a cardiaca si resp
TRANSCRIPT
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 1/34
RECUPERAREA CARDIACA
RECUPERAREA RESPIRATORIE
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 2/34
RECUPERAREA CARDIACA
Scopul: de a reduce efectele mecanismelorfiziopatologice si psihologice care audeterminat boala cardiaca.
Pacientii sunt stratificati pe factori de riscmic, intermediar si ridicat de recurenta aunor noi evenimente cardiace.
Cei cu factori de risc mic si intermediarbeneficiaza de recuperare precoce.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 3/34
Definitia
Recuperarea cardiaca conform USPublic Health Service= program derecuperare ce contine:
1. Evaluare medicala2. Prescrierea de program
kinetoterapeutic3. Educatie4. Consiliere
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 4/34
Obiective Pe termen scurt- “reconditionarea”pacientului pentru a-si relua activitatile
uzuale-limitarea efectelor psihologice si fiziopatologice ale bolii
cardiace-reducerea riscului de moarte subita sau reinfarct-controlul simptomelor bolii Pe termen lung-identificarea si tratamentul factorilor de risc
-stabilizarea placii de aterom-cresterea statusului psihologic al bolnavului
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 5/34
Cine beneficiaza de tratament?
IM recent By-pass aorto-coronarian
Angioplastia coronariana Chirurgia valvulara Trasplant cardiac
Angina pectorala stabila de efort Insuficienta cardiaca compensata
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 6/34
Contraindicatii
Angina reziduala severa Insuf cardiaca decompensata Aritmii necontrolate Ischemie severa, disfunctia VS, aritmii in
cursul testului de efort HTA necontrolata
HTA si hTA ca urmare a efortului DZ necontrolat, febra, transplant rejectat
acut
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 7/34
Consiliere
Practicarea organizata a sportului areefect pe scaderea lipidelor, reducereasimpt, scadere in greutate, efectpsihologic,reducerea stress, integraresociala,reducerea mortalitatii
Renuntare la fumat
Consiliere sexuala: probleme datmedicam, depresiei, fricii de a precipitaun eveniment cardiac nou
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 8/34
Testul de efort
SubmaximalFC=70%(220-varsta)
Inainte de externare, urmat la 6-8 sapttest de efort maximal (90% dinFCmax)
Limitat de simptome-se efect precoce post IM-depinde de aparitia anginei, dispneei
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 9/34
Programul de exercitii
10 minute incalzire: stretching, FCcreste
40 minute exercitiu aerobic: mers, jogging, bicicleta 10 minute de stretching !
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 10/34
Kinetoterapia
1. Încălzirea ( “ warm-
up ” ) - 10 minute
- exerciţii de încălzire şi
stretching
- aceste exerciţii au rolul de
mobilizare articulară şi deîntindere musculatura
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 11/34
Kinetoterapia
2. Exerciţiul aerobic - progresiv până la 30-40 minute
- exerciţiile aerobice vor fi alcătuite din cele
izotonodinamice, submaximale
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 12/34
Kinetoterapia
2. Exerciţiul aerobic - mersul simplu sau pe bicicleta ergometrică, urcatul
scărilor sau vâslitul
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 13/34
Kinetoterapia
3. Odihnirea ( “cool - down” )- 7-10 minute
- constă în exerciţii de tranziţie ce pot fi asemănătoare cu celedin etapa de încălzire sau sunt exerciţii din faza aerobică
dar mult mai uşor executate - au rolul de a proteja musculatura de oboseala excesivă şi de
a preveni apariţia crampelor musculare
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 14/34
Recuperarea post IM siposttransplant cardiac
Antenamentul fizictipuri de exerciţii: -contracţii statice: contraindicate pentru că ↑ TAD, ↑ FC, solicită ventricolul stâng şiarterele coronare
-contracţii izokinetice: cele mai indicate înspecial în faza 2 şi 3 de recuperare pentrucă determină activarea circulaţiei periferice şi cardiace cu creşterea performanţei lor.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 15/34
Recuperarea stadializata
Faza 1 ( intraspitalicească, primele 21-30 zile în serviciile de cardiologie,cu 7 trepte terapeutice a câte 2-3 zile)
Obiective:1. evitarea efectelor nefavorabile ale imobilizării la pat 2. evitarea decondiţionării fizice a pacientului 3. creşterea performanţei miocardului în condiţiile necrozei acute
antrenamentul fizic efectuat de 2x/zi:1. etapa 1 (z1-3):exerciţii pasive de mobilizare în decubit, flexii, extensii de degete,pumn, genunchi, mişcări profunde de respiraţie.2. etapa 2 (z4-8): acel exerc activ în şezut în pat cu şi fără sprijin. 3. etapa 3 (z8-11):acel exerc la marginea patului, se insistă pe gimnasticarespiratorie4. etapa 4 (z11-18):bolnavul în ortostatism- primele mişcări în jurul patului putându-seaşeza în fotolii
5. etapa 5 (z18-21):bolnavul este scos pe coridor- se urcă chiar scările 6. etapa 6 (z21-30):bolnavul ajunge în curte7. etapa 7 (z30):bolnavul în haine de stradă iese în curte şi pe stradă
în cadrul antrenamentului fizic sunt permise în:-săpt.1: alimentaţie în pat şi în şezând, spălat pe faţă şi mâini, bărbierit în pat -săpt.2: ridicat din pat, şezut în fotolii (z14=cicatrizarea zonei de infarct) -săpt.3: iese pe coridor urcând 1 etaj -săpt.4: plimbarea în curte
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 16/34
Recuperarea stadializataFaza 2 (de recuperare propriu-zisă, de convalescenţă : săptămânile 4-
12=lunile 2-3
Obiective:- creşterea capacităţii fizice a bolnavului astfel ca în săptămâna 10 de la externare să poată munci -asigurarea unui suport psihic al bolnavului; se determină capacitatea maximă la efort şi se foloseşte în luna 2=30-40% din ea iar în luna
3=60% din ea.antrenamentul fizic:1.mers pe teren plat: luna2=2x10min. →apoi 1-2km/zi în 2 şed; luna3=2x10min. →apoi3-6km/zi
în 2 şed.
2.mers în pantă= urcatul scărilor: luna2=1-2 etaje, 1dată/zi; luna3=1-2 etaje,2-3x/zi3.exerciţii progresive de forţă: vâslit în sală, ciclism, exerciţii cu greutăţi în aer liber 4. încărcare la efort: exerciţiile din faza 1+ exerciţii intercalate (ciclism, greutăţi, vâslit, săpat
grădina), 30min.x1/zi→30min.x2/zi.5.bicicleta ergometrică
Faza 3 (de promovare sau creştere continuă a capacităţii de efort :săptămâna 12=luna 4→toată viaţa
Obiective:
1. menţinerea capacităţii de efort câştigate în faza 2 şi sporirea ei dacă este posibil 2. reintegrarea în familie, societate, profesiuneantrenamentul fizic:
1. bicicleta ergometrică:60% din capacitatea maximă de efort 2. exerciţii fizice individuale şi în grup (de preferat): greutăţi, mers pe jos alternând cu alergat,
înot, tenis de câmp, vâslit, volei; 30min.x3/săpt.3. ergoterapia: scăderea senzaţiei de insecuritate în timpul prestaţiei şi menţinerea performanţei
cardiace (frecvenţă, tensiune arterială) la valori utile.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 18/34
HTAde stadiul I metoda Schultz antenament progresiv la efort cu caracter general:mers pe teren plat şi în pantă,
hidrokinetoterapie generală, jocuri sportive de stadiul II metoda Schultz antenament progresiv la efort cu caracter specific:
hipertensiunea arterială fără cardiopatie ischemică: antrenamentul fizic în trepte la efort submaximal de 60-70%:
-la bicicleta ergometrică,-la covor rulant (mai puţin folosit datorită faptului că pe EKG apar mulţi paraziţi). hipertensiunea arterială cu angor:
antrenamentul fizic cu intervale: pedalează 3 min. la W=0 →se creşte în trepte W până laapariţia durerii→ pedalează 2 min. la pragul dureros →coborând 3 min. sub praguldureros→ reluarea ciclului.
hipertensiunea arterială cu obliterări periferice:antrenament fizic astfel încât să nu apară durere în molet:
- încărcare progresivă la efort submaximal: încărcare continuă cu intensitate scăzută=30W,timp de 15-30 min.
-mers cu intervale Schlussel: dist la aparitia durerii=capacit de mers→ antrenament fiziccu 75% din capacitatea de mers durata şedinţei-30 min.x3-4/ zi.
antenament progresiv la efort cu caracter general:mers pe teren plat, kinetoterapiegenerală, jocuri sportive.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 19/34
Insuficienta venoasa cronicakinetoterapie specifică posturare în poziţie antideclivă mobilizări pasive şi active precoce din
momentul instituirii repausului exerciţii de gimnastică respiratorie din
1 h în 1 h.
ridicarea bolnavului din pat din ziua 2postoperator + aplicare de benzi saufeşi elastice
ulterior: mers în limita posibilităţilor.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 20/34
Tromboflebita
În stadiul acut :1. imobilizare2. mobilizări precoce după ziua 3-4 în pat prin sisteme de pedalare
În stadiul de convalescenţă (după ziua 7-10 când are locfixarea cheagului şi remanierea lui, nemaiexistând risculde trombembolii):1. Kinetoterapia pasivă -posturare antideclivă -compresoterapia: feşi (ciorapi) elastice sau cizme elastice, ce susţinsistemul superficial care preia din sarcinile sistemului profund
2. Kinetoterapie activă -ce vizează pompa musculo-valvulară: contracţii musculare ritmice (flexii- extensii degete, tibio-tarsiene, genunchi); contracţii muscularestatice ale musculaturii gambei şi coapsei; bicicleta ergometrică -ce vizează pompa toraco-diafragmatică: exerciţii respiratorii
3. înotul terapeutic de preferat în ape minerale sărate
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 21/34
Tratamentul stărilor reziduale
1. status postoperatorziua 5-12 -contracţii statice ale musculaturii gambei şi coapsei -mişcări active ale tuturor articulaţiilor + reprize de mers normal
ziua12 (rezorbţia hematomului) -contracţii statice + exerciţii rezistive din aşezat -exerciţii rezistive pentru abdominali şi respiratori după rezorbţia hematomului -exerciţii cu rezistenţă -înot terapeutic
2. ulcer cronic de gambă: ca la tratamentul curativ după fazaacută (ziua 7-10) +
termoterapie pe trunchi şi rădăcina membrului: parafină şi nămol,băi de lumină.
kinetoterapie progresivă în limitele toleranţei
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 22/34
Limfedemul cronic al membruluiinferior
hidrokinetoterapie cu ape minerale;kinetoterapie
pasivă:ciorapi şi feşi elastice înortostatism + tratament posturaltoată noaptea.
activă: mobilizări active şi tonifierimusculare cu rezistenţă maximală
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 23/34
Arteriopatii perifericeNeoperate tehnici şi metode de relaxare creşterea presiunii amonte + presiune constantă în aval = creşterea gradientul de
presiune mers dozat cu intervale Schlussel, continuu Schoop independent de apariţia claudicaţiei
(creşterea lactaţiei cu creşterea circulaţiei colaterale). gimnastica medicală Burger:
posturală: picioarele în sus 2 min. →coboară sub nivelul patului (atârnând) până ce se realizeazăeritroza şi umplerea venoasă →reluare ,durata=20-30min.x3-4/zi cu efort: picioarele în sus + 1 rotaţie/sec. din articulaţia tibio-tarsiană/1 sec. flexie plantară şi 1
sec. flexie dorsală (până la 80-90% din capacitatea max. de efort → 5 min repaus pe planulpatului →reluare,durata =20-30min.x3-4/zi
scăderea presiunii în aval + presiune constantă în amonte (nu se scade însă presiunea în aval sub 1mmHg pentru că apare hematokinezia = furt sanguin): 1. antrenament fizic intens - contracţie musculară, creşterea metaboliţilor cu vasodilataţie 2. hidrokinetoterapie blândă, progresivă
scăderea rezistenţei periferice: 1.hidrokinetoterapie blândă, progresivă 2. antrenament fizic
paturi oscilante gimnastică posturală Burger kinetoterapie cu încărcare progresivă la efort submaximal; mers dozat cu intervale Schlussel. mers pe teren plat sau în pantă, alergare; jocuri sportive: volei, tenis, canotaj.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 24/34
Recuperarea în intervenţiile practicate pentruarteriopatii (din ziua 3 postoperatorie):
mobilizări pasive şi active ale membrelor gimnastică diafragmatică, tonifierea musculaturii extremităţii inferioare
(din ziua 7 postoperator) trecerea în poziţia şezând, apoi trecerea în
ortostatism.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 25/34
Recuperarea respiratorie Tehnici de posturare-aplecare trunchiului reduce dispneea (continutul
abdominal ridica diafragmul) “pursed-lip” breathing (creste presiunea expiratorie a
cailor aeriene, prevenind colabarea dinamica a cailoraeriene in expir)
-respiratia devine controlata cortical si se realizeaza maiincet
-reduce munca diafragmului si implica muschii intercostalimai mult
Respiratie diafragmatica-contractia muschilor abdominali in expir-contractia diafragmului in inspir
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 26/34
DISFUNCTIA VENTILATORIEOBSTRUCTIVA
Obstrucţia cronică a fluxului aerian Forma severă cu spitalizare : repaus şi posturarea corectă a bolnavului în pat, alternând cu exerciţii -
mişcări simple în articulaţii, schimbarea treptată a poziţiei corpului, respiraţiiprofunde (oftat)
drenaj postural + vibraţia toracelui 2-4 zile;
tusea controlată: tusea cu glota şi gura deschisă ≈ suflatul pe lentileleochelarilor oxigenoterapie Reeducarea respiratiei
respiraţie abdominală si toracala inferioara dirijarea aerului cu inspir pe nas şi expir cu buzele strânse reeducarea respiraţiei costale regionale după tehnica contra rezistenţă
readaptarea la efort reluarea mersului numai când ortostatismul poate fi menţinut cu uşurinţă antrenamentul bolnavului la efortul activităţilor zilnice: îmbrăcat, spălat, aranjatul
patuluiForma medie de boală: drenaj de postură +vibraţia toracică+ controlul tusei postură relaxantă→ relaxare generală Jacobson gimnastică corectoare Heckscher reeducarea respiratorie antrenamentul la efort dozat: mersul dozat
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 27/34
DISFUNCTIE VENTILATORIEOBSTRUCTIVA
Obstrucţia acută a fluxului aerian postcrizăîn criză posturarea pacientului: semişezând sau şezând cu trunchiul aplecat în faţă şi
mâinile sprijinite pe genunchi± pernă pe abdomen şi mâinile pacientuluipresează în expir perna
controlul şi reeducarea respiraţiei: inspiruri lente profunde cu apneei scurtepostinspiratorii→expir prelungit fără efort - buzele strânse
amplificarea respiraţiei diafragmatice post criză tratament desensibilizant specific ecoterapia (scoaterea din mediul ambiant): desprinderea totală din mediul
obişnuit min 1 an, munte sau litoral metode de relaxare, în special Schultz reeducare respiratorie
controlul şi coordonarea ritmului şi amplitudinii respiratorii: ritm rar cu amplitudinecrescută, inspir lent pe nas cu nările lărgite, expir pe gură fără efort şi cu pronunţareaunor consoane şuierătoare (ş,f)
respiraţie abdominocostală inferioară tonifierea musculaturii respiratorii
corectarea diferitelor deficite musculoscheletale - gimnastica corectoareHeckscher, hidrokinetoterapie
antrenamentul la efort testarea nivelului de efort care declanşează criza de dispnee sau wheezing→
reantrenarea cu 60-70% din intensitatea care declanşează criza sport adaptat: înot, alpinism
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 28/34
DISFUNCTIE VENTILATORIERESTRICTIVA
Boli cu supraî ncărcare mecanică a sistemului toraco- pulmonar (obezitate, deficienţe posturale ) a. tratamentul cauzei supraîncărcării mecanice Profilaxia sau ameliorarea bolii de bază în cazul instalării sale cifoscolioză: gimnastică corectoare ± corecţie operatorie spondilita anchilozantă: gimnastică de asuplizare şi corectare a poziţiei coloanei
vertebrale
obezitatea: regim strict de slăbire + efort fizic
b. ameliorarea ventilaţiei alveolare tratarea cauzelor sindromului restrictiv (vezi sus) creşterea expansiunii localizate
tehnici de promovare a ventilaţiei diferitelor segmente pulmonare în cifoscolioze, spondilită,pahipleurite
exerciţii de respiraţie abdominală în obezitate scăderea travaliului ventilator
ameliorarea costului respiraţiei: ameliorarea bolii de bază + respiraţii la volume mici şi cufrecvenţă crescută
respiraţie în presiune pozitivă intermitentă creşterea randamentului “pompei musculare respiratorii”
corectarea hipoxemiei: administrarea de oxigen ameliorarea raportului dintre lungimea muşchiului şi tensiunea lui: realizarea unui expir cât mai
complet cu împingerea înapoi a peretelui abdominal, reglarea armoniei mişcărilor toracelui prinpresiunea mâinii kinetoterapeutului sau cu ajutorul unei chingi în jurul toracelui în expir
întărirea capacităţii metabolice a muşchiului: tehnici de creştere a forţei musculaturii respiratorii,tonifirea muşchiului transvers abdominal prin sucţiunea abdomenului
metode de protezare respiratorie: patul basculant
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 29/34
DISFUNCTIE VENTILATORIERESTRICTIVAc. antrenamentul la efort la bolnavii sub administrare de O2 desaturează la efort: contraindicarea
oricărui efort până când diverse tratamente vor ameliora eventual stareaclinico-funcţională
la bolnavii care suportă bine efortul sub administrare de O2, chiar la eforturi> 60W: efort dozat în trepte începând cu 30-40W la bicicleta ergometricăsau covor rulant sau scăriţă, terapie ocupaţională cu intensitate crescută şi
fără administrare de oxigen la bolnavii care pot atinge cu uşurinţă 60W fără desaturare şi fără
administrare de O2: kinetoterapia obişnuită, înot, sport d. corectarea gazelor sangiune şi restabilirea excitabilităţii centrului
respirator repaus la pat şi regim alimentar medicaţie oxigenoterapie creşterea ventilaţiei prin:
gimnastică respiratorie şi în special respiraţie abdominotoracală inferioară respiraţie în presiune pozitivă intermitentă metode de protezare respiratorie: pat basculant, cuirasă respiratorie, plămân de
oţel psihoterapie
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 30/34
DISFUNCTIE VENTILATORIERESTRICTIVABoli care scad forţa motrice a sistemului toraco-pulmonar ( boli neuro-
musculare ) Paralizia de origine centrală: autonomie ventilatorie nulă sau aproape nulă ventilaţie mecanică reeducare respiratorie
bolnavul învaţă să conştientizeze respiraţia pe care i-o declanşează aparatul oprirea aparatului pe perioade scurte şi antrenarea musculaturii respiratorii indemne→ a
altor grupe musculare pe măsură ce paralizia regresează antrenarea diafragmului pe măsură ce apare spasticitatea intercostalilor şi a abdominalilor:
patul basculant Maccagno, patul oscilant (balans de 30-45º faţă de orizontală în ritm de 14-24 oscilaţii/minut)
la unii bolnavi trebuie să ne mulţumim cu o “respiraţie glosofaringiană”, ce este precedatăde nişte exerciţii pregătitoare
pe măsură ce apare controlul musculaturii respiratorii: respiraţii ample şi rare → respiraţie abdominotoracică inferioară
sevrajul de respiratorul de corp drenajul secreţiilor bronşice:
posturare pentru drenaj+percuţii toracice tusea asistată utilizarea respiraţiilor rare şi profunde, a celor de tip oftat aerosoloterapie aspiraţie bronşică la nevoie
prevenirea redorii toracelui ( “toracele îngheţat” ):
mobilizări pasive şi pasivo-active ale capului, umerilor, braţelor
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 31/34
DISFUNCTIE VENTILATORIERESTRICTIVAautonomie ventilatorie parţială: pat oscilant Maccagno în timpul zilei şi ventilaţie mecanică în
timpul nopţii; tonifierea musculaturii respiratorii; “derigidizarea toracelui”; vibraţii şi percuţii toracale pentru eliminarea secreţiilor; asigurarea drenajului bronşic reeducare respiratorie reeducarea analitică a fiecărui muşchi eliberat de paralizie autonomie ventilatorie totală patul basculant reeducare ventilatorie tonifiere musculară eliminarea secreţiilor educarea tusei derigidizarea toracelui.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 32/34
Poliomielita
1.cu paralizia diafragmului, în stadiul acut: protezare respiratorie2.cu paralizia diafragmului, în stadiul cronic: mărirea activităţii diafragmului:
patul basculant posturare în poziţie şezândă creşterea forţei diafragmului prin exerciţii analitice de tip inspir şi expir
dezvoltarea supleerii respiraţiei diafragmatice prin antrenarea respiraţiei toracale tonifierera musculaturii inspiratorii: scaleni, sternocleido-mastoidieni, intercostali, marele
dinţat asuplizarea toracelui şi coloanei prin masaj + gimnastica centurii scapulare şi coloanei.
3.cu paralizia musculaturii abdominale: încercarea de substituire a forţei transversului (“diafragmul expirului”);
purtarea unei centuri abdominale elastice sau pneumatice antrenarea activă a musculaturii abdominale pe măsură ce paralizia retrocedează
evacuarea secreţiilor bronşice posturi de drenaj umidificare bronşică aerosoloterapie educarea tusei prin purtarea unei centuri abdominale rigide
pat oscilant pentru compensarea hipoventilaţiei facilitarea expirului şi evacuarea secreţiilor bronşice: expir în presiune negativă şi inspir
în presiune atmosferică.
8/14/2019 a Cardiaca Si Resp
http://slidepdf.com/reader/full/a-cardiaca-si-resp 33/34
Poliomielita4. cu paralizia intercostalilor şi a ridicătorilor
coastelor: antrenarea respiraţiei diafragmatice prevenirea sau tratarea deformaţiilor rahisului; recuperarea specifică a intercostalilor prin:
posturări alternative în cele 4 decubite compresii şi decompresii toracale de către mâinile
kinetoterapeutului sau printr-o chingă în 8 aşezată în jurul toracelui,
exerciţii de respiraţie toracală alternativ pe câte unhemitorace cu mişcarea amplă a membrului superior
tonifierea musculaturii prin tehnica contrarezistenţeicând paralizia a retrocedat.