1 maria molnar

8/16/2019 1 Maria Molnar

1/21

Analele Universităţ ii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2010

7

MĂSURAREA IMPACTULUIREDISTRIBUIRII ASUPRA

INEGALITĂŢII ŞI POLARIZĂRIIVENITURILOR POPULAŢIEI

Maria Molnar profesor universitar doctor, cercet ător

ştiin ţ ific I Institutul de Economie Na ţ ional ă –

Academia Română

REZUMAT

Redistribu ţ ia, prin transferuri (presta ţ ii) sociale, impozite şi contribu ţ ii sociale, are ocontribu ţ ie major ă la diminuarea inegalit ăţ ii şi

polarizării veniturilor, sistemul de impozite şi presta ţ ii sociale fiind principalul instrument al politiciiveniturilor. Articolul prezint ă rezultatele unei evaluăria impactului redistribuirii veniturilor asuprainegalit ăţ ii şi polarizării veniturilor gospod ăriilor din

România în perioada 1995-2008. În prima parte sunttrecute în revist ă principalele aspecte metodologice.Conform rezultatelor mă sur ării, care fac obiectulcelei de-a doua păr ţ i a articolului, impactul egalizatoral redistribuirii a crescut, iar cea mai important ă contribu ţ ie la diminuarea inegalit ăţ ii şi polarizăriiveniturilor au avut-o transferurile sociale, în special

pensiile, de-a lungul întregii perioade.Cuvinte cheie: distribu ţ ia veniturilor,

transferuri sociale, impozite, indicatorii inegalit ăţ ii,indicatorii polarizării

Introducere

Distribuţia veniturilor din Româniaeste marcată de nivelul general sc ăzut şi degradul relativ înalt de inegalitate, conformstandardelor europene. România este unuldintre statele membre ale Uniunii Europenecu cele mai scăzute şi mai inegale venituri.Inegalitatea veniturilor a înregistrat o creşteresemnificativă în perioada de tranzi ţie laeconomia de piaţă, atât în prima parte atranziţiei, în condiţiile unui puternic declineconomic, cât şi după anul 2000, în condi ţiileunei creşteri economice susţinute.

Inegalitatea este percepută ca foarteînaltă şi nedreaptă de majoritatea popula ţiei,din cauza decalajelor mari dintre condiţiile

de viaţă ale celei mai mari p ăr ţi a populaţiei

MEASURING THE IMPACT OF

REDISTRIBUTION ON INCOME

INEQUALITY AND POLARIZATION

Maria Molnar Professor, PhD, senior researcher

Institute of National Economy – Romanian Academy

ABSTRACTThe redistribution, i.e. social transfers

(benefits), taxes and social contributions, has animportant contribution in reducing incomeinequality and polarization, the tax-benefit systembeing the main instrument of the income policy. The

paper presents the results of an evaluation of theimpact of income redistribution on households’income inequality and polarization in Romaniaduring 1995 to 2008 years. In the first part of the

paper the main methodological issues of themeasurement are being reviewed. According to theresults of the measurement, which are dealt with inthe second section, the redistribution had anincreasing lessening effect on the extent ofinequality and polarization. The social transfers,especially pensions, were the main equalisingcomponent of the redistribution over the entire

period. Keywords: income distribution, social

transfers, taxes, inequality indices, polarizationindices

Introduction

The income distribution in Romaniais marked by the generally low level andthe high inequality, according Europeanstandards. Romania is one of the EuropeanUnion Member States with the lowest

income and the highest inequality. Itexperienced a significant increase ininequality during the transition to themarket economy, especially during the firstyears of the transition, as well since 2000year along with a great and sustainedeconomic growth.

The income inequality in Romaniais perceived as very high and unfair bymost people because of the deep gaps between the living conditions of the greater


2/21



8

şi viaţa în condiţii de lux a celor bogaţi.Părerea larg r ăspândită c ă distribu ţiaveniturilor şi a bogăţiei este nedreaptă deriv ă şi din faptul binecunoscut că multe dintreveniturile şi averile mari provin din activităţi

sau din capital acumulat în economiasubterană, prin încălcarea legii sau prinexploatarea slă biciunii sistemului juridic, precum şi din fapte de corupţie. Creştereamare a veniturilor realizate de unele categoriide populaţie, în timp ce mulţi săraci nu aunici oportunitatea şi nici posibilitatea/capacitatea de a obţine un loc demuncă, cu atât mai puţin a unuia care să permită realizarea de venituri decente, este percepută, de asemenea, ca nedreaptă.

Distribuţia veniturilor este caracterizată şi prin diferenţele mari dintre veniturile patronilor, salariaţilor şi ale unora dintrelucr ătorii independenţi, pe de o parte, şi celeale agricultorilor, şomerilor şi ale majorităţii pensionarilor, pe de altă parte, între venituriledin mediul urban şi din mediul rural, dinBucureşti şi celelalte regiuni, iar unele dintreaceste decalaje se adâncesc. Toate acestea aucondus la ideea că are loc şi un process de polarizare socială, sugerată şi de faptul că unele categorii de populaţie, care în modtradiţional fac parte din clasa de mijloc(profesori, medici, funcţionari publici etc.),au câştiguri salariale relativ scăzute.

Sunt câteva dintre numeroaselemotive pentru care este importantă promovarea unor politici economice şisociale menite să îmbun ătăţească actualadistribuţie a veniturilor şi să previn ă cre ştereaîn continuare a inegalităţii şi polarizării.

Creşterea inegalităţii constituie un subiect deinteres pentru decidenţii din politica socială şi economică şi pentru cercetători dinîntreaga lume, precum şi pentru instituţiileinternaţionale, chiar dacă exist ă şi puncte devedere conform cărora creşterea inegalităţiieste inevitabilă, un effect al progresuluitehnologic actual, sau este văzută chiar ca unfactor al creşterii economice, datorită potenţialului său motivaţional. Aşa cumsubliniază îns ă G.A. Cornia, ignorarea

inegalităţii înalte şi în creştere poate avea

part of population and the visibly luxuriouslife of the rich. The common believe thatthe income and wealth distribution is unjustderives also from the notorious fact thatmany of the very high incomes and wealth

come from activities or from capital gainedin the shadow economy, from breaking thelaw or taking advantage of lawweaknesses, and from corruption. The fastgrowth of the income earned by some people, while a lot of poor lack theopportunities and possibilities/capabilitiesto have a good employment, if any, is alsodisturbing. The income distribution ischaracterized also by large differences between the incomes earned by employers,

employees or some independents and thoseearned by farmers or received byunemployed and most of retired people, between the income of households in urbanand rural areas. Some of these differencesare widening. This has led to the idea thatthere is a process of social polarization,suggested also by the fact that some population categories traditionally belonging to the middle class (teachers,doctors, civil servants, etc.) have relativelylow wage earnings.

There are some of many reasonswhy it is important to promote social andeconomic policies meant to improve thecurrent distribution and to prevent thefurther increase in social inequality and polarization. Increasing inequality is amatter of concern for policy makers andscholars all around the world, as well as forinternational institutions, even if there are

points of view according to which theincrease in inequality is unavoidable, effectof the present-day’s technological progress,or it is seen as a factor of economic growthdue to its motivating potential. However, asG.A. Cornia emphasized, ignoring high andrising inequality may entail largeeconomic, social and political costs (4).

One of the main mechanisms theeconomic and social policy is handling inorder to get a less unequal income

distribution is the redistribution, by taxes


3/21


4/21



10

1.1. Veniturile: concept, conţinut,

estimare

Evaluarea impactului redistribuirii are

la bază estimarea indicatorilor inegalit ăţii şi polarizării pentru patru concepte/categoriide venituri, diferite din punct de vedere alconţinutului: veniturile brute totale „înaintede transferurile sociale” (inclusiv pensiile),veniturile brute totale „înainte detransferurile sociale” (exclusiv pensiile),veniturile brute totale („după transferurilesociale”) şi veniturile disponibile (nete).Primul concept se refer ă în principal laveniturile băneşti din muncă (câ ştiguri

salariale şi venituri din activităţiindependente) şi din proprietate, venituri băneşti din transferuri între gospodării şivenituri în natur ă, în principal valoareaconsumului de produse alimentare din producţia gospodăriei, din transferuri întregospodării sau primite ca plată pentru muncaîn alte gospodării. Al doilea concept includeşi pensiile, iar al treilea toate transferurilesociale, cuprinzând veniturile realizate degospodării din toate sursele. Venituriledisponibile sunt veniturile care r ămângospodăriilor după plata impozitelor şicontribuţiilor sociale, venituri care suntutilizate pentru consum şi economisire. Îngeneral, măsurarea inegalităţii şi polarizăriise bazează pe veniturile disponibile alegospodăriilor, întrucât acestea constituie celmai bun estimator prin venituri al bunăstăriiunei gospodării.

În vederea asigur ării comparabilităţii

veniturilor între gospodării diferite subaspectul componenţei, în evaluareainegalităţii şi polarizării am utilizat veniturilegospodăriilor estimate pe adult echivalent, cuajutorul unei scale de echivalenţă utilizate înmăsurarea săr ăciei absolute în România.Conform acesteia, numărul de unităţi “adultechivalent” al unei gospodării (AE) estedeterminat pe baza relaţiei ,

unde A şi C reprezint ă num ărul de persoaneadulte şi, respectiv, de copii din fiecare

To assess the impact of theredistribution I estimated inequality and polarization indices for four incomeconcepts: the total gross income beforesocial transfers (pensions included in social

transfers), the total gross income beforesocial transfers (pensions excluded fromsocial transfers), the total gross income andthe disposable income. The first conceptrefers to the market money incomes (wageearnings, income from self employmentand income from property), moneyincomes from private transfers, andincomes in kind, mainly the value of theconsumption from own agricultural production, from private transfers in kind

or from payment in kind for work in otherhouseholds’ production. The secondincludes the pensions and the third allsocial transfers (benefits). Disposableincome denotes the incomes that remain tothe household after the payment of taxesand social contributions, which are theincomes the households can use forconsumption and saving. It is the incomeconcept used in the measurement ofincome inequality and polarization, as it isthe best income proxy of the householdwelfare.

In evaluating the inequality and polarization I used households’ equalizedincome. The households incomes have been equalized by using an equivalencescale applied in the measurement ofabsolute poverty in Romania. The numberof adult equivalent units of a household(AE) is determined according to the

formula , where A and C symbolize the number of adult persons andchildren in the household composition, andwhose parameters, = 0.5 and = 0.9,have been estimated on the basis ofhouseholds’ consumption expenditure (17).The income has been estimated for eachhousehold based on information collected by the household budget surveys. Toobserve the evolution of the incomeinequality and polarization during a long


5/21



11

gospodărie. Parametrii, = 0,5 şi = 0,9,au fost estimaţi pe baza cheltuielilor deconsum ale gospodăriilor (17).

Veniturile gospodăriilor au fostestimate pe baza informaţiilor colectate prin

anchete privind bugetele de familie: Anchetaintegrată în gospod ării (AIG) şi Ancheta bugetelor de familie (ABF), realizate anualde Institutul Naţional de Statistică (INS) în perioada 1995-2000 şi, respectiv, începândcu anul 2001. Modulul referitor la venituri nua fost modificat de la o anchetă la cealalt ă,astfel încât permite realizarea de estimaţii aleindicatorilor inegalităţii şi polarizării încondiţii de comparabilitate începând cu anul1995 şi observarea evoluţiei acestor două caracteristici ale distribuţiei veniturilor de-alungul unei perioade mai mari, în condiţiidiferite din punct de vedere al evoluţieieconomiei naţionale.

1.2. Indicatorii inegalităţii şipolarizării

Măsurarea impactului redistribuirii

asupra inegalităţii şi polarizării veniturilor se bazează pe estimarea, pentru fiecare din cele patru categorii de venituri, a coeficientuluiGini (unul pentru inegalitatea verticală şişase pentru inegalitatea intergrupe), aindicelui Foster-Wolfson al bipolarizării şi aşase indici Esteban-Ray ai polarizării pesubpopulaţii.

Coeficientul Gini este cel maifrecvent utilizat dintre indicatorii inegalităţii.El este o măsur ă a distan ţei medii dintre

veniturile individuale şi este estimat pe bazarelaţiei:(1)

unde D x este diferenţa medie dintre fiecarevenit x i şi fiecare venit x j , este venitulmediu şi n este numărul populaţiei. Indicelearată un grad mai înalt de inegalitate la valorimai mari ale acestuia. Limita sa inferioar ă

este zero, indicând egalitatea perfectă. Limita

period the statistical information provided by two household surveys have to be used,namely the Households Integrated Survey(HIS) and the Households Budget Survey(HBS), conducted by the National Institute

of Statistics (NIS) during 1995-2000 andsince 2001, respectively. The incomemodule of two surveys wasn’t modified, sothe estimates of inequality indicators arecomparable since 1995 year. This makes possible to observe the inequality and polarization under different economiccircumstances. Unfortunately, nocomparable data on the households’income before 1995 are available, so thatan analysis of the inequality and

polarization throughout the period oftransition to the market economy cannot bemade. A family budget survey has beenconducted yearly by NIS before 1995 yeartoo, but due to methodological differences,one can hardly estimate comparableinequality and polarization indices for theentire transition period.

1.2. The inequality and

polarization indices

The measurement of the impact ofredistribution on income inequality and polarization is based on Gini coefficients(one estimated for the overall inequality,and other for between group inequality),the Foster-Wolfson index of bipolarizationand the Esteban-Ray index of polarization by sub-population.

The Gini coefficient is the most

frequently used inequality index. It is ameasure of the mean distance between theindividual incomes, and it is estimated by:

(1)

where D x is the average difference betweeneach income xi and each income x j , is themean income and n is the population. Theindex is showing a higher degree of

inequality as its value increases. The


6/21



12

superioar ă este egal ă cu 1 (100%, dac ă esteexprimat în procente), corespunzândinegalităţii perfecte: o singur ă persoan ă dispune de toate veniturile, ceilalţi membri aisocietăţii fiind lipsiţi de venituri.

Coeficientul Gini intergrupe măsoar ă diferen ţa medie dintre veniturilemedii ale gospodăriilor grupate după diferitecaracteristici sociale, demografice şieconomice ( şi ), ponderate cu populaţiacelor m groupe, mai precis cu pondereafiecărei grupe în populaţia totală ( and ):

(2)

Indicele Foster-Wolfson, utilizat înmăsurarea bipolarizării, are următoareaformă:

, (3)

unde L(0.5) reprezint ă ponderea veniturilorde care dispune populaţia ale cărei veniturisunt mai mici decât mediana (jumătateasăracă a popula ţiei) în totalul veniturilor, G este coeficientul Gini, şi Me sunt media şi

mediana distribuţiei veniturilor. Indicelevariază în intervalul [0, 1], fiind egal cu 0, încazul în care toate veniturile sunt egale, şiegal cu 1, pentru o distribuţie bimodală

perfectă, în care jumătate din populaţie nudispune de venituri, iar fiecare membru alceleilalte jumătăţi dispune de un venit egal cudublul mediei.

Indicele Esteban-Ray, primulindicator al polarizării propus în cadrulabordării fundamentate pe relaţia alienare-identificare, are forma

lowest limit of the index range is zero,corresponding to a perfectly equal incomedistribution. The highest limit is 1 (100%,if expressed in percentages) and denote a perfectly unequal distribution: a single

individual/household has all income, othershave no income.

The between group Ginicoefficient is measuring the meandifference between the average incomes ofhouseholds grouped by social,demographic and economic characteristics( and ), weighted by the populationshares of the m groups ( and ):

(2)

The Foster-Wolfson index, used tomeasure bipolarization, has the followingform:

, (3)

where L(0.5) represents the income shareof the population whose income is lowerthan the median (the poor half of the population), G is the Gini coefficient,

and Me are the mean and the median of thedistribution. The index ranges within theinterval [0, 1], being equal to 0, in case of a perfectly equal distribution (all the incomesare equal), and equal to 1, for a perfect bimodal distribution, where half of the population has no income, and eachmember of the other half have incomeequal to twice the mean income.

The Esteban-Ray index, the first polarization index developed in thealienation-identification framework, hasthe form

(4)in which the function of alienation is thedifference between the logarithms of theincome of the population of groups i and j (in fact, there are logarithms of the average

income in each group, on the assumption


7/21



13

(4)în care funcţia de alienare este reprezentată

de diferenţa dintre logaritmul veniturilor populaţiei din grupele i şi j (de fapt,logaritmul veniturilor medii ale populaţieidin fiecare grupă, în ipoteza că toateveniturile din grupă sunt egale cu media), iarfuncţia de identificare este , unde pi

reprezintă ponderea popula ţiei din grupa i întotalul populaţiei. este un parametru careexprimă aversiunea/densibilitatea fa ţă de polarizare, cu intervalul de variaţie între 1 şi

1,6. Şi indicele Esteban-Ray variază înintervalul [0, 1].

1.3. O modalitate de evaluare a

impactului redistribuirii

Cea mai cunoscută şi cea mai simplă metodă de m ăsurare a impactuluiredistribuirii, aplicată şi în analiza săr ăciei, se bazează pe diferen ţa dintre indicatorii

inegalităţii şi polarizării estimaţi pentruveniturile gospodăriilor “înainte şi după redistribuire”. Efectul total absolut alredistribuirii este estimat ca diferenţă întreindicatorii inegalităţii şi polarizăriiveniturilor disponibile (IVD) şi cei aiveniturilor brute totale f ăr ă transferurisociale, inclusiv pensile (IVBT-TS), adică diferenţa dintre inegalitatea şi polarizareaveniturilor de care dispun gospodăriile şi celeale veniturilor de care ar dispune în situaţia

ipotetică a absen ţei redistribuirii1:EA_R = IVD – I VBT-TS (5)Contribuţia transferurilor sociale este

estimată prin diferen ţa dintre indicatoriiinegalităţii şi polarizării veniturilor brutetotale (IVBT) şi cei ai veniturilor totale brute“înainte de transferurile sociale”, inclusiv pensiile (IVBT-TS):

EA_TS = IVBT – IVBT-TS. (6)

that all incomes in the group are equal tothe average), and the function ofidentification is , where pi represents the

population share of the group i . is a parameter expressing the aversion/sensitivity to polarization, with the range ofvariation [1, 1.6]. The index rangeswithin the interval [0, 1] also.

1.3. A way to evaluate the impact

of redistribution

The most common and simplestmethod to measure the inequality and polarization impact of the income

redistribution is based on the differences between the inequality and polarizationindices estimated for different incomeconcepts. The total absolute effect of theredistribution is estimated by the difference between the inequality and polarizationindices of disposable income (IDI) andthose of total gross income before socialtransfers (pensions included in socialtransfers) (ITGI-ST), that is the difference between the inequality and polarization of

the income the household disposes and thatof income it would dispose in thehypothetical situation of the absence of theredistribution2:

AE_R = IDI - I TGI-ST. (5)The contribution of social transfers

is estimated by the difference between theinequality and polarization indices of totalgross income (ITGI) and those of total grossincome before social transfers, pensions being included in social transfers (ITGI-ST):

AE_ST = ITGI – ITGI-ST. (6)The difference between the indices

calculated for the total gross income beforesocial transfers, pensions being excludedfrom and included in transfers (ITGI-(ST-P) and ITGI-ST, respectively), is used as ameasure of the pensions contribution, whilethe difference between the indicescalculated for total gross income and for

1 Desigur, dac ă nu ar exista sistemul de redistribuire, impactul asupra inegalit ăţii şi polarizării ar fi diferit,

întrucât aceasta ar determina o modificare a comportamentului economic, social şi demographic al gospodăriilor.


8/21



14

Diferenţa dintre indicatorii calculaţi pentru veniturile brute totale “înainte detransferurile sociale”, exclusiv şi inclusiv pensiile (IVBT-(TS-P) şi, respective, IVBT-TS),măsoar ă contribu ţia pensiilor, iar diferenţa

dintre indicatorii calculaţi pentru veniturile brute totale şi pentru veniturile brute totale“înainte de transferurile sociale”, exclusiv pensiile, măsoar ă contribu ţia celorlaltetransferuri sociale (prestaţii familiale, deşomaj, de asistenţă social ă şi alte prestaţii):

EA_P = IVBT-(TS-P) – IVBT-TS; (7)

EA_ATS= IVBT –I VBT-(TS-P). (8)

În fine, efectul plăţilor effectuate degospodării pentru impozite şi contribuţiisociale este evaluat prin diferenţa dintreindicatorii calculaţi pentru venituriledisponibile şi veniturile brute totale:

EA_I&CS = IVD – I VBT. (9)

Măsura relativă a efectului egalizatoral redistribuirii o reprezintă raportul dintreefectul absolut al acesteia şi indicatoriiinegalităţii şi polarizării veniturilor brutetotale “înainte de transferurile sociale”,inclusiv pensiile.

2. Rezultate

2.1. Inegalitatea şi polarizareaveniturilor în România

În studiul consacrat măsur ării

inegalităţii şi polarizării indicatorii au fostestimaţi pentru anii 1995, 2000, 2006, 2007şi 2008, care acoper ă o perioad ă marcat ă de odiminuare sever ă a veniturilor popula ţiei,urmată o cre ştere puternică a acestora. Încondiţiile unui puternic declin economic şiale inflaţiei înalte, veniturile disponibilemedii reale ale gospodăriilor, estimate peadult echivalent, au fost cu 25% mai mici în

total gross income before social transfers, pensions being excluded from transfers,measures the impact of the others socialtransfers (family, unemployment, socialassistance and other benefits):

AE_P = ITGI-(ST-P) – ITGI-ST; (7)AE_OST = ITGI –I TGI-(ST-P). (8)

Finally, the effect of taxes andsocial contributions is evaluated by thedifference between the indices estimatedfor the disposable income and for the totalgross income:

AE_T&SC = IDI - I TGI. (9)The relative measure of the

narrowing effect of the redistribution isexpressed by the ratio of the absolute

effects of the redistribution to theinequality and polarization indices of totalgross income, before social transfers,including pensions.

2. Results

2.1. Income inequality and

polarization in Romania

To observe changes in incomeinequality in the period 1995-2008, Iestimated the inequality indices for fiveyears: 1995, 2000, 2006, 2007 and 2008. Itis a period marked by a severe decline,followed by a strong increase ofhouseholds’ income. Due to the economicdownward and the high inflation thatoccurred in the second half of the 1990years, the mean equalized disposableincome of Romanian households was by

25% lower in 2000 compared to 1995 year,making worse the living standard alreadylow during the command economy andfurther decreased in the first years of thetransition to the market economy. Thedecrease of the mean income was driven byfalling of wage earnings and stateinsurance pensions (by 11% and 18%,respectively), and by the drop of the

2 Of course, whether the redistribution system would really miss, the impact on inequality would be different,

since that would entail a radical change in economic social and demographic behavior of household.


9/21



15

2000 decât în 1995, scăderea fiinddeterminată de sc ăderea nivelului real alsalariilor şi pensiilor (cu 11% şi respectiv,18%), de scăderea efectivului salariaţilor (dela 6,2 la 4,6 milioane) şi creşterea numărului

de pensionari (de la 5,2 la 6,2 milioane) şi de persoane ocupate în agricultur ă, în special înagricultura de subzistenţă, precum şi de persistenţa unui nivel înalt al şomajului (în jurul unui milion de şomeri).

Începând cu anul 2001, veniturile aucrescut an de an, astfel încât în 2008veniturile medii erau de două ori mai maridecât în 2000. În perioada 2001-2008, ritmulmediu anual de creştere a veniturilor

disponibile medii a fost de 9%, însă în 2007şi 2008 rata de creştere a fost mult mai mare:13% şi, respectiv, 18%. În 2008, câştigurilesalariale, pensiile de asigur ări sociale de statşi pentru agricultori au fost, în medie, de peste două ori, de 2,5 ori şi, respectiv, decinci ori mai mari decât în 2000.

Pe fondul acestei evoluţii a niveluluiveniturilor, a crescut şi inegalitatea şi polarizarea acestora: toţi indicatorii atestă faptul că în anii 2006-2008 distribu ţiaveniturilor era mai inegală şi mai polarizată decât în 1995 şi 2000. Creşterea inegalităţii şia polarizării a fost mai accentuată între 2000şi 2006, după care acestea au înregistrat oscădere semnificativă în 2007 şi 2008. Înceea ce priveşte perioada cuprinsă între 1995şi 2000, indicatorii arată o cre ştere a polarizării şi a inegalităţii intergrupe, însă coeficientul Gini sugerează c ă inegalitatea

verticală nu s-a modificat.

number of wage earners (from 6.2 millionin 1995 to 4.6 million in 2000, along withthe increase of pensioners (from 5.2 to 6.2million), of people employed inagriculture, mainly in the subsistence one,

and by the persistence of highunemployment (one million ofunemployed).

Since 2001 the income increasedyear by year, so that in 2008 the meanincome was twice that of the 2000 year’s.During 2001-2008 the average annualgrowth rate of the households’ disposableincome was of 9%, but in 2007 and 2008the income increased more: by 13% and18%, respectively. In 2008, the average

wage earnings, state insurance pensionsand farmer pensions were over two, twoand a half and five times, respectively,higher than in 2000.Along with that dynamic evolution of theincome, the income inequality and polarization increased also: all indices areshowing a more unequal and polarizedincome distribution in 2006-2008 yearscompared to 1995 and 2000. The increasein inequality and polarization was larger between 2000 and 2006 years, and then asignificant decrease came about in 2007and 2008. As for the period between 1995and 2000 years, there was an increase in polarization and in between groupinequality, while the Gini coefficients areshowing no change in the overall inequality

Tabelul 1. Indicatorii inegalităţii şi polarizării veniturilor în România

1995 2000 2006 2007 2008

Inegalitatea verticală: coeficientul Gini 0,296 0,296 0,328 0,320 0,308

Inegalitatea intergrupe: coeficientul Gini după

Statutul ocupaţional al capului gospodăriei 0,078 0,107 0,119 0,130 0,108

Prezenţa/absenţa cel puţin unui salariat/patron 0,057 0,083 0,096 0,103 0,083


10/21



16

Nivelul de educaţie a capului gospodăriei 0,113 0,127 0,173 0,178 0,168

Tipul de gospodărie 0,095 0,097 0,103 0,104 0,101

Mediul de rezidenţă 0,053 0,062 0,098 0,100 0,100

Regiunea 0,054 0,049 0,068 0,071 0,071

Bipolarizarea: indicele Foster-Wolfson 0,231 0,243 0,266 0,261 0,253Polarizarea pe subpopulaţii:

indicele Esteban-Ray (α = 1) dup ă

Statutul ocupaţional al capului gospodăriei 0,048 0,060 0,070 0,078 0,06

Prezenţa/absenţa cel puţin unui salariat/patron 0,060 0,086 0,101 0,111 0,088

Nivelul de educaţie a capului gospodăriei 0,038 0,042 0,057 0,060 0,056

Tipul de gospodărie 0,026 0,027 0,028 0,030 0,029

Mediul de rezidenţă 0,054 0,063 0,102 0,103 0,104

Regiunea 0,014 0,013 0,016 0,016 0,017Sursa: Estimaţii pe baza datelor INS – AIG şi ABF

Table 1. Income inequality and polarization indices in Romania

1995 2000 2006 2007 2008

Overall inequality: Gini coefficient 0.296 0.296 0.328 0.320 0.308Between groups inequality:Gini coefficients by

Occupation of household head 0.078 0.107 0.119 0.130 0.108

Household with/without employees 0.057 0.083 0.096 0.103 0.083

Education level of household head 0.113 0.127 0.173 0.178 0.168

Household type 0.095 0.097 0.103 0.104 0.101

Urban/rural areas 0.053 0.062 0.098 0.100 0.100

Region 0.054 0.049 0.068 0.071 0.071Bipolarization: Foster-Wolfson index 0.231 0.243 0.266 0.261 0.253Polarization by sub-population :Esteban-Ray index (α = 1) by

Occupation of household head 0.048 0.060 0.070 0.078 0.065Households with/without at least onewage earner/employer 0.060 0.086 0.101 0.111 0.088

Education of household head 0.038 0.042 0.057 0.060 0.056

Household type 0.026 0.027 0.028 0.030 0.029

Residence area (urban/rural) 0.054 0.063 0.102 0.103 0.104

Region: 0.014 0.013 0.016 0.016 0.017

Source: Estimates based on NIS – HIS and HBS


11/21



17

2.2. Impactul redistribuirii

Estimaţiile coeficienţilor Gini şi aleindicilor Foster-Wolfson pentru diferitele

categorii de venituri evidenţiază diferen ţemari şi în creştere întreinegalitatea/polarizarea veniturilor „înainte şidupă redistribuire”, adic ă înainte şi după intrarea prestaţiilor sociale în bugetulgospodăriilor şi plata impozitelor şi acontribuţiilor sociale.

În anul 2008, coeficientul Gini alinegalităţii veniturilor brute totale, „înaintede transferurile sociale” era de 0,465, iar celal veniturilor disponibile de 0,308, astfel

încât se poate presupune că redistribuirea acondus la diminuarea inegalităţii cu 34%.Cea mai mare parte a efectului total alredistribuirii reprezintă contribu ţiatransferurilor sociale (80%, din care 67%reprezintă contribu ţia pensiilor şi 13%contribuţia celorlalte transferuri sociale).

2.2. The impact of the

redistribution

The estimates of Gini coefficients

and Foster-Wolfson indices for differentincome concepts reveal large and growingdifferences between the inequality and polarization before and after redistribution,i.e. before and after the receipt of socialtransfers and the payment of taxes andcontributions to social protection schemes.

In 2008, the Gini coefficient of thegross income before social transfers was of0.465 and that of the disposable income(the net income after social transfers) was

of 0.308. Thus one can suppose that theredistribution led to a lessening of incomeinequality by 34%. Most of the total effectof redistribution was due to social transfers(80%, out of which 67% to pensions and13% to the others social benefits).

Figura 1 „Reducerea” absolut ă a inegalit ăţ ii şi polariz ării sub impactul redistribuirii

-0,088 -0,097 -0,117 -0,118 -0,126

0,296 0,296 0,328 0,320 0,308

-0,019 -0,022-0,031 -0,033 -0,031

-0,200

-0,100

0,000

0,100

0,200

0,300

0,400

1995 2000 2006 2007 2008

Inegalitatea

veniturilor

disponibile

(coeficientul

Gini)Impactul

fiscalității

Impactul

transferurilorsociale


12/21


13/21



19

crescut de la 27% în 1995 la 31% în 2006 şi34% în 2008. A crescut efectul ambelorcomponente ale ale redistribuirii (prestaţiilesociale şi impozitele) de-a lungul întregii perioade, cu excepţia scăderii efectului

impozitelor şi contribuţiilor sociale din anul2008. Transferurile sociale, pensiile în principal, au fost componenta cu cel maimare impact de-a lungul întregii perioade.Ponderea contribuţiei lor la reducereainegalităţii a scăzut însă u şor, de la 82% în1995 la 78% în 2007 (şi 80% în 2008), deşi ponderea prestaţiilor sociale în veniturile populaţiei a crescut. A crescut însă pondereacontribuţiei fiscalităţii la diminuareainegalităţii, determinată în principal de

creşterea ponderii câştigurilor salariale înveniturile gospodăriilor (în condiţiile în carecâştigurile salariale sunt principala sursă deimpozit pe venituri şi contribuţii sociale) şi înmai mică m ăsur ă schimb ărilor în sistemul deimpozitare, cu excepţia perioadei 1995-2000.În această perioad ă a avut loc o sc ăderesemnificativă a ponderii câ ştigurilor salarialeîn veniturile gospodăriilor, însă aceasta a fostînsoţită de cre şterea ratelor contribuţiilorsociale şi de instituirea impozitului progresiv.Ponderea impactului egalizator al fiscalităţiia fost mai mare şi în 2006 comparativ cu2000, cu toate că sistemul de impozitare bazat pe cota unică fusese instituit din 2005.Tendinţa a fost legată de cre şterea relativmare a salariilor şi a ponderii acestora înveniturile gospodăriilor, în condiţiile în careimpactul egalizator al pensiilor s.a diminuat,din cauza faptului că pensiile au crescut mai puţin decât salariile ( Anexa 1).

Evident, redistribuirea are un impactmai mare asupra inegalităţii dintre veniturilegospodăriilor grupate după statutulocupaţional al capului gospodăriei datorită faptului că pentru unele categorii degospodării (cele de pensionari şi şomeri) prestaţiile sociale constituie o importantă,dacă nu principala, surs ă de venit, iarimpozitele şi contribuţiile sociale suntsuportate în principal de alte categorii degospodării (cele de salariaţi, în special). În

2008, coeficientul Gini intergrupe estimat

redistribution on income inequality grewduring 1995-2008 period from 27% in1995 to 31% in 2006 and to 34% in 2008.The absolute impact of both redistributioncomponents (social transfers and taxes)

increased over the entire period, except forthe 2008 year’s decrease of taxcontribution. The social transfers, the pensions mainly, were the leadingequalizing component of redistributionover the entire period. The share of theircontribution to the overall lessening effectdecreased slightly from 82% in 1995 to78% in 2007, although their share inhouseholds’ income increased. There wasinstead a slight increase in the share of the

taxes’ contribution in the attenuation ofincome inequality, related mainly to thegrowing share of wage earnings inhouseholds’ income (given that the wageearnings are the main source of income taxrevenue and of contributions to the socialsecurity systems) and to a lesser extent tochanges in the tax system, except for 1995-2000 years. During that period a significantdecrease of wage earnings share wentalong with a small increase of theequalizing effect of taxes due to anincrease of social contributions rates andthe setting up of the progressive taxation.The share of equalizing effect of taxes waslarger in 2006 than in 2000, albeit a flat taxsystem has been set up in 2005. Theconsiderable increase of wages and of theirincome share, as well as a loss in the pensions equalizing power (since pensionsincreased less than wages) led to this trend

( Annex 1).Obviously, the redistribution has agreater mitigating effect on the inequality between the income of households grouped by the occupation of household head, sincefor some households’ groups social benefits are the main income source andthe taxes and social contributions are been paid mainly by the other households’groups. In 2008, the between-group Ginicoefficient estimated for the mean

disposable income of these households’


14/21



20

pentru veniturile disponibile alegospodăriilor grupate după statutulocupaţional a fost cu 57% mai mic decât celestimat pentru veniturile brute totale „înaintede transferurile sociale”. Cea mai mare parte

a diferenţei dintre cei doi coeficienţi Gini s.adatorat transferurilor sociale (70%), însă ponderea contribuţiei impozitelor şicontribuţiilor sociale a fost mai mare decâtasupra inegalităţii verticale (30%, comparativcu 20%). Impactul redistribuirii asuprainegalităţii dintre veniturile gospodăriilorgrupate în funcţie de prezenţa în componenţalor cel puţin a unui salariat sau patron şi înfuncţie de tipul gospodăriei este, deasemenea, mare. În schimb, inegalitatea

determinată de nivelul de educa ţie, ca şiinegalitatea dintre veniturile gospodăriilorgrupate pe medii de rezidenţă şi pe regiuni,este influenţată în mai mic ă m ăsur ă de protecţia socială şi de fiscalitate ( Anexa 2).

Diferenţa mare şi în creştere dintreindicii Foster-Wolfson estimaţi pentruveniturile disponibile/nete şi veniturile brutetotale, f ăr ă transferuri sociale (veniturilegospodăriilor „înainte” de redistribuire),atestă o contribu ţie mai mare a redistribuiriila „reducerea” polarizării veniturilor decâtcea înregistrată în cazul inegalit ăţii. În 2008,conform indicilor Foster-Wolfson, polarizarea veniturilor gospodăriilor a fost cu46% mai mică decât ar fi fost în lipsaredistribuirii (0,253 comparativ cu 0,465), iardiferenţa a crescut faţă de 1995 şi 2000(37%), 2006 (44%) şi 2007 (45%). Ca şi încazul inegalităţii, transferurile sociale, pensiile în special, au avut cea mai mare

contribuţie la reducerea polarizării. În 2008,82% din efectul redistribuirii s-a datorattransferurilor sociale, din care 73% pensiilorşi 9% celorlalte componente ale protecţieisociale. Aproape o cincime din „reducerea” polarizării a fost determinată de impozite şicontribuţii sociale ( Anexa 1).

Rezultatele estimărilor indică ocreştere a contribuţiei tuturor componentelorredistribuirii la „diminuarea” polarizării întermeni absoluţi, dar numai contribuţia

pensiilor a crescut de-a lungul întregii

groups was by 57% lower than thatestimated for the gross income beforesocial transfers. The largest part of thedifference between the two Ginicoefficients was also due to social transfers

(70%), although the effect of taxes andsocial contributions was greater than on theoverall inequality (30% compared with20%). The impact of the redistribution onthe inequality between the incomes ofhouseholds with and without at least onewage earner/employer and between themean incomes of different household typesis also large, while the impact on theinequality related to education, residenceareas and region is smaller ( Annex 2).

The large and growing difference between the Foster-Wolfson indices estimated for the gross total incomewithout social transfers (the income of thehouseholds before redistribution) and thedisposable/net income (after theredistribution) shows a large contributionof the redistribution to achieve a lowerincome polarization also. In 2008,according to the Foster-Wolfson indices,the level of disposable income polarizationwas by 46% lower than the one whichwould have been achieved in the absenceof redistribution hypothesis (0.253 and0.465, respectively), and the differenceincreased compared with 1995 and 2000(37%), 2006 (44%) and 2007 (45%). As inthe case of inequality, the most importantcontribution to mitigating the polarizationis given by the social transfers, particularlythe pensions. In 2008, 82% of the impact

of the redistribution was due to social benefits, of which 73% to pensions and 9%to other social benefits. Almost a fifth(18%) of the ‘diminishing’ of the polarization derived from taxes and socialcontributions ( Annex 1).

The results of the estimations showa growth of the contribution of allcomponents of the redistribution to the‘reducing’ of polarization in absoluteterms, but only the contributions of

pensions have increased over the whole


15/21



21

perioade. Contribuţia celorlalte transferurisociale a scăzut în 2007 şi 2008, iarcontribuţia impozitelor şi contribuţiilorsociale a scăzut în 2000 faţă de 1995 şi în2008 faţă de 2007. În ceea ce prive şte

evoluţia contribuţiei acestei componente aredistribuirii, poate părea paradoxal faptul că a scăzut în 2000, când a fost instituitimpozitul progresiv, şi s-a dublat în 2006,când cota unică de impozitare era dejainstituită. Explicaţia acestei evoluţii ţine deevoluţia salariilor şi a numărului de salariaţi, precum şi de gradul relativ înalt de fiscalitateasupra salariilor. Scăderea mare a număruluide salariaţi şi a ponderii salariilor înveniturile gospodăriilor, în perioada cuprinsă

între 1995 şi 2000, a determinat scădereaimpactului fiscalităţii, după cum cre ştereanivelului salariilor şi a ponderii câştigurilorsalariale a determinat creşterea impactuluifiscalităţii în 2006 şi 2007 ( Anexa 1).

Şi indicii Esteban-Ray ai polarizăriiintergrupe (pe subpopulaţii) relevă faptul c ă redistribuirea are o contribuţie mare laatenuarea polarizării veniturilor pe grupe de populaţie. În 2008, polarizarea veniturilordisponibile ale gospodăriilor grupate înfuncţie de statutul ocupaţional al capuluigospodăriei, de prezenţa/absenţa cel puţinunui salariat/patron în cpmponenţagospodăriei şi de tipul gospodăriei, a fost cu63%, 70% şi, respectiv, cu 53%, mai mică decât fi fost dacă gospod ăriile nu ar fi beneficiat de prestaţii sociale şi nu ar fi plătitimpozite şi contribuţii sociale. Impactulasupra polarizării pe grupe după nivelul deeducaţie a capului gospodăriei, de mediul de

rezidenţă şi regiune este mai scăzut ( Anexa2).

Concluzii

Distribuţia veniturilor populaţiei din

România este marcată de nivelul general

period. The contribution of the other socialtransfers fell in 2007 and 2008 and the oneof taxes decreased in 2000 compared with1995 and in 2008 relative to 2007. Regarding the evolution of the latter, it

may seem paradoxical that it fell in 2000,when the progressive income tax was set,and doubled by 2006, when a flat tax hadalready been established. The explanationfor this development is related to theevolution of the wages and of the numberof employees and to the high tax and socialcontribution rates on wages. The largedecrease of employees’ number and in theshare of wages in the households’ incomeduring the period between 1995 and 2000

led to the decrease of the impact of taxesand social contributions on the polarization, as the increase of wages andof their share in the income have led to theincrease of the impact of taxes and socialcontributions by 2006 and in 2007 ( Annex1).

The Esteban-Ray between-grouppolarization indices, estimated accordingto the socio-economic characteristics of thehouseholds, also show a large contributionof the income redistribution to alleviate theincome polarization. In 2008, the extent of polarization was by 63%, 70% and 53%,respectively, lower than expected under thehypothesis of the absence of redistribution,in the case of the households’ groupingaccording to the occupation of thehousehold head, the presence of at leastone employee/employer in the householdcomposition and the household type, while

the impact on the income polarizationrelated to education, as well on the polarization by urban/rural areas and byregion is smaller ( Annex 2).

Concluding remarks

The income distribution in

Romania is marked by the general low


16/21



22

scăzut şi de gradul relativ înalt de inegalitateşi polarizare. Distribuţia a devenit maiinegală şi polarizată în cursul tranzi ţiei laeconomia de piaţă, în perioada de accentuatdeclin economic, dar şi în perioada de

creştere economică, cu unele întreruperi aleacestei tendinţe legate în principal de alegeri.La început inegalitatea a crescut din cauză c ă cele mai multe gospodării au suferit pierderide venituri generate de inflaţia înaltă şi derecesiunea economică, de comprimarea sauîncetarea activităţii unor mari unităţiindustriale, de pierderea masivă de locuri demuncă şi de scăderea dramatică a efectivuluide salariaţi. O parte a celor disponibilizaţi dinindustrie au intrat în şomaj, iar o altă parte s-

au pensionat sau au devenit agricultori, în principal în agricultura de subzistenţă, cutoţii având venituri mult mai mici decâtcâştigurile salariale pierdute. Prin urmare,distribuţia veniturilor realizate de gospodăriidin câştiguri salariale a devenit din ce în cemai polarizată, având în vedere că aproape jumătate din populaţie tr ăieşte în gospodăriif ăr ă venituri din salarii. A crescut şiinegalitatea veniturilor din muncă. În acelaşitimp, unele gospodării au devenit bogate saufoarte bogate, prin mijloace corecte sauincorecte. În cea de-a doua parte a perioadei,în care a avut loc relansarea creşteriieconomice, creşterea veniturilor din proprietate şi a veniturilor din salarii sau dinactivităţi independente, în cazul unor profesii, activităţi şi locuri de muncă,concomitent cu persistenţa unui număr marede de gospodării cu venituri mici şi foartemici, legate de lipsa calificării şi

oportunităţilor de ocupare, ca şi de sarcinafamilială, au fost principalii factori aicreşterii inegalităţii şi polarizării veniturilor.

România are un sistem de protecţie socială dezvoltat, care asigur ă presta ţii socialemenite să ofere protec ţie împotriva tuturorcategoriilor de riscuri acoperite de sistemelemoderne de protecţie socială. Totuşi, încondiţiile nivelului actual de dezvoltareeconomică şi ale structurii ocupaţionale a populaţiei, nevoile de protecţie sunt foarte

income level and a relatively high andincreasing inequality and polarization. Thetwo characteristics of the distributionworsened along the transition to the marketeconomy, during periods of economic

downturn and economic growth as well,with some trend breaks related mainly toelections. At the beginning the incomeinequality raised because most householdssuffered income losses due to highinflation and economic recession, mainly because of the closing down of many largeindustrial units and the massive loss ofsalaried jobs. A great part of thosedisplaced from industry becameunemployed, early retired and/or farmer,

mainly in the subzistence agriculture, all ofthem having much lower income comparedwith their former wage earnings. As aresult, the distribution of the income fromwage earnings became more and more polarized, since almost a half of the population is living in households with nowages. The incomes from work widened.At the same time, some households becamerich or very rich, by fair or unfair means.Then, during the years of economicrecovery, the growth of property incomeand of wage earnings and income fromindependent activity, related to some professions and jobs, and the persistence ofa large proportion of households with lowand very low incomes, related to missingqualifications and employmentopportunities as well as to family burden,were the determinants of the furtherincreasing in inequality and polarization.

Romania has a developed social protection system, providing social benefitsdesigned to provide protection against alltypes of risks covered by the modern social protection systems. However, under thecurrent circumstances related to theeconomic development and theoccupational structure of the Romanian population, the needs for social protectionare very large and the resources that can beallocated to this end are very limited.

Therefore the level of social benefits is low


17/21


18/21



24

profesionale constituie un factor care poatecontribui la reducerea inegalităţii şi polarizării pe termen lung.

Bibliografie

1. Atkinson A.B., On the Measurement ofInequality. Journal of Economic Theory,2, 1970.

2. Atkinson A.B., Is Rising IncomeInequality Inevitable? A Critique of theTransatlantic Consensus, UNU/WIDERAnnual Lectures 3, November 1999.

3. Bradley D., Huber E., Moller St., NielsenF., Stephens J., Distribution and

Redistribution in Post-IndustrialDemocracies, Luxembourg IncomeStudy, Working Paper No. 265, 2001.

4. Cornia G. A.(ed.), Inequality, Growth,and Poverty in an Era of Liberalizationand Globalization, UnitedNationsUniversity/World Institute forDevelopment Economics Research,OxfordUniversity Press Inc., New York,2004.

5. Cowell, F.A., Inequality: Measurement,

London School of Economics andPolitical Science – STICERD,Distributional Analysis ResearchProgramme Discussion Paper (DARP),86, 2006.

6. Ehrenpreis D. (ed.), The challenge ofinequality, UNDP – InternationalPoverty Centre, Poverty in Focus, June2007.

7. Esteban, J.M., Ray, D., On themeasurement of polarization,

Econometrica, 62 (4), 1994.8. Foster, J. and Wolfson, M., Polarization

and the Decline of the Middle Class:Canada and the US. mimeo, VanderbiltUniversity, 1994; Journal of EconomicInequality, Published online: 19 November 2009..

9. Jesuit D., Mahler V., State Redistributionin Comparative Perspective: A Cross- National Analysis of the DevelopedCountries, Luxembourg Income Study,

Theory, 2, 1970.2. Atkinson A.B., Is Rising Income

Inequality Inevitable? A Critique of theTransatlantic Consensus,UNU/WIDER Annual Lectures 3,

November 1999.3. Bradley D., Huber E., Moller St.,

Nielsen F., Stephens J., Distributionand Redistribution in Post-IndustrialDemocracies, Luxembourg IncomeStudy, Working Paper No. 265, 2001.

4. Cornia G. A.(ed.), Inequality, Growth,and Poverty in an Era of Liberalizationand Globalization, UnitedNationsUniversity/World Institute forDevelopment Economics Research,

OxfordUniversity Press Inc., NewYork, 2004.

5. Cowell, F.A., Inequality:Measurement, London School ofEconomics and Political Science –STICERD, Distributional AnalysisResearch Programme Discussion Paper(DARP), 86, 2006.

6. Ehrenpreis D. (ed.), The challenge ofinequality, UNDP – InternationalPoverty Centre, Poverty in Focus, June2007.

7. Esteban, J.M., Ray, D., On themeasurement of polarization,Econometrica, 62 (4), 1994.

8. Foster, J. and Wolfson, M.,Polarization and the Decline of theMiddle Class: Canada and the US.mimeo, Vanderbilt University, 1994;Journal of Economic Inequality,Published online: 19 November 2009..

9.

Jesuit D., Mahler V., StateRedistribution in ComparativePerspective: A Cross-NationalAnalysis of the Developed Countries,Luxembourg Income Study, WorkingPaper No. 392, 2004.

10. Molnar M., Income distribution inRomania, Paper prepared for the 31stGeneral Conference of TheInternational Association for Researchin Income and Wealth, St-Gallen,

Switzerland, 22-28 August, 2010,


19/21



25

Working Paper No. 392, 2004.10. Molnar M., Income distribution in

Romania, Paper prepared for the 31stGeneral Conference of The InternationalAssociation for Research in Income and

Wealth, St-Gallen, Switzerland, 22-28August, 2010,http://www.iariw.org/papers/2010/poster 2Molnar.pdf .

11. Molnar M., Inegalitatea veniturilorgospodăriilor din România, RevistaRomână de Statistic ă, 7, 2010.

12. Molnar M., Distribuţia veniturilor populaţiei din România. Inegalitate şi polarizare, Institutul de Economie Naţională – Academia Român ă, 2009.

13.

Molnar M., Poenaru M., Protecţia socială în România. Repere europene, EdituraBREN, Bucureşti, 2008.

14. OECD, Growing Unequal: IncomeDistribution and Poverty in OECDCountries, OECD, Paris, 2008.

15. Poenaru, M., Politica socială în Romania.Provocări actuale şi viitoare, AcademiaRomână – Institutul de Economie Naţională, Expert, Bucureşti, 2009.

16. Wolfson, M.C., Foster, J., Inequality andPolarization – Concepts and RecentTrends, Winter Meeting of the AmericanStatistical Association, Ft. Lauderdale,January1993.

17. World Bank, Romania - Povertyassessment (Vol.1 and 2): Main reportand Background papers, 2003.

http://www.iariw.org/papers/2010/poster2Molnar.pdf .

11. Molnar M., Romanian households’income inequality, RomanianStatistical Review, 7, 2010.

12.

Molnar M., Distribuţia veniturilor populaţiei din România. Inegalitate şi polarizare (Households’ incomedistribution in Romania. Inequality and polarization), Institute of NationalEconomy – Romanian Academy, 2009.

13. Molnar M., Poenaru M., Protecţiasocială în România. Repere europene(Social protection in Romania), EdituraBREN, Bucureşti, 2008.

14. OECD, Growing Unequal: Income

Distribution and Poverty in OECDCountries, OECD, Paris, 2008.

15. Poenaru, M., Politica socială înRomania. Provocări actuale şi viitoare(Social Policy in Romania. Present andfuture challenges), RomanianAcademy – Institute of NationalEconomy, Expert, Bucureşti, 2009.

16. Wolfson, M.C., Foster, J., Inequalityand Polarization – Concepts andRecent Trends, Winter Meeting of theAmerican Statistical Association, Ft.Lauderdale, January1993.

17. World Bank, Romania - Povertyassessment (Vol.1 and 2): Main reportand Background papers, 2003.


20/21



26

Anexa 1. Impactul redistribuirii veniturilor asupra inegalităţii verticale şi bipolarizării

1995 200 2006 2007 2008

Inegalitatea (estimaţii pe baza coeficienţilor Gini) „Reducerea” absolută datorit ă redistribuirii

Total -0,107 -0,119 -0,148 -0,151 -0,157

din care, %

Contribuţia transferurilor sociale, total 82 81 79 78 80

din care, contribuţia

- pensiilor 66 66 63 64 67

- celorlalte transferuri sociale 16 15 16 14 13

Contribuţia fiscalităţii (impozite şi contribuţii sociale) 18 19 21 22 20

„Reducerea” relativă datorit ă redistribuirii, total (%) -27 -29 -31 -32 -34

Polarizarea (estimaţii pe baza indicilor Foster-Wolfson)„Reducerea” absolută datorit ă redistribuirii

Total -0,134 -0,142 -0,207 -0,210 -0,212

din care, %

Contribuţia transferurilor sociale, total 81 87 82 80 82

din care, contribuţia

- pensiilor 69 75 71 70 73

- celorlalte transferuri sociale 12 12 11 10 9

Contribuţia fiscalităţii (impozite şi contribuţii sociale) 19 13 18 20 18

„Reducerea” relativă datorit ă redistribuirii, total (%) -37 -37 -44 -45 -46

Sursa: estimaţii pe baza datelor INS – AIG şi ABF

Anexa 2. „Reducerea” relativă a inegalit ăţii şi polarizării intergrupe datorită redistribuirii (%)

1995 2000 2006 2007 2008

Inegalitatea intergrupe (estimaţii pe baza coeficientului Gini)

Statutul ocupaţional al capului gospodăriei -59 -49 -53 -51 -57Prezenţa/absenţa cel puţin unui salariat/patron -65 -56 -57 -59 -54 Nivelul de educaţie a capului gospodăriei -38 -34 -33 -32 -36Tipul de gospodărie -37 -37 -47 -46 -48Mediul de rezidenţă -36 -27 -30 -30 -31Regiunea -14 -18 -25 -25 -27

Polarizarea pe subpopulaţii(estimaţii pe baza indicilor Esteban-Ray, α = 1)

Statutul ocupaţional al capului gospodăriei -66 -54 -58 -56 63Prezenţa/absenţa cel puţin unui salariat/patron -69 -59 -62 -63 -70 Nivelul de educaţie a capului gospodăriei -43 -39 -38 -38 -43Tipul de gospodărie -39 -37 -51 -50 -53Mediul de rezidenţă -36 -28 -32 -32 -40Regiunea -16 -18 -24 -24 -25

Sursa: estimaţii pe baza datelor INS – AIG şi ABF


21/21



27

Annex 1. The impact of the income redistribution on overall inequality and bipolarization

1995 2000 2006 2007 2008

Inequality (estimates based on Gini coefficients) Absolute lessening due to redistributio

Total -0.107 -0.119 -0.148 -0.151 -0.157

out of which, %

Social transfers contribution, total 82 81 79 78 80

out of which, the contribution of

- pensions 66 66 63 64 67

- other social transfers 16 15 16 14 13

Tax contribution (income taxes and social contributions) 18 19 21 22 20

Relative lessening due to redistribution, total (%) -27 -29 -31 -32 -34

Polarization (estimates based on Foster-Wolfson indices)Absolute lessening due to redistribution

Total -0.134 -0.142 -0.207 -0.210 -0.212

out of which, %

Social transfers contribution, total 81 87 82 80 82

out of which, the contribution of

- pensions 69 75 71 70 73

- other social transfers 12 12 11 10 9

Tax contribution (income taxes and social contributions) 19 13 18 20 18

Relative lessening due to redistribution, total (%) -37 -37 -44 -45 -46

Source: Estimates based on NIS – HIS and HBSAnnex 2. Relative lessening of between-group income inequality and polarization due to redistribution,

(%)

1995 2000 2006 2007 2008

Between-group inequality (estimates based on Gini coefficients)Occupation of household head -59 -49 -53 -51 -57Household with/without employees/employer -65 -56 -57 -59 -54Education level of household head -38 -34 -33 -32 -36Household type -37 -37 -47 -46 -48Urban/rural areas -36 -27 -30 -30 -31Region -14 -18 -25 -25 -27

Polarization by sub-populations(estimates based on Esteban-Ray indices, α = 1)Occupation of household head -66 -54 -58 -56 -63Household with/without employees/employer -69 -59 -62 -63 -70Education level of household head -43 -39 -38 -38 -43Household type -39 -37 -51 -50 -53Urban/rural areas -36 -28 -32 -32 -40Region -16 -18 -24 -24 -25

Source: Estimates based on NIS – HIS and HBS

1 maria molnar

Documents