UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR

Școala Doctorală în Științe Economice

Domeniul: Management

REZUMAT

TEZA DE DOCTORAT

IMPACTUL STILULUI DE LEADERSHIP ASUPRA

PERFORMANȚELOR ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI

MIJLOCII

Conducător de doctorat:

Prof. univ. dr. Adriana ȘCHIOPOIU BURLEA

Doctorand:

Laurențiu – Stelian MIHAI

Craiova

2017

CUPRINS

INDEXUL TABELELOR

INDEXUL REPREZENTĂRILOR GRAFICE

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 - IMPORTANȚA PROCESULUI DE LEADERSHIP ÎN

ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII

1.1. Abordarea complexă a întreprinderilor mici și mijlocii

1.1.1. Abordări calitative ale caracteristicilor unei întreprinderi mici și mijlocii

1.1.2. Abordări cantitative ale caracteristicilor unei întreprinderi mici și mijlocii

1.2. Aspecte ale întreprinderilor mici și mijlocii în țările membre ale Uniunii

Europene

1.2.1 Inițiativa „Small Business Act” pentru Europa

1.2.2. Uniunea Europeană, o Uniune a Întreprinderilor mici și mijlocii

1.3. Aspecte ale întreprinderilor mici și mijlocii în afara Uniunii Europene

1.3.1. Întreprinderile mici și mijlocii din Canada și Statele Unite ale Americii

1.3.2. Întreprinderile mici și mijlocii din Africa

1.3.3. Întreprinderile mici și mijlocii din Asia

1.4. Dimensiunea ontologică a leadership-ului

1.4.1. Teoriile X și Y

1.4.2. Teoria LMX (teoria schimbului lider-membru)

1.4.3. Teoria Situațiilor

1.5. Stilurile de leadership

1.5.1. Leadership-ul situațional

1.5.2. Leadership-ul tranzacțional

1.5.3. Leadership-ul transformațional

1.5.4. Leadership-ul carismatic

1.5.5. Stilurile comportamentale de leadership: autocrat, democrat, laissez-faire

CAPITOLUL 2 - ABORDĂRI ALE ROLULUI LIDERULUI ÎN ANSAMBLUL

SISTEMULUI DE LEADERSHIP

2.1. Factori ce influențează succesul întreprinderilor mici și mijlocii

2.2. Resursele umane: Factor de succes pentru dezvoltarea și progresul

întreprinderilor mici și mijlocii

2.3. Personalitatea antreprenorului și leadership-ul în întreprinderile mici și

mijlocii

2.4. Relația dintre putere și leadership

2.5. Ipotezele științifice ale cercetării procesului de leadership în întreprinderile

mici și mijlocii

CAPITOLUL 3 - ABORDARE COMPARATIVĂ A STILURILOR LEADERSHIP ÎN

ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII DIN ROMÂNIA ȘI OLANDA

3.1. Obiectivele cercetării științifice

3.2. Eșantionul cercetării științifice

3.2.1. Eșantionul cercetării științifice pentru întreprinderile mici și mijlocii din

România

3.2.2. Eșantionul cercetării științifice pentru întreprinderile mici și mijlocii din

Olanda

3.3. Întrebările cercetării științifice

3.4. Rezultatele cercetării științifice

3.4.1. Analiza particularităților stilurilor de leadership ale proprietarilor de IMM-uri

din România

3.4.2. Particularitățile stilurilor de leadership practicate de proprietarii de IMM-uri

din Olanda

3.4.3. Studiu comparativ al stilurilor de leadership in IMM-uri din România și

Olanda

3.5. Concluziile cercetării științifice comparative ale stilurilor de leadership între

România și Olanda

CAPITOLUL 4 - IMPACTUL STILULUI DE LEADERSHIP ASUPRA

PERFORMANȚELOR ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII DIN ROMÂNIA

4.1. Obiectivele cercetării științifice

4.2. Modelul cercetării științifice al impactului stilului de leadership asupra

performanțelor întreprinderilor mici și mijlocii

4.3. Metodologia cercetării științifice

4.3.1. Eșantionul cercetării științifice

4.3.2. Rezultatele cercetării relației dintre stilul de leadership și performanța

întreprinderilor mici și mijlocii din România

4.3.2.1. Rezultatele studiului relației dintre stilul de leadership și performanța

întreprinderilor mici și mijlocii din România în perioada de antemergătoare crizei

(2004-2007)

4.3.2.2. Rezultatele studiului relației dintre stilul de leadership și performanța

întreprinderilor mici și mijlocii din România în perioada crizei (2008-2010)

4.3.2.3. Rezultatele studiului relație dintre stilul de leadership și performanța

întreprinderilor mici și mijlocii din România în perioada de după criză (2011 – 2015)

4.3.2.4. Rezultatele studiului relației dintre stilul de leadership și performanța

întreprinderilor mici și mijlocii din România în perioada 2004-2015

4.4. Validarea ipotezelor cercetării științifice referitoare la impactul stilului de

leadership asupra performanței firmei

4.5. Modelul de leadership din întreprinderile mici și mijlocii din România

CONCLUZII ȘI DEZVOLTĂRI ULTERIOARE

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CUVINTE CHEIE

Întreprinderi mici și mijlocii

Leadership

Stiluri de leadership

Autocrat

Democrat

Laissez-faire

Performanța IMM-urilor

Criza financiară

Profit

Profit pe angajat

Rata de îndatorare

Rata fluctuației angajaților

Numărul mediu de salariați

SINTEZA PRINCIPALELOR PĂRȚI ALE

TEZEI DE DOCTORAT

Actualitatea temei de cercetare este reprezentată de faptul că ne propunem o analiză

critică a literaturii de specialitate, corelată cu studiile practice realizate pe plan național și

internațional, asupra modului în care stilul de leadership al proprietarilor de întreprinderi mici

și mijlocii influențează performanțele economice și sociale ale firmei. În acest fel, abordările

teoretice și practice se intersectează și interacționează, cu scopul de a permite o trecere logică

și graduală de la studiul teoretic al literaturii de specialitate la un modelul practic al liderilor

din IMM-urile românești.

Obiectivul științific general al cercetării noastre constă în analiza și evaluarea

impactului stilurilor de leadership asupra performanțelor întreprinderilor mici și mijlocii,

având ca finalitatea elaborarea unui model practic al influenței stilului de leadership asupra

indicatorilor de performanță ai întreprinderii și a profilului liderului din întreprinderile mici

și mijlocii românești. Mai mult decât atât, teza conține și o abordare comparativă a stilurilor

de leadership în întreprinderile mici și mijlocii din România și Olanda.

Mediul de afaceri din România, încă de la începutul secolului XXI, a trecut prin

multe schimbări și a făcut față multiplelor provocări venite atât de pe plan național (evoluția

mediului politic și economic), cât și de pe plan internațional (criza financiară globală,

declanșarea unor conflicte în zone din vecinătatea țării noastre). De aceea, întreprinderile mici

și mijlocii au fost forțate să surmonteze o serie de obstacole, ceea ce a condus la falimentul

unora dintre ele.

Indiferent dacă ne referim la perioada de creștere economică ce s-a manifestat

înainte de 2007, creștere ce a fost facilitată de accesul ușor la credite, fie dacă ne referim la

criza financiară globală din perioada 2008-2010 care a zguduit puternic mediul de afaceri

românesc, sau dacă analizăm perioada de redresare timidă ce a început în anul 2011, toate

aceste aspecte și-au pus o amprentă puternică asupra performanțelor întreprinderilor mici și

mijlocii, însă și a asupra modului în care liderii proprietari își gestionează sau și-au gestionat

afacerile.

Cele două axe ale cercetării științifice, axa teoretică și axa practică, au ca obiectiv

atât analiza impactului stilurilor de leadership asupra unor indicatori de performanță ai IMM-

urilor din România pe o perioada de 12 ani (2004-2015), dar și analiza comparativă a stilurilor

de leadership practicate de proprietarii de IMM-uri din România și Olanda.

Contribuțiile personale de natură teoretică au constat în abordarea elementelor

teoretice referitoare la teoriile și stilurile leadership-ului la nivelul întreprinderilor mici și

mijlocii din contextul național și internațional actual, un mediu turbulent, în care influențele

negative ale crizei financiare încă se resimt.

Procesul de leadership-ul este abordat, într-o manieră cu totul diferită, în contextul

unei întreprinderi mici și mijlocii în comparație cu procesul de leadership exercitat într-o

întreprindere mare. Nivelurile ierarhice reduse din IMM-uri, relația apropiată dintre lider și

subordonați, care resimt în mod direct și nemijlocit influența acestuia, procesul de luare a

deciziilor centralizat la nivelul unui număr redus de actori decizionali (unul sau maxim doi

actori), flexibilitatea crescută a IMM-urilor reprezintă doar câteva dintre aspectele distinctive

ce caracterizează procesul de leadership din IMM-uri.

Conform Raportului Anual al IMM-urilor Europene 2015/2016, întreprinderile mici

și mijlocii reprezintă 99,80% din totalul întreprinderilor din Uniunea Europeană, dețin aprox.

67% (peste 90 de milioane de angajați în 2015) din locurile de muncă din sectorul privat

european și contribuie cu mai mult de jumătate (57,40%) la valoarea adăugată creată de

sectorul de afaceri din Europa, reprezentând aproximativ 28% din PIB-ul celor 28 de state ale

Uniunii Europene. Mai mult decât atât, IMM-urile sunt o adevărată coloană vertebrală a

sistemului economic european, fiind principalul responsabil pentru creșterea economică a

Uniunii Europene și având un rol cheie în progresul tehnologic, prin inovație și cercetare-

dezvoltare.

Abordarea constructivă a diferențelor conceptuale și practice dintre întreprinderile

mici și mijlocii și marile corporații conduce la identificarea unor factori ce influențează

performanța IMM-urilor, printre care se numără: adaptabilitatea sporită a IMM-urilor la

modificările pieței, numărul scăzut de salariați care generează o abordare diferită a

conceptului de leadership, gradul scăzut de delegare a autorității generat de centralizarea

procesului de luare a deciziilor și forma aplatizată a piramidei ierarhice care duce la stabilirea

unor relații mai apropiate la nivel personal între liderii proprietari și angajații lor, aceștia

simțind, în mod direct și nemijlocit, influența comportamentului de liderului.

Stadiul cunoașterii actuale din domeniul leadership-ului este pus în valoare printr-un

studiu al dinamici evoluției teoriilor leadership-ului de-a lungul timpului. Astfel, sunt

prezentate primele teorii ale leadership-ului a căror axioma constă în existența unor calități

înnăscute ce îi diferențiau pe lideri de oamenii obișnuiți, apoi teoriile care susțineau că

abilitățile, caracteristicile și calitățile necesare unui lider sunt determinate, într-o mare măsură,

de specificul situației în care aceștia se află, iar o persoană nu poate deveni lider doar prin

virtutea unei combinații de trăsături, ci aceste trăsături trebuie să aibă o relație relevantă cu

caracteristicile, activitățile și dorințele subordonaților. Schimbările, în ceea ce privește teoriile

leadership-ului, continuă cu analiza comportamentului liderilor și s-a observat că liderii au

anumit comportament caracteristic, comportament ce poate fi dezvoltat cu scopul de a deveni

un lider mai bun. Astfel, sunt identificate o serie de teorii semnificative printre care Teoria lui

Likert, Modelul de Realizare al lui McClelland, Teoriile X și Y ale lui McGregor, Teoria

Schimbului Lider-Membru sau Teoria Situațiilor. Toate aceste teorii ale stilurilor de

leadership au culminat cu teoria leadership-ului situațional, conform căreia liderii de succes

trebuie să își adaptează comportamentele pentru a fi în concordanță cu nevoile și cerințele

subordonaților, în situații diferite, eficiența acestuia fiind dependentă de lider, de angajați și

de elemente situaționale.

Abordarea critică a stilurilor comportamentale de leadership reprezintă baza

teoretică pe care a fost construit studiul practic și prezintă caracteristicile liderului autocrat, un

lider preocupat de putere și poziție, precum și avantajele și dezavantajele utilizării acestui stil

de leadership în diferite situații. Analiza constructivă a stilurilor comportamentale continuă cu

discuția particularităților liderului democrat, un lider ce își implică subordonații în procesul de

luare a deciziilor, ținând cont de nevoile și așteptările acestora. Stilul de leadership laissez-

faire este caracterizat de faptul că toate prerogativele liderului sunt delegate către subordonați,

acesta oferindu-le doar puțin sprijin.

Analiza mai multor lucrări de referință din ce abordează problematica factorilor ce

influențează succesul unui IMM, conduce la identificarea acestora și sunt următorii: realizarea

unei analize de piață riguroase, dezvoltarea unei linii atractive de produse, a unui efort eficient

de vânzări, obținerea unei stabilități financiare, dezvoltarea unei expertize manageriale și a

unei strategii pe termen lung, dar și domeniile cheie în care acești factori au o influență

semnificativă asupra succesului întreprinderilor.

Aportul metodologic constă în construirea unui model teoretic al cercetării, model

care, ulterior a fost validat de rezultatele cercetării. Interpretarea rezultatelor acestui model

practic, corelat cu profilul liderului din IMM-uri, reprezintă contribuții practice relevante.

Abordarea duală, stil de leadership – indicatori de performanță, ne-a condus la o serie de

rezultate și concluzii ce pot fi urmate de către liderii proprietari ai IMM-urilor pentru

conturarea unei strategii viabile de leadership.

Pentru realizarea acestui demers științific, utilizăm un eșantion de 200 de

întreprinderi mici și mijlocii românești și 128 de întreprinderi mici și mijlocii olandeze.

Eșantionul de 200 de IMM-uri din România a fost reprezentat de întreprinderi ce se

încadrează în codul CAEN 41 – Construcții de clădiri (11%), 43 – Lucrări speciale de

construcții (9%), 45 – Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea

autovehiculelor și a motocicletelor (9%), 46 – Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu

autovehicule și motociclete (25%), 47 – Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și

motocicletelor (46%). Eșantionul de 128 de întreprinderi mici și mijlocii din Olanda a fost

compus din 33 de întreprinderi de producție (26%), 23 de întreprinderi de servicii (18%), 26

de întreprinderi de comerț (20%), 10 întreprinderi de transport (8%), 8 întreprinderi de

construcții (6%), 26 de întreprinderi de IT (20%) și 2 întreprinderi din alte domenii de

activitate decât cele enumerate mai sus (2%). Eșantionul de 200 de firme din România sunt

analizate comparativ cu eșantionul de 128 de firme din Olanda, din punct de vedere al

stilurilor de leadership practicate de proprietari. Mai mult decât atât, cele 200 de firme din

România sunt analizate și prin prisma unor variabile de performanță precum profitul, profitul

pe salariat, numărul mediu de salariați, gradul de îndatorare și rata fluctuației salariaților.

Astfel, obiectivele noastre științifice se referă la identificarea stilurilor de leadership

predominante în IMM-urile din România și Olanda și la analiza comparativă a

particularităților stilurilor de leadership din cele două țări, pe de-o parte și la identificarea

unor corelații între stilurile de leadership și indicatorii de performanță ai IMM-urilor din

județul Dolj, la analiza și evaluarea impactului crizei financiare asupra performanțelor IMM-

urilor și la construirea și validarea unui model al cercetării științifice al impactului stilului de

leadership asupra indicatorilor de performanță.

În prima parte a studiului practic (analiza comparativă a stilurilor de leadership

practicate de proprietarii de IMM-uri din România și Olanda), ajungem la concluzia că în

cazul României, stilul de leadership predominant este cel autocrat (42%), urmat de stilul

laissez-faire (31%) și de cel democrat (27%). În ceea ce privește diferența dintre stilurile de

leadership practicate de liderii proprietari de sex masculin și feminin din România, rezultatele

ne arătată că există o tendință în cazul bărbaților de a fi mai autocrați (56%), iar în cazul

femeilor de a fi mai democrate (39%), tendințe ce pot fi explicate prin prisma rolurilor sociale

pe care femeile și bărbații și le asuma în societatea românească. În ceea ce privește factorii ce

au influențat supraviețuirea companiilor românești în timpul crizei economice, rezultatele

demonstrează, că în opinia respondenților noștri, cel mai importat factor este „Restructurarea

companiei cu scopul de a se adapta la noile nevoi ale pieței” (scorul mediu de 3,66 dintr-un

maxim de 5), urmat de „Abilitățile de management și leadership ale proprietarului” (3,04),

”Diferite metode de reducere a costurilor” (3,02), „Redimensionarea activității companiei”

(2,98), pe ultimul loc aflându-se „Concedierea angajaților neproductivi” (2,32), rezultate

confirmă flexibilitatea întreprinderii ca factor decisiv pentru supraviețuirea acesteia în

perioade turbulente.

Referitor la rezultatele studiului particularităților stilurilor de leadership practicate de

proprietarii de IMM-uri din Olanda, am identificat stilul democrat ca fiind stilul predominant

(44%), urmat de cel autocrat (30%) și laissez-faire (26%). Mai departe, rezultatele studiului

nostru au demonstrat relația dintre stilurile de leadership practicate în IMM-urile olandeze și

vechimea acestora. Această relație s-a concretizat prin o tendință de tranziție de la stilul

autocrat în cazul companiilor tinere (54%) la stilul democrat în cazul companiilor în creștere

(58%) și la stilul laissez-faire în cazul companiilor mature (47,5%). Referitor la diferențele

dintre stilurile de leadership practicate de respondenții de sex masculin și feminin din Olanda,

observăm că, în cazul bărbaților, proporțiile celor care practicau un stil autocrat și democrat

au fost identice (43% în ambele cazuri), iar în cazul femeilor s-a observat o tendință clară de

utilizare a stilului democrat (46%).

În ceea ce privește abordarea comparativă a stilurilor de leadership în IMM-urile din

România și Olanda, identificăm o diferență clară: respondenții din România practică în

proporție de 42% un stil autocrat (față de 30% în cazul Olandei), iar respondenții din Olanda

practică în proporție de 44% un stil democrat (față de 27% în cazul României). Aceste

diferențe au apărut, cel mai probabil, din cauza realităților social-culturale diferite din cele

două țări, așa cum au fost ele demonstrate prin intermediul dimensiunilor culturale ale lui

Hofstede, dintre care cea mai importantă o reprezintă „Distanța față de putere”, unde România

înregistrează un scor foarte ridicat (90/100), iar Olanda un scor relativ scăzut (38/100).

În a doua parte a studiului practic, avem ca obiectiv principal stabilirea stilul de

leadership predominant în regiune pe baza corelațiilor existente între stilurile de leadership și

anumiți indicatori de performanță ai IMM-urilor. Pe baza chestionarului utilizat pentru

identificarea stilului de leadership al liderilor proprietari ai celor 200 de IMM-uri din

România, dar și pe baza indicatorilor de performanță utilizați în acest studiu, am reușit să

conturăm următoarele ipoteze de cercetare:

Ipoteza 1: Există o legătură directă și pozitivă între stilul de leadership și profitul

întreprinderii.

Ipoteza 2: Stilul de leadership influențează, direct și pozitiv, fluctuația personalului

din întreprindere.

Ipoteza 3: Stilul de leadership influențează direct și pozitiv gradul de îndatorare al

întreprinderii.

Ipoteza 4: Există o relație directă și negativă între criza financiară și stilul de

leadership.

Ipoteza 5: Există o relație directă și negativă între criza financiară și gradul de

îndatorare al întreprinderii.

Ipoteza 6: Există o relație directă și pozitivă între criza financiară și fluctuația

salariaților.

Ipoteza 7: Există o corelație directă și pozitivă între profitul realizat și fluctuația

salariaților.

Ipoteza 8: Profitul realizat a influențat, în mod direct și negativ, gradul de îndatorare

al întreprinderii.

Pentru testarea validității acestor ipoteze, am utilizat cinci variabile: stilul de

leadership, profitul (împreună cu profitul pe angajat), rata de îndatorare a întreprinderilor, rata

fluctuației salariaților și numărul mediu de salariați, pe care le-am analizat cu ajutorul unor

serii de corelații statistice. Astfel, din rezultatele prezentate în modelul empiric, rezultă o

relație directă și pozitivă între stilul de leadership și profitul întreprinderii. Cu un coeficient de

0,149*, Ipoteza 1 este validată.

Stilul de leadership influențează, direct și pozitiv, fluctuația personalului din

întreprindere. Cu un coeficient de 0,089, Ipoteza 2 este validată.

Stilul de leadership influențează, direct și pozitiv, gradul de îndatorare al

întreprinderii. Astfel, cu un coeficient de 0,380**, Ipoteza 3 este validată.

Rezultatele studiului empiric ne-au arătat că există o relație directă și negativă între

criza financiară și stilul de leadership. Cu un coeficient de -0,069, Ipoteza 4 este validată.

Există o relație directă și negativă între criza financiară și gradul de îndatorare al

întreprinderii. Astfel, cu un coeficient de -0,162*, Ipoteza 5 este validată.

O relație directă, dar pozitivă, a fost identificată între criza financiară și fluctuația

salariaților. Cu un coeficient de 0,049*, Ipoteza 6 este validată.

Prin prisma corelațiilor statistice operate pentru variabilele profit și fluctuația

salariaților, am identificat că între cele două variabile există o corelație directă și pozitivă.

Astfel, cu un coeficient de 0,123, Ipoteza 7 este validată.

Nu în ultimul rând, am observat că profitul realizat, influențează, în mod direct și

negativ, gradul de îndatorare al întreprinderii. Cu un coeficient de -0,229, Ipoteza 8 este

validată.

Pornind de la validarea ipotezelor de cercetare, am reușit să trasăm un model practic

al impactului stilului de leadership asupra indicatorilor de performanță, un model ce cuprinde

cinci elemente: profit, fluctuația salariaților, stilul de leadership, gradul de îndatorare și criza

financiară, dar și legăturile dintre aceste elemente. Pe baza acestui model de leadership, am

identificat un profil optim al liderului din întreprinderile mici și mijlocii, ce are următoarele

caracteristici:

liderul se identifică cu un antreprenor ce își asumă riscuri și, în funcție de situația

economică, reduce sau crește gradul de îndatorare al firmei;

Liderul este un antreprenor social ce se preocupă atât de sporirea profitului firmei, cât și

de crearea unor condiții optime de muncă pentru salariații săi. Liderul, prin stilul său de

leadership, este liantul dintre creșterea profitului firmei și stabilitatea salariaților;

liderul este un factor motivațional, deoarece este responsabil de stabilitatea și mulțumirea

salariaților.

liderul își utilizează poziția strategică din cadrul firmei în scopul gestionării eficiente a

situațiilor sau activităților cu impact negativ asupra performanței firmei (de exemplu,

criza financiară a influențat pozitiv fluctuația salariaților, deoarece instabilitatea

economică și financiară indusă de criză i-a determinat pe salariați să își reducă

mobilitatea și să își păstreze locul de muncă în cadrul firmei )

Pe baza literaturii de specialitate și a cercetării practice, putem să afirmăm că am

reușit să construim și să validăm un model al influenței stilurilor de leadership asupra

performanței întreprinderilor mici și mijlocii românești și să trasăm un profil al liderului din

întreprinderile mici și mijlocii românești.

Originalitatea cercetării noastre științifice constă atât în abordarea teoretică a

conceptelor și teoriilor de leadership în IMM-uri, în anvergura cercetărilor practice la nivel

național (200 de IMM-uri din România), cât și la nivel internațional (128 de IMM-uri din

Olanda), dar mai ales prin modelul de leadership în IMM-uri pe care l-am propus în finalul

acestei teze. Analiza critică a performanțelor IMM-urilor românești în trei perioade

economice diferite și în corelație cu stilurile de leadership predominante, reprezintă un punct

de plecare în cercetările viitoare ce se vor focaliza pe latura socială a leadership-ului.

Dezvoltările noastre ulterioare se vor îndrepta către testarea aplicabilității practice

a modelului teoretic de leadership, precum și a profilului liderului din IMM-uri pe care am

reușit să le construim prin lucrarea de față. Astfel, dorim să urmărim în continuare

comportamentul de leadership al proprietarilor de IMM-uri românești într-un mediu fluctuant

și turbulent și măsura în care acest comportament va continua să se încadreze în modelul

teoretic prezentat în această teză de doctorat. O atenție deosebită se va acorda satisfacției

salariaților de IMM-uri generate de adoptarea unui anume comportament de leadership, în

contextul generat de urmările crizei economice și financiare globală, de restructurare

economică și de reducere a decalajelor de performanță față de partenerele lor europene.

Cercetările viitoare vor fi extinse prin testarea reacției salariaților la diferitele

atitudini de leadership ale superiorilor lor, analizând astfel aplicabilitatea modelului de

leadership și din punctul de vedere al salariaților. În același timp, dorim să extindem

cercetarea cu un eșantion național, pentru a vedea dacă modelul nostru de leadership poate fi

aplicat și la nivel național, nu doar la nivelul județului Dolj. În viitor, intenționăm să

aprofundăm cercetarea privind stilurile de leadership din IMM-urile din Olanda, cu scopul

realizării unui model de leadership specific acestei țări și să realizăm o abordare comparativă

a celor două modele.

Îmbunătățirea activității întreprinderilor mici și mijlocii din județul Dolj, prin

utilizarea unui model de leadership eficient, atât pentru liderii proprietari, pentru salariați dar

și pentru performanțele întreprinderii, trebuie să fie corelat cu inovația, atât la nivelul

obiectului de activitate al întreprinderii, dar și la nivelul proceselor de muncă și de leadership

din cadrul organizației. În același timp, dorim să reușim realizarea unui model practic de

cuantificare al influențelor comportamentelor de leadership adoptate asupra satisfacției

salariaților, variabilă ce nu este atât de ușor de cuantificat, precum performanțele economico-

financiare ce au fost utilizate în această teză de doctorat.