n formă de virgulă
+faza 5. 3acă contactul are loc pe *ntreaga
lungime materialul este topit *n porul din spatele
muchiei şi tinde să iasă *n eterior +faza '.
3atorită tensiunii superficiale aşchiile topite devin
sferice după părăsirea suprafeţei piesei. Acestea
ajung *ntr?o zonă care nu este deloc sau este puţin
răcită cu lichid de răcire +faza .
ig. .;. azele de formare a aşchiei
enomenul formării aşchiilor sferice a fost observat de cercetători ca Fuges *n &85 şi
/arinescu ş.a. *n H005. #/A)08(
2.'. Lic&i$e $e r(cire)u"*ere
>e obişnuieşte să se trateze *n general aspectele fizice ale rectificării, dar sunt foarte
importante şi aspectele termice si chimice.
Aşchierea se eecută de obicei *n aer şiUsau *n prezenţa unor lichide, gaze sau medii
solide cu proprietăţi prestabilite. >e mai foloseşte aşchierea *n prezenţa vibraţiilor ultrasonore şi
a curentului electric, aşchierea la frig +aşchierea sub 0VC este denumită aşchiere criogenică,aşchierea *n câmp magnetic, etc.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
15/39
:a operaţiile de rectificare se foloseşte o răcire abundentă, avându?se *n vedere
frecarea puternică ce are loc *n timpul lucrului, dar totodată mediul lichid trebuie să prezinte
şi o puternică capacitate de spălare a suprafeţelor active.
:ichidul de răcire?ungere este necesar pentru lubrifiere, pentru a reduce frecarea şi uzura
de abraziune dintre disc şi piesă. -rin reducerea temperaturii se previne *ncărcarea pietrei derectificat având efecte pozitive asupra procesului de aşchiere. 3e asemenea, este necesar să se
răcească piesa de prelucrat şi maşina pentru a preveni fenomenele termice nedorite, care ar
determina deteriorarea stratului superficial al piesei de prelucrat. >e *mbunătăţeşte precizia prin
limitarea dilatării termice a piesei de prelucrat şi maşină. :ichidul de răcire, de asemenea,
transportă aşchiile departe de zona de prelucrare.
/ediul de aşchiere, prin proprietăţile sale şi prin modul *n care este adus *n zona de
aşchiere influenţează deosebit de comple desfăşurarea şi rezultatele aşchierii. Această influenţăse poate manifesta prin una sau mai multe căi@
? )ăcirea zonei de aşchiere, a aşchiilor, a sculei şi a piesei semifabricat
? Engerea suprafeţelor de aşezare şi de degajare ale dinţilor aşchietori
? /icroaşchiere prin absorbţie superficială a componentelor capilar active eistente *n
mediul de aşchiere lichid
?
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
16/39
ca acţiunea lui să continue nestingherită, utilizându?se rectificarea uscată. 3acă *nsă se lucrează
cu avansuri mari de lucru apar probleme ce impun folosirea lichidelor de răcire, fenomenele
termice fiind o problemă majoră ce apar *n procesul de rectificare.
-ot fi definite trei tipuri de temperaturi@
a temperatura instantanee ce apare *n punctul de contact dintre particula abrazivă cu piesa de prelucrat
b temperatura din zona imediat alăturată rectificării şi distribuită *ntr?o zonă de *nălţime
mică, imediat sub suprafaţa rectificată
c temperatura mediului imediat ambiant zonei de rectificat, ce determină atât
temperatura discului cât şi pe cea a piesei de prelucrat.
4emperatura ce poate fi pusă cel mai uşor *n evidenţă este cea de a treia, neavând legătură
directă cu celelalte două.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
17/39
ig. .0. )ăcirea prin porii sculelor abrazive
>e recomandă ca şlamul format *n urma prelucrării să nu fie recirculat odată cu lichidul
de răcire, acest lucru putând conduce la o mai rapidă uzare a discului. Acest lucru poate fi
realizat prin trecerea lichidului de răcire prin mai multe site sau filtrarea lui. Bn cazul folosirii
filtrelor se recomandă prevenirea *nfundării acestora.#C$%&'(
3e asemenea, se poate recurge şi la răcirea pe cale artificială a lichidelor de răcire şi
lubrifiere.
e apelează
atunci la anumite tipuri de discuri ce se pretează unei astfel de prelucrări +*n general *n cazul
rectificării cuţitelor şi la regimuri de lucru adaptate, eficienţa procesului de rectificare uscată
fiind de ' până la 0 ori mai redusă decât *n cazul rectificării cu utilizarea lichidelor de răcire.
#CA%&(
>?a observat că cele mai bine rezultate la rectificarea umedă s?au obţinut la viteze mai
mari comparativ cu rectificarea uscată unde se folosesc *n general viteze de rectificare mult mai
mici. Bn general, liantul galvanic impune utilizarea lichidelor de răcire, *n timp ce la liantul
rezinoid şi ceramic utilizarea lichidului de răcire nu este obligatorie. #/6)&(
Bn cărţile de specialitate mai vechi se menţiona că mediul de răcire cel mai bun este apa,
având cel mai puternic efect de răcire, dar folosirea unei emulsii elimină riscul apariţiei
fenomenului de corodare a suprafeţei, uleiul asigurând cel mai puternic efect de ungere.
>e recomandă răcirea cu apă simplă *n cazul tăierii diferitelor materiale ca@ marmură,
granit, gresie, beton, etc. 4rebuie puse *n balanţă *nsă economiile realizate şi *mbunătăţirea
condiţiilor de lucru cu costul sistemului de recirculare a lichidului, etc.
Cercetările recente efectuate *n domeniul rectificării pun *n cu totul altă lumină
importanţa utilizării lichidelor de răcire şi utilizarea şi a altor tipuri de lichide de răcire. Eleiurile
au calităţi lubrifiante superioare apei.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
18/39
aditivi pentru a le *mbunătăţi proprietăţile. 3e asemenea, uleiurile vegetale şi animale sunt
*mbunătăţite cu aditivi, unii chiar pe bază de sulfuri sau conţinând cloruri sauUşi fosfaţi pentru
lubrifierea *n condiţii de presiuni ridicate. #CA%&(
Eleiurile solubile au *n componenţă emulsii de apă şi uleiuri *n prezenţa săpunului sau
altor detergenţi moderni.Eleiurile sintetice sunt soluţii chimice ce pot cuprinde o gamă largă de soluţii simple care
conţin aditivi cu proprietăţi de inhibare a fenomenelor de corodare, ca nitruri de sodiu sau alte
amestecuri complee de agenţi de spălare şi umectare şi alţi aditiv specifici lucrului *n condiţii de
presiuni etreme. 4ermenul sintetic este folosit doar *n mod plastic, unele din aceste lichide
putând fi constituite din materiale mult mai puţin convenţionale decât uleiurile.
3e multe ori, folosirea unor amestecuri intermediare *ntre lichide de răcire aparţinând
acestor trei grupe este mult mai eficientă, răspunzând mai bine necesităţilor practice delubrifiere.
Eleiul mineral neaditivat se dovedeşte a fi cel mai bun agent de răcire *n cazul rectificării
cu discuri cu ACN +azotură cubică de bor. Cu toate acestea, el nu poate fi folosit *n toate
procesele de rectificare. #C
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
19/39
implică o prelucrare uscată forţele pot să scadă mai ales *n cazul *n care se măreşte avansul de
prelucrare. #/A)08(
Atmosfera +mediul *nconjurător joaca un rol important la rectificarea majorităţii
metalelor prin reducerea frecării. )ecent s?a descoperit ca la temperaturi *nalte suprafeţele
metalice devin foarte reactive producând oizi care ajuta la lubrifiere.
2.+. Ti,uri $e ,relucr(ri
-rin rectificare se generează suprafeţe cu o mare diversitate a formei geometrice, şi
anume@ de revoluţie +cilindrice, conice, profilate, plane, cu profil generator compus +arbori
canelaţi, ascuţirea unor scule aşchietoare, cu generatoare sau directoare de forme complee
+elicoidale, flancurile danturii roţilor cilindrice şi conice, detalonare, etc., cu directoarenecirculare +poligonale, cu profil 9, arbori cu came, etc.. Enele dintre aceste suprafeţe pot fi
eterioare sau interioare.
3upă gradul de netezime al suprafeţei prelucrate şi de adâncimea stratului de metal
*ndepărtat, rectificarea poate fi@
? de degroşare, se eecută cu pietre cu granule mari şi structură rară, preluând circa
HU! din adaosul total de prelucrare
? de finisare, se eecută cu pietre cu granule fine.Alegerea tipului de sculă se face *n funcţie de piesa ce urmează a se prelucra. Atunci
când se preconizează fabricarea unei scule trebuie să se ţină seama de factorii determinanţi ai
materialului@
? compoziţia chimică,
? proprietăţile fizico?mecanice şi cerinţele tehnologice ale piesei,
? gradul de precizie al prelucrării,
? calitatea suprafeţei.
2.4.1. Rectificarea cilindrică
)ectificarea cilindrică se eecută *n cazul suprafeţelor de revoluţie eterioare
sau interioare.
2.4.1.1. Rectificarea suprafeţelor cilindrice exterioare constituie unul din cele
mai frecvente cazuri +ig. ...
H
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
20/39
ig. .. 4ipuri de suprafeţe cilindrice eterioare
a ? cu avans longitudinal b - cu avans de pătrundere c - fără vârfuri, cu avans longitudinal d - fără
vârfuri, cu avans de pătrundere
Bn funcţie de piesa de prelucrare şi de locul unde trebuie rectificată suprafaţa,
piesa se poate prinde *ntre vârfuri +fig. .., a, sau fia *n universal .
3upă modul de lucru folosit, rectificarea se poate eecuta cu avans longitudinal,
atunci când lăţimea pietrei este mai mare decât lungimea piesei. Bn acest caz, piesa 2
eecută o mişcare de rotaţie II , care este mişcarea de avans pentru generarea suprafeţei
cilindrice, precum şi mişcarea de avans III , pentru a se efectua prelucrarea pe toată
lungimea. 3iscul de rectificat eecută mişcarea principală de aşchiere I .
$ altă schemă de lucru *ntâlnită la rectificarea pieselor cilindrice scurte şi rigide,mai ales pentru producţia *n serie şi *n masă, este prelucrarea cu avans de pătrundere
+ig. .., b. Bn acest caz, avansul de pătrundere III poate fi eecutat de piesă sau de
piatra de rectificat.
>uprafeţele cilindrice pot fi rectificate cu ajutorul maşinilor de rectificat fără
vârfuri, la care, pentru piesele cu diametrul mic şi lungimea mare, se aplică schema
rectificării cu avans longitudinal +fig. .., c, iar la piesele cu diametrul mare şi
lungime mică cu avans de pătrundere +fig. .., d. :a aceste scheme de prelucrare, piesa 3 este aşezată *ntre discul de rectificat 1 şi discul de conducere 2. 3iscul de
HH
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
21/39
conducere este aşezat *nclinat faţă de cel de rectificat, pentru a imprima piesei o mişcare
de avans aial, *n vederea rectificării pe toată lungimea. 3iscul de rectificat 1 eecută
mişcarea principală de aşchiere I , iar piesa 3 mişcările de avans, de rotaţie III şi de
deplasare aială I . /işcările de avans eecutate de piesă se realizează prin rotirea
discului de conducere 2 care are o structură fină şi o aderenţă cu piesa de rectificat.3atorită acestei aderenţe cu piesa se va eecuta o mişcare de rotaţie cu aceeaşi viteză cu
care se roteşte discul de conducere. Bn acelaşi timp piesa este sprijinită pe o riglă 4,
aşezată *ntre cele două discuri, cu aa de rotaţie mai sus decât aa discurilor. 3in cauza
poziţiei *nclinate a discului de conducere, acesta imprimă piesei o mişcare de avans
aial, pentru a se putea eecuta operaţia de rectificare pe toată lungimea.
Bn cazul pieselor scurte sau profilate, rectificarea se eecută cu avans de
pătrundere, cele două discuri având aele paralele. -iesa va fi rectificată când a trecut printre cele două discuri.
2.4.1.2. Rectificarea suprafeţele cilindrice interioare. >uprafeţele cilindrice
interioare pot fi prelucrate prin două procedee@
? -rin rectificarea cu piesa *n mişcare de rotaţie +ig. .H., a, la care piesa 2,
fiată *n universalul 3, eecută mişcarea de avans de rotaţie II , iar piatra de rectificat,
mişcarea principală de aşchiere I , de avans longitudinal III şi de pătrundere I . /işcarea
III asigură prelucrarea pe toată lungimea, iar mişcarea I realizarea dimensiunii
suprafeţei rectificate
? -rin rectificare planetară +fig. .H., b, la care piesa 2 este fiă iar piatra de
rectificat 1 eecută toate mişcările necesare la aşchiere@ mişcarea principală de aşchiere
I , mişcarea de avans circular +planetar II pentru generarea suprafeţei de revoluţie,
mişcarea de avans aial III , pentru prelucrarea pe toată lungimea suprafeţei şi avansul de
pătrundere I , pentru a se realiza dimensiunea necesară a suprafeţei prelucrate.
)ectificarea planetară se aplică *n cazul pieselor mari şi grele care nu pot fi antrenate *n
mişcare de rotaţie.
H!
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
22/39
ig. .H. 4ipuri de suprafeţe cilindrice interioare
2.4.2. Rectificarea suprafeţelor conice
>uprafeţele conice se rectifică pe maşinile de rectificat universale folosindu?se
următoarele metode +ig. .!.@
ig. .!. /etode de obţinere a suprafeţelor conice prin rectificare
a ? cu *nclinarea mesei portpiesă b ? cu *nclinarea păpuşii portpiesă, cu avans longitudinal c ? cu*nclinarea păpuşii portpiesă, cu avans de pătrundere d ? cu *nclinarea păpuşii portpiatră, cu avans
longitudinal e ? cu *nclinarea păpuşii portpiatră, cu avans de pătrundere f ? cu piatră profilată .
H5
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
23/39
2.4.2.1. Rectificarea prin !nclinarea "esei portpies# 3, pentru piese cu conicitate
mică +ma. 0X şi lungime mare +ig. .!.a..
/asa maşinii eecută mişcarea de avans aial, piesa 2 având generatoarea
suprafeţei conice paralelă cu suprafaţa activă a discului de rectificat 1. :a acest mod de prelucrare se deosebesc următoarele mişcări@ mişcarea principală a aşchierii I , eecutată
de piatra de rectificat 1, mişcarea de avans de rotaţie II , eecutată de piesă, *n vederea
obţinerii suprafeţei de revoluţie, mişcarea de avans de translaţie III , pentru prelucrarea
pe toată lungimea piesei. -entru a se obţine dimensiunea necesară a piesei, piatra
abrazivă mai eecută o mişcare de pătrundere I .
2.4.2.2. Rectificarea cu !nclinarea p#pu$ii portpies# 2 , pentru cazul pieselor scurte şi cu conicitate mare.
Bn acest caz, piesa este fiată *n universal. -relucrarea se poate eecuta cu avans
longitudinal +ig. .!., b sau de pătrundere +ig. .!., c.
2.4.2.3. Rectificarea cu !nclinarea axei p#pu$i portpiatr# , pentru piese de
lungime medie şi conicitate mare.
Bn funcţie de mărimea pieselor, prelucrarea poate *i eecutată cu avans
longitudinal +ig. .!., d sau de pătrundere +ig. .!., e.
2.4.2.4. Rectificarea cu a%utorul discurilor conice +fig. .!., d, la care aa piesei
şi a discului sunt paralele.
2.4.3. Rectificarea profilată
-e maşinile de rectificat se pot prelucra şi suprafeţe profilate, discul abraziv 1
având aa paralelă cu a piesei 2. -relucrarea se eecută cu avans transversal după
schema de rectificarea cilindrică cu avans de pătrundere. -iatra de rectificat are profilul
*n funcţie de piesa care trebuie rectificată +fig..5.. /enţinerea profilului pietrei se
asigură prin corectare, din timp *n timp, cu ajutorul unui vârf de diamant.
H'
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
24/39
ig. .5. )ectificarea profilată
2.4.4. Rectificarea plană
)ectificarea plană este operaţia de finisare a suprafeţelor plane obţinute prin
rabotare, frezare etc. :a această prelucrare, mişcarea principală de aşchiere este mişcarea de
rotaţie &r a pietrei. /işcările de avans sunt mişcări rectilinii eecutate pe direcţia
longitudinală st sau transversală st . -relucrarea la adâncimea de aşchiere t se eecută prin
pătrunderea discului de rectificat pe direcţia st . )ectificarea poate fi eecutată la maşini
cu arbore orizontal, folosindu?se o piatră abrazivă circulară +ig..'., a ', sau la maşini cu
arbore vertical, folosindu?se o piatră *n formă de oală +ig. .'., b '.
ig. .'. )ectificarea suprafeţelor plane
2.4.5. Netezirea fină
$peraţiile de netezire se aplică pentru a se obţine suprafeţe cu un grad *nalt de
netezime. -rin prelucrările de netezire se obţine o mărire, *n anumite limite, a precizieidimensionale şi de formă şi o rugozitate fină a suprafeţei prelucrate +0,0H?0,H"m.
-rincipalele operaţii de netezire fină utilizate la prelucrarea materialelor sunt@ honuirea,
vibronetezirea, lepuirea, rodarea şi lustruirea fină.
2.4.5.1. (onuirea. Fonuirea este operaţia de prelucrare prin aşchiere prin care se
urmăreşte obţinerea unui grad *nalt de netezime, *n special a suprafeţelor cilindrice interioare.
>cula aşchietoare se numeşte cap de honuit şi este alcătuit *n principiu din barele abrazive 1
+ig. .., care sunt fiate de aul central 2 cu arcurile 3.
H
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
25/39
ig. .. -relucrarea prin honuire. Fon
:a această prelucrare, mişcarea principală de aşchiere este o mişcare compleă după o
elice, rezultată din compunerea mişcării de rotaţie I cu mişcarea de translaţie alternativă II .
3rumul parcurs de granulele abrazive formează o reţea de linii elicoidale care se intersectează
sub un anumit unghi, asigurând astfel o precizie superioară. Bn timpul prelucrării, barele
abrazive sunt apăsate pe periferia piesei 4, de către arcurile 3.
Cursa barelor se reglează astfel *ncât la capetele de cursă să depăşească alezajul cu o
lungime oarecare, iar pentru ca granulele abrazive să nu urmeze aceeaşi traiectorie, la fiecare
cursă, capul de honuit depăşeşte cu puţin o rotaţie completă. >e utilizează capete de honuit cu
!, ', , &, H bare abrazive.
.8. >chema mişcărilor unei bare abrazive la honuire @
? poziţia barei la *nceputul primei curse de translaţie H ? poziţia barei la sfârşitul cursei de
*ntoarcere ! ? zona de suprapunere a mişcărilor.
Bn funcţie de caracterul prelucrării anterioare, de precizia şi calitatea cerută suprafeţei,
prelucrarea se face din una, doua sau trei operaţii@ degroşare, semifinisare şi finisare, care
diferă prin granulaţia barelor, şi prin mărirea adaosului de prelucrare.
H8
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
26/39
-entru *mbunătăţirea condiţiilor de prelucrare *n timpul lucrului se face o răcire
abundentă cu petrol.
2.4.5.2. ibronete)irea. Jibronetezirea este o prelucrare de netezire fină, care se
eecută cu bare abrazive de granulaţie fină, cu viteze şi presiuni relativ mici, contribuind la*mbunătăţirea calităţii suprafeţei prelucrate fără a corecta erorile dimensionale şi de formă.
-rocesul de prelucrare se realizează prin combinarea unei mişcări rectilinii?alternative rapide
I cu cea a unei mişcări de avans lente II .
>e pot superfinisa suprafeţe cilindrice şi conice, eterioare +ig. .;.a sau interioare
+ig..;.b şi suprafeţe plane.
3ispozitivul de prelucrare +ig. .;.,a constă din barele abrazive 1, legate de placa 2,
apăsate asupra piesei 4 de arcurile 3. -entru prelucrarea uniformă pe toată suprafaţa piesei,aceasta eecută o mişcare de rotaţie II .
a b
ig. .;. >chema de superfinisare@
a W suprafeţe cilindrice eterioare, b W suprafeţe cilindrice interioare
Ca lichid de ungere se foloseşte petrolul lampant amestecat cu ulei de turbină +0K.
2.4.5.3. *epuirea. :epuirea este un procedeu de netezire, la care se *ndepărtează de pe
piesa de prelucrat un strat foarte subţire de material, cu ajutorul unor scule *n formă de placă,
dorn sau inel de metal.
H;
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
27/39
:epuirea se realizează cu granule abrazive *n suspensie, care pătrunde *n timpul
prelucrării *ntre suprafaţa de prelucrat a piesei 1 şi dispozitivul de lepuit 2 şi 3. :a această
prelucrare se eecută o mişcare compleă +ig. .&.
-relucrarea se face prin deplasarea relativă a piesei faţă de placă, inel sau dorn, datorită
căruia are loc fie o acţiune mecanică, fie o acţiune chimică combinată cu cea mecanică, asubstanţelor active asupra suprafeţei piesei.
-rin lepuire se măreşte precizia dimensională şi se obţine o rugozitate foarte fină. Bn
general, la lepuire nu se corijează decât *n foarte mică măsură abaterile de formă, adaosul de
prelucrare fiind de '...H0 "m pe diametru, la piesele cilindrice, şi '... 0 "m, *n cazul
suprafeţelor plane. Acest lucru impune ca la prelucrările anterioare să se asigure o precizie
ridicată a formei geometrice.
ig. .&. >chema dispozitivului de lepuire
orma sculei de lepuit depinde de forma semifabricatului de prelucrat. :a alezaje forma
sculei este cea a unui cilindru rigid sau etensibil. :a suprafeţe plane şi la piese de tipul arborilor,
bucşelor sau a bilelor, se utilizează două discuri *ntre care se roteşte un separator +colivie, *n
care sunt aşezate cu joc piesele de prelucrat. Bn figura .. este prezentată schema unui
dispozitiv de lepuire a pieselor de tipul bucşelor.
>emifabricatele 1 sunt introduse *ntre discurile 2 şi 3, care se rotesc *n sens invers cu
turaţii diferite. >emifabricatele sunt introduse liber pe tijele 4 ale separatorului 5, care se roteşte
liber *n jurul aului ecentric 6 . 3iscurile 2 şi 3 imprimă bucşelor o mişcare de rotaţie şi o
mişcare rectilinie alternativă *n direcţia tijelor. 3atorită vitezelor diferite ale celor două discuri,
H&
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
28/39
se produce o alunecare relativă *ntre discuri şi semifabricat, care determină prelucrarea acestuia.
>culele utilizate la lepuire sunt confecţionate din fontă, bronz, plumb, lemn, etc.
:epuirea se poate face mecanic sau manual. Ca material abraziv se foloseşte praful de
corund sau praful de emeri cu granulaţie fină +;0. . . H0 pentru degroşare şi '0.. .H50 pentru
finisare, oidul de crom, miniul de plumb, varul de Jiena şi, mai rar, praful de diamant.
2.4.5.4. Rodarea. )odarea este asemănătoare cu lepuirea, deosebirea constând doar
*n faptul că prelucrarea se face cu ajutorul pieselor conjugate
)odarea este operaţia de prelucrare efectuată cu o pastă abrazivă aşezată chiar
*ntre suprafeţele pieselor ce se asamblează. Bn urma prelucrării rezultă o netezime foarte
bună a celor două suprafeţe conjugate.
2.4.5.5. *ustruirea. Acest procedeu se utilizează *n cazul *n care nu se impun precizii
ridicate dimensionale, ci este necesar să se obţină suprafeţe foarte netede şi lucioase.
:ustruirea se eecută cu discuri moi din pâslă sau piele, *mbibată cu pastă
abrazivă foarte fină. -asta se aplică pe un disc moale confecţionat din pâslă, fetru, piele sau
ţesături de bumbac. -asta de lustruit este formată din praf de lustruit şi dintr?un liant, cea mai
bună fiind cea cu var de Jiena.
Bn timpul lustruirii, discurile se curăţă periodic de pasta veche.
>e utilizează ca o prelucrare decorativă *nainte şi după operaţiile de nichelare sau
cromare. -aralel cu lustruirea manuală cu şmirghel pânzat se utilizează lustruirea semimecanică
şi mecanică. :a lustruirea semimecanică se utilizează, *n general, polizoare de mână sau maşini
de polizat, la care se montează discuri adecvate. )otirea piesei şi obţinerea presiunii de lucru este
realizată de muncitor. e aplică mai greu la piese cu configuraţie complicată, fiind uşor de utilizat la
piesele de revoluţie.
Bn practică se mai utilizează lustruirea prin presare +durcizare cu role sau bile a arborilor
sau alezajelor cilindrice. :a această operaţie se obţine *n afara unor suprafeţe lucioase şi un strat
superficial dur.
!0
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
29/39
2.-. Ti,uri $e #a%i"i $e ,relucra! ,ri" rec!ificare
)ectificarea se aplică la prelucrarea diverselor forme de suprafeţe, pentru fiecare eistând
maşini de rectificat specifice.
)ectificarea trebuie să realizeze piese foarte precise, lucru ce impune maşinilor derectificat anumite cerinţe ca@
? mers liniştit +fără şocuri sau vibraţii, obţinut prin echilibrarea corectă a organelor *n
rotaţie, schimbarea lină a sensului de mişcare al mesei, batiu masiv şi rigid cu ghidaje
corespunzătoare, lagăre largi şi reglabile, etc.
? realizarea mişcărilor *n mod continuu +fără trepte,
? protejare suprafeţelor de ghidare *mpotriva pulberii produse.
3upă forma suprafeţelor pieselor de prelucrat, maşinile de rectificat se *mpart *n@• maşini de rectificat rotund +eterior şi interior
• maşini de rectificat plan
• maşini de rectificat speciale +filete, dantura roţilor dinţate, etc.
3upă gradul de universalitate eistă@
• maşini de rectificat universale
• maşini de rectificat specializate +maşini de rectificat filete, maşini de rectificat
dantura roţilor dinţate, maşini de rectificat arbori canelaţi, maşini de rectificat arbori cu came,
maşini de rectificat ghidaje, maşini de rectificat *n coordonate, maşini de ascuţit scule, etc.
3upă gradul de automatizare se clasifică *n@
• maşini de rectificat convenţionale,
• maşini de rectificat cu comandă numerică,
• centre de prelucrare prin rectificare.
2.5.1. Maşini de rectificat rotund
Aceste maşini se folosesc pentru rectificarea pieselor cu suprafeţe de revoluţie
+cilindrice, conice, profilate. 3in această categorie de maşini de rectificat fac parte maşinile
de rectificat eterior, interior şi universale. Asigură o productivitate ridicată şi lucrează cu
avans longitudinal şi uneori cu avans de pătrundere.
2.5.1.1. +a$inile de rectificat exterior se clasifică *n maşini de rectificat *ntre vârfuri
şi maşini fără vârfuri +fără centre. /aşinile de rectificat rotund eterior de construcţie
!
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
30/39
modernă funcţionează după cicluri de lucru automate sau semiautomate, fiind folosite *n
producţia de serie sau de masă.
+a$inile de rectificat !ntre &,rfuri sunt simple şi pot prelucra suprafeţe cilindrice sau
conice cu o conicitate mică. :a aceste maşini, piatra abrazivă eecută mişcarea de avans
aial şi circular. :a unele maşini, mişcarea de avans aial este efectuată de piatraabrazivă.
+a$inile de rectificat rotund f#r# &,rfuri se utilizează pentru prelucrarea suprafeţelor
cilindrice eterioare. -ărţile principale ale maşinii de rectificat fără centre +ig. .H0.
sunt@ batiul 1 suportul pietrei de avans 2 suportul dispozitivului de ascuţit piatră de
avans 3 dispozitivul de ascuţit 4 piatra de avans 5 piatra de rectificat 6 suportul pietrei
de rectificat 8, dispozitivul de ascuţit piatra de rectificat lama / pentru susţinerea piesei
de prelucrat.Aşa cum rezultă şi din schema prelucrării fără vârfuri, rectificarea se realizează cu
piatra de rectificat 6 care eecută mişcarea principală de aşchiere. -iatra de avans 5
realizează, pe de o parte, mişcarea de avans circular, iar pe de altă parte, mişcarea de
avans aial a piesei 10 datorită *nclinării acesteia.
-entru corectarea pietrelor de rectificat şi de avans se folosesc dispozitivele speciale
4 şi .
ig. .H0. /aşina de rectificat fără vârfuri
!H
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
31/39
2.5.1.2. +a$inile de rectificat interior se folosesc pentru prelucrarea suprafeţelor
interioare cilindrice sau conice, precum şi pentru prelucrarea suprafeţelor frontale mici.
:a aceste maşini, piatra eecută mişcarea principală de aşchiere, mişcarea de avans
longitudinal şi mişcarea de avans de pătrundere. /işcarea de avans circular este efectuată de
piesa de prelucrat prinsă *ntr?un dispozitiv care, de obicei, este un universal.2.5.1.3. +a$inile de rectificat uni&ersale +ig. .H. se folosesc pentru rectificarea
suprafeţelor cilindrice sau conice, interioare sau eterioare, precum şi a suprafeţelor plane.
-ărţile principale ale maşinii de rectificat universale sunt@ batiul 1 păpuşa portpiesă 2
suportul pietrei abrazive 3, discul pentru rectificarea eterioară 4, păpuşa mobilă 5,
dispozitivul de susţinere 6 , aul pe care se montează piatra pentru rectificarea interioară,
dispozitivul pentru răcire /, masa superioară 10 şi masa inferioară 11.
:a aceste maşini, mişcarea principală de aşchiere şi avansul de pătrundere suntefectuate de pietrele de rectificat 4 şi . /işcările de avans circular sau longitudinal sunt
efectuate de piesa de prelucrat.
ig. .H. /aşină de rectificat rotund universal
>uprafeţele eterioare se prelucrează cu piatra 4, piesa se fiează *n universal sau se
prinde *ntre vârfuri +un vârf *n păpuşa 2 şi altul *n păpuşa 5.
>uprafeţele conice se prelucrează prin rotirea mesei superioare 10, pentru conicităţi
relativ mici, sau prin rotirea păpuşii portpiesă, pentru conicităţi mai mari *n ambele cazuri,
piesa este fiată *n universal.
!!
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
32/39
>uprafeţele interioare se prelucrează cu piatra de rectificat , piesa fiându?se *n
universal. >uprafeţele conice se prelucrează cu rotirea mesei superioare 11 sau a păpuşii
portpiesă 2, pentru conicităţi mai mari.
-ăpuşa mobilă, folosită la prelucrarea intre vârfuri, se poate deplasa *n lungul mesei 10.
-iatra abrazivă pătrunde *n material prin deplasarea suportului port?piatră pe nişte ghidajelaterale perpendiculare pe masa maşinii
2.5.2. Maşini de rectificat plan
/aşinile de rectificat plan se utilizează pentru prelucrarea suprafeţelor plane. >e
construiesc mai rigide, cu lagăre adecvate pentru organele de rotaţie şi cu precizie ridicată
a ghidajelor organelor de translaţie. /aşini de rectificat plan realizează suprafeţe foarte precise, netede şi cu abateri de la planeitate foarte mici.
3upă forma mesei, maşinile de rectificat plan pot f i @ cu masă dreptunghiulară şi
cu masă circulară.
/işcarea principală de aşchiere este eecutată de piatră. :a maşinile cu masă
dreptunghiulară, mişcarea de avans este rectilinie?alternativă, fiind eecutată de masă, iar la
maşinile cu masă circulară, este circulară, fiind eecutate de masa circulară.
Avansul de pătrundere se realizează prin deplasarea pietrei, pe direcţia perpendiculară
de prelucrat.
Bn fig. .HH. este reprezentată o maşină de rectificat plan folosită foarte des. -ărţile
principale ale maşinii de rectificat plan cu masă dreptunghiulară sunt@ batiul 1 masa
transversală 2 masa longitudinală 3 suportul 6 al discului de rectificat . -iesa de
prelucrat se aşeză pe masa 3 şi se strânge cu un dispozitiv magnetic. *n timpul lucrului,
masa longitudinală 3 eecută o mişcare rectilinie?alternativă pe toată lungimea piesei de
rectificat. /asa transversală 2 primeşte o mişcare de avans transversală de la roata 5, *n
vederea prelucrării pe toată lăţimea piesei. -ătrunderea la adâncimea de aşchiere necesară
a pietrei se realizează cu dispozitivul 4.
!5
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
33/39
ig. .HH. /aşină de rectificat plan
2.5.3. Maşini pentru prelucrări de netezire fină
2.5.3.1. +a$ini-unelte de onuit
/aşinile de honuit se deosebesc *n funcţie de diametrul şi lungimea de prelucrare. Aceste
maşini pot fi cu arborele principal vertical, orizontal sau *nclinat. Cele verticale sunt destinate
prelucrării alezajelor scurte, iar cele orizontale, pentru prelucrarea alezajelor lungi. Bn toatecazurile maşinile de honuit pot fi cu unul sau mai mulţi arbori principali.
/işcarea de rotaţie I a honului se realizează mecanic, iar cea rectilinie alternativă II ,
hidraulic. >chema unei maşini verticale de honuit se prezintă *n figura .H!.
ig. .H!. /aşină de honuit verticală@
!'
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
34/39
? batiu H ? motor electric pentru realizarea mişcării de rotaţie 6 ! ? arbore principal 5 ? cap de reglare
radială a barelor abrazive ' ? hon ? masă 8 ? motor electric al instalaţiei hidraulice care realizează
mişcarea rectilinie.
Bn ţara noastră se eecută maşini de honuit verticale tip FJ ' destinate finisării
alezajelor cu diametrul de 0. . . ' mm şi lungimea maimă de H00 mm.
>e fabrică maşini de honuit cu posibilităţi de prelucrare a diametrelor până la '00 mm şi
lungimea până la H 000 mm.
2.5.3.2. +a$ini pentru prelucr#ri prin superfinisare
Bn producţia individuală sau de serie mică, operaţia de superfinisare se face cu
ajutorul unor dispozitive montate pe strunguri normale. Bn producţia de serie mare şi
masă se folosesc maşini de superfinisat speciale, de diferite construcţii.
3upă poziţia aului principal, maşinile de superfinisat pot fi orizontale sau
verticale. :a maşinile verticale, semifabricatul se fiează pe masa fiă a maşinii iar capul
de superfinisat eecută toate mişcările necesare aşchierii. :a maşinile orizontale,
semifabricatul se prinde *ntre vârfuri sau *n universal. Bn figura .H5. se prezintă schema
de principiu a unei maşini orizontale de superfinisat precum şi mişcările pe care aceasta
le realizează.
ig. .H5. /aşina orizontală se superfinisat rotund @
? batiu H ? păpuşă fiă ! ? cap de superfinisat 5 ? păpuşă mobilă ' ? piesă 6 ? mişcarea de
rotaţie a piesei 66 ? mişcarea de avans 666 ? mişcarea rectilinie alternativă.
2.5.3.3. +a$ini de lepuit
!
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
35/39
:a noi *n ţară se fabrică maşini de lepuit bile de rulmenţi cu diametrul de 0,' la 5
mm +tip /A 5 şi pentru lepuirea bilelor de rulmenţi cu diametre de ! la !0 mm +tip /A
0.
'. PARAMETRII PROCESULUI DE RECTIFICARE
-arametrii regimului de aşchiere fac parte din parametrii de bază ai procesului de
aşchiere. Caracteristic oricărui proces de prelucrare sunt@ adâncimea de aşchiere t , avans de
aşchiere s, viteza principală de aşchiere &.
d,nci"ea de a$ciere t reprezintă grosimea adaosului de prelucrare transformat *n
aşchii la o trecere+0,0...0,0 mmUcursă la degroşare şi 0,00'Q0,0' mmUcursă la finisare.
Jalorile acesteia sunt limitate de rezistenţa elementelor structurale ale sistemului tehnologic
+rigiditatea sistemului maşină?sculă?piesă, puterea maşinii, materialul prelucrat, dimensiunile şi
caracteristicile pietrei, felul rectificării, ş.a. >e realizează la *nceputul aşchierii prin mişcarea
auiliară de reglare a poziţiei relative sculă?semifabricat.
&ansul de a$ciere s reprezintă deplasarea relativă sculă?semifabricat pe direcţia
mişcării de avans la o frecvenţă a mişcării principale +rotaţie sau cursă dublă, fiind funcţie de
lăţimea N a piesei@
45 s sl
⋅= #mmUrot( +!.
unde Cs este un coeficient ce depinde de felul prelucrării, materialul prelucrat,
dimensiunile şi caracteristicile pietrei ş.a. +0,!. . .0,& la degroşare şi 0,H...0, la finisare.
ite)a "i$c#rii principale de a$ciere &a$ este viteza periferică a discului abraziv pe
direcţia mişcării principale.
0A000 ⋅
⋅⋅
= d d
as
n 6&
π
#mUs( +!.H
unde d este diametrul discului şi nd turaţia discului abraziv #6JA;0(.
În cazul rectificării suprafeţelor plane simple şi compuse #C$%&'( parametrii
regimului de aşchiere se definesc ca la frezarea plană.
Adâncimea de aşchiere t reprezintă lungimea contactului dintre discul abraziv şi piesa de prelucrat *ntr?un plan a cărei normală este aa *n jurul căreia se eecută mişcarea principală de
!8
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
36/39
aşchiere. Adâncimii de aşchiere t *i corespunde unghiul de contact dintre sculă şi piesa de
prelucrat.
ig. .H'.
Adâncimea de aşchiere este funcţie de adaosul de prelucrare şi precizia dimensională
impusă.
-entru *ndepărtarea adaosului de prelucrare +hY0,Z0,;mm la fiecare capăt de cursă sau
după o cursă dublă, discul abraziv pătrunde cu adâncimea t, numită şi avans vertical s t, eprimat
*n mmUcd sau mmUcursă. Adâncimea de aşchiere depinde de viteza de deplasare a piesei +v p şilăţimea piesei +N p şi capătă valori de 0,00'Z0, mm. Jalorile mici se adoptă la prelucrarea
suprafeţelor cu lăţime mare +N pY!'ZH00 mm.
Avansul de aşchiere s, eprimat *n mmUcd sau mmUcursă se determină cu relaţia@
s" 7 x
p
s s 8
9 4t &
2 65 s
s s
⋅
⋅⋅⋅
⋅
⋅=
!H,0
#mmUcd( +!.!
*n care 3s este diametrul sculei *n mm, h este adaosul de prelucrare *n mm, t este adâncimea de
aşchiere *n mm, N este lăţimea discului abraziv *n mm, 4 este durabilitatea discului abraziv *nmin., Cs şi [ s sunt coeficienţi care se aleg din tabele *n funcţie de materialul aşchiat,
caracteristicile discului abraziv, caracteristicile maşinii unelte etc.
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
37/39
prelucrate. ?a constatat că o viteză mai mare a discului abraziv conduce la o reducere a *ncărcării a
fiecărui grăunte individual şi deci la o scădere a uzurii discului. 3omeniul vitezelor optime de
prelucrare prin rectificare depinde de natura semifabricatului, de modul de obţinere a acestuia, de
tipul discului abraziv, calitatea liantului de fiare a granulelor pe suportul discului, modul şi
calitatea formării sau ascuţirii discului abraziv, etc. #)6%&;(
În cazul rectificării alezaelor parametrii regimului de aşchiere sunt #C$%&'(@
!&
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
38/39
Adâncimea de aşchiere ia valorile tY0,00Z0,008 mm şi este funcţie de diametrul
alezajului, mărimea vitezei de avans +vs şi viteza de rotaţie a piesei +v p.
Avansul de pătrundere *n mmUrot.piesă, identic cu adâncimea de aşchiere la abrazarea
după varianta cu avans de pătrundere, se obţine cu relaţia@
s
p
p
s 8 9 4&
2 65 s ⋅⋅⋅
⋅
⋅=;,0!,0
!,0&,0
#mmUrot.piesă( +!.'
*n mod obişnuit sY0,00'Z0,00' mmUrot.piesă, funcţie de diametrul şi lungimea piesei.
Avansul de pătrundere *n mmUrot.piesă la prelucrarea cu avans de pătrundere pe direcţie
aială se determină cu relaţia@
s
p p
p
s 8 9 4&
2 65 s ⋅
⋅⋅
⋅
⋅=;,0'',0
!,05',0
#mmUrot.piesă( +!.
50
-
8/18/2019 Procedeul de Rectificare
39/39
top related