PE$TERA RACOVITA

v . S E N C U 9 i $ T - N E G R E A

502,7 (498t

Pcgtera Racovigi este situati io Cheilc Carapului (Muntii Aainei) 9i a fo6tdcscopcriti in anul 1963. Are o lungirhe dc 350 m ti estc frumos impodobid

;'"""J:"':':,T*j;T,:ff";::':':#;, Ti: ilu"il,,"*"" ei sub"ogro6rc'

Muntii Aninei. in ultimul timp. si-au dobindit oe deolin faima ce o meriti io ceea." ptin.gt bogelia ;i f.trmuselia f,irmelor carstice^de h^suprafati ;i din subteran. Aici,sub plato$a calcaroasi ce se intinde de Ia Resita pini la Moldova Noud. din care aproape2 p Zpatin Mungilor Aninei, se afli 82 d6. peiteri. Citeva din ele (Comarnic, Liliecil6r,Buhui, Ponor) au intrat in circuitul turistic general sau local, altele agteapti sl 6e

rcoperiti de ?'llgtll 1. I-,a

CO-Ca ii Darte cu microsururi. tapisate cu Detle de pe$teri.direitia sorl est si devinE din'noi larsi. AiemoLiteli devinspri est gi devine din nou largi. AnemoLitele

pint la puncnrl 8, este acoperiti de o crusltr de:gteri. Dupd putrctul 3 galeria i9i schimbi bruscDupd punctr:l 3 s len isi schimbi brusc

. ldin ce in ce mai mul.te 5i mai dezvoltate,

3 galenz i9i schimbi brusc

ior mari frjmd. In sala ct arcnilite..de.l"+. C4Stt3 i9i schimbi din.nou direigk (fiS. 2).

\W.."-i:f ,$iflii"f,q:ru[*:::r#*'ff ':1?*"*,per€liiche'orrorma'fe

fUut Carag este unul din acestea. Dupi ce sttibate longitudinal calcarele, de lanord la sud, la caotonul silvic Jervani i;i schimbn brusc direcgia spre yest, transversal pe strucntraseologici, tiind chei silbatice pi irguste pini Ia Cara;ova, unde riul iese din calcare.-

Pe luogimea celor 18,6km ii acistor chei se gdsesc 33 de pegteri, unele cunoscute inct de mu.lt timpprin exploririle speologice complexe gi complete, a cirot rezultate au fost publicate intr-o ampli, mono-graf ic a Chei ior Cangulu i (Val . Pu;car iu , T. Rusu 9 i I . V iehma nn, 7964) .

Pestera Racoviti a fost descoperiti de uoul din autori (V. Sencu). imoreuni cu N. Calina dinCaragovi, ;i numiti.'astfel in menioria intemeietorului bioipeologiei, Emit fr.acoviji. Ea a fost exploratiln octombr ie 7964 de cdtre unul d in autor i ($ t . Negre a) g i L . Boto! ineanu, izr in anul 7966 af o s t e x p l o r a t i c o m p l e x d e c d t r e A . N e g r e a , L . B o t o g e n e a n u , E m i l i a n C r i s t e a g i a u t o r i i .

Pegtera Racovigi, Iungi de 350 m, se afli in peretele dtept al Cheilor Caragului, la 500 m in avale deconflueota Comarnisului cu Cara;ul (fig. 1).

Accesul in pesteri este posibil prin doui. intriri. Intrarea principali este siruatd la 354 m altitudineabsoluti. 9i t0 m iltitudine

'relativil are forma unei arczde, litd. di 5,6 m si inaltl de 3 m, sipatl in

olcare barremian-aotiene ca de alfel toati Destera.Intrarea secun'dlti. se adl cu 16 m sprt irord de prima, lz 2,5 m altitudine relativi gi are forml de

. triunghi cu bzzo, de 7,6 m gi innlgimea de 2,5 m. Amindoutr intriri.le sint orientate spre vest,Phtrunzind in oested orin intrarea prircipali. strebatem o ealerie larsh. slab concretionatd

rcoperiti de zagLlzr! ia purictul 3 galeria'se st;lm6azi, in pereteie drept si ifll frumoasi scurqPhtrunzind in peqted prin intrarea pri-ocipali, strebatem o gal.erie largh, slab concre{onatd, cu vatra

rcoperiti de zagtlzr! La purictul 3 galeria'se st;lm6azi, in pereteie drept si ifll frumoasi scurgeri parie-ule, ir pe tav"an satactiie gi aneiolite. Vatra pegterii, pina h puncnil 8, este acoperiti de o'crusitr de

rul lor mare Esnd. Tn sala ct arcmolite de unde galcria igi schimbi din nou direcda (fiq. 2).Anemoiitele sint deviate in mai multe direclii, dovedind prin aceasta o schimbare de

-diric-ie a curen-

de aer. De la, tala cu ancnolin (frg. 3), galeria se stdmtezi, pe peretr se afli hieroglife de coro-si incrustatii de CO"Ca. La ouncn:l 13 se face lesitura cu saleria inferioarl care- strimti si inaltE.le aer. De la, tala ctr axenolite (frg. 3), galeria se stdmtezi, pe peretr se afli hi;i incrustalii de COrCa.,La puncn:1,13 se.face ,leqitura cu galeria inferioatl care,ma unei diaclaze tectoaice. ne conduce efare dupa 40 m.;i incrustalii de COrCa.,La puncn:1,13 se.face ,leqitura cu galeria inferioatl care, strimti si inaltE,

rma unei diaclaze tectoaice, ne conduce afari dupi 40 m.Revenind la punctul 13, inainte, galeria ctgtigi in inilqime. Lingi. peretele sting se afli frumoase scurgeti

forma unei

inaccesibili duoi 22 m,

r In continuatc, peotru uSu&rea descricdi pegterii vom folosi punctclc d€ stafic.

nat., t, 14, nr, 2,2. 195-201, Bu',rrfti, 1970

cada dc ardnt urmazd cascadz dc ardld, formati din argild roqie amestecate cu blocuri de calcar caredesprind ielativ u;or. De aici ioainti talpa galeriei este;coperiti cu acest material care o colmateazl,

195

din C?rgia lacinaPrpterile din CerveniaiaPesterile de subcefate I erir 'ffi.z i:;i:i: :ii:i::lix,Peiterc //

lliecilor,/J, Pegtera Gridinca7 /{Ft Pesteridiir'drumulProlazului

tt)z/-', ' \\\-,Al

" iffte,aSpii'rtui Y/ \

#i,11:i:ttn*',u, S (%,,,T::,1::,,, \dedursciied j. 1.. : I r<<i,,)c,pti',.,ipo,.,,rui ",,u

Jprnurul

Caragora ;\. 'd

i t\(i, )Cuptb'ul Porcului "Zi, , | \irrPesle"rle drn Crno Pole

a Lizlonea n'* /de sub pest€ro Vraska-d

"od ,r '' ' - , , , " Pr r t r r r . t ( ( (

\ Socolovit9 \ii Il [\\ Pest

*i. i Pestera cu aoi ifi )EMiL' de srU SocolovSt

\\\r-__

If-'s'ji'"'h.r.,rit, 'i' s::;[l;,i(

PelteraEMIL RA

I \ d. Socolovit( .\ __ 782

I

Chbile Rl iului

\,nr\Y,, ll

( \

L,--z,/ \,1/

/i Ni / /

,4

nn i-o din

de la v Pestera Comarnic

52s d. Navesul Mic

d. Navesul l ia

561

qf,

rlllll

Ravnistea Mare

d. Covel igte7S2o

Fig. 1. - Schilx cu amplasamentul pegterii Racovigi.

ln tavanul galeriei se afi mai multe hornuri dezvoltate De o 6suri tectonici..La punctui 24 dsn sala cascadei se zfld. cascada neagrd, indti de 1,30 m, formati. din cristale de CO.Ca,

innegrite. In dreapta ei este situat |torn n trelte, ln It de circa 20 m gi cu o panti de 60', dezvoltatpe fisura tectonice ce ^pzte in galeria pdncipah la punctul 25. Pe panta homului se aflI o cascadE deCOrCa, cate cade ln 72 trepte, fiecare treapti, prin intermediul unor septe foffiate tot din CO.Ca, se spri-

lTU..!-. ̂ r,t_.11y F-ff1,^."T:-P capirul hornului, in partea lui centrali se afi un vdl stalagmiric lung de 2 m,

ru u ru rxsr r4u 14 r4P4L.

lntr6 vla cascadei ii sala mirnatd, qaleria esre siraci in concretiuni. Sint abundente ins5 hieroeli-fele 9i lapiezurile de corozir:ne. ln tavao ie"afd homuri 9i iaele de coroziune. ln aceasti. po4iune de gal&ieiese'in ividenld, discontinuu, un nivel de etoziune la o indigime ce tanazd lnre 1,2-gi i,5 m.

Sah zixnatd este fotmati la intersecgia unor fisuri tectonice gi, din toati petteflr, ea este cel maifnimos impodobiti cu concre,tiuni pe talpi, peregi gi tavan (fig. 6,7 ;i 8). Dupd aceasti saLi gaJeria semai continul citiva metri si apoi se bifutci. Bifurcatia din stinea, Ia punctul 56. este umDlutd cu blocuride calcar pr;buiite. Cea din ?reapta, mai intii. estL strimti si rirro.ie. aooi se'lirseste.'formind sala cuprnbu;iri. ln aceistl sali, care fotiezLe partea terminali a pegtirii, se a.fli n]umetoaselt".ir; a" calcar prd.-bu;ite printre care te strecori cu greu. Nu incape indoiali ci dupd, sala cz prdbtliri pe$tera se mai con-tinlx. irina.in prezent nu am gisit incl nici uti loc pe unde am'putea patiunde -ri d.p".t..

Cz senezd. piettisurile rulate din ealeria principali, a cdtor compozitie litoloeici este foane variari(calcarg iisturi

'c;ista[;e si gresii), dovidesc c'd pegi"r"'" fost format'i di riul Caiag, prin captare cohi-

otogfarca, clno acesta q)tgea. t^ verur Pettefll.- Din punct de vedere' climatologic pe,stera este dinamici., inf.uenqati de exterior in zona celor doud

deschideri prin cutengii ce se formeazi. Temperatura lz 26.1X.1965 (h. 11): la exterior, aer 18,3'C; la

196

2_m profunzimc -in deschiderea principah, aer 14,5"C, plangeu 13,5"C, iar ln cea secundari, aer 71,2.C,plangeu 10,8'C;.Jz 2-6 -m ptofun}ime,- aer 77,4"C, planjeu 11"C; in fundul pc$terii, aer 10,4"C, plangeu10"C, apa gururilor - 9,8_- 10'C. Umiditatea tclativl li aceeagi dati a fost urmdioirea; la, exterior 67"/o! la2 m ptofunzime in deschidcrea priacipalL 89to; de la 26 m profunzime 9i plni in fundul peqtcrii 98o/o.'-

. . - Pin Punct de rredere biospcologic fauna terestli a pegterii apa4inc asociatiilor: parictali, a soluluirnEaruof, a Planseelor zonetor atotlce ;r slnuzrel guanoulru.

. Asocia;ia parietali este bogati in indivizi de diptere 9i macrolepidoptcre. Dincolo de 66 m pro-funzime, fauna parietali dispare.-Trichopterele si lepidopter6le sint .ritooite numai la inceoutul zbneiafotice. ln gompbzipl acestei asociagii intri 9i uneic elimenie guanoEle (Tbclida atricornis), legaie de Carag(Potanopfulex) sau de planqeu (colioptere ii cole'lbole), Diitre speciile caracteristice isocii',tiei parietale,Prezents in .pcatera. Racoviti, ckim: IuIeta nenardi, M. meriaue, Ncmarhna cf. illii, Micripterna rycte-robia, Stenophllax uibex spelncarm, Scoliopteryx libatrix, Tripbosa dtbitata, T. nbattdiata, Lin-nobia libecl-hsa, F..ccopTonera enarginita, Helonlqa bricdp*na 9i Rtlynisia fenutraltu.'Pe lingi acesie specii troglofilesau subtroglo6le {""i

-li"! qi altele tiogloxirie, neinteres-ante ($i. Ne grea, AI Negria, 1968)I Tot

la asociaqia parietali trebuie si amintim-de chiroptere. La 77.X.' 7964 si Z6.IX. 7965 etz irezenti in jesterio colonie de Mlotis, formatE din citeva zeci de-exemplare, precrrm;i cigiva indivizi izo)a;i de RbiiolipbrcJerrut T-eqtttnm,

_ Asociagia 56lnlf i d.in zona celor doui. intrdri, compusd din elemente endogee provcnite di-o frun-zarul gi humusul de la erterior, nu prezinti interes biospeoiogic. ln schimb. asociat=ia planseelor din zonaafotici. a pe;terii conline elemente iaracteristice. Astfel, pe planseul stalagmitat si drgilbs din aceasti zonise intil-nesc numerogi indivizi in cdutare de materie organici in descoipuneti: qi iute de cadavre (con-crelionate sau nu)'de Brachydasmus troplobiu (specie cEntral sud-est-eurbpeand.

'troelofi.ll. czr:e b a^z -

nelc Dunirii triiesie si la extirior), iat iri fundul'iesterii indivizi izolati di Triihoniiss (aoaninind oro-babi.l uoei specii trollobionte). Fi lemnele putr;d6 $i pe deiectiile di oirs oot n otseiv'atl

'ina;vizj de

B. troglobirs, TracbltpTaera sp. (numai ln cotlbanele dih io4iuhea final|),'Niiastona d. illii, Heteronnustidi 9i l-.cpidocyTtts serbicu' (dement troglofil, comirn in Carpagi). "

Acumuli.rile de guano existcnte in pe$teri atras si ele diferite snecii. orintre care jlemetttc caract"-ristice sinuziei guatoilui. Guanoul zonii

'obscure, "adun^t pe sub locurilJ de colonii de liLieci, in stratgros pini la 20 cm, umed si afinat, pe alocuti acoperit cu muccsai. contitre o fauni strraci. comDus5Ain Bra tldcwtt: troglobiar (zeci de excirplare in fiecar^e acumulare dJ gua"oj, speciilc de colemiole teiaamintite,

-sta6linide idutte |i Tbelida aticornis (musca guanoului, sp.i. ffiof,te). La 60 m profunzinie

existi un strat de guano umcd de 2-3 cm grosime] cu lemne futredJ pe substrat argilos in care, p.Iingi. elementele dejZ enumerate, mai triiesc sfecii di acarieni, aianeidultenffomerrc discoi (specie tio-glotrll, endemicn in Carpali), lawe de colmpterl gi phoride.

Pegtera Racovitl congine gi resturi scheletice actuale vafiate, induse sau nu ln crusta stalagmitici:Reptilia' Aves, Camivora ( Vorncla Pclegtstt4, Marhs foina, Fclk sylacstris), Artiodactvla (Rtpitabrarrpicapra - czpn nea,grd, Capra ? Oris?),

-Rodentia (Giir glir, Mtiurdiniis atellanaiis, Chtbrioinys

ghrcoizr, Micr6trc amilis, Miirotrc sp.,'Apodcmas syltiticus), thiropt"o (Myotis cabaceiii. Rbinoktfitfcnan+4tinm). ln nisele lateralc si chiai in qalciia Drin;ioaln eriite mai mirlt. o ci-itire r. aelomlriride rest r i r i schelet ice de roz i toare 'g i ch i ropte ie (A. 'Ne^grea, L. B o t o g A n e a n u,

' $" t . Ne-

gte4 1967).

. Pegtera. Racovigi face pate din rezervalia naturali Cheile Caragului-Comamic si este remarcabiliprin concegiuni.le sale variate $i intacte, precum gi prin fauna sa terestri. Din acest motiv se impuneluarea de mlsuri de cltre Subcomisia monumentclor' ndturii din Tim\oara pentru a fi pusl sub ocr6tire.

PE$TERA RACO\ITTA GA GROTTE Rr{COVTTZA)

R E S U M E

Peftcla Racovi!5 (La glottc Racovitza), rornmCe ainsi i la m6moite du foodateut de la Biosp6ologie, Emile Racovitza, se trouve&os les rnonts Anin€i i une altitudc dc 354 rn. Elle a {te ddcouvertc cn 1963. Ia gtotte sc composc d'unc galeric fossilc longuc de350 m, sui le tncd dc laquelle sc trouvent plusicurs sallcs d€vclopp€cs i I'intcrsc.tion d6 6ssu$s tcctooiqucs. Elle a 6td formcc paruoe captule cohydrographique de la tivilre Cata9. Il y a dans la grotte de belles coocetions (stalactites, stalag:nites, coloones, cou-lces pari6talcs) et dcs formes dc corrocion ftilroglypbcs dc corrosioo, lapics, armcaur dc cottosioo).

La Erotte $t chaude et tclativerucnt humidc (10,4--14,5oC), favorisant lc d€vcloppemcnt de la faunc cavernicole.Rcmarquablc pat les cspCc€s tloglophiles ct sousaoglophilcs, cettc faunc contic4t les a$ociations suivantes: l'association paridtale

(richc eo individus, ar.ec d.. espacc. catacteristiques d'Alall€idci, Ttichoptdrcs, L,€pidoptares et Diptircs), l'association des planchers de lazonc aphotiquc de la groftc (ayec des esptccs catactdristigucs de Diplopodcs et Isopodes), €t la synusie du guano (avcc une cspdccguanophilc dc Diptlres),

200

din Cirsia lacina

Peslrra CerveniaiaPe$tcra cu fereastr6

Pcgtra GridincaProlazului

Pegtrile de subCetele I si ll

Peglra ,,\liccilor,J,

P.eqtcrile din Cerveniaia

Tolosu. Pertera)Cuptorul Porcului "oroPestenile din Crno Pole

tP' ifileresoil'ului \

ffi3;*tt'*,"".u, S,/ , o- \, €'tarasoya c;'\\tera Lizlonea

**'*.

erb de sub pegtcra lraska6 '3J

.r''ra Vraska-- "r,-.I nr.l-6 din Cirreacita

.l

\ \<'IPestera

Socdlov5tf

Pestera cu ap6d? sJb Socolovit

d. Socolovif782

, Pestera) EMtL Rt

dtn

A/tI

ilt ,/'ll ../ 'tritefa dinToplipi

-'Y\

,'i';VI ^JJ' i)

de la v Pestera Comarnic

62s d. ilavesul Mic

d. Navesul Mar661

(

I t

ltIll

Ravnistea Mene

d.Coveli;te152o

Fig. 1.-Schip cu amplasamentul pe5tedi Racovild.

in tavaoul galeriei se aflI mai multe homuri dezvoltate De o .Esuri tectonici.La pqacrul 24 dtt sah cascadci se aifld. cascada neagrd, inalti de 1,30 m, 6o16as1 rlin gristale de COoCa,

lnnegrite.- ln &eapta ei estc situat borl l c, heptc, i;ali de circa 20 m gi- cu o pantl de 60', dezvdltaipe fi-sura tectonic8 ce apere ln galeria principalS la punctul 25. Pe panda hotnujui sc a{i o

-cascadl de

COrCa, catc cade in 72 tiepte, fieiare Edpti, Frin inte-rmediul uoor seite formate tot dio CO"Ca, se spri-jini pe trcapta lTliroate. La capitul homului, in partea lui centralr. se afli un vil stalagmitic lung de 2 m,cu un singur fald la caplt.

1nt::6 sala cascathi 6i sala nirtnatd, qaleria este siraci in concretiuni. Sint abundente iosi hieroeli-fele gi lapiezurile de coroiiune. In tavan se-afli homuri gi inele de coroziune. ln aceasti porqiune de galdrieiese in ividenge, discontinuu, un nivel de etoziune Lao inlltime ce vtiazd.lntre 1,2'qi i,5.m.

Sala ninnatd este formati le intersecgia uaor 6suri tectonice gi, .lin 16214 peqteri, ca este cel maifnrmos impodobiti cu coocregiuni pe tdp5, peregi gi tavan (fig. 6,7 9i 8), Dupi eccastl s4l; galcria semai continul citiva metri si apoi se bifirrcd. Bifrrrcati2 din 5dssa. la puncnrl 56. estc umpluti.cu blocuride calcar prlbulite. Cea din'dreapa, mal intii, est; strimte gi s."oa'e, apoi se'l5rgegte, ?ormind sala cupribugiri. In aceasti saJI, care formezd. Partea termiuli a pe$terii, se afll numeroase blocuri de calczr pti-Lugite'printrc care te strecori cu gtcu.

-Nu incape indoiali

'cE dip! sala c* Drdbtqii pestda se mal con-

tinil. Pinl.in prezcnt nu am sisit lncl nici ..ti loc p. unde am'Dutea Didunde '-"i deearre.

, , C.z g.enez!, pieuigurile *14: + galeria piincipili, ^ clrrot c6mpozigie^litologici esti fqarte variati(calcare, .tisturi cristalinc Ai grcsii), dovedesc cl pegtera a fost formati de dul Carag, prio captare cohi-qrograflca, crno acesra curgea ra velul pe9r€m.

Din punct de vedere climatologic pegtera este dinamicl, infuengati de erterior ln zooa celor douideschideri prin cuengii ce se formizl. femperatua la 26.IX.1965'(h. 11): la €xterior, aer 18,3"C; la

196