Despre semnele vremurilor cele de pe urma: Privegheati si credeti in DomnulSufletul meu tnjete dup Domnul i cu lacrimi l caut. Cum a putea s nu Te caut? Tu m-ai gsit mai nti i mi-ai dat desftarea Sfntului Tu Duh, i sufletul meu Te-a iubit. Tu vezi, Doamne, ntristarea mea i lacrimile Dac nu m-ai fi atras prin iubirea Ta, nu Te-a cuta aa cum Te caut. Dar Duhul Tu mi-a dat s Te cunosc i sufletul meu se bucur c Tu eti Dumnezeul i Domnul meu i pn la lacrimi tnjesc dup Tine. Sufletul meu tnjete dup Dumnezeu i l caut cu lacrimi. Milostive Doamne, Tu vezi cderea i ntristarea mea, dar cu smerenie cer mila Ta: revars asupra mea, a p ctosului, harul Sfntului Tu Duh. Amintirea lui atrage mintea s gseasc iari milostivirea Ta. Doamne, d-mi duhul smereniei Tale, ca s nu pierd iari harul Tu i s nu plng n hohote dup el, cum plngea Adam dup rai i dup Dumnezeu. Sfantul Siluan AthonitulColectie alcatuita de Andrei-Nicolae M. si tehnoredactata cu ajutorul fratelui Andrei Buda

David a ieit n ntmpinarea lor i le-a zis: "De ai venit cu pace, ca s-mi ajutai, atunci s fie n mine i n voi o singur inim; iar de ai venit ca prin vicleug s m dai vrjmailor mei, atunci, cum nu este prihan n minile mele, va vedea i va judeca Dumnezeul prinilor notri". Cartea ntia Paralipomena (ntia a Cronicilor) 12, 17 Oamenii ri nu pricep nimic din ceea ce e drept, iar cei ce caut pe Domnul neleg tot. Solomon 28, 5 Inima cunoate amrciunile sale, iar un strin nu poate mpri bucuriile ei. Solomon 14, 10 Ludai-v cu numele Lui cel sfnt! S se bucure inima celor ce-L caut pe El! Cartea ntia Paralipomena (ntia a Cronicilor) 16, 10 Iisus a rspuns: Adevrat, adevrat zic ie: De nu se va nate

cineva din ap i din Duh, nu va putea s intre n mpria lui Dumnezeu. Ce este nscut din trup, trup este; i ce este nscut din Duh, duh este. Nu te mira c i-am zis: Trebuie s v natei de sus. Ioan 3, 7 Luai seama la ce auzii: Cu ce msur msurai, vi se va msura; iar vou celor ce ascultai, vi se va da i v va prisosi. Marcu 4, 24 i Dumnezeu poate s nmuleasc tot harul la voi, ca, avnd totdeauna toat ndestularea n toate, s prisosii spre tot lucrul bun. Corinteni 9, 8 Cci tot celui ce are i se va da i-i va prisosi, iar de la cel ce n-are i ce are i se va lua Matei 13, 12 Cele ce ochiul n-a vzut i urechea n-a auzit, i la inima omului nu sau suit, pe acestea le-a gtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El. I Corinteni 2, 9 Cci dac am fost altoii pe El prin asemnarea morii Lui, atunci vom fi prtai i ai nvierii Lui, cunoscnd aceasta, c omul nostru cel vechi a fost rstignit mpreun cu El, ca s se nimiceasc trupul pcatului, pentru a nu mai fi robi ai pcatului. Romani 6, 5-6

PrefataMotto:

Tine mintea ta n iad si nu dezndjdui. Sfantul Siluan Athonitul Aa e cu Hristos.E pe via i pe moarte, nu-i de joac, nu-i de ag, nu-i cu jumti de msur, nu-i cu fofarlica, uite popa nu e popa, nu-i cu s vezi c, nu-i cu ce putem face , cu mprejurrile m-au silit". Parintele Nicolae Steinhardt Vom sta lng El, cu toat inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul, cu toat puterea noastr, i aceasta cu preul oricror pedepse, cu moartea ndreptat asupra noastr de ctre toi lupttorii contra lui Hristos din ntreaga lume. Parintele Iustin Parvu Bucurie mare este sa Il simti pe Domnul. Si mare intristare este a vedea razboiul

impotriva Bisericii Vii ai Lui pornit cu inversunare la fel de puternic si din afara, dar si dinauntru. Alcatuiesc aceasta colectie de texte din nevoia de Adevar, din grija pentru semeni, din durerea, grija si frica pe care o am pentru pacatele mele si a tuturor semenilor mei. M-am ingrijit de a-L gasi pe Dumnezeu neincetat, dar cautarea mea m-a dus de multe ori in locuri mincinoase: desfrau, droguri, magie, practici orientale, delasare, muzica, filme, idoli, filosofie, paganism. Am fost chiar si un aprig hulitor al Bisericii. Mi-am facut chip cioplit din multe ale lumii acesteia si mai ales din mintea mea. Si ce e si mai rau e ca am sfatuit la rau si pe altii. Revolta mea a plecat din nevoia de a Trai cu adevarat, din nesuferinta pe care am avut-o dintotdeauna pentru ipocrizie, pentru fariseism - cum s-ar putea numi mai bine si mai cuprinzator in termeni crestinesti. Alergand prin tot felul de sfaturi necrestinesti, idolatre si pacatoase, am ajuns la randul meu sa fiu ipocrit. Lovindu-ma peste tot de minciuna si prefacatorie, am renuntat la lupta alegand cea mai proasta cale posibila: calea mea. M-am autoproclamat liber si astfel am devenit sclav. Dar tu singur nu te poti face liber, ci numai Dumnezeu este Acela care te poate elibera. Numai in Dumnezeu este Libertatatea. Altfel ajungi sa fugi ca cel nelegiuit, care "fuge fr ca nimeni s-l urmreasc" pe cand "dreptul st ca un pui de leu fr grij. " (Solomon 28, 1) Insa indiferent de orice nu m-am lasat a cauta Adevarul. Scopul meu a fost sa descopar Iubirea. De mic copil indeletnicirea mea principala a fost aceea de a gasi Iubirea. Nu o spun metaforic, acesta a fost din totdeauna scopul meu principal in viata, nadejdea mea insetata si sincera. Si cu toate ca am umblat si am cautat-o de cele mai multe ori exact acolo unde nu trebuia, Dumnezeu s-a milostivit de sufletul meu si i s-a aratat lui si ma mangaiat cu Iubirea Lui. Mi-a aratat Bunul si Milostivul ca cel care cauta, cu adevarat va gasi. Ii multumesc lui Dumnezeu pentru toate. Si pentru cele rele si pentru cele bune si ca m-a rabdat in nestiinta si ticalosia mea nesuferita, caci cu adevarat am fost un hulitor de Dumnezeu. M-a luat in mainile Lui si m-a condus acasa: adica chiar in El Insusi, in Trupul cel Viu al Mantuitorului nostru Iisus Hristos, care este Biserica. Ii multumesc ca m-a chemat catre El, caci ce altceva este cautarea noastra, decat Chemarea Lui cea Sfanta, decat glasul Lui catre noi, decat dorul Lui cald si bun, pe care le sadeste tainic in sufletul nostru spre a ne ridica catre El? Sa ne apere si sa ne povatuiasca pe toti. Doamneajuta! Ajuns in sanul Bisericii, m-a cuprins o mare bucurie. Dar in scurt timp am inceput sa ma simt prigonit de acolo, chiar din interiorul ei. Rugaciunea si cautarile m-au invatat sa nu mai am incredere in gandurile mele, ci mai cu seama sa urmez sfaturile Scripturii si ale Sfintilor Parinti. Sunt tanar, am douazeci si cinci de ani, si mi-am propus sa ascult, deasemenea, si pe cei mai batrani, oricare ar fi ei, mai ales dintre credinciosi, eu nestiind aproape nimic despre cum sa ma comport in biserica. Cu durere o spun si cu grija si fara nici o intentie de a judeca pe cineva pe nedrept, in scurt timp am inceput sa ma simt prigonit de acolo, chiar din sanul Bisericii noastre. Povata - o spun inca de pe acum imi sunt cuvintele apostolului Pavel din Epistola catre Galateni: Frailor, chiar de va cdea un om n vreo greeal, voi cei duhovniceti ndreptai-l, pe unul ca acesta cu duhul blndeii, lund seama la tine nsui, ca s nu cazi i tu n ispit.

Purtai-v sarcinile unii altora i aa vei mplini legea lui Hristos. Cci de se socotete cineva c este ceva, dei nu este nimic, se neal pe sine nsui. Iar fapta lui nsui s i-o cerceteze fiecare i atunci va avea laud, dar numai fa de sine nsui i nu fa de altul. (Galateni, 6, 1-4) Mai zice Sfantul Apostolul Pavel: V rugm ns, frailor, dojenii pe cei fr de rnduial, mbrbtai pe cei slabi la suflet, sprijinii pe cei neputincioi, fii ndelung-rbdtori fa de toi. (Tesaloniceni, 5. 14) Rostul nostru in viata consider dupa toate cate ne invata Scripturile este sa slujim Domnului, si prin Domnul aproapelui. Altfel zis, in viata "meseria" noastra este aceea de a slavi pe Dumnezeu neincetat si de a ajuta pe aproapele nostru oricand, respectand cu sfintenie oranduiala lasata noua de Mantuirul Hristos si de Duhul Sfant prin prooroci. Toate acestea din iubire si cu nadejdea mantuirii. Suntem trecatori pe acest pamant si nu traim aici spre a ne desfata, ci spre a ne mantui. Nu suntem aici nici macar pentru a supravietui, nu aceasta ar trebui sa fie principala noastra preocupare - supravietuirea, ci MANTUIREA. Stiti? E simplu: oricat ne-am chinui sa supravietuim, pana la urma murim. Si abia apoi trecem in adevarata viata. Noi suntem din fire nemuritori, Dumnezeu ne-a creat nemuritori, El este datator de viata, nu de moarte, nu El a creat moartea, ci noi in cardasie cu vrasmasul, prin pacat. Suntem aici sa incercam a spala acest pacat, nadajduind ca Dumnezeu in mila si iubirea Sa nemarginite, ne va da mantuirea. Dumnezeu e Iubire. Hristos e Iubire. Crestinismul e Iubire. Asadar, daca ne sta cu putinta, se cuvine sa ajutam pe cei slabi (Fapte, 20, 35) si pe cat posibil sa ii trezim pe cei fara de randuiala. A ajuta pe cei slabi nu inseamna doar a milui cu ceva pe unul si pe altul, ci a-i sari in ajutor celui aflat la anaghie sau in nestiinta si cadere. De exemplu - fara sa stiu - la inceputul credintei mele treceam tot timpul prin fata altarului pe acolo pe unde are voie numai preotul si cei care se impartasesc. Iar cineva, cu blandete m-a atentionat ca lucrul acela e o neranduiala si m-am bucurat, ca m-a ferit sfatul acela de un pacat. Si am primit sfaturi bune si in legatura cu pacate mult mai mari, despre care eu nu stiam ca sunt pacate si m-am bucurat, ca sfaturile celor care mi le-au dat cu bunavointa, m-au pazit de pacate. E o datorie a noastra de a invata pe cel care nu stie si de a atentiona pe cel care greseste, dar nu cu forta, ci numai cu blandete si iubire. Sa stam atenti, ca Dumnezeu vorbeste prin oricine, chiar prin cei pe care ii credem vrasmasi, ne poate Dumnezeu smeri si bine povatui. Asa ca sa nu uram pe nimeni! Spuneam mai sus ca in scurt timp am ajuns sa fiu prigonit din biserica tocmai de crestini, si chiar si de unii preoti. Mai ales de dragul acestora am inceput alcatuirea acestei culegeri de texte, care vorbeste despre caderea crestinilor, despre falsii sau pseudo-crestinii, despre ipocrizie, apostazie si erezie, intr-un cuvant de semnele sfarsitului, mai ales asa cum apar ele tocmai in interiorul bisericii noastre. Multi dintre cei "preadrepti" din biserica considera a da un sfat celui aflat in nevoie drept lipsa de smerenie. Dar ce fel de smerenie este aceea care ucide? Ca langa noi si in fata noastra, aproapele - si mai nou, foarte grav - ierarhul nostru, interpreteaza si manjeste Adevarul pe care din Iubire l-a lasat Hristos-Dumnezeu, lumii spre a se mantui. Acei "preacredinciosi" flutura tot timpul spre a se scuza, indemnul "Nu judeca si nu vei si

judecat." Adica stiti? - Sa nu deranjam pe nimeni!, nici chiar pe dracul. Ce m-a pus pe ganduri este aceea ca ei nu sunt judecati, ci doar se vad a fi judecati. Privind la vietile sfintilor si a cuviosilor nostri ortodocsi, nu am gasit pe nici unul dintre ei sa se supere atunci cand chiar si o desfranata le arata pacatele si ii ajuta spre indreptare (vezi Patericul). Nu stiu nici un sfant caruia sa i se releve ADEVARul de catre oricine care sa strige sus si tare "Auzi, tu sa nu ma judeci pe mine, cine esti tu sa judeci?". Tocmai acel lipsit de smerenie aduce acest argument in favoarea lui. Si tocmai aceia dintre "dreptcredinciosi" care se supara la o incercare blanda si de multe ori plina de emotie si compasiune de a-i atentiona (de exemplu ca nu e bine sa vorbesti in biserica), tocmai aceia sunt cei mai fara de rabdare, tocmai aceia dau afara oameni din biserica pe motiv ca sunt urat mirositori sau prost imbracati, tocmai aceia dojenesc si s-au instituit ca un fel de politie a bisericii care te urmareste si te intimideaza sa nu faci ceva gresit, tocmai aceia dojenesc fara rabdare si blandete. Saracutii! Sa ne rugam pentru ei, pentru noi si pentru Biserica noastra. Pentru ca se vorbeste in biserica mai ceva ca in piata, de uneori nu se aude nici preotul; pentru ca nu exista - cel putin la oras - slujba bisericeasca facuta in liniste si dupa randuiala; pentru ca se scurteaza slujbele si se modifica tipicul bisericesc dupa interese lumesti; pentru ca preotii nu mai tin canoanele si oranduiala stramoseasca; pentru ca episcopii si patriarhii incalca poruncile apostolesti si se inchina, roaga si chiar impartasesc impreuna cu ereticii; pentru ca au ajuns moastele Sfintilor si Mucenicilor care au murit pentru Adevarul credintei noastre sa fie donate ereticilor si apostatilor, astfel ponegrind memoria Sfintilor Aparatori ai credintei noastre, amestecand adevarul cu minciuna si incurajandu-i pe eretici in amagirea lor; pentru ca slujitorii bisericii neputand sa-si infraneze poftele lor, le ingaduie si le admit pe acelea si credinciosilor, tragand si pe altii o data cu ei catre iad; pentru ca in biserica troneaza superstitia si nu credinta si din acest motiv, este in mare pericol si cel care vine pentru prima data in biserica sa se murdareasca cu aceste practici pagane, indoilenice si uneori chiar vrajitoresti s.a.m.d Cel care vrea sa se roage si sa asculte slujba bisericeasca cu adevarat, nu o poate face nicicum, caci in biserica nu e aproape niciodata liniste, nici macar cand biserica e goala. Galagia e pricinuita tocmai de acelea - ca sunt cu precadere femei - care vin primele, stiti, din evlavie - ca sa nu piarda nimic din slujba. Tocmai ele vorbesc pe aproape intreg parcursul slujbei. Tocmai aceia care au o obsesie din a pastra oranduiala in biserica, acei supercorecti - cum ii numea parintele Serafim Rose - dintr-o ravna nesocotita fac mai multa zarva, decat ordine. Dragele de ele si dragii de ei, sa ne rugam pentru sufletul lor. Pentru ca multi tineri care isi regasesc drumul catre Dumnezeu, se simt pur si simplu alungati din biserica de acesti oameni, care in general se socot - se pare - ca fiind deja mantuiti. ` E o certitudine ca daca ai nevoie de o mangaiere, de un sfat sau de un umar pe care sa plangi, e mai bine sa eviti acesti "dreptcredinciosi" - care mai degraba te vor certa, judeca si demoraliza, decat te vor sustine. Cand ai o asemena nevoie de sfat si mangaiere, e mai bine - am observat - sa alergi catre cei mai pacatsi - saracii, decat spre acei "preadrepti" si educati din biserici care se pare ca le-au aflat pe toate si nu mai au rabdare cu aceia care sunt la inceputul drumului in credinta. Deobicei acei "preadrepti" se dau drept exemplu pe ei insisi, adica stiti - calea lor, ei stiu cel mai bine. Cum am putea sa stam nepasatori? Sa ne rugam pentru ei, si pentru noi si sa dam slava lui

Dumnezeu, ca nu o fac oamenii aceia din rautate, ci sunt saracii pacaliti de draci, aceasi draci care pacalesc lumea intreaga si care m-au pacalit vreme indelungata si pe mine si care daca, nu vom avea nadejde la Domnul inca ne vor mai pacali. Ca stiti? Principala lege satanica este aceea de a face dupa cum te taie pe tine capul si din pacate observ ca mare parte din viata mea am trait dupa aceasta minciuna si aproape toata lumea traieste dupa aceasta lege "Eu stiu ce-i cel mai bine pentru mine" - ceea ce este o greseala imensa: Cel ce i pune ndejdea n inima lui este un nebun, iar cel ce se conduce dup nelepciune, acela va fi mntuit. Solomon 28, 26 Pune-i ndejdea n Domnul din toat inima ta i nu te bizui pe priceperea ta. Pe toate cile tale gndeste la Dnsul i El i va netezi toate crrile tale. Solomon 2, 5-6 Deasemnea, sunt unii dintre "crestini" care isi mascheaza nevoia de a ura si de a vorbi de rau prin atacuri mai mult sau mai putin violente asupra ereticilor si ecumenistilor. Lor le convine razboiul acesta, sunt "crestini" care isi gasesc in acest razboi scuza de a-si satisface nevoia de a fi rai, barfitori, pizmuitori si vorbitori de rau. Adevarul trebuie aparat chiar cu pretul vietii, dar nu prin ura, ci prin iubire! Zice clar Mantuitorul: "i de-i va grei ie fratele tu, mergi i-l mustr pe dnsul ntre tine i ntre el singur; deci, de te va asculta, ai dobndit pe fratele tu. Iar de nu te va asculta, mai ia mpreun cu tine nc pe unul sau doi, ca prin gura a dou sau a trei mrturii s stea tot graiul. Iar de nu-i va asculta pe ei, spune-l soborului; i de nu va asculta nici de sobor, s-i fie ie ca un pgn i vame." Matei, 18, 15-17 "S-i fie ie ca un pgn i vame" nu-nseamna insa a-l ura! Si spun aceasta bazandu-ma pe intreg textul evanghelic. Sa-ti fie ca un pagan si vames, adica sa te feresti de invataturile lui murdaritoare, de comportamentul lui stricacios, sa te feresti de el la o adica, dar nu sa-l urasti, ci sa-l rabzi si sa-l iubesti si sa te rogi pentru mantuirea lui, ca nai fi tu mai drept decat bunul Dumnezeu, care zice "numai al Meu este a razbuna". Daca e numai al Lui, atunci nu te baga. "Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti" nu e un indemn fratilor, e o PORUNCA. Nu e - dupa cum observa si parintele Arsenie Papacioc - un sfat, o povata, e PORUNCA DUMNEZEIASCA. Dar lumea a uitat aceasta, din pacate. Iata textul Evangheliei sa ne aduca aminte si sa ne bage in simtiri: nvtorule, care porunc este mai mare n Lege? El i-a rspuns: S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu tot cugetul tu. Aceasta este marea i ntia porunc. Iar a doua, la fel ca aceasta: S iubeti pe aproapele tu ca pe tine nsui. n aceste dou porunci se cuprind toat Legea i proorocii. Matei 22, 36-40 Mantuitorul n-a vorbit doar de prieteni, de cei de aceeasi de credinta cu noi, de cei

care ne convin, ci de toti semenii. In prima porunca se vede clar sa aparam Adevarul cu orice chip, dar mai ales sa-l iubim cu orice chip, sa nu ne plecam in nici un chip ereziilor si apostaziilor - si deci apostatilor sau ereticilor - dar sa-i rabdam! Sa nu ne rabunam noi pe ei, ci sa ne rugam pentru trezirea lor din minciuna, ci sa nu-i incurajam in nici un fel in greseala lor, ci cu blandete si iubire, prin modul nostru de viata si comportament si trairea noastra mai ales - nu doar prin vorba desarta - sa incercam a-i trezi din amagirea lor. Ca sa indeplinesti a doua porunca, e neaparat sa o indeplinesti si pe prima: iubeste "pe Domnul Dumnezeul tu, cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu tot cugetul tu" si mai departe te va invata Iubirea ce sa faci, adica sa-ti iubesti aproapele, chiar si pe acela care e vrasmasul tau. Degeaba zici ca iubesti pe Domnul, daca tu urasti pe aproapele tau, nu faci decat sa te minti singur. Iar de nu credeti, iata ce spune Mantuitorul: Ai auzit c s-a zis: "Ochi pentru ochi i dinte pentru dinte". Eu ns v spun vou: Nu v mpotrivii celui ru; iar cui te lovete peste obrazul drept, ntoarce-i i pe cellalt. Celui ce voiete s se judece cu tine i s-i ia haina, las-i i cmaa. Iar de te va sili cineva s mergi o mil, mergi cu el dou. Celui care cere de la tine, d-i; i de la cel ce voiete s se mprumute de la tine, nu ntoarce faa ta. Ai auzit c s-a zis: "S iubeti pe aproapele tu i s urti pe vrjmaul tu". Iar Eu zic vou: Iubii pe vrjmaii votri, binecuvntai pe cei ce v blestem, facei bine celor ce v ursc i rugai-v pentru cei ce v vatm i v prigonesc, ca s fii fiii Tatlui vostru Celui din ceruri, c El face s rsar soarele i peste cei ri i peste cei buni i trimite ploaie peste cei drepi i peste cei nedrepi. Cci dac iubii pe cei ce v iubesc, ce rsplat vei avea? Au nu fac i vameii acelai lucru? i dac mbriai numai pe fraii votri, ce facei mai mult? Au nu fac i neamurile acelai lucru? Fii, dar, voi desvrii, precum Tatl vostru Cel ceresc desvrit este. Matei 5, 38-48 Cu aceste ganduri am pornit la alcatuirea colectiei pe care sper ca o veti citi, colectie adunata din cuvintele multor Sfinti si cuviosi ai Bisericii nostre ortodoxe. Nu am grija de Biserica noastra, ca stiu ca nici portile iadului n-o vor putea birui, dar am grija de crestinii nostri care o manjesc si o interpreteaza dupa bunul lor plac, spre a-si scuza pacatele si ratacirile lor. O spun cu dragoste si mare grija, pentru ca stiu cum actioneaza acest drac al nesupunerii, ipocriziei si minciunii - ca am trait cu el atata timp din pacate si cine stie daca nu voi mai cadea, de nu voi nadajdui si de nu ma va tine Domnul. Minciuna si ipocrizia, fatarnicia si prefacatoria sunt la ele acasa in aceste timpuri horatatoare chiar in sanul bisericii. O, Doamne! Dumnezeu sa ne ierte si sa ne pazeasca! Sper sa fie un cadou placut, de invatatura si mangaiere aceasta culgere pentru toti cei care o vor citi si sper ca vor ajuta pe aceia sa dea slava lui Dumnezeu si sa deschida ochii. Doamne ajuta.

Cuvant de inceput

Ca o introducere, ca o a doua prefata voi prezenta cateva aspecte pregatitoare pentru lectura acestei carti, care - cred eu - ar putea fi de mare ajutor. Aceasta introducere este formata din cuvintele teologului contemporan Danion Vasile, culese si sistematizate de mine pe diferite teme, spre a putea fi cu usurinta asimilate de cititor si sprea a ilustra cu mai mare usurinta scopul acestei culegeri de cuvinte duhovnicesti. Cuvant de inceput voi pune pe acela a unui mirean contemporan care a sesizat foarte bine: "Sunt multe persoane care, desi credincioase, cand aud despre profetii si despre semne ale sfarsitului incep sa strambe din nas, sa zambeasca sceptic si condescendent sau, dimpotriva, sa aiba un impuls de agresivitate nestapanita: ii enerveaza si ii deranjeaza atat de tare subiectul incat nici nu suporta sa citeasca vreun rand sau sa auda vorbindu-se despre el, chiar daca se pune problema sa asculte marturia vreunui sfant parinte, nicidecum a vreunui prezicator inflamat si dubios. Iar daca totusi iau la cunostinta de astfel de marturii sau profetii, cauta in tot chipul sa le relativizeze, sa le rastalmaceasca, sa spuna ca e vorba de niste interpretari si sa inceapa, de fapt, sa dea ei insisi propriile interpretari (linistitoare) la pasajele scripturistice referitoare la vremurile de pe urma si sa-i acuze pe cei care le transmit mai departe de cele mai grele boli sufletesti. In acelasi timp, tot mai multi oameni constientizeaza ca se petrec in mod precipitat lucruri din ce in ce mai grave si mai anormale la scara globala, ca lumea o ia razna tot mai mult si mai mult, iar in biserica (la nivel oficial, mai ales) evolutiile in directia apostaziei sunt tot mai pregnante si mai ingrijoratoare." Danion Vasile M-a ntrebat cineva: Cum de ai curajul s scrii att de mult?. Zic: Am curaj, pentru c eu n-a putea s fac nimic prin propriile mele puteri i, cu ct sunt mai slab, cu att mai mult m bucur, c, dac va iei ceva, o s ias pentru c a rnduit Hristos. adic asta este, aici este puterea noastr, c nu suntem tari, c de fapt suntem tari prin Hristos. Dac am fi tari doar prin noi nine, am ine cu dinii de tria noastr, dar, aa, tim c Hristos ne d viaa; astea nu sunt vorbe goale, i nu vi le spun ca pe ceva ce am citit i eu prin alte cri, ci vi le zic pentru c aa a rnduit Dumnezeu s cunosc Ortodoxia i-mi doresc s o cunoasc i alii. Atitudinea Crestinilor fata de semnele sfarsitului si semnele venirii lui Antihrist Sfntul Chiril al Alexandriei a spus aa: E mai bine s nu se petreac semnele lui Antihrist n zilele noastre. n ceea ce privete atitudinea fa de semnele sfritului i semnele venirii lui Antihrist, putem constata cu toii c exist trei direcii, trei tendine. Una este cea a oamenilor care, iubitori de sine, dei merg la biseric, i doresc s aib parte de o via ct mai tihnit, ct mai comod, i ncearc s ignore apostazia contemporan; ncearc s nu in seama de legalizarea pcatelor mpotriva firii i de prezentarea lor ca nite lucruri normale; ncearc s nu in seama de profeiile unor sfini i cuvioi care au vorbit despre sfritul lumii. i in cu dinii de tihna lor lumeasc.

O a doua tendin, mult mai periculoas, este cea a ortodocilor care, lund ca model diferitele secte apocaliptice, nu au n cap dect cuvinte ca: Vine sfritul lumii, pregtii-v, speriai-v, ngrozii-v, c va fi jale!. i se las prini de un duh de tulburare pe care au sentimentul c trebuie s-l transmit tuturor. Ba nc i imagineaz c fac aceasta din insuflarea lui Dumnezeu i consider c e o porunc dumnezeiasc s trmbieze n stnga i n dreapta c ortodocii trebuie s tremure de fric pentru c l vor prinde pe Antihrist. Voi mai reveni asupra acestei tendine. n timp ce Sfntul Chiril ne spunea c ar fi bine s nu se petreac semnele lui Antihrist n vremurile noastre, Sfntul Ioan de Kronstadt spunea despre sfritul lumii: Da, vremea e aproape. Dac Apostolii au vorbit despre apropierea ei, noi putem spune cu siguran c sfritul bate la u. Iar Sfntul Nicolae Velimirovici, ierarhul care a fost canonizat de Sinodul Bisericii Serbiei nu cu mult vreme n urm, spunea urmtoarele lucruri: Vedem i noi multe semne care au fost prezise de Domnul Iisus, nu suntem orbi. Asta ns nu ne d dreptul s hotrm ziua sfritului lumii i, cu att mai puin, s ne dorim nmulirea rului n lume, cci, o dat cu nmulirea rului, se nmulete i numrul nedrepilor ce-i pierd sufletul, iar noi, ca fii ai lui Dumnezeu, trebuie s dorim ceea ce dorete i Printele nostru Ceresc, i anume ca toi oamenii s se mntuiasc. Marea nu are dect s se clatine, pmntul s se cutremure i stelele s cad, noi trebuie s stm fr tulburare, ncredindu-ne voii celei bune a Fctorului i dorind binele tuturor fpturilor omeneti. Iat atitudinea echilibrat a Sftului Nicolae Velimirovici, iat atitudinea echilibrat pe care ar trebui s ne-o nsuim i noi. Vedem semnele sfritului lumii, spunea Sfntul Nicolae n secolul trecut, iar noi astzi vedem nc i mai multe semne. Este adevrat c, vznd semne cum (...), unii ortodoci cad iari n nelare tipic sectar i se apuc s fac tot felul de calcule precise privitoare la data sfritului lumii: Peste cinci ani vine sfritul. Sau: Mai sunt civa ani i cu siguran l vom vedea pe Antihrist. n cinci ani, maxim. Printele Serafim Rose atrgea atenia asupra faptului c, dac vor ndrzni unii ortodoci s fac astfel de calcule precise - s-i expun nvturile public, n conferine sau cri - vor fi nevoii ca, peste 15-20 de ani, s modifice crile pe care le-au scris, aa cum au fcut diferitele secte care au tot anunat cu disperare data sfritului lumii. Nu este n duhul Ortodoxiei s spun cineva: Apocalipsa vine peste 15 sau peste 20 de ani, ori mine sau rspoimine. n acelai timp, ns, este n duhul Ortodoxiei s observm i noi semnele apropierii sfritului, s inem cont de aceste semne i s ne ntrim n credin, s lum putere pentru a rezista prigoanei de astzi. Pentru c nu este nevoie s vin Antihrist ca unii ortodoci s se lepede de credina lor.

Se leapd de Hristos toi cei care triesc n patimi, toi cei care se leapd de Biseric pentru a tri dup propriile pofte. Un cretin a venit la avva Paisie Aghioritul i i-a spus: M tem c va veni Antihrist. i avva Paisie l-a ntrebat: O fi oare mai nfricotor dect diavolul? Sfnta Marina s-a btut cu diavolul, Sfnta Justina a izgonit dracii, atia i-atia sfini s-au luptat, ori fa ctre fa, ori prin rugciune, cu puterile ntunericului. i le-au biruit. Nou, cretinilor, ar trebui s ne fie strin teama i disperarea c Antihrist va veni. Trebuie s ne fie team de cderile i de patimile noastre. Dac noi vom cdea n patimi, ne lepdm de Hristos pn s vin Antihrist. Iar dac noi vom merge pe calea virtuii, vom merge i dac va veni Antihrist. O cretin m-a ntrebat: i care-i punctul tu de vedere n aceast privina? Ce-o s spui la conferin?. I-am spus: Eu nu am un punct de vedere personal asupra acestui subiect. Pentru c ntr-o problem att de important, sau n orice problem bisericeasc, punctul meu de vedere nu are aproape nici o valoare. Trebuie s nelegem care este cugetul Bisericii, trebuie s nelegem cum vede Biserica o problem sau alta, i noi s ncercm s ne nsuim acest punct de vedere, nelegnd c Biserica nu este altceva dect o coal a adevrului. Ar fi absurd s v vorbesc despre nvtura ortodox, despre venirea Antihristului, dac nu ai ti c nvtura Bisericii nu este altceva dect adevr, de la un capt la altul. Noi ori nelegem c nvtura Bisericii este adevr, i ncercm s cunoatem acest adevr, ori credem c nvtura Bisericii e adevr amestecat cu minciuna i atunci e lesne de neles de ce ne permitem s extragem din predanii numai att ct i convine raiunii noastre neputincioase. Numai c cei care nu neleg c n Biseric se afl - n plintatea sa adevrul nu vor putea nelege aa cum trebuie nici una dintre nvturile Bisericii, nici una dintre hotrrile Sfintelor Sinoade i, cu att mai puin, delicata nvtur despre sfritul lumii. SEMNELE Trim cu vitez maxim ntr-o societate apostat, trim n plin hituial Dup ce o s v cstorii i-o s avei familie, o s vedei ct alergtur e. Vrjmaul vrea s nu avem linite. Vrea s trim n aceeai vitez cu lumea asta. i Hristos vrea exact reversul. Intrare a femeilor n Sfntul Munte Athos, Grdina Maicii Domnului. Parlamentul european cere ridicarea interdiciei care mpiedic accesul femeilor pe Muntele Athos din Grecia, zon geografic de 400 km2, unde accesul acestora este interzis n virtutea unei decizii luate n anul 1045, de ctre clugrii celor 20 de mnstiri ale regiunii, decizie care

violeaz astzi principiul universal recunoscut al egalitii genurilor, al non-discriminrii, ca i legislaia comunitar asupra egalitii, precum i dispoziiile relative la libera circulaie a persoanelor n cadrul Uniunii Europene. nainte ca aceast pretenie s devin oficial n luna ianuarie a anului 2003, acum vreo doi sau trei ani, din rnduiala lui Dumnezeu am ajuns n Sfntul Munte i am vorbit cu mai muli prini care erau foarte frmntai de aceast problem. i ei spuneau clar: Dac femeile intr aici, vine sfritul lumii. Aa ne-au nvat btrnii notri, aa au profeit sfinii notri, care erau fctori de minuni, cuvioi, ascei sau nebuni pentru Hristos. Dumanii Ortodoxiei ar vrea s poat demonstra c astfel de profeii - n care se face legtura dintre intrarea femeilor n Athos i sfritul lumii - ar fi falsificate. Numai c, n Sfntul Munte Athos, nelegerea acestei grozvii nu difer de la o mnstire la alta sau de la vreun schit la altul. Dac cei care afirm c vor binele grecilor vor face acest pas, vor lovi n ceea ce are mai sfnt Ortodoxia. Nu se poate ca ei s ne spun c ne iubesc, c ne respect credina, c ne respect cultura, i s calce n picioare Sfntul Munte. (Pe avva Paisie Aghioritul) l-a ntrebat un cretin: Pentru ce ntrzie sfritul lumii?. i rspunsul primit este foarte important: ntrzie din pricina ta i a mea, i putem nelege deci c i a mea, i a ta, i a ta, i a ta i din pricina noastr. De ce? Ca s dobndim o stare duhovniceasc bun. Dumnezeu nc mai rabd, pentru c, de se va ntmpla acum, ne vom pierde amndoi. Adic, Dumnezeu nu va ngdui s vin vremea sfritului nainte ca fiii Bisericii s fie pregtii; fiii Bisericii vor nelege c se apropie vremurile. Este adevrat c Hristos va veni ca un fur; asta nseamn c nu va ti nimeni nici ziua, nici ceasul, dar semnele le vom cunoate. A fost ntrebat avva Paisie dac ne vor impune pecetluirea cu semnul fiarei. i a rspuns: Politeea lor nu va ajunge pn acolo. Vor fi politicoi, pentru c vor fi europeni, vor arta c sunt la nlime. Nu i vor chinui pe oameni, dar omul nu va putea tri dac nu are pecetea. Vor spune ei: Fr pecete, v chinuii. Dac ai fi primit-o, nu ai fi trit aa de greu. Nu se vor putea folosi nici monezi de aur, nici dolari, dac vor avea. S observm ns faptul c dei slujitorii Satanei vor fi politicoase i nu vor impune oamenilor s primeasc pecetea, totui cei slabi n credin nu vor rezista unei astfel de ispite, pentru c au fost nvai cu o via comod pe care Antihrist le-o va oferi numai dac i se vor nchina lui. Ct de uor este pentru oamenii care nu se gndesc la sfritul lumii s-i imagineze c va veni o er de mplinire, o er de dragoste, de nfrire ntre toate popoarele i religiile, o er n care va domni pacea, o adevrat nou er, New Age, n care omul va ajunge la

maturitatea spiritual, cretinii vor spori duhovnicete i vor avea tot felul de harisme Dar sfinii Bisericii ne atrag atenia asupra faptului c a atepta o mprie a lui Dumnezeu pe pmnt este o mare rtcire. Promovarea desfraului si decadentei in scoli. Toleranta fata de pacat si libertinajul Citind programa Ministerului Educaiei i Cercetrii despre Educaia pentru sntate, m-am ntristat foarte tare. Am ncercat s vd i eu CD-ul recomandat de minister, ca s-mi dau seama ce vor nva copiii mei n coal, i am constatat c Ministerul nvmntului i dorete ca fiii notri, peste ani de zile, la ora de educaie pentru sntate, s vad organe sexuale masculine i feminine. Materialul Ministerului nvmntului nu este fcut ca s aib un caracter strict informativ, ci este fcut n aa fel nct s le fie stimulat curiozitatea elevilor. ntruct bnuiesc c unii dintre voi nu tiu exact ce anume prevede programa respectiv, este mai firesc s v dau detalii precise privitoare la aceast program. Auzii ce vor acetia s nvee copiii notri n coli: Se pare c sexul oral genital este mai frecvent ntlnit la persoanele civilizate, cu o igien personal ridicat, precum i la cuplurile homosexuale. Vreau s fac o mic parantez: deci, dac nu-l practicm, nseamn c nu suntem persoane civilizate. Poziiile n care este practicat sunt cele mai variate, mai cunoscut fiind poziia 69, care este descris cu amnuntul n programa respectiv. Preferina multor cupluri pentru sexul oral genital este motivat de faptul c reprezint o modalitate de a avea relaii sexuale, fr riscul apariiei unei sarcini, precum i un mijloc de a ajuta brbatul n a obine erecii, iar pentru femeie, de a avea relaii sexuale fr a-i compromite virginitatea. Deci fetiele, fetele noastre or s afle c pot rmne fecioare, fecioria va fi la locul ei, trebuie doar s lucreze n alt parte. Ascultai cu atenie, i nchei acest citat blasfemiator, dar care este strns legat de tema conferinei noastre. Considerat ca o relaie din sfera normalului de ctre sexologi, i apreciat de ctre cei care-l practic, sexul oral genital este condamnat n continuare de anumite persoane sau grupuri populaionale auzii de ce! din cauza criteriilor moral-religioase sau, pur i simplu, din cauza lipsei de experien. Adic, va trebui ca fiii notri s aib mai nti puin experien i abia apoi s i formeze un punct de vedere. Este trist, ns, c oamenii care trebuie s se ocupe de educaia copiilor notri dau dovad de atta respect fa de valorile cretine i vor s ne distrug fiii. Satana i-a dat seama c dac astzi i va ngenunchea pe copiii notri, mine copiii l vor chema pe Antihrist. Spunea Sfntul Ignatie Brianceaninov c Antihrist nu va veni de capul lui. Antihrist va veni pentru c lumea l va chema. Va fi o foame dup

Antihrist, o foame dup minunile sale, dup bunstarea material pe care o va da, va fi o foame dup linitea social pe care o va aduce. Prea Sfinitul Hrisostom de Etna, care este doctor n psihologie a predat la Princetown i la Harvard spune aa: Frailor! tii cum stau lucrurile cu punctul de vedere al psihiatrilor n privina homosexualitii? S-au adunat n America toi psihiatrii i au ajuns la concluzia: Homosexualitatea este boal!. Asta au spus-o marea majoritate a psihiatrilor. n momentul n care organizaiile de homosexuali au fcut presiuni asupra psihiatrilor, s-au adunat iari psihiatrii, iari au deliberat, s-au fcut presiuni chiar n timpul votului (ne atrage atenia Prea Sfinitul Hrisostom) i au decis: Nu este boal!. Adic eu, artnd o carte, spun astzi: Aceasta este o carte. Mine vine cineva i-mi d cu ceva n cap i m determin s spun: Nu, de fapt este un portmoneu. nelegei? Lucrurile stau extrem de delicat. Campaniile pro-homosexualitate, bine pltite, bine finanate, bine organizate, reprezint una din minile Antihristului. Trebuie s ne dm seama c legalizarea pcatului, nlocuirea virtuii cu pcatul i considerarea pcatului ca ceva firesc este o treapt pe care oamenii, o dat ajuni, vor deveni ca animalele i-l vor chema pe Antihrist. Unii fac anumite pcate pe care le consider acceptabile. Masturbarea e unul dintre acestea. Am citit, nu mai in minte exact, dar dup unele statistici peste 70% dintre femei se masturbeaz, i parc la brbai procentul este mai mare; bnuiesc c sondajele respective fuseser fcute asupra femeilor necretine i asupra brbailor necretini; pentru c fiecare cretin ar trebui s se lupte cu aceast patim. Cu toate acestea, aflm c acest pcat e fcut pe scar larg. Pecetluirea cu numarul fiarei La ntrebarea: Care vor fi paii?, (avva Paisie Aghioritu) rspunde: ncet, ncet, dup cartel i buletin de identitate, adic dup ndosariere, vor nainta n mod viclean la pecetluire. Vor sili, prin diferite mijloace viclene, pentru ca oamenii s primeasc pecetea pe frunte sau pe mn. am citit o mrturie a unui om care afirma c a lucrat pentru unul din marile guverne ale lumii; era doctor i se ocupa de implanturile n trupul omenesc, i spunea: Am realizat implanturi fiind convins c facem acest implant spre binele oamenilor. n etapa final trebuia gsit locul, n trupul uman, n care ar fi trebuit s se fac implantul, astfel nct s nu aib nevoie de baterii, ci s funcioneze cu energia organismului. i dup ce a studiat care sunt locurile ideale n care s-ar putea implanta un astfel de microcip, cei de la secia respectiv au spus: pe frunte i pe mn. i atunci, cercettorul n cauz i-a dat seama c lucrase pentru uneltele Antihristului. A prsit serviciul, a

scris mrturisirea frdelegii sale i s-a retras. Muli vor crede c astfel de declaraii nu au nici o valoare. Alii, ns, i vor da seama c o astfel de declaraie se intersecteaz ct se poate de clar cu nvtura Cuviosului Paisie. Printele continu: Vor fora astfel lucrurile i vor spune: V vei mica numai cu cartele. banii se vor desfiina. va da cineva cartela la magazin i va cumpra i vnztorul va lua banii din banc. E ceva ru n cartele? S ne dm seama de un lucru: exist oameni care stau departe de Biseric i judec lucrurile din alt punct de vedere dect noi, cretinii. Dac n-am fi cretini, i noi ne-am dori cartele, pentru c e un sistem ct se poate de simplu i nu are nimic ru n sine. Putea exista un sistem de cartele i chiar de microcipuri care s nu aib nimic ru n el nsui. Puteau s existe cartelele doar aa cum se folosesc n prezent: pentru a face cumprturi, pentru una, pentru alta, i att. Numai c de la cartela simpl se va ajunge la cartela implantat, i, dai-v seama, necretinii, necredincioii vor cere implanturile, aa cum unii le i cer deja. Poate ai auzit c sunt locuri deja, n America, n care oamenii au posibilitatea de a-i pune astfel de implanturi. De ce o fac? S nu fi fost cretin i s tiu c vor pleca copiii mei n cine tie ce excursie, ntr-un loc n care s-ar putea rtci, i s tiu c a avea alternativa de a le pune microcipul ca n cazul n care s-ar pierde s-i gsesc prin satelit, mi s-ar prea o prostie s nu le pun copiilor microcipul. Aa cum foarte muli deja pun microcipuri la cini i la alte animale. Raionamentul e practic: dac vecinul mi fur calul, eu vd prin satelit unde e calul i exact n satul la m duc i iau calul i gtul vecinului! Deci noi nu trebuie s ne nfierbntm, s ne ncrncenm i s spunem: Sunt handicapai cei care vor microcipuri!. Dac nu credeam n Dumnezeu i nu eram cretin, mi s-ar fi prut o prostie s nu mi pun microcip. S v fie clar de ce muli vor vrea pecetluirea: este ct se poate de practic, nu implic nimic ru, din punctul lor de vedere. Problema care e? Problema e c n momentul n care se va face aceast pecetluire, se va face cu semnul fiarei. i pentru necredincioi, semnul fiarei va fi o joac; vedem n tot felul de filme c eroii au nume de demoni, sau tii cu toii de parfumul lui Banderas, Diavolo. Oamenii obinuii s ia n rs astfel de nume o s-i pun 666! Ei, i? Puteau, n egal msur, s-i pun pe frunte sau pe mn icoana cu Mntuitorul, c la fel de tare i-ar fi interesat, nelegei? Ei vor ti c au banul asigurat, c au masa asigurat, c au stomcelul plin, i gata! Nu i intereseaz altceva. Problema va fi ns pentru cretini. Printele Paisie continu: Cel ce nu va avea cartel nu va putea nici vinde, nici cumpra. Pe de alt parte, vor face reclam sistemului perfect al pecetluirii cu raze laser cu 6-6-6, pe mn sau pe frunte, care nu se va vedea la exterior. n acelai timp, la televizor vor arta c cutare a luat cartela cutruia i i-

a luat banii din banc, i vor spune mereu: Mai sigur este pecetluirea cu raze laser, pe mn sau pe frunte, pentru c numai deintorul i tie numrul lui. Pecetluirea este sistemul perfect. Cellalt nu-i va putea lua nici capul, nici mna i nu-i va vedea pecetea. Zice aa printele Paisie: i nu numai cnd dm, dar i cnd trebuie s lum ceva, s nu ne gndim la noi nine, ci s cutm totdeauna ce odihnete cellalt suflet. S nu existe nluntrul nostru nesa, s nu avem gndul c suntem ndreptii s lum orict vrem i s nu rmn nimic pentru cellalt. Am ncheiat cu citatele din Printele Paisie, rugndu-v s fii ateni asupra ultimei idei: dac vom fi nvai cu msura, vom rezista. Dac vom nva s ne iubim aproapele i s l ajutm dup putere, ne va fi mai uor s rezistm n vremurile de prigoan. Oamenii politici pretind c vor s aduc mpria lui Dumnezeu pe pmnt prin bunstare, pace, fericire. Ce altceva ai vrea s aduc? Iadul? E clar c oamenii politici care nu au credin n Iisus Hristos i care nu tiu c vor nvia nu pot nelege perspectiva cretin asupra vieii. Ar trebui s mai inem seama de o implicaie a acestei situaii: cei care ne conduc nu sunt cu nimic mai buni sau mai curai la suflet dect restul oamenilor. Nu sunt nite repere morale. Dac statistica spune c un anumit procent din populaie duce o via pctoas, este firesc ca cei care ne conduc s aib aproximativ aceeai rat a moralitii. Ar fi ciudat ca dintr-un popor de oameni iubitori de pcat s rsar numai guvernani sporii n viaa duhovniceasc. i, dac muli guvernani sunt iubitori de pcat, nu este de mirare c unele dintre legile pe care le dau i n mod special cele care au implicaii morale importante pentru viaa poporului - sunt ntr-o msur mai mic sau mai mare potrivnice nvturilor lui Hristos. S judecm lucrurile ca nite copii, folosindu-ne de regula de trei simpl: dintr-o sut de oameni aptezeci cad ntr-un anumit pcat, i din aceast sut se aleg cei care or s dea hotrri pentru toi. Or s dea i pentru cretini. i ajungem la concluzia c ne conduc i ne vor conduce oameni care triesc n patimi, oameni care afirm c ne vor binele; dar binele pe care-l doresc ei va fi diferit de binele pe care-l nelegem noi. i oamenii acetia, nvai cu patimi, nu au cum s ia hotrri care s ne fie nou, cu adevrat, de folos. Repet: vedei cazul Sfntului Munte Athos. Despre Serbia, nu mai zic. Prigoana anticretin, pornit din Occident de iubitorii de democraie, a atins culmea prin distrugerea attor mnstiri, biserici i catedrale. Caderea si fariseismul (ipocrizia) crestinilor A fost un simpozion Printele Serafim Rose, i a trebuit s-i prezint viaa i nvturile. Nu era corect din partea mea s trec cu vederea faptul c printele Serafim Rose a fost prigonit de ctre un ierarh. A

fost prigonit aa cum fusese prigonit i printele su duhovnicesc, Sfntul Ioan Maximovici - fctorul de minuni din San Francisco. Precum tii, Sfntul Ioan a fost adus n tribunal, n proces civil. El, care vindeca bolnavi prin rugciune nc din timpul vieii, el, care fcea mulime de minuni, a fost chemat la tribunal de ctre unii ortodoci care erau dumani ai Bisericii. Pentru c prezentasem cteva amnunte de genul acesta, la partea cu ntrebrile, un printe a spus la un moment dat: Danion Vasile n-a vrut s fie anticlerical n ceea ce a spus, dar i a continuat, iar pe mine m-au durut cuvintele sale. i m-am frmntat cteva ore din cauza asta. Am fost anticlerical, fiind obiectiv? Era mai corect s trec cu vederea faptul c printele Serafim a fost prigonit aa cum a fost prigonit i Sfntul Ioan Maximovici? La Mnstirea Radu Vod, unde au fost aduse moatele Sfntului Ierarh Nectarie, cellalt mare fctor de minuni al secolului XX, la Vecernia dinaintea praznicului Sfntului Nectarie am inut o predic, un semn de mulumire pentru c sfntul m-a ajutat (a doua zi urma s fie botezat fetia mea, Nectaria). Mi-am dorit tare mult s predic atunci i am predicat. Dup predic mi-a zis cineva: Nu-i frumos c ai amintit faptul c l-au prigonit alii, c l-a prigonit Patriarhul Sofronie al Alexandriei, trebuia s treci cu vederea asta. S ne ntrebm oare ce-ar fi s ne apucm acum s modificm noi Vieile Sfinilor, s dm nite variante giorno, ca s nu supere pe nimeni, i apoi s dm ochii cu sfinii, la Judecat. Mi-ar fi foarte fric! Despre subiectul cderii unor clerici voi vorbi cu inima strns. V rog s m credei c-i iubesc din tot sufletul meu att pe preoii, pe ierarhii contemporani cu via sfnt, ct i pe toi sfinii i pe cuvioii Bisericii care au urcat treptele ierarhiceti. Sunt convins c cine d cu barda n preoi i-n ierarhi, d cu barda n Biseric. Totui, Printele Serafim Rose atrgea atenia asupra faptului c ntre lucrrile diavoleti n secolul XX a fost compromiterea unei pri din conducerea Bisericii. Unii ierarhi veneau la adunrile ecumenice i spuneau: Stai linitii, frailor, n Rusia e linite. Stai linitii, frailor, n Rusia se face nchisoare numai din motive politice. Intreb: este oare acesta un capitol care a rsrit n istoria Bisericii abia n secolul XX? Ia gndii-v! Dac citim Vieile Sfinilor, vedem c au existat ierarhi i preoi nevrednici nc de la nceputul Bisericii, Iuda fiind exponentul lor de vaz. Vedem deci nu numai faptul c au existat ierarhi prigonii nc din primele secole, ci i c au existat ierarhi care au luat tronul arhieresc prin mijloace mai puin sau chiar deloc binecuvntate. Dar vedem i c pn la urm lucrarea diavolului nu a biruit lucrarea dumnezeiasc. Da, exist motive de sminteal, motive de poticnire. Dar cine vrea s l slujeasc pe Dumnezeu nu se las biruit de sminteal. Muli se gndesc cu groaz cum o s stea mpotriv, ce o s fac dac o s prind vremurile de pe urm, de sminteal i apostazie. Dar

frica i panica i cuprind numai pe cei slabi n credin. Noi, ca oameni, ne cunoatem neputinele. Dar, n acelai timp, trebuie s tim c, n msura n care suntem cretini, pe noi ne ine Hristos. i s ndjduim c Hristos ne va ntri i, dac vom cdea, ne va ridica. Despre iubirea de sine Citindu-l pe printele Justin Popovici, care ddea cu barda n iubirea de sine i n narcisismul contemporan, mi s-a prut c prea bate apa-n piu. Zic: domle, da chiar aa, iubire de sine, iubire de sine Mi s-a prut puin plictisitor. i spun n gndul meu: da noi, ortodocii, nu prea suntem iubitori de sine. Ca, dup aceea, s-mi dau seama: frailor, la noi, iubirea de sine e la ea acas, c pn i-n modul nostru de a fi ortodoci suntem iubitori de sine. Ne place s ne facem canonul, ne place s mergem la biseric, ne place c nu suntem ca ceilali, avem o mndrie foarte fin, care l izgonete pe Hristos. Este adevrat c trebuie s avem bucuria c suntem ai lui Hristos, s avem bucuria c mergem la biseric, s avem bucuria c Hristos ne ntrete mpotriva patimilor. ns linia de demarcare este foarte fin. i egoismul duhovnicesc duce la frnicie, frnicie pe care iari o putem gsi n bisericile noastre. Este foarte plcut s duci o ortodoxie comod, s dai periodic bani la ceretorii din faa bisericii, s dai pomelnice substaniale la mnstiri, s ai o siguran a banului pe care cretinul obinuit, cretinul care de-abia i ine familia, cretinul care triete n greuti materiale nu o are. Printele Serafim Rose atrgea atenia asupra faptului c Ortodoxia a fost, este i va rmne ptimitoare. Noi, dac suntem ai lui Hristos, suntem prigonii de lumea aceasta pentru El. i n momentul n care cutm o Ortodoxie care face pace cu aceast lume, nu mai suntem ai lui Hristos. Precum vedem, se propovduiete prin diferite mijloace Ortodoxia care nu zgrie deloc. Printele Justin Popovici, de exemplu, este foarte puin iubit. De ce? Pentru c a fost o fire polemic, a dat cu barda acolo unde a considerat c exist ndeprtri de la nvtura lui Hristos. Printele Justin Popovici a fost exilat, dup cum se tie, la Mnstirea Celie. De ce? Nu se dorete o Ortodoxie incomod. S cutm o Ortodoxie care poate fi iubit de toat lumea, despre care pot vorbi intelectualii care dau interviuri i, cnd se duc acas, fac pcate mpotriva firii, poate fi trit de oameni pentru c se mpac foarte bine cu viaa de zi cu zi. Oamenii caut o credin convenabil. i imagineaz c, dac au descoperit credina cretin, Dumnezeu, n marea Sa mil, trebuie s le ia crucea. Or, Printele Serafim Rose spune tocmai asta: c Ortodoxia fr cruce nu este Ortodoxie. Trebuie s ne dm seama c Biserica lui Hristos n-a zmislit sfini

doar pn acum 10 sau 20 de ani, trebuie s ne dm seama c nu s-a ofilit sfinenia n Biserica Ortodox, c dac am avut sfini precum Nectarie din Eghina la nceputul secolului trecut, precum Sfntul Ioan Maximovici, la mijlocul secolului trecut, aceti sfini au lsat urmai. S-l iubim pe printele Filothei Zervakos, care a fost ucenicul Sfntului Nectarie din Eghina. S-l iubim pe printele Serafim Rose, care a fost urmaul Sfntului Ioan Maximovici. S-l iubim pe printele Sofronie Saharov, care a fost ucenicul Sfntului Siluan Athonitul. S-i iubim pe aceti urmai, ucenici ai sfinilor. Poate c, mai devreme ori mai trziu, ei vor fi canonizai. Danion Vasile Will They Rock Us? un altfel de "pine si circ" Anul Domnului 2004. O nou reclam la Pepsi. Numai c o reclam aparte. O reclam care i pune pe gnduri pe crestini Amazoanele asteapt s intre n aren. Asteptarea e tensionat. Si ele ies din ntuneric la lumin, purtndu-si cu demnitate armele. Se apropie una de alta. Numai c, n loc s le ofere spectatorilor scene sngeroase, ncep s cnte: "We Will Rock You". Si, o dat cu ele, ncepe s cnte si publicul. Cnt att de tare, nct, datorit vibratiilor, lada mpratului, plin de cutii de Pepsi - licoare pe care mpratul o savureaz cu mult plcere, cade n aren. Si, ntr-un delir general, amazoanele se grbesc s arunce poporului cutiile de Pepsi. Poporul avea prilejul s bea din aceast butur aleas. mpratul, care aterizeaz acrobatic n aren, priveste surprins. Si n spatele su apare unul din animalele care trebuiau s se lupte n aren: leul Reclama e de efect. Pentru ea au fost cooptate mari staruri ale muzicii. Amazoanele sunt Pink, Beyonc, Britney Spears. Iar mpratul este Enrique Iglesias. O prim ntrebare: Si-a ndeplinit aceast reclam misiunea? Adic, i-a convins pe oameni s bea mai mult Pepsi? Dup toate probabilittile, da. Numai c, din exces de zel, celor care au conceput aceast reclam le-a scpat un lucru esential. Vrnd s le dea Pepsi si muzic oamenilor care asteptau "pine si circ", i-au ajutat pe cei care nu doresc "pine si circ" s nteleag mai bine oferta lor. Si s o resping Cine vroia n primele secole ale Bisericii "pine si circ"? Crestinii, cei care erau mncati n arene de fiare? Crestinii, care erau omorti de fiare? Nu, n nici un caz. Sfntul Ignatie Teoforul, episcopul care a preferat s moar mncat de lei dect s se lepede de Hristos, nu a vrut circ. Crestinii care rbdau fel si fel de prigoane nu vroiau circ. Atunci cine vroia circ? Pgnii, cei care se nchinau la idoli, cei care triau n patimi ca niste animale, cei care erau flmnzi dup spectacolele sngeroase ale Colloseum-ului si dup plcerile trupesti. De ce le organizau mpratii

aceste spectacole? Pentru a tine poporul flmnd n lanturi. Pentru a hipnotiza poporul cu circ, pentru a-i anihila spiritul de revolt. Poporul trebuia tinut n lanturi. Si luptele gladiatorilor erau lanturi foarte fine. Pe care oamenii simpli, care veneau s priveasc luptele, si le puneau de bun voie. Ce ne spune reclama de la Pepsi? C mpratii de astzi vor s ne amorteasc mintile, s ne adoarm constiintele, dndu-ne Pepsi si rock pentru a ne tine mai usor n lanturi, pentru a ne manipula mai usor. Nu trebuie s limitm oferta la Pepsi si muzic, trebuie s ntelegem c oferta este mult mai larg: prin Pepsi putem ntelege toate bunttile pmntesti, iar prin muzic putem ntelege tot divertismentul pe care mass-media l ofer cu atta generozitate. Un amnunt: n timp ce cnt n mijlocul arenei, amazoana Beyonc misc fundul ct mai ispititor, pentru a-i strni si mai tare pe privitori. (Si nu e orice fund. E unul care, dup un top ntocmit de revista FHM, e al treilea n ordinea preferintelor.) Ceea ce mreste target-ul celor care au fcut reclama Si dac tot am fcut referire la divertismentul contemporan, am putea s mai observm nc ceva: isteria luptelor K1 - o form modern a luptelor de gladiatori, crora mass-media i acord din ce n ce mai mult atentie - ne arat faptul c lumea se ntoarce spre circul pgn. De fapt, lumea se ntoarce spre idolatrie si spre desfrul pgnesc. Vrem sau nu, oamenii de astzi vor s l uite pe Hristos, s uite de mntuire, si s triasc numai pentru poftele lor.Amazoanele si publicul din arene cnt cu disperare: "We Will Rock You". Ca niste sirene, pe unii i zpcesc prin refrenul lor. Vor reusi oare s i hipnotizeze pe toti? Cu sigurant, nu. Dac vor s mearg mai departe pe calea mntuirii, crestinii ar trebui s si astupe urechile, precum Ulysse, la auzul muzicii amgitoare. Crestinii ar trebui s si dea seama c aceiasi draci care i nspimntau n fel si chip pe pustnicii din vremea Sfntului Antonie cel Mare lucreaz si astzi, oferindu-le ispite ct mai nevinovate. Dar lupta dracilor este aceeasi de a-i ndeprta de Hristos. Oricum, se pare c mpratilor de astzi le convine c lumea se ndeprteaz de Hristos. Altfel, cum ar mai tine n fru poporul? Sau cine si-ar mai dori "pine si circ"?... CUM SA REZISTAM ISPITELOR Despre prigoana contemporana si mucenicia la care suntem chemati Vom sta lng El, cu toat inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul, cu toat puterea noastr, i aceasta cu preul oricror pedepse, cu moartea ndreptat asupra noastr de ctre toi lupttorii contra lui Hristos din ntreaga lume. Parintele Iustin Parvu

Am s vorbesc acum puin despre prigoana contemporan. De obicei, cine pronun un astfel de cuvnt este luat n vizor i i se pun diferite etichete. Voi ncepe cu prigoana contemporan n familie, cnd soul este prigonit de soie, sau tatl este prigonit de copii, sau copilul este prigonit de tat. Ne-a spus Hristos c vor fi mari lupte n interiorul familiilor, lupte care se accentueaz din zi n zi. n momentul n care dureaz nu o zi sau dou, ci sptmni, luni i chiar ani, luptele acestea macin sufletul omenesc. Tinerii care sunt prigonii, aceti tineri care merg la biseric, nu-i dau seama c duc o cruce foarte important, nu-i dau seama de valoarea muceniciei nesngeroase pe care o duc. Este plictisitor, la un moment dat, s te certe mama, tata sau chiar cu bunica dac nu este credincioas. i totui, astfel de tineri ar trebui si dea seama c vor avea mare plat de la Hristos. Soii care sunt prigonii de soiile lor vor avea mare plat de la Hristos. Soiile care, de multe ori, sunt prigonite i fizic, nu numai n cuvinte, vor avea mare plat de la Dumnezeu. Unei femei i s-a artat Maica Domnului i-a acoperit-o cu Sfntul ei Acopermnt, pentru c brbatul o btea sistematic; la un moment dat, el a luat chiar i toporul ca s o loveasc. i femeia rbda i se ruga, nu divora. i Maica Domnului i-a dat puin plat n aceast via i o s-i dea mai mult, dac o va ine pe calea asta, a rbdrii, pn la sfritul vieii. Asta n cazul n care Dumnezeu nu i va uura crucea. Cu toate astea, vedem n vieile sfinilor mucenici c nu toi au primit moarte muceniceasc. Cel mai clar exemplu l ofer Sfnta Muceni Tecla care, dei a suferit chinuri groaznice, n cele din urm a murit de btrnee i a intrat n ceata mucenicilor. Tot aa, aceast femeie despre care v-am povestit i altele asemenea vor intra ntr-o ceat bineplcut lui Dumnezeu, pentru c viaa lor este toat o mucenicie. i mai delicat este mucenicia care are loc la coal, la facultate: pentru c suntei tineri, suntem tineri, i tinereea e o perioad a bucuriei, o perioad n care simim c ne cresc aripi. n momentul n care nu ne mai cresc aripile, ne-am pierdut tinereea. Este greu ca, fiind tnr, s fii artat cu degetul de ceilali: A, aia-i fecioar, nu tie s se bucure de via!, A, la nu cunoate nimic din bucuriile tinereii!. i totui la nu tie nimic pentru c vrea s fie al lui Hristos, aia e fecioar pentru c vrea s fie a lui Hristos. Am primit o ntrebare la o conferin: Se mai poate vorbi despre feciorie?. Rspunsul e simplu: dac se vorbete cu elan despre pierderea fecioriei, s-ar fi putut vorbi, cu ceva vreme n urm, despre feciorie. Fecioria o au toi atunci cnd se nasc. Deci fecioria nu este o legend. La o conferin a crei tem era fecioria i viaa n curie, un tnr din sal i-a spus printelui care vorbea: Printe, dar ce vorbii despre feciorie, c nu o mai pstreaz nimeni n ziua de azi!. Dar o fat din sal, emoionat, a spus: Ba nu! Ba nu!.

Este clar c din ce n ce mai muli tineri vor iubi pcatul i pentru cretini va fi din ce n ce mai greu s reziste pe calea virtuii. Dar Hristos este Acelai. Trebuie s ne dm seama c, aa cum ispitele vin peste noi de-a valma, tot aa vine i harul lui Hristos, tot de-a valma, adic ne covrete, dac vrem s luptm pentru Hristos. Eu m gndesc de multe ori la pocina de dup pocin. Ne place s citim n Vieile Sfinilor despre sfini care, dup ce au fcut un anumit pcat, s-au spovedit i de-atunci n-au mai czut niciodat; dar trecem cu vederea faptul c au existat i sfini sau cuvioi care au pctuit, s-au pocit, au dus via curat, i iar au czut, i iar s-au pocit. Mi se pare un lucru extraordinar! Mi-a dori, chiar poate voi scrie vreodat despre a doua pocin, despre a doua convertire. Pentru c ndejdea noastr este c, dac vom cdea, Hristos ne va ridica, i dac ne vom poci, vom fi din nou ai Si. Ce se ntmpl, ns? Unii cad, se spovedesc, se ridic, duhovnicul i ine de mn o zi, o sptmn, o lun, un an, doi, trei, cinci, pn la momentul-cheie, n care vrjmaul i arat colii cu putere. Sunt momentele cele mai grele din via. i unii cad fr s vrea s se mai ridice. Trebuie s ne dm seama c Hristos ne d aceast ans a pocinei, i chiar dac ne-am mai pocit o dat, trebuie s nelegem c, la avalana de patimi i de pcate din ziua de astzi, noi trebuie s avem avalana pocinei. Este minunat ca tinerii s rmn curai. Este minunat ca, dac au czut, s se ridice. Tot la rubrica prigoan contemporan intr prigoana suferit la serviciu, pe care o sufer prinii votri, rudele voastre cretinii, n general prigoan care este ct se poate de dur. De ce? Pentru c n lumea n care cretei, lumea aceasta murdar, sunt efi ce pretind angajatelor s triasc cu ei, sunt efe ce pretind acelai lucru angajailor lor, dac nu i angajatelor, i se fac tot felul de compromisuri. Iar n momentul n care vrei s fii cretin, poi s-i pierzi pinea, poi s pierzi banul pe care-l aduci acas; i poate c dac banul i-ar trebui numai pentru tine n-ar fi aa greu s rmi fr el, dar cnd riti s pierzi banul pentru copilul tu care nu are ce s mnnce, lucrurile se complic. oamenii sunt slabi, oamenii cad, i nu vreau s art pe absolut nimeni cu degetul. Nu tiu eu ce e n mintea unor oameni care fac acest lucru, dar mi dau seama c, pentru (cateva sute de mii sau avantaje la munca - n.r.), l pierd pe Hristos. (Pentru aceia repet cuvintele parintelui Nicolae Steinhardt "Aa e cu Hristos.E pe via i pe moarte, nu-i de joac, nu-i de ag, nu-i cu jumti de msur, nu-i cu fofarlica, uite popa nu e popa, nu-i cu s vezi c, nu-i cu ce putem face , cu mprejurrile m-au silit". - n.r.) Printele Serafim Rose spunea urmtoarele: Exist o mare greeal pe care o fac unii, crend o anumit tensiune ntre trupul, sufletul i duhul lor. Duhovnicete se mplinesc prin slujbe, dar trupului

nu tiu s-i dea o activitate care s-i mplineasc. Printele Serafim Rose spunea c n drumul ctre Hristos trebuie s nvm sufletul s devin sensibil. Noi nu trebuie s urcm pe scara duhovniceasc pentru o lun sau pentru trei luni sau pentru un an. Dac ar trebui s fim duhovniceti vreme de o sptmn, cred c toi am fi sfini. Numai c Hristos vrea s sporim duhovnicete pn la sfritul vieii, pentru c dac am czut nainte de sfritul vieii, am pierdut tot dac am czut i n-am apucat s ne pocim. Hristos nu vrea s fim doar anti-sectani, anti-pgni, anti-patimi, anti-homosexualitate, anti-avort, s fim anti, anti! Nu! Hristos vrea s fim ai Si, s-L cunoatem, s-L iubim, s-i iubim pe Sfinii Prini, s-i iubim pe sfini, s iubim nvtura Bisericii, s iubim slujbele Bisericii, s iubim rugciunea, s fim vii. Dac nu iubim toate astea, putem fi apologei de nota zece, c nu ne-ajut la nimic! Dup ce-a aprut cartea mea despre New Age, duhovnicul mi-a zis: Nu mai scrii sectologie! Ai nevoie s mai respiri puin Ortodoxia i pe urm s mai scrii mpotriva altora. Pentru c, dac tot drmm idolii, pn la urm s-ar putea s nu rmn nimic n sufletul nostru i s ne uscm, s ne ofilim. Dreapta credint nu este o filosofie interesant care se poate adapta anumitor mprejurri. E un adevr de neclintit care trebuie aprat cu orice pret. Si toti trebuie s fim pregtiti s ne aprm la nevoie credinta. Sfntul Maxim Mrturisitorul nu a scris numai capete despre dragoste sau tlcuiri la locurile mai dificile din Scriptur. A scris foarte mult mpotriva ereticilor si de asta i s-au tiat limba si mna dreapt. Ca s nu mai poat mrturisi dreapta credint. Sfntul Teodor Studitul a nsotit scrierile sale despre aprarea icoanelor cu o viat de mare sacrificiu. O dat a fost btut att de tare nct i se vedeau oasele goale, si a rmas scldat n sngele su cteva zile, fr s doarm sau s mnnce ceva. Si zece dintre ucenicii si au fost muceniciti pentru c aprau icoanele. Teologia ortodox, cum arat arhimandritul athonit Vasilios n cartea sa Intrarea n mprtie, este viat si nu filozofie. Cartea aceasta o recomand tuturor, fiind o carte care cu adevrat ne nvat s ptrundem n mprtia Cerurilor. Teologia Sfintilor nu e filozofie, nu se ntelege doar cu mintea, ci se asimileaz n propria fiint, spune printele. Teologia e viat. Teologia trebuie trit personal, trebuie s ne sfintim, si nu s facem din teologie un simplu sistem filosofic. Si, ca s ne sfintim, e nevoie de jertf. Crestinismul trebuie trit ct mai deplin, n pofida greuttilor de tot felul. n ziua de azi, multi tineri care s-au apropiat mai serios de Biseric au nentelegeri cu printii, care, dup patruzeci si cinci de ani de comunism ateu, nu si-au revenit deplin. Ce e de fcut cnd Dumnezeu ne-a poruncit s ascultm de printi, iar printii se opun unei vieti crestine mai serioase? Ce e de fcut?

Renuntm la Dumnezeu, sau la capriciile printilor? Rspunsul l d Sfnta Mucenit Filofteia de la Arges, att de drag fetelor crestine. Faptul c ea mergea la biseric i se prea mamei ei vitrege pierdere de timp, iar postirile si rugciunile erau motiv de mnie. Si fata era deseori btut pentru aceasta. La numai 12 ani. Asta nseamn dreapt-credint, s nu cedezi, s nu renunti la Hristos de frica ptimirilor. Ca s pricepem c tensiunile cu printii deprtati de Biseric au fost ntotdeauna aceleasi, s ne amintim de faptul c Sfnta Filofteia a primit mucenicia chiar de la tatl ei. Vorbind despre mucenici, s nu ne gndim ns numai la ceva foarte departe n timp. A avut Biserica noastr, n secolul al IV-lea, 20.000 de mucenici care au fost arsi de vii n Nicomidia, n timpul prigoanei lui Maximian. Dar tot Biserica noastr a avut si la nceputul secolului nostru o multime mare de mucenici n Rusia comunist, n lagrul de la Oranki, unde erau monahi adunati din diferite mnstiri din Rusia. Delegatia militar le-a acordat 24 de ore ca s se gndeasc dac se leapd de Hristos sau aleg moartea. Un episcop din lagr a zis: " E prea mult pn mine. V dm rspunsul n zece minute". Iubiti crestini, puneti-v timp de cteva clipe alturi de acei monahi. V dati seama ce clipe crncene? De-o parte crucea, de cealalt lepdarea. Episcopul le-a spus: "Fratilor, acum aveti ocazia s v faceti mucenici". Oare noi cum am fi reactionat? S fim sinceri cu noi cnd ne dm un asemenea rspuns. Cum am fi reactionat, si cum reactionm cnd trebuie s l mrturisim pe Hristos n viata de zi cu zi? S ne gndim c am fi obligati s fim de acord cu drepturile omului care si doreste s triasc mai ru dect animalele, si s aprobm propaganda homosexual. Sau cstoriile ntre persoane de acelasi sex. Si, dac nu am fi de acord, ne-am pierde serviciul, fiind considerati extremisti. Sau gnditi-v c ar trebui s semnati pentru scoaterea religiei din scoli, pentru ca elevii s nu mai fie ndoctrinati cu idei crestine. n multe tri este interzis predarea religiei n scoli. Sau gnditi-v c ati ajunge ntr-o tar islamic n care mrturisirea lui Hristos poate aduce pedeapsa cu moartea. L-am mrturisi sau nu pe Hristos? Oare clugrii de la Oranki cum au reactionat atunci la cele spuse de episcopul lor? Au strigat toti ntr-un glas: "Vrem s murim pentru Hristos". Si n scurt timp fost mpuscati toti. Poate c v gnditi c mrturisitorii nu mai fac minuni asa cum fceau mucenicii din vechime naintea mortii. Dar viu este Domnul. Dup zeci de ani de la uciderea monahilor de la Oranki, Dumnezeu a rnduit s se deschid groapa cu osemintele mucenicilor, si trupul sfntului ierarh, care fusese mpuscat n cap, a fost gsit neputrezit. Moaste ntregi. S se mire necredinciosii si s se bucure crestinii! Asta este Ortodoxia: jertf si sfintenie. Si noi, romnii, avem de ce s ne mndrim. n temnitele comuniste am avut foarte multi mucenici, si sngele lor nu poate s nu rodeasc. Un exemplu ar fi schimonahul Daniil Sandu Tudor, autorul sensibilului

"Acatist la Rugul Aprins al Maicii Domnului". Preotii nostri mai importanti L-au mrturisit, aproape toti, pe Hristos si n nchisoare: marele teolog Dumitru Stniloae, printele Benedict Ghius, cel care a diortosit Proloagele, printele Toma Chiricut, unul dintre cei mai mari predicatori romni, printele Nicodim Mndit, a crui viat de sfintenie este impresionant. Avem si n viat attea biserici vii, care au crescut duhovniceste n temnit, printi de care noi nu ne folosim cum trebuie: printii Sofian Boghiu si Adrian Fgeteanu de la Mnstirea Antim, printele Constantin Voicescu de la Biserica Sapientei, printele profesor Constantin Galeriu, printele Arsenie Papacioc de la Techirghiol. Demn a fost mrturisirea printelui Gheorghe Calciu, pentru care seminaristii au fcut tot ce le-a stat n putint s l apere nainte ca securitatea s l nchid. E nevoie si acum de tineri curajosi care s riste orice pentru a fi gata s apere adevrul. Tinerii care au strigat n '89 "Vom muri si vom fi liberi!" ne-au dat sansa de care trebuie s profitm pentru a tri n libertatea religioas. Pe care trebuie s o aprm la nevoie. Gnditi-v c sunt destule voci ortodoxe, chiar ierarhi, care ne previn c se pregteste o nou form de prigoan crestin. Nu vor fi omorti crestini. Nu. Ci va fi impus o nou mentalitate, mentalitatea pgn, ncetul cu ncetul. Si n perioada interbelic au fost multi teologi care au avertizat asupra pericolului comunismului si nu au fost luati n seam. S nu se ntmple asa si cu invazia pgnismului contemporan. Teologii s nteleag c idolatria de astzi trebuie s primeasc un rspuns pe msur. Desi vremurile par a fi nepotrivite pentru mucenicie, de fapt nicio vreme nu este nepotrivita pentru o astfel de jertfa. Atata doar ca in vremea de astazi este nevoie - poate mai mult ca niciodata si de o forma de mucenicie nesangeroasa. Azi nu mai exista prigonitori care sa-ti ofere mari bunatati cerandu-ti sa te lepezi de Hristos. Azi diavolul lucreaza cu mai multa iscusinta, convingandu-i pe crestini sa se lepede de Hristos fara sa fie supusi la chinuri. Ii momeste prin satisfacerea tuturor dorintelor si poftelor, fie ele si impotriva firii. Ii momeste fagaduindu-le o eliberare din robia lui Hristos. Numai ca, promitandu-le libertatea, de fapt le-o fura. Ce fac oamenii care ajung in lanturile propriilor patimi si pofte? Se grabesc sa ii molipseasca si pe altii de boala de care ei insisi s-au molipsit: si astfel devin mici apologeti ai pacatului, dar aprigi dusmani ai invataturii lui Hristos. Atunci cand vreun parinte sau vreun crestin incearca sa-i aduca pe drumul cel bun, il prigonesc in fel si chip. Asa cum au fost prigoniti multi dintre sfintii Bisericii, asa cum au fost prigoniti si marturisitorii ultimei prigoane. As vrea sa le atrag atentia fratilor mei in Hristos ca fiecare dintre cei care va incerca sa le vorbeasca despre inaintemergatorii Antihristului sau despre sfarsitul lumii isi asuma o astfel de prigoana. Cuvantul meu este slab, este lipsit de putere, si nu ii deranjeaza pe cei care uneltesc impotriva Bisericii lui Hristos. Dar cei care marturisesc Ortodoxia cu putere vor fi batjocoriti in fel si chip de catre inteleptii lumii acesteia. Diavolul nu vrea ca Biserica sa nasca mucenici. Sau, daca ii naste, diavolul face

tot ce-i sta in putinta pentru ca oamenii sa nu inteleaga jertfa lor. Atunci cand vor incerca sa darame un marturisitor, slujitorii diavolului nu vor mai face greseala de a se lauda cu o noua victima din turma lui Hristos. Ci vor incerca sa o batjocoreasca in fel si chip, incercand sa-i convinga pe oameni ca persoana in cauza era de fapt biruita de cine stie ce pacate, ca facea parte din cine stie ce grupare sectanta sau schismatica, ca era un pericol pentru Biserica vremurilor noastre dominate de toleranta si de dorinta de unitate. Se va spune despre acest marturisitor ca este ultranationalist sau ca este dusman al neamului. Ca este eretic sau ca este iubitor de eretici. Ca este foarte pacatos sau ca este exagerat de rigorist, nefiind in stare sa inteleaga neputintele celorlalti. Acuzele vor fi foarte variate, si vor fi alese astfel incat sa aiba efectul maxim. Presa si mass-media le vor trambita cu dezinvoltura. Chipurile, spre binele oamenilor. Si ce vor face oare noii marturisitori? Multi dintre ei, prigoniti in fel si chip, agonisindu-si ocara unora dintre fratii lor ortodocsi pentru care se roaga cu zdrobire de inima, vor parasi aceasta lume cu sufletul indurerat pentru ca marturia lor a fost trecuta cu vederea. Dar, ajunsi in ceruri, vor vedea ca jertfa lor a dat roade. Vor vedea ca patimirea lor nu a ramas fara ecou. Altii, din randuiala lui Dumnezeu, vor reusi sa arunce samanta cea buna in inimile insetate de adevar. Si oricat de iscusite ar fi cursele vrajmasilor, nu vor reusi sa ii convinga pe cei intariti in credinta sa treaca cu vederea marturia cea buna, As fi preferat de o mie de ori sa scriu o carte despre lucrurile frumoase care vor veni. Mi-ar fi placut mult mai mult sa scriu despre raspandirea Ortodoxiei si despre sfarsitul ereziilor. Numai ca, din pacate, vremurile care se apropie vor fi ale apostaziei si nu ale adevarului. Cu toate acestea, ''cine va rabda pana la sfarsit acela se va mantui''(Matei 24, 13). S nu lsm s ne fie rpiti credinciosii de mentalitatea pgn. S l aprm pe Hristos! S i urmm pe sfinti, care au scris teologie prin nevointele lor! Dreapta-credin, orto-praxia, rugciunea, dobndirea aa numitului cuget al Bisericii Este greu pentru oamenii care fac primii pai n viaa duhovniceasc s fac diferena ntre teologia adevrat, izvort din sfinenie, i teologia cosmetizat, izvort din nelepciunea lumeasc. Ar trebui totui s menionm patru din criteriile dup care credincioii pot face deosebirea dintre adevraii teologi i ceilali. Un criteriu este dreapta-credin, mai exact fidelitatea fa de predania Bisericii. Nici un dascl care contrazice nvturile dogmatice ale Sfintelor Sinoade Ecumenice sau predania Sfinilor Prini nu se poate numi teolog. Totui, acest criteriu nu este destul de restrictiv. Exist filosofi care, dndu-se teologi, prezint nvturi n probleme n care glasul Prinilor nu s-a fcut auzit. Ce au spus Sfinii Prini despre transplantul de inim? Dar despre extrateretri? Nu au spus nimic, lsndu-ne nou onoarea de a studia astfel de probleme, spun aceti ne-teologi, i propovduiesc nvturi greite. (Nu vorbim aici despre teologii care au susinut idei eretice, dar dm dou exemple:

Berdiaev, care a susinut idei new-age-iste, este considerat teolog. Sau: chiar dac printele Serghei Bulgakov a fost condamnat de Biserica Rus pentru erezia sofiologic, crile lui au mare succes; i asta n timp ce crile unor sfini precum Teofan Zvortul sunt ignorate de ctre intelectualii care cocheteaz cu Ortodoxia) Un al doilea criteriu este orto-praxia, dreapta fptuire care trebuie s nsoeasc dreapta-credin. Cnd un teolog nu triete cum nva, este un fals teolog. Se spune despre anumii filosofi ai secolului XX c sunt mari teologi. Dar fr ca vieile lor s fie viei de nevoin, de rstignire. Mai degrab sunt viei comode, n care balana cumptrii sa nclinat n defavoarea nevoinei. Nefiind viei de sfinenie, luminarea cu care ar fi trebuit s i acopere Duhul Sfnt este substituit de figuri de stil i de artificii intelectuale. Ci dintre teologii de astzi se nevoiesc precum printele Justin Popovici? El era la mnstire, i era uor s fac sute de metanii. Este adevrat c unui monah i este mai uor s fac sute de metanii, dar unii dintre teologii de astzi prefer s scrie doar despre rolul binefctor al metaniilor sau al altor forme de nevoin i nu mai au timp s pun n practic cele scrise. Un alt criteriu este rugciunea: muli teologi scriu despre rugciune, i chiar despre rugciunea lui Iisus, fr ca ei nii s se roage. Este ciudat faptul c unii prini au scris despre Filocalii i despre viaa isihast, dar totui nu se pricep s i cluzeasc ucenicii pe calea practicrii rugciunii lui Iisus. Acest fapt este o dovad n plus c secularizarea face ravagii Un alt criteriu este dobndirea aa numitului cuget al Bisericii. Degeaba cunoate cineva pe dinafar citate ntregi din Sfinii Prini dac nu tie cum trebuie folosite. Sunt unii care, extrem de zeloi pentru aprarea Bisericii, sar tot timpul la ceart cu toi sectanii pe care i ntlnesc la col de strad. Sau, prini de un duh sectar, tot flutur n vnt profeiile sfinilor despre venirea Antihristului. n acelai timp sunt alii care spun: S nu fim att de aspri cu ereticii, c doar sunt sinceri n cutrile lor, i Dumnezeu i va lumina Nu mai suntem pe vremea Sfinilor Prini. i, dei lumea cade n prpastia apostaziei, stau linitii, spunnd c nu conteaz cnd va fi sfritul lumii i c nu trebuie s ne gndim la aa ceva. Nici unii, nici ceilali nu au dobndit cugetul Bisericii. Cnd cineva l consider pe Sfntul Siluan singurul model de sfinenie i nu este de acord cu duhul mrturisitor al Sfntului Nicolae Velimirovici, nu are cugetul Bisericii. Cnd cineva vorbete numai de Sfntul Marcu Eugenicu, dar trece cu vederea blndeea Sfntului Siluan, nu are cugetul Bisericii. Nimeni dintre cei care i aleg un singur segment din predania ortodox, i fac abstracie de celelalte, nu are acest cuget al Bisericii. Pentru c Duhul Sfnt nu vine peste oamenii ptimai. Nu vine dect peste cei care se leapd de ei nii pentru aL dobndi pe Hristos. i acetia au evlavie i la Sfntul Siluan Athonitul, dar i la Sfntul Nicolae Velimirovici sau la Sfntul Marcu Eugenicu.

Credincioii trebuie s fie contieni de faptul c nu este ucenicul mai presus de nvtorul su, nici sluga mai presus de stpnul su (Matei 10, 24). Dac ne vom alege ca nvtori prini care sunt urmai ai sfinilor i icoane de sfinenie, ne aflm pe drumul cel bun. Dac ne vom alege ca nvtori filosofi care spun lucruri interesante, originale, dar care nu se potrivesc cu adevrata teologie, mergem pe drumul spre prpastie. i riscul va fi cu att mai mare n vremurile de pe urm, cnd Antihristul va ncerca s se prezinte pe sine ca ales al lui Dumnezeu. i falii teologi se vor lsa cuprini de fascinaie, i i se vor nchina. Aa cum, la venirea comunitilor, unii teologi au gsit de cuviin s aduc osanale partidului, liderilor de partid i filosofiei prin care se ncerca aducerea raiului pe pmnt, prin bunstarea oferit tuturor proletarilor. Printele Justin Popovici este cunoscut i prin atitudinea de mustrtor neobosit al unor astfel de dascli mincinoi. Att prin scrisul ct i prin cuvntul su ferm, el i-a vdit ca slujitori ai ntunericului El ne nva, prin ntreaga sa via, c iubitorii de adevr nu trebuie s tac. El ne nva, aa cum a fcut-o i dasclul su, c adevrul trebuie mrturisit cu orice pre. Curatia si spovedania: Calea sfinteniei Cum o s rezistm cnd o s vin sfritul?. i printele Porfirie a dat un rspuns simplu, la obiect; v rog s l inei minte: Dac ne vom spovedi, vom rezista. Czuse un anumit preot ntr-un pcat, i l-am ntrebat pe printele meu: Totui, cum de-a putut s cad printele acesta aa? Nu-l judecam, ci, pur i simplu, voiam s-i gsesc circumstane atenuante. i printele mi-a zis: tii de ce cad unii dintre slujitorii altarului? Pentru c nu se spovedesc dect foarte rar. Dac pn i unii dintre clerici vor fi biruii, n cele din urm, la venirea Antihristului, mai ales pentru c nu au neles folosul spovedaniei, care i ajut, i nnoiete duhovnicete, cu att mai mult or s cad cei care n-au fost nvai s se spovedeasc, i merg la fabrica de spovedanii de Pati i de Crciun; acolo e coad de cel puin o sut de oameni, spovedania dureaz dou minute, c dac-ai spovedit mai mult de cteva minute, deja ncep s murmure cei care s-au plictisit, ateptnd la rnd. i tu, cu sufletul curit dup spovedania de dou minute, iei poate dezlegare, te mprteti i eti foarte mndru c te-ai unit cu Hristos, dup care, la prima lupt cu vrjmaul, cazi. Deci, dac ne vom spovedi des - i cei care primesc dezlegarea se mprtesc - i ne vom mprti, vom rezista. Trebuie s nelegem c nu exist alt ans de supravieuire dect calea nevoinei, calea sfineniei. Astzi, cnd cineva se gsete s vorbeasc despre sfinenie,

pare destul de ciudat. Avem o deformaie profesional, ne apas cuvntul sta, ne doare, ne mnnc, nu ne place cuvntul sfinenie. Vrem s vorbim despre lucruri frumoase, dar pe cel care ne vorbete despre sfinenie l considerm ciudat, anormal. i de fapt nu nelegem c Ortodoxia fr sfinenie nu este Ortodoxie. n msura n care cretinul duce lupta cea bun, se spovedete i se mprtete, este sfnt. Precum tii, n perioada de nceput a Bisericii, cretinii erau numii sfini: Sfintele, sfinilor, zice preotul la Liturghie, adic Sfintele Taine se dau celor care duc lupta cea bun. Ar trebui s ne dm seama de marea responsabilitate pe care o avem fa de cei de aproape ai notri. n momentul n care ne-am dat seama de gravitatea rzboiului pe care-l duce vrjmaul pentru a distruge sufletele oamenilor, trebuie s ne apese, trebuie s ne doar pentru cei de lng noi care nu sunt n biseric sau care sunt n biseric numai cu un picior.

SEMNELE VREMURILOR: PROROCIIMotto: Astfel vor fi cei de pe urm nti i cei dinti pe urm, c muli sunt chemai, dar puini alei. Matei 20, 16 Cci se vor ridica hristoi mincinoi i prooroci mincinoi i vor da semne mari i chiar minuni, ca s amgeasc, de va fi cu putin, i pe cei alei. Matei 24, 24 Ci chiar daca noi sau Inger din Cer va va binevesti altceva afara de ceea ce v-am binevestit noi sa fie anatema!(Galateni 1, 8 ). Cel ce nu-l iubeste pe Domnul nostru Iisus Hristos, sa fie anathema. Maranatha! (Domnul vine) (1 Corinteni 16, 22). Sfantul Apostol Pavel Nu ai invatat ca in vremuri de restriste fiecare crestin este raspunzator pentru intreaga crestinatate? Ca fiecare madular al Bisericii Ortodoxe este raspunzator pentru intreaga Biserica? Si ca astazi Biserica are dusmani si este prigonita si dinlauntru si dinafara? Sfantul Ioan Maximovici Aa e cu Hristos. E pe via i pe moarte, nu-i de joac, nu-i de ag, nu-i cu jumti de msur, nu-i cu fofarlica, uite popa nu e popa, nu-i cu s vezi c, nu-i cu ce putem face , cu mprejurrile m-au silit

Parintele Nicolae Steinhardt Fericii vei fi cnd v vor ocr pe voi i v vor prigoni i vor zice tot cuvntul ru mpotriva voastr, minind pentru Mine. Bucurai-v i v veselii, c plata voastr mult este n ceruri. Matei 5, 11-12 Caderea celor mai multi ierarhi in apostazie Bisericile vor fi deschise, dar cretinul ortodox (tritor, viu cu sufletul) nu va putea intra n ele s se roage, cci n ele nu se va mai aduce jertfa fr de snge a lui Iisus Hristos. n ele va fi toat adunarea satanic. Vine timpul, si nu e departe, cand foarte multe biserici si manastiri se vor deschide in slujba Domnului si se vor repara, le vor reface nu numai pe dinauntru, ci si pe dinafara. vor auri si acoperisurile atat ale bisericilor, cat si ale clopotnitelor, dar preotimea nu va mai lucra la sufletul credinciosilor, ci numai la caramizile lui Faraon. Preotul nu va mai face si misiune. Cand vor termina lucrarile nu se vor putea bucura de slujbe duhovnicesti in ele, ca va veni vremea imparatiei lui antihrist si el va fi pus imparat. Rugati-va ca Bunul Dumnezeu sa mai lungeasca acest timp, ca sa ne putem intari in credinta, caci vremuri groaznice ne asteapta. Luati aminte la ce va spun, caci totul se pregateste cu foarte mare viclenie. Toate bisericile si manstirile vor fi intr-o bunastare imensa, pline de bogatii, ca niciodata, dar (atunci cand se va inscauna Antihrist) sa nu mergeti in ele. Printele tot timpul ne repeta c sufletele merg n iad aa cum merg oamenii duminica de la biseric la chefuri, iar n rai precum oamenii merg la biseric n zilele de lucru. Spunnd aceste lucruri, Printele plngea amarnic, gndindu-se la sufletele ce se pierd: Vai, ct de muli sunt n focurile iadului, i toi stau precum petiorii pui la saramur n butoaie. Micuele ncercau s-l liniteasc, dar el le zicea printre lacrimi: Voi nu-i putei vedea, cci dac i-ai vedea, vi s-ar rupe sufletul de durere. Muli duhovnici i slujitori ai Bisericii i vor pierde sufletul n vremea antihristului! Printele interzicea foarte sever tuturor clugrilor, diaconilor i preoilor s-i tund prul i brbile, zicnd c mare e ruinea pentru arhierei s fie tuni i brbierii, nc spunea despre slujitorii bisericii: