84821278 mucegaiuri aspergellius penicillium fusarium coccidioides

5/27/2018 84821278 Mucegaiuri Aspergellius Penicillium Fusarium Coccidioides

1/10

-

Dr. Caliopsia FloreaCurs 6Micoze

MucegaiuriAceastli clasS cuprinde mai multe genuri, cele mai frecvent implicate in patologia

uman6 sunt genurile:- Aspergillus,- Coccidioides,- Penicillium,- Fusarium.Cu excepfia genului Coccidioides qi Penicillium marneffei care sunt fungi dimorfi)

celelalte trei genuri sunt fungi monomorfi.Sunt fungi monomorfi cu hife septate, numili gi fungi moniliaci, sunt contaminanti

uzuali ai culturilor, dar unele specii pot genera infecfii foane grave.

Genul AspergillusCiupercile din acest gen se caractenzeazhprtn conidiofori capete aspergilare) simpli,

avdnd la extremitate o veziculE sferic[ cu un diametru mai mare decdt al filamentului,acoperiti cu o p6tur6 de ramuri mici, simple, de formd elipticd numite fialide fialy :fio15, flacon) care sunt dispuse radiar, care vor da naqtere fiecare la c6te un girag deconidii. Totalitatea acestei formafiuni poate fi asem6natd cu o stropitoare prin gdurelelecireia s-ar scurge apa de unde ii vine qi numele aspergillum: pdmdtuf perie de spdlatsticle)


2/10

a. aspergillus (conidiofor, vezicul5 fralide qi conidii)b. veziculi cu fialide qi conidiic. spori (conidii)

Speciile acestui gen pot fi implicate in afec,tiunile cunoscute sub numele deaspergiloze, care se.intfiInesc mai frecvent la pacienfii cu apdrare imund foarte deficitarl(agranulocitoze) sau tratarnente imunosupresoare.

Cele mai importante specii ale acestui gen sunt Aspergillus fumigatus, Aspergillusniger, Aspergillus .fl*us qi Aspergillus versicolor.

Cele mai int6lnite specii in ordinea frecvenfei sunt: A. fumigatus, A. flmrus qi A. niger.


3/10

HabitatA. fumigatus este agentul cel mai frecvent al aspergilozei (cca. gAYo). Sporii pot fi

int6lni1i frecvent in cereale, fin usca frunze uscate, la suprafala solului sau in praf. Caparazit poate fi intehit la unele pdsiri domestice qi silbatice unde poati sd producdafectdri pulmonare.

A. tlavus se poate izola din sol; cereale, furaje, vegetale in descompunerecontaminanli din laborator.

A. niger are acelagi habitat cuA. fumigatusSemnificafie cliniciPoarta principal[ de intrare este sistemul bronhial.A. fumigalers este un agent facultativ patogen deoarece pentru declangarea unei bolii

este necesari o anumit6 predispozilie Infecfia umani este favorizatil de existen{a unorleziuni bronqice sau pulmonare sau condilionati de deficitul imun provocat de tratament(corticoterapie, imunodepresoare, iradiere).

Aspergilomul pulmonar este frecvent provocat de Aspergillus fumigatus, urrnat deAspergillus niger. Aspergilomul pulmonar este de obicei unilateral, apare secundar ca oinfeclie a unei caviti,ti preexistente (cavit61i tuberculoase, abcese postpneumonice,brongiectazii), foarte rar poate sd existe aspergilom primar, atunci c6nd cavit{ile apardupi dezvoltarea ciupercii. in aspergilomul pulmonar predomind hemoptiziile repetate gievolu{ia care nu va fi influenlatd de antibiotice.

Aspergilo za inv azld interese azL endocardul, creierul, sistemul osos.


4/10

Diagnostic de laboratorRecoltareProdusele patologice sunt reprezentate de: sput5, sdnge, lichid de spdllturd bronho-

alveolard, gastricd" secrelie oticd, secrqie ocularS, fragmente din organe recoltate prinbiopsie.

Examenul microscopic directSe examineazd prepwat proaspdl intre lamd gi lameld montate in solulie KOH zAYa,

cu sau frrd coloranfi fluorescen{i (in funcfie de posibilftefl), sec{iuni tisulare colorate cuhematoxilin-eozini.

Se pun in eviden 5 fungi hialini septa,ti ai cdror hife diverg dintr-un punct alpreparatului cu ramificalii dichotonice in unghi ascu,tit de cca. 450. Au o grosirne de 3-6pm, perelii sunt netezi, paraleli, pot prezenta u$oare stricturi in dreptul septurilor.

IzolareSe face pe mediul Sabouraud, dupl cca. 4 zile de incubare la 450 C, coloniile de

A. fumigaters sunt verde inchis.Coloniile de Aspergiltus flawn dupi incubare la 370C tntr-o siptirndnd cresc coloniiplate, brdzdate sau zb6rcite galben-verzui pend la verde inchis acoperite cu un miceliupufos Ge fata opusi pldcii insSmdn{ate coloniile sunt roqii-brune).La Aspergillus niger coloniile sunt inilial albe, devin brun negre cu o larg6circumferin 5 albd, $anfuri radiale gi pe capacul plncii coloniile sunt galbene.

Aspegillus fumigatus cresc mai bine h a5-509 C. Coloniile sunt plate, catifelate pen6la pdsloase, inilial sunt albe, apoi devin albastre-verzui sau albastre cu suprafa{a brdzdat1cu ganfuri radiale. Pe capacul plicii este variabil colorat, darin general este brun.

4


5/10

IdentificareSe face prin examen microscopic din culturd unde in functie de:- aspectul conidioforilor,- dimensiunea qi forma veziculelor, dispozifia fialidelor,- forma grosimea peretelui, culoarea conidiilor,- structuri speciale de fructificare,- temperaturi de cregtere.Aspergillus fumigatus este o ciupercd filamentoasi fornrAnd un miceliu de culoare

alb[struie, cenupie sau verzuie, alcituit din filamente cu diametrul de 2-3 pm,conidioforii sunt scurfi cu extremit[1i ingroqate, ca niqte miciuci, cu diametrul de 8-10trrm, lungimea fialidelor este de 6-14 pm, ele sunt dispuse radiar la suprafa{a rotunjittr aconidioforilor gi poartd fiecare cdte un rag de conidii de formd sfericd cu un diametrude 2-3 pm, dispuse in lanfuri paralele. lntregul organ de fiructificafie este inifialtransparentn devenind la maturitate galben-abdstrui, verde sau cenu iu-inchis. Cregte la45-500C.Aspergillus niger prezrnth capete sporulate cu conidiofori foarte lungi (a00-300pm) qigro i (15-20 p), au peretele neted gi sunt incolori cu extremitatsa distalE palid b'run6.Veziculele sferice sunt mari infie 30-75pm, complet acoperite cu fialide uni saubiseriate. Conidiile dispuse inifial radiar, apoi columnar sunt brune sau negre, sferice cuperete gros, neregulat cu diametrul de 4-5 pm.

Aspegillus flavus are conidiofori lungi de 400-800 prn, gro i 20 lrm, incolori, carepoarti o veziculd globulari cu diametrul de 24-45 [rrL complet acoperitl cu fialide unisau biseriate cu dispozilie radiali apoi, cu v6rsta columnar. Conidiile sunt sferice cudiametrul de 3-6 pm, rugoase. Se dezvoltl ha370 C.


6/10

Sensibilitatea la antifungieeSpeciile de.fpergittu"t sunt sensibile la itraconazol, 5-fluorocitozini, sunt rezistente la

amfotericinl B.

Genul Penicillium'Cuprinde ciuperci ce au un miceliu septat, abundent, iar conidiofoni sunt formafiuni

ramificate, sub forml de evantai denumite verticilii pe care se aflI lattfuri de conidii,globuloase, intreaga fructificafie av6nd forma unei pensule. Verticiliile sunt fonnatedintr-un singur rdnd de prelungiri, fialide sau din doud renduri - metule qi fialide (meta =dupi), metulele fiind tot celule alungite, agezate intr-un singur renq care fac legdturalntre conidiofor gi fialide.

Specia tip a genului este Penicillium marneffei care produce infecfii pulmonaresubacute sau cronice, uneori infeclii diseminate la nivelul ficatului, splinei, miduveiosoase, tegumentelor in special la imunodeprimali (bolnavi de SIDA). Este un fungdimorf in ,tesunni, la temperatura de 370 C, apare ca celuli levuriformd dificil dediferenfiat de Hystoplasma capsulatum, cu dimensiuni de 3/8 rm, care prezinti sept dediviziune, iar la 25-300C, creqte sub formi de miceliu.


7/10

Diagnostic de laboratorExamenul microscopic directSe examineazd produse patologice (fragmente bioptice, sputi), se observd fragmente

din miceliu septat, de obicei incoloq din care pleacb conidiofori septa{i despdrfi{i prinsepturi de celulele bazale. Conidioforii pot fi ramificafi gi poartl verticilii. Sunt speciiuni, bi sau multiverticilate.

IzolareSe cultivd pe mediul Sabouraut sau pe agar BHI 1a260 C, dupi 5-6 nle apar colonii

rotunde, bine delimitate cu suprafa 5 cenuqie gi pigment ro$L care difuzeazd?nmediu.IdentificareSe efectueazi frotiuri din culturi unde se evidenfiazlcaptele sporulate tipice germlui

Penicillium cu conidii atagate ?n lanfuri pe un conidiofor ramificat.Sensibilitatea la antifungiceSpeciile de Penicillium sunt sensibile la amfotericind B, itraconazol.

Genul FussriumGenul Fusarium cuprinde ciuperci care au form6 de ramuri simple sau ramificate qi

conidii falciforme, septate, tenninale sau laterale, hialine sau roqcate.Specia tip a genului este Fusarium solani, care poate fi agenfirl etiotogic al infecfiiloroculare, sinuzitelor, infec{ii tegumentare gi in cazuri exceptionale, sistemice.


8/10

Diagnostic de laboratorIzolareSe face pe mdid Sabcnrr,au4dup6, 4 erle,'de ineubme,lesf C, apar,cslonii inifial

alb-cenupir4 cu arii viscoase crem, apoi devin albastre-verzui sau albasku-brunecatifelate, au reversul necolorat sau violelfdentificarePe conidioforii izola{i prodgc rnonofialide, lungi, drepte, ocazional ramificsteverticllat. cilindrice sau ovale sqqt nesep,tafg. Macroconidiile sqql cu 1-5

septuri, lungi, sub{iri ugor incu ate, crr capete efilate (qspect de fus).Sensibilitctea la antifu,4gice

'-.-l : ,'' 'speciile de FuswrT4nt sunt sensibile la itraconazol gi fluconazol.


9/10

Genul CoceidioidesSpecia tip este Coccidioides immitis. Este agentul etiologic al coccidioidozeipulmonare qi a formelor cu diseminare hepatosplenicd, cutanatd suprarenald.Forma tisulariEste de formd care se dezvolt[ la3f C (temperatura corpului), sferic6, neinmugurite,

cu un perete gros de 3-6pm care uneori are asperitiili in form6 de bolduri sau spini, cu undiametru de 20-80 prn. La maturitate in interiorul acestor celule se vor gdsii 50-100endospori cu diametru de 2-5 pm, nu se observ6 niciodati inmugurire extem6.Endosporii sunt elibera,ti prin ruperea sferulei gi reproduc fungul in fesuturi, puroi, sputi.

coc.cN[rotffis thttttTt$

Forma micelianlCreqte in 7 zile la 25-3Ao C, pe agar Sabouraud, sub forma unui mieeliu ramificat gi

septat lipsite de conidii.Culturile la inceput sunt rotunde cenuqii, translucide, usor ridicate deasupra gelului,

mai t6rziu pdtrund profund , av6nd un numir mare de filamente miceliene septate, care

I


10/10

produc aiThrospori. Colo$iitegry4f.ye9fai"qu{*N"qp{ie alb6 , opaci datcrit5 numerogilorehlq?idoswri rnt*rgaJari, izol"?ti r"g r1 larrsrL4g ne.filry+,e,ntet9 agrieqgi, ,:., .;; .,Culnrrile coetin o zub.qta{rfd ,c.ggcidig {ga "gerq e$F un,aglestec dg endotoxlni Siexotoxind" care se pate extrage gi cu ajutonrl ctrreia se poate _idgt$$"qrnl,rq reacfii

Identillcarea ., :.- imunodi fiiaepentru evidenfierea exoantigendui,- cultivarea sferulelor pe mediu sintetic in atn de CO2 la 37400 C (ca in organismul

animal), .: i, , i,:.,:: r i .,..i,.1 . 1. ii.._,:.::, b.oa.laexpsrirlelltaHpgnry p1gtr+c9#pa'i4,yiuq,*sft,*e{elor. i : ;ij,: .:- 1;, u.;:. 1 .

Senribilitate la anfifungiee

l0

84821278 mucegaiuri aspergellius penicillium fusarium coccidioides

Documents