www.referat.ro muntii macin

5/17/2018 Www.referat.ro Muntii Macin - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/wwwreferatro-muntii-macin 1/26

Muntii Macin



Muntii Macinului sunt situati in sud-estulRomaniei, respectiv in nord-vestulDobrogei, in judetul Tulcea, intre ValeaDunarii, Valea Luncavitei si inseuareaCerna-Horia, fiind incadrati intre 28º07´ si28º27´ long. E, respectiv 45º01´ şi 45º21´

lat. N.



In partea de vest si sud-vest a parcului, accesul se

face de pe drumul national22D, intre localitatile Macinsi Horia. La nord se afladrumul european E87, intre

localitatile Macin-Jijila-Luncavita. Drumul judeteandintre comunele Horia siLuncavita permite accesul

in estul si nord-estulparcului.



Munţii Măcinului sunt cei maivechi munţi din România, rezultatai orogenezei Hercinice.

Altitudinea variază în parc între 7şi 467 metri, pantele fiind abrupte,cu o diferenţă de altitudine mare pe o distanţă mică.

Procesele de dezagregare a rocilorsunt active, având ca rezultatsurprinzătoare peisaje arhaice.



Clima are pregnante caracteristicistepice, cu influenţe mediteraneene.Specifică acestor munţi este ariditateanemaiîntâlnită în munţii din România,cu veri fierbinţi şi uscate, toamne lungişi uscate, iar iernile foarte sărace înzăpadă.

Cursurile de apă se încadrează atât în bazinul hidrografic al Dunării (Jijila,Luncaviţa, Cerna, Sorniac) cât şi cel al

Mării Negre (Taiţa). Debitele cursurilor de apă sunt reduse majoritatea avândcaracter temporar, deseori formândcascade.

Climatul acestor munţi a determinat ovarietate specifică, unică în Europa, cuinterferenţa tipurilor ecosistemice

pontico - submediteraneene, centraleuropene şi asiatice, fapt ce conferăMunţilor Măcin atributul de sinteză înminiatură a două continente – Europa şiAsia.



Aceeaşi interferenţa face posibil ca pe mai puţin de 1% dinteritoriul ţării, să se întâlnească peste 50% din speciile de floră şifaună ale României!

Acest paradis al biodiversităţii adună: Peste 1770 de specii de plante, dintre care 72 sunt protejate ca fiindrare sau vulnerabile, iar 27 de specii sunt endemice pentru regiune; 181 specii de păsări, dintre care 37 sunt strict protejate la nivel

internaţional, fiind menţionate în Directiva Habitate şi Convenţia dela Berna;

47 de specii de mamifere; 1436 specii de insecte identificate, cu peste 900 de specii de fluturi; 11 specii de reptile; 7 specii de amfibieni. 6 dintre cele 8 grupe de ecosisteme din Europa sunt reprezentate

în Parcul Naţional Munţii Măcinului! În Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt identificate 24 de

habitate prioritare, dintre care unul este unic în lume! (Pădureade fag dobrogeană)



Parcul Naţional Munţii Măcinului se încadrează în climatultemperat-continental, cu influenţe de ariditate determinate decirculaţia maselor de aer din est. Munţii Măcinului se situeaza intr -un climat accentuat continental, cu influente submediteraneene în

zonele mai inalte şi cu evidente caracteristici stepice în sudul ariei protejate. Clima se caracterizeaza prin veri foarte călduroase şisecetoase, toamne lungi şi uscate şi ierni geroase şi cu putina zapada.Se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10-11°C şi cucantităţi medii de precipitaţii ce nu depăşesc 500 mm, încadrându-seastfel în extremele valorilor termice şi de precipitaţii din ţară, fiind

cei mai arizi munti din Romania. Cantitatea precipitaţiilor scade dela nord la sud. Conditiile de vegetatie sunt mai favorabile în zonanordica şi centrala a parcului, unde precipitatiile sunt mai abundenteşi zona are caracter forestier, fiind mai scazute în sud şi sud-est, undese intalneste zona stepei. Vanturile frecvente sunt predominante dinnord şi nord-est, fără să producă doborâturi masive de arbori.



Reţeaua hidrografică se caracterizează prin alimentareîn principal pluvială, râuri mici şi debite mici. VăileLuncaviţa şi Jijila s-au dezvoltat pe linii de sinclinal, în

timp ce parte din Taiţa s-a dezvoltat pe linie de falie.Fac parte din grupa râurilor dobrogene, râuri scurte.Întrucît apele râurilor au în majoritatea cazurilor provenienţă pluvială (în foarte mică măsură nivală sausubterană), acestea se caracterizează prin mari variaţii

de debit, consecinţă a continentalismului climatic.Cursurile de apă se încadrează atât în bazinulhidrografic al Dunării (râurile Jijila, Luncaviţa, Cerna,Sorniac), cât şi în cel al Mării Negre (râul Taiţa).Datorită climatului arid, debitele cursurilor de apă sunt

reduse, majoritatea acestora având un caracter temporar.În perioadele ploioase, în special primăvara, seformează pe văile stâncoase cascade temporare.



Marea bogăţie de floră şi vegetaţie a Munţilor Măcineste reprezentată de peste 1.770 specii de plantereprezentând aproximativ 50% din Flora României cevegetează pe 1% din suprafaţa ţării, din care 72 speciide plante sunt protejate ca specii rare sau vulnerabile şi27 specii sunt endemice pentru regiune.

Studiile de specialitate efectuate pe Culmea

Pricopanului – una din zonele reprezentative aleparcului national in ce priveste prezenta xerofitelor - auidentificat 14 asociaţii floristice ierboase şi 562 speciide plante superioare, încadrate în 70 familii din care 72

taxoni ameninţaţi cu dispariţia (5% din speciileameninţate şi înscrise în "Lista roşie a plantelor superioare din România").



Importanţa fitotaxonilor din Dobrogea, în comparaţie cu alte plante rare din România, constă în compoziţia acestora, încare domină speciile pontico- balcanice (26,4%) şi pontice

(16,7%), la care se adaugă speciile de provenienţăeuroasiatică (12,5%), balcanică (11,1%) mediteraneeană(8,3%), mediteraneeană- pontică (6,9%), precum şi alte 18, 1% specii caucaziene, asiatice, africane şi cosmopolite.



Importanţa internaţională, a acestor taxoni rari, esteconferită de prezenăa taxonului vulnerabil Campanularomanica - endemism dobrogean, a trei taxoni europeni

rari Dianthus nardiformis (pontic), Centaurea tenuiflora(pontic, balcanic) şi Centaurea gracilenta (balcanic) şi a5 taxoni subendemici Corydalis solida (balcanic),Euphorbia nicaensis ssp. cadrilateri (mediteraneean-

pontic), Moehringia grisebachii (pontic-balcanic),Moehringia jankae (pontic) şi Silene cserei (pontic), dincare primii 4 (patru) taxoni sunt nominalizaţi în "Listaroşie europeană" ca specii vulnerabile sau rare. Din cei72 taxoni amenintaţi, 18 sunt rari pentru Dobrogea, 5sunt rari pentru nordul Dobrogei şi un taxon - Cachrysalpina (pontic- balcanic) este considerat ca dispărut dinMunţii Măcinului.



Dianthus nardiformis Centaurea cyanus L.

Campanula romanica



Fauna Munţilor Măcin, mai puţin studiată, se caracterizează printr -omare diversitate şi o importanţă deosebită, datorită prezenţei unor specii rare şi protejate, prin reglementările internaţionale.

Studiile şi cercetările efectuate în decursul anilor au identificat: • insecte: 1436 specii;

• amfibieni: 7 specii;

• reptile: 11 specii;

• păsări: 181 specii;

• mamifere: 47 specii.

http://2.bp.blogspot.com/_34CmpNqkrPM/SdepjVbXhvI/AAAAAAAAAbg/0BxIcscfZhs/s1600-h/DSC_2175.jpg



Din numărul total de specii de păsări întâlnite în PNMM 37specii sunt strict protejate pe plan internaţional, acestea fiindmenţionate Directiva Păsări şi în Convenţia de la Berna,motiv pentru care Munţii Măcinului au fost incluşi în "Listazonelor importante pentru păsări din Europa". Dintrespeciile rare şi protejate pe plan naţional sau mondialenumerăm: lepidopterele - Polia cherrug (endemism descrisnumai în această zonă), Chersotis laeta măcini şi Chersotisfibriola niculescui reptilele – ţestoasa dobrogeană (Testudo

graeca ibera), balaurul dobrogean (Elaphe quatorlineatasauromates), şarpele lui Esculap (Elaphe longissima), viperacu corn (Vipera ammodytes montadoni), păsările - şoimuldunărean (Falco cherrug), şorecarul mare (Buteo ruffinus),pietrarul (Oenanthe isabelina), existent la limita vestică a

arealului mondial, mierla de piatră (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), piţigoiul de livadă (Paruslugubris) etc.



Polia cherrugSoimul dunărean (Falco cherrug)

Sorecarul mare (Buteo ruffinus)



Testoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera)

Balaurul dobrogean (Elaphequatorlineata sauromates)

Sarpele lui Esculap (Elaphe longissima)



La capitolul amfibieni se enumera:• Bufo bufo (broasca râioasă cenuşie) – reprezintă un relict

glaciar în această zonă, şi deşi este relativ comună în zonelecolinare şi montane din România, a fost semnalată doar în 4puncte ale Dobrogei;Rana dalmatina (broasca roşie de pădure) – este răspândită în Dobrogea numai într-o arie limitată din vecinătatea sud-estica a Munţilor Măcinului, fiind un relict caredemonstrează vechimea pădurilor din zonă.

Dintre speciile de mamifere se pot enumera: cerbul carpatin(Cervus elaphus), prezent în Dobrogea numai în MunţiiMăcinului, căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Susscrofa), iepurele (Lepus europaeus), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris), râs (Lynx lynx) - semnalat

în zona Hamcearca şi prezenţă incertă în areal, dihorul pătat(Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), etc. Înultimii ani a apărut şi s-a înmulţit exploziv şacalul (Canisaureus), principalul prădător al mamiferelor din parc.



Rana dalmatina (broasca roşie de pădure)

Bufo bufo (broascarâioasă cenuşie)



Cu toate că pe teritoriul Parcului au fost efectuate studii floristice şifaunistice, multe relaţii ecologice sunt încă puţin cunoscute. Este nevoie destudii mai aprofundate privind succesiunea vegetaţiei pe stâncării, evoluţiavegetaţiei în diferitele stadii de fixare a carierelor, evoluţia vegetaţiei în

pajişti, succesiunea vegetaţiei în pădurile exploatate, etc. De asemenea suntnecesare studii privind relaţiile existente între diversele componente aleecosistemelor şi a factorilor care pot crea dezechilibre ecologice în zonă.

Muntii Macinului sunt in acelasi timp unici si reprezentativi cel putin lanivel national. Astfel, ei constituie o originala combinatie intre caracterul desinteza a tuturor erelor geologice si specificitatea lor biogeografica, atribuita

de interferenta in aceasta arie a limitei sudice a speciilor central-europene sicaucaziene, limitei nordice a celor mediteraneene,balcanice si pontice,precum si a limitei vestice a unor specii asiatice. Acesti munti reprezinta inacelasi timp limita nordica a partii submediteraneene a Peninsulei Balcanice,constituind o unitate distincta a Provinciei floristice macedo-tracice.



www.parcmacin.ro/ upload.wikimedia.orghylawerkgroep.bebushmaster.ch tarantula.phpbb24.comsaudicaves.com

cardiffreptilecentre.co.ukuaehoverfly.org

www.referat.ro muntii macin

Documents